5 februarie 2026
• În memoriul transmis Ministerului Justiției, UZPR solicită extinderea la cauze penale și administrative, respingerea rapidă a abuzurilor și sancțiuni ferme
Guvernul a adoptat astăzi, 5 februarie 2026, Proiectul de lege privind protecția protecţia împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive îndreptate împotriva persoanelor implicate în acţiuni de mobilizare publică (legea anti-SLAPP), actul normativ destinat transpunerii în dreptul intern a Directivei (UE) 2024/1069 privind combaterea acțiunilor strategice împotriva participării publice. Proiectul urmează să fie transmis Parlamentului, unde va intra în procedura de dezbatere și adoptare legislativă.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) a transmis încă din 4 decembrie 2025 un memoriu către Ministerul Justiției din România, prin care a atras atenția că forma propusă riscă să transforme transpunerea directivei europene într-un exercițiu pur formal, lipsit de eficiență practică.
UZPR, care reprezintă peste 5.000 de jurnaliști și specialiști media, a semnalat că, în ultimii ani, tot mai mulți profesioniști ai presei au fost supuși unor presiuni judiciare mascate sub aparența legalității: plângeri penale repetitive, sesizări administrative vexatorii, reclamații disciplinare sau notificări GDPR folosite ca mijloc de intimidare. Aceste mecanisme, deși legale în aparență, sunt utilizate în realitate pentru a reduce la tăcere vocile critice – fenomen cunoscut la nivel european sub denumirea de SLAPP (Strategic Lawsuits Against Public Participation).
Domeniul de aplicare – principala vulnerabilitate
În memoriu, UZPR a arătat că proiectul românesc limitează protecția aproape exclusiv la cauze civile, excluzând tocmai zonele în care hărțuirea juridică este mai frecventă în România: penalul, administrativul, fiscalul și disciplinarul.
Or, exact prin aceste instrumente sunt presați jurnaliștii:
– plângeri penale succesive pentru același material,
– sesizări la autorități precum ANSPDCP sau CNCD,
– proceduri disciplinare abuzive,
– notificări GDPR menite să blocheze investigații etc.
Deși directiva europeană are o competență limitată la materia civilă, ea permite expres statelor membre să extindă protecțiile. Țări precum Belgia, Irlanda sau Polonia au făcut deja acest pas, adaptând legislația la realitățile interne. România, în schimb, păstrează o abordare minimală, lăsând neacoperite exact formele concrete de presiune.
O lege cu aplicare „opțională”
O altă critică majoră vizează caracterul opțional al măsurilor. Textul folosește frecvent formulări precum „instanța poate dispune”, în loc de obligații clare privind sancționarea abuzului, publicarea hotărârilor sau recuperarea costurilor.
În practică, această flexibilitate riscă să transforme protecția anti-SLAPP într-o loterie juridică, cu soluții neunitare și ineficiente. O lege menită să protejeze libertatea de exprimare nu poate funcționa ca o simplă recomandare.
Respingere rapidă, dar sine die a SLAPP-urilor
UZPR a subliniat și absența unui mecanism obligatoriu de respingere timpurie. Fără termene clare și proceduri accelerate, procesele abuzive își ating scopul chiar dacă sunt ulterior pierdute: epuizarea financiară și psihologică a jurnalistului.
Exemplele europene arată contrariul: Belgia prevede termene scurte și amenzi consistente, iar Irlanda a introdus proceduri accelerate în materia defăimării. În România, lipsa unor termene poate face ca „mecanismul rapid” să dureze mai mult decât procesul principal.
Fără sprijin financiar, protecția rămâne teoretică
UZPR a atras atenția că adevărata pedeapsă într-un SLAPP nu este verdictul, ci costul procesului: onorarii de avocat, taxe, timp pierdut. Fără rambursarea integrală a cheltuielilor, fără fonduri de sprijin și fără posibilitatea intervenției asociațiilor profesionale ca amicus curiae, legea riscă să rămână pur declarativă.
Sancțiuni insuficient de disuasive
Directiva europeană solicită sancțiuni efective și proporționale. În forma românească, amenzile sunt opționale și fără criterii clare. Fără un risc financiar real, reclamanții abuzivi nu vor fi descurajați.
Concluzia UZPR
În memoriul transmis Ministerului Justiției, UZPR a arătat că o transpunere formală poate crea doar iluzia protecției, în timp ce presiunile administrative și penale vor continua nestingherite.
Pentru ca legea anti-SLAPP să devină un instrument real de apărare a presei și a participării publice, organizația a propus:
– extinderea domeniului de aplicare la penal și administrativ,
– mecanisme obligatorii și rapide de respingere,
– sancțiuni ferme și disuasive,
– recuperarea integrală a costurilor,
– sprijin instituțional și financiar pentru victime,
– transparență și monitorizare.
În absența acestor garanții, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România avertizează că noua lege riscă să rămână doar un gest formal, iar fenomenul SLAPP să continue să afecteze grav libertatea presei, dezbaterea publică și, în ultimă instanță, calitatea democrației din România. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România va continua să monitorizeze parcursul legislativ al proiectului în Parlament și să transmită puncte de vedere și propuneri de amendamente, pentru ca forma finală a legii să corespundă pe deplin scopului și standardelor prevăzute de Directiva europeană anti-SLAPP, respectiv protejarea jurnaliștilor și a participării publice împotriva proceselor abuzive de intimidare.
UZPR CARAS SEVERIN 