Continuând tradiția proiectului ZICI, aflat la Bocșa la cea de-a XI-a ediție, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” a ales în acest an să citească împreună cu elevii clasei a III-a de la Școala Gimnazială nr. 1 Bocșa, înv. Alina Șelariu.
Așadar, voluntarul proiectului acestei ediții a fost Oana Sporea, elevă a Liceului Teoretic „Tata Oancea”, Oana îndeplinind cu succes rolul de Prințesă a Poveștilor care a poposit în școala din Bocșa Română pentru a citi copiilor o poveste!
În acest an am ales o lectură dintr-o carte scrisă de o scriitoare contemporană, aflată în „imediata noastră apropiere”, o poveste frumoasă semnată de Monica Rohan. Prințesa Poveștilor a citit de Ziua Internațională a Cititului Împreună 2026 la Bocșa povestea „Darul cel minunat” de Monica Rohan, din volumul „Povești pestrițe” apărut la Editura Facla din Timișoara în anul 1986.
Copiii au fost încântați de poveste, au dezbătut subiectul, dar și-au prezentat și lecturile proprii, cărți care îi atrag și pe care le citesc cu plăcere. Iar concluzia acestor copii frumoși, inteligenți și atenți a fost cea a poveștii scriitoarei Monica Rohan: prietenia este un dar minunat!
Ziua Internațională a Cititului Împreună s-a încheiat cu o râvnită sesiune de fotografii alături de Prințesa Poveștilor și, evident, cu înmânare de diplome din partea organizatorilor: Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, precum și al primarului Mirel Patriciu Pascu.
Cel mai vărsător dintre vărsătorii „Bocșei culturale” se află astăzi la ceas aniversar, prilej pentru prieteni și colaboratori să-i transmită urări de bine și sănătate și să-l aniverseze așa cum binemerită!
Scriitor, critic și istoric literar, eminescolog, jurnalist și editor, Gheorghe Jurma s-a născut în 5 februarie 1945 la Bobda, județul Timiș, a absolvit școlile timișorene, iar din 1970 a lucrat la ziarul „Flamura” din Reşiţa: redactor, redactor-şef, director general al Societăţii Comerciale Timpul SRL, iar din 1993 coordonează Editura Timpul, devenită TIM.
Odată stabilit la Reşiţa, Gheorghe Jurma s-a implicat intens în viaţa literară a oraşului. A preluat şi a condus (încă o face) Cenaclul „Semenicul” şi a realizat revista cu acelaşi nume („Semenicul”), dar şi alte publicaţii de referinţă (antologii, reviste, cărţi de istorie literară). În scurt timp devine „omul pe care reşiţenii ar fi trebuit să-l inventeze dacă nu l-ar fi avut, fiindcă e un animator de vocaţie şi mare dăruire.” afirma poetul Ion Cocora în 1984.
Prima carte a lui Gheorghe Jurma şi primul astfel de volum de referinţă realizat este Mic dicţionar al personalităţilor culturale din Caraş- Severin (1976).Au urmat alte volume sub semnătură proprie, dar, Gheorghe Jurma a realizat mult mai multe cărţi şi publicaţii ale Reşiţei şi ale Banatului. Bineînţeles că şi ale Bocşei.
Cu generozitate îşi revarsă priceperea în tipărituri necesare, în volume de referinţă pentru istoria literară şi culturală în general şi a spaţiului bănăţean în special. Din acest ciclu de tipărituri face parte colecţia „Eminescu”, pentru care în anul 2000 a fost distins cu Medalia „Mihai Eminescu” de către preşedintele României; din acest ciclu fac parte volumele care arată preocupare pentru mari scriitori precum Sadoveanu, Eliade, Iorga; din acest ciclu fac parte dicţionarele şi monografiile realizate; din acest ciclu de tipărituri de referinţă fac parte volumele-album dedicate Reşiţei, Aninei, Bocşei, Oraviței, Caransebeșului și Oțelu Roșu, bijuterii editoriale prin care, împreună cu Erwin Ţigla, Gh. Jurma a încercat să scoată la iveală bogăţia culturală a acestor localităţi.
Din 1970 Gheorghe Jurma trudeşte pe tărâm cultural pentru Reşiţa şi pentru întreg Banatul şi, foarte repede, şi-a demonstrat puterea de muncă şi profesionalismul, devenind o piesă de rezistenţă în viaţa cultural-literară a judeţului.
Pentru întreaga sa muncă și activitate pe tărăm cultural, editorial, literar și jurnalistic, maestrul Gheorghe Jurma a fost onorat cu titluri precum: Cetățean de Onoare al Reșiței și al județului Caraș-Severin, Cetățean de Onoare al Orașului Bocșa, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara (1994), membru de onoare al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, precum și alte onorante distincții oferite de către Episcopia Caransebeșului și alte importante instituții.
Orașul Bocșa îi datorează enorm editorului Gheorghe Jurma pentru inițiativa realizării unei serii editoriale „Bocșa, istorie și cultură” (25 de ani de existență și 79 titluri azi), pentru frumoasa colaborare în realizarea revistei „Bocșa culturală” (an XXVII de apariție), precum și în organizarea unor evenimente deosebit de importante cu prilejul unor zile speciale – Eminescu (catalogul fondului Eminescu), Mihail Gașpar etc. sau pentru promovarea unor oameni de seamă, unor cărți deosebite, unor evenimente (catalogul cărților cu autograf, bibliografia revistei, monografiile bibliotecii, concursul „Gânduri către Dumnezeu”(ed. a XIX), in memoriam Nicolae Bocșan, Dascăli de frunte etc.). Lui Gheorghe Jurma și Erwin Țigla li se datorează singurul album „Bocșa” existent până la acest moment, lucrare de referință și bijuterie editorială.
Cărturarul Gheorghe Jurma desfășoară o activitate scriitoricească și editorială fabuloasă, iar istoricul Ionel Bota îl descrie remarcabil:„Gheorghe Jurma înseamnă un om, un cenaclu și o grupare de direcții cultural-spirituale dinspre muntele bănățean spre țară și spre restul lumii; Gheorghe Jurma este un oraș, o revistă și o editură deja cunoscute pe mapamond. Viața lui înseamnă cultură, cultura este viață. Talentul său este încă unul germinativ, sub semnul aceleiași relații mediatoare: nevoia de a căuta, de a iscodi mereu pagini uitate din istoria culturii naționale cu atingere în zona banatică și entuziasmul acelei regăsiri de sine, alături de mulții săi prieteni, pentru stabilirea proiectelor de mâine. În această privință el este mereu tânăr, mereu în stare să-și contemple triumfurile, să pregătească altele. Noi, contemporanii săi, suntem niște privilegiați trăind în preajma unui nume inconfundabil din generoasa cronică a Banatului Montan.”
Astăzi, la ceas aniversar, îi dorim Omului și Prietenului Gheorghe Jurma ani mulți și sănătoși, iar cărturarului îi dorim putere și măiestrie în sculptarea Cuvântului întru mulți și binecuvântați ani!
Scriitorul, jurnalistul, editorul, directorul Editurii „TIM” din Reșița, redactorul-șef al revistei de literatură, artă și cultură „Semenicul”: iată multiplele valențe ale unuia dintre cei care își dedică viața culturii caraș-severinene precum nu mulți o fac, și se pot mândri cu aceasta – Gheorghe Jurma, cel născut în urmă cu 81 de ani, la 5 februarie 1945, în satul Bobda, județul Timiș.
Puțini știu probabil că, după școala primară (cl. I – IV) în satul natal, apoi după absolvirea școlii gimnaziale la Timișoara, a urmat, începând cu anul 1959, Liceul de Muzică și Arte Plastice din Timișoara, secția arte plastice (având ca profesori nume celebre de atunci și de astăzi, precum Iulius Podlipny, Victor Gaga, Gabriel Popa, Constantin Flondor, Ştefan Bertalan, Simion Mărcuș). După absolvirea acesteia s-a înscris la Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara, unde iluștri profesori precum Gheorghe I. Tohăneanu, Ștefan Munteanu, Eugen Todoran, Iosif Cheie, Victor Iancu, Nicolae Ciobanu, Gheorghe Ivănescu, Lucia Jucu Atanasiu, Traian Liviu Birăescu, Ileana Oancea i-au pecetluit destinul până în ziua de astăzi.
După terminarea studiilor și efectuarea stagiului militar a fost angajat redactor al ziarului „Flamura” (1970 – 1989) din urbea noastră, proaspătă reședință de județ. Din anul 1970, destinul său se interferează așadar, cu destinul oamenilor și al diferitelor instituții și organizații din sud-vestul țării, din județul Caraș-Severin.
Cariera publicistică, cea care l-a format și transformat, a început-o în ultimul an de facultate, când a participat la apariția revistei studențești „Forum” a Universității timișorene, în calitate de redactor-șef adjunct. În perioada 1970 – 1989 a fost redactor la ziarul „Flamura“, pentru probleme de cultură și învățământ. De la înființarea ziarului „Timpul“, din 4 ianuarie 1990, a fost redactor-șef al acestuia și director al S.C. „Timpul” S.R.L. până în 1993. Din 1993 este director al Editurii „Timpul” (azi „TIM”) din Reșița. A înființat și a condus o mulțime de publicații, printre care: „Semenicul“ (din 1971), „Caraș-Severinul“ (din 1972), apoi „Almanahul presei și tiparului”, Reșița, 1984; „Momente din istoria tiparului românesc la Caransebeș”, Caransebeș, 1985; „Zilele Culturii la Reșița” (caiet-program – redactor la mai multe ediții, între 1974 și 1984), „Permanențe reșițene” (caiet-program al „Zilelor Culturii la Reșița”, 1985 – 1989); numeroase alte titluri de mai lungă sau scurtă durată înainte de 1989 și după 1989 („Bistra“, „Şcoala cărăşeană“ etc.). A contribuit la apariția revistelor „Almăjana“ Bozovici, „Bocșa culturală“ Bocșa, „Jurnal de liceu“ Oravița și altele. Din 2013 a fost în colectivul de redacție al revistei „Nedeia“ până la încetarea apariţiei acesteia (2024). Este, de asemenea, director (onorific) al mai proaspetei reviste, „Reşiţa literară“.
În timpul facultății a activat la cenaclul Casei de Cultură a Studenților din Timișoara, debutând cu proză în 1968, în antologia „Efigii”. Din 1970 activează la Cenaclul literar „Semenicul“ din Reșița, căruia îi este coordonator din 1971 până astăzi şi despre care a scris volumul „Amintiri de la Cenaclul Semenicul” (2019, la 70 de ani de la înfiinţarea acestuia). A înființat revista „Semenicul” în 1971, întâi sub forma unor caiete șapirografiate, iar din decembrie 1972, ca revistă tipărită. Aceasta a avut apariții intermitente, pe măsura cutumelor ideologice și posibilităților financiare ale vremurilor. După 1990, revista a apărut în mai multe formate, din 2001 stabilizându-se sub formă de carte, în ultimii trei ani, 2021, 2022 și 2023, apărând 2 numere pe an. Domnul Jurma este și astăzi redactorul-șef al revistei „Semenicul“.
A colaborat cu critică și istorie literară la publicațiile: „Orizont”, „Semenicul”, „Steaua”, „Forum” (studențesc), „Transilvania”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Drapelul roșu”, „Flamura”, „Caraș-Severinul”, „Studii de limbă, literatură și folclor”, „Generații”, „Bocșa culturală”, „Almăjana”, „Reflex” ș.a.
Gheorghe Jurma a fost redactor al celor mai multe dintre culegerile și antologiile apărute între anii 1970 și 1989 pe plan reșițean sau județean, începând cu volumul „Prinos“, o culegere de poezie a membrilor cenaclului „Semenicul”, iar după 1990, al multor altor volume colective.
De-a lungul anilor, Gheorghe Jurma s-a ocupat de cenaclurile literare de adulți, dar și de școlari sau de tineret din Reșița, asigurând succesiunea generațiilor și valoarea creatorilor. A organizat manifestări culturale în Reșița și în alte orașe, întâlniri cu scriitori importanți din țară, a inițiat și promovat concursuri literar-artistice municipale și județene (interjudețene), a susținut artiștii plastici, dascălii cu preocupări umaniste, instituțiile de cultură.
Pentru a aminti toate cărțile publicate de Gheorghe Jurma, mi-ar trebui multe pagini. M-am decis doar la o selecție a titlurilor, care sunt considerate de mine drept importante: „Mic dicționar al personalităților culturale din Caraș-Severin” (1976); „Presa și viața literară din Caraș-Severin” (1978); „Banatul și Eminescu” (1989); „Descoperirea Banatului” (1994); „Întâmplări cu Afilon” (1995), „Reșița” (album, 1996); „Caraș-Severin” (album, 1996, în colaborare); „Istorie și artă bisericească. Biserici din Protopopiatul Ortodox Român Reșița” (2000, în colaborare cu Vasile Petrica); „Sadoveanu sau lupta cu balaurul” (2002); „Cu Editura Timpul, peste timp” (2004); „Mircea Eliade și modelul tinereții” (2005); „Monografia Casei de Cultură a Sindicatelor din Reșița” (2006); „Amintiri din pagini de ziare” (2008, al doilea volum în 2009); „Momente de istorie culturală. Caraș-Severin, 1944 -1989” (2008); „Literatură și istorie” (2008); „Constantin Lucaci – simfonia fântânilor” (2009); „Istorie și cultură” (vol. 1, 2010); „Dicționarul localităților din Caraș-Severin” (vol. 1. A – C, 2011); „Biblioteca și oamenii cărții” (2012); „Molineştii” (2012); „Trifoiul cărășean” (2012), „Nicolae Iorga şi Banatul” (2010, ediţia a II-a în 2020), „Pavel Bellu” (2016), „Panorama presei din Caraş-Severin” (2018), „Amintiri de la Cenaclul Semenicul” (2019), „O carte pe zi” (2020), „Scriitori din Banat” (primul volum, 2020), „Ioan Munteanu, primul poet de la Bobda” (2021), „Diaconovici” (2023), „Revista Semenicul – o retrospectivă subiectiv/obiectivă”, 2024, „Eftimie Murgu” (2025).
Împreună cu subsemnatul, a lansat în anul 2009 un ciclu de „viziuni” ale celor mai importante localități din județul Caraș-Severin. Astfel au apărut până în prezent următoarele cărți-album: „Reșița: Viziuni / Reschitza: Visionen” (2009), „Anina – Steierdorf: Viziuni – Visionen” (2012), „Bocşa – Viziuni / Bokschan – Visionen” (2014), „Oravița: Viziuni – Visionen” (2017), „Caransebeș: Viziuni / Karansebesch: Visionen” (2020), „Reșița: Viziuni 2 / Reschitza: Visionen 2” (2021), „Oțelu Roșu – Valea Bistrei: Viziuni / Ferdinandsberg – Bistra-Tal: Visionen” (2022) și „Moldova Nouă – Clisura Dunării: Viziuni / Neu-Moldowa – Donauengpass: Visionen” (2024), în parte distinse de filiala Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România. În anul 2018 am editat împreună cartea-album „Monumentele Mihai Eminescu”, o carte de referință în arealul cercetărilor legate de poetul național. Ca o continuare a acestei cărți-album se poate numi și apariția editorială „Ecouri eminesciene” editată la Reșița printr-o colaborare a editurilor „TIM” și „Banatul Montan”, în anul 2021.
De asemenea, împreună am realizat cartea-album „Muzeul de locomotive cu abur Reșița = Das Dampflokomotivenmuseum Reschitza = The Railway Steam-engines Museum of Reșița = Le Musée des Locomotives à vapeur de Reșița”, apărută în 2022, la Reşiţa, în cadrul Editurii „Banatul Montan”, an în care s-au sărbătorit cei 150 de ani de la fabricarea aici a primei locomotive cu aburi pe teritoriul de astăzi ai României. De fapt, acestui jubileu, dar și celui de 250 de ani de istorie industrială la Reșița, din anul 2021, editorul Gheorghe Jurma le-a dedicat mai multe apariții editoriale, care au contribuit la recunoașterea primatului industrial reșițean. Să amintim aici cele semnate: Romulus Vasile Ioan și Nicolae Sârbu. O carte specială semnată de scriitorul Gheorghe Jurma este și cea dedicată fântânii cinetice din centrul municipiului de pe Bârzava („Constantin Lucaci: Fîntîna din Centru”), apărută 2021.
Numele lui Gheorghe Jurma este prezent în foarte multe apariții colective și cărți de referință. Să amintesc aici doar câteva: „Efigii” (Timișoara, 1968); „Atelier al cercurilor literare (antologie)” (Timișoara, 1977); „Caraș-Severin: monografie” (București, 1981); „Gustul livezii” (proză, 1985), „Orașul cu poeți” (1995; ed. a II-a revăzută și adăugită 2011); „Nichita. O carte gândită și realizată de Gheorghe Jurma” (ediția I – 1996; ediția a II-a – 1998, ediția a III-a – 2003); „Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Caraș-Severin la 10 ani de activitate” (2001); „Cuvinte pentru urmaşi. Modele şi exemple pentru Omul Român” (Bucureşti, 2005); „Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedie cronologică” („Polirom”, 2012); „Bănăţeni pentru viitorul României” (Timişoara, 2019) și „Enciclopedia Banatului. Literatura” (Timişoara, 2016).
Cel sărbătorit de noi astăzi a inițiat și susținut proiectul „Orașul cu poeți“ prin colecția de la Editura „Timpul” (azi „TIM”), în care au apărut multe cărți ale poeților reșițeni, care au propulsat pe plan național Reșița – ca spațiu literar specific – și numele scriitorilor de aici.
Gheorghe Jurma a îngrijit de asemenea în cadrul Editurii „Timpul” (azi „TIM”), sau la alte edituri, peste 750 de volume de poezie, proză, critică și istorie literară etc., la multe scriind prefețe, postfețe ș.a.m.d. În aceeași măsură a susținut consecvent promovarea Reșiței în circuitul național de valori și, respectiv, recunoașterea, acasă, a celor deja cu largă notorietate; a tipărit cărți ale unor reșițeni (precum acad. Mircea Martin, Dan Farcaş, Toma George Maiorescu), monografii dedicate întreprinderilor, instituțiilor, personalităților care trăiesc în țară sau străinătate, ca, spre exemplu, „Istoria uzinelor din Reșița (1771 – 1996)” și „Istoria locomotivelor și căilor ferate din Banatul Montan” de Dan Perianu; „225 de ani de siderurgie la Reșița”; „Hoinărind prin Reșița pierdută” de Dan Farcaș; „Reșița filologică” de Marcu Mihail Deleanu; „Viață și memorii” de Mircea Popa; „Reșița de altădată”, un album de Gheorghe Jurma și Arsenie Boariu; romanul reşiţean al lui Vasile Bogdan „Cumpăna”; monografii despre Dr. Corneliu Diaconovici, Sabin Pautza și multe altele. De asemenea a organizat multe expoziţii de carte la muzeul reşiţean şi în alte locaţii.
Despre activitatea şi orientările sale aflăm detalii în volumul „Ce lăsăm în urma noastră. Gheorghe Jurma în dialog cu Titus Crişciu” (2015). Anul trecut, 2025, când a împlinit 80 de ani, i-a fost lansat la Reșița, Bocșa și Timișoara cartea In honorem: „GHEORGHE JURMA – un proaspăt optzecist”, volum îngrijit de subsemnatul, și apărut la Editura „TIM” Reşiţa.
Deosebit de importante sunt pentru cultura Banatului Montan volumele sale: „Reșița muzicală” (2015), „Reșița literară” (2016), „Panorama presei din Caraș-Severin” (2018), dar și colaborarea sa la „Enciclopedia Banatului” editată la Timișoara, sau la alte dicționare și lucrări de referință în domeniile literare în special și culturale în general („Şcoala Populară de Arte şi Meserii «Ion Românu» Reşiţa la 70 de ani”, 2018, cu Mariana Dănescu). „O retrospectivă subiectiv-obiectivă a revistei «Semenicul»” se cheamă o carte a sa din 2024, adăugată „Amintirilor de la Cenaclul Semenicul” (2019). Să mai amintim în acest sens „Eminescu şi Reşiţa” (2024). Două proaspete cărţi vizează, de asemenea, Banatul: „Bănăţenism şi creaţie” şi „Scriitorii români şi Banatul”, ambele din 2025. Are în lucru, de mai mulţi ani, un volum despre „Reşiţa culturală“.
Pe plan național, Gheorghe Jurma a lansat colecția „Eminescu“, publicând, din 1998 până acum, 21 de titluri ale unor autori din țară şi, desigur, din Banat, făcând din Reșița „un adevărat centru de cunoaștere și cercetare eminesciană“, cum spune prof. dr. Mircea Popa din Cluj-Napoca. Pentru această colecție şi pentru cărţile proprii, Gheorghe Jurma a fost distins în anul 2000 cu Medalia comemorativă „Mihai Eminescu“. În această colecţie au apărut şi cărţile sale dedicate poetului: „Eminescu – gând şi cânt” (1998), „Vreme trece, vreme vine” (2007), „Cartea care deschide lumea“ (2010), „Expoziţii eminesciene“ (2023).
Lui Gheorghe Jurma i s-au acordat diferite premii locale, între care Marele Premiu al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici“, titlul de Senior al culturii cărășene, cele primite din partea Teatrului Vechi „Mihai Eminescu” din Oravița sau cele din partea Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin din Reșița și a celei Orășenești „Tata Oancea” din Bocșa etc., de asemenea, premii speciale ale Uniunii Scriitorilor, Filiala Timișoara. În ianuarie 2023 i s-a acordat, din partea Episcopiei Caransebeşului, ordinul „Crucea «Episcop Elie Miron Cristea» clasa a II-a pentru mireni.” Este Cetățean de onoare al municipiului Reșița din 15 decembrie 2009, Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin din 27 ianuarie 2015 și Cetățean de onoare al orașului Bocșa din 31 martie 2022. Este, totodată, membru de onoare al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, din 5 februarie 2020.
Nu există manifestări literare / culturale de referință care se organizează la Reșița, la care să nu fie invitat, Gheorghe Jurma aducându-și contribuția la reușita acestora.
Iată doar câteva succinte spicuiri din activitatea unui om care s-a pus în slujba culturii caraș-severinene prin tot ceea ce a făcut de-a lungul timpului.
Ad multos annos, Gheorghe Jurma, la împlinirea a 81 de ani de viață dedicată, în primul rând, Banatului!
Eveniment aniversar: 100 de ani de la declararea orașului Oravița ca reședință a județului Caraș, 1 ianuarie 1926 – 18 iunie 1951.
Expoziție Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.
5 februarie 2026, ora 14.30, Centrul Cultural Muzeistic Anina:
Fășang 2026. Expoziție Doina și Gustav Hlinka (coordonatori ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” din cadrul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Reșița).
5 februarie 2026, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Fășang 2026.
Expoziție de fotografii „Fasching Celnic / Anina: 2023 – 2024 – 2025”, autor: Petre Dalea (Reșița), artist al Federației Internaționale de Artă Fotografică (FIAP).
Prezentare de carte: „Ghid de artă stradală neascunsă – Un Hidden Street Art Guide”, apărută în anul 2025 la Editura „Save or Cancel” București, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național – AFCN, autori Cristina Popa și Andrei Racovițan.
5. Februar 2026, 13:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Museums für Ethnographie, Ethnologie und Folklore „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Orawitza:
Jubiläumsveranstaltung: 100 Jahre seit der Erklärung der Stadt Orawitza zum Sitz des Kreises Karasch, 1. Januar 1926 – 18. Juni 1951.
Ausstellung Flavia Beatris Grădinaru (Reschitza), Mitglied von „Deutsche Kunst Reschitza“.
5. Februar 2026, 14:30 Uhr, Museales Kulturzentrum Anina:
Fasching 2026. Ausstellung der Künstler Doina und Gustav Hlinka (Koordinatoren des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“).
5. Februar 2026, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Fasching 2026. Foto-Ausstellung „Fasching in Tschelnik / Anina: 2023 – 2024 – 2025“, Autor: Petre Dalea (Reschitza), Mitglied der Internationalen Föderation der Kunstfotographie (FIAP).
Buchpräsentation: „Un Hidden Street Art Guide“, erschienen 2025 im Verlag „Save or Cancel“, Bukarest, mitfinanziert von AFCN (= Verwaltung des Nationalen Kulturfonds), Autoren: Cristina Popa und Andrei Racovițan.
Eveniment aniversar: 100 de ani de la declararea orașului Oravița ca reședință a județului Caraș, 1 ianuarie 1926 – 18 iunie 1951.
Expoziție Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.
5 februarie 2026, ora 14.30, Centrul Cultural Muzeistic Anina:
Fășang 2026. Expoziție Doina și Gustav Hlinka (coordonatori ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” din cadrul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Reșița).
5 februarie 2026, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Fășang 2026.
Expoziție de fotografii „Fasching Celnic / Anina: 2023 – 2024 – 2025”, autor: Petre Dalea (Reșița), artist al Federației Internaționale de Artă Fotografică (FIAP).
Prezentare de carte: „Ghid de artă stradală neascunsă – Un Hidden Street Art Guide”, apărută în anul 2025 la Editura „Save or Cancel” București, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național – AFCN, autori Cristina Popa și Andrei Racovițan.
5. Februar 2026, 13:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Museums für Ethnographie, Ethnologie und Folklore „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Orawitza:
Jubiläumsveranstaltung: 100 Jahre seit der Erklärung der Stadt Orawitza zum Sitz des Kreises Karasch, 1. Januar 1926 – 18. Juni 1951.
Ausstellung Flavia Beatris Grădinaru (Reschitza), Mitglied von „Deutsche Kunst Reschitza“.
5. Februar 2026, 14:30 Uhr, Museales Kulturzentrum Anina:
Fasching 2026. Ausstellung der Künstler Doina und Gustav Hlinka (Koordinatoren des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“).
5. Februar 2026, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Fasching 2026. Foto-Ausstellung „Fasching in Tschelnik / Anina: 2023 – 2024 – 2025“, Autor: Petre Dalea (Reschitza), Mitglied der Internationalen Föderation der Kunstfotographie (FIAP).
Buchpräsentation: „Un Hidden Street Art Guide“, erschienen 2025 im Verlag „Save or Cancel“, Bukarest, mitfinanziert von AFCN (= Verwaltung des Nationalen Kulturfonds), Autoren: Cristina Popa und Andrei Racovițan.
Eveniment aniversar: 100 de ani de la declararea orașului Oravița ca reședință a județului Caraș, 1 ianuarie 1926 – 18 iunie 1951.
Expoziție Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.
5 februarie 2026, ora 14.30, Centrul Cultural Muzeistic Anina:
Fășang 2026. Expoziție Doina și Gustav Hlinka (coordonatori ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” din cadrul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Reșița).
5 februarie 2026, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Fășang 2026.
Expoziție de fotografii „Fasching Celnic / Anina: 2023 – 2024 – 2025”, autor: Petre Dalea (Reșița), artist al Federației Internaționale de Artă Fotografică (FIAP).
Prezentare de carte: „Ghid de artă stradală neascunsă – Un Hidden Street Art Guide”, apărută în anul 2025 la Editura „Save or Cancel” București, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național – AFCN, autori Cristina Popa și Andrei Racovițan.
5. Februar 2026, 13:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Museums für Ethnographie, Ethnologie und Folklore „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Orawitza:
Jubiläumsveranstaltung: 100 Jahre seit der Erklärung der Stadt Orawitza zum Sitz des Kreises Karasch, 1. Januar 1926 – 18. Juni 1951.
Ausstellung Flavia Beatris Grădinaru (Reschitza), Mitglied von „Deutsche Kunst Reschitza“.
5. Februar 2026, 14:30 Uhr, Museales Kulturzentrum Anina:
Fasching 2026. Ausstellung der Künstler Doina und Gustav Hlinka (Koordinatoren des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“).
5. Februar 2026, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Fasching 2026. Foto-Ausstellung „Fasching in Tschelnik / Anina: 2023 – 2024 – 2025“, Autor: Petre Dalea (Reschitza), Mitglied der Internationalen Föderation der Kunstfotographie (FIAP).
Buchpräsentation: „Un Hidden Street Art Guide“, erschienen 2025 im Verlag „Save or Cancel“, Bukarest, mitfinanziert von AFCN (= Verwaltung des Nationalen Kulturfonds), Autoren: Cristina Popa und Andrei Racovițan.
Eveniment aniversar: 100 de ani de la declararea orașului Oravița ca reședință a județului Caraș, 1 ianuarie 1926 – 18 iunie 1951.
Expoziție Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.
5 februarie 2026, ora 14.30, Centrul Cultural Muzeistic Anina:
Fășang 2026. Expoziție Doina și Gustav Hlinka (coordonatori ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” din cadrul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Reșița).
5 februarie 2026, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Fășang 2026.
Expoziție de fotografii „Fasching Celnic / Anina: 2023 – 2024 – 2025”, autor: Petre Dalea (Reșița), artist al Federației Internaționale de Artă Fotografică (FIAP).
Prezentare de carte: „Ghid de artă stradală neascunsă – Un Hidden Street Art Guide”, apărută în anul 2025 la Editura „Save or Cancel” București, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național – AFCN, autori Cristina Popa și Andrei Racovițan.
5. Februar 2026, 13:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Museums für Ethnographie, Ethnologie und Folklore „Vasile Tudor Crețu – Iosif Crețu“ Orawitza:
Jubiläumsveranstaltung: 100 Jahre seit der Erklärung der Stadt Orawitza zum Sitz des Kreises Karasch, 1. Januar 1926 – 18. Juni 1951.
Ausstellung Flavia Beatris Grădinaru (Reschitza), Mitglied von „Deutsche Kunst Reschitza“.
5. Februar 2026, 14:30 Uhr, Museales Kulturzentrum Anina:
Fasching 2026. Ausstellung der Künstler Doina und Gustav Hlinka (Koordinatoren des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“).
5. Februar 2026, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Fasching 2026. Foto-Ausstellung „Fasching in Tschelnik / Anina: 2023 – 2024 – 2025“, Autor: Petre Dalea (Reschitza), Mitglied der Internationalen Föderation der Kunstfotographie (FIAP).
Buchpräsentation: „Un Hidden Street Art Guide“, erschienen 2025 im Verlag „Save or Cancel“, Bukarest, mitfinanziert von AFCN (= Verwaltung des Nationalen Kulturfonds), Autoren: Cristina Popa und Andrei Racovițan.
Născut la 8 februarie 1943 la Câlnic-Reșița, județul Caraș-Severin, Sabin Pautza este absolvent al Liceului Teoretic din Reșița (1960) și al Conservatorul “Ciprian Porumbescu” din București (1965), urmând specializarea în compoziție și dirijat la Academia Musicale Chigiana din Siena, Italia (1970).
A fost profesor de armonie, dirijat și orchestrație la Conservatorul “George Enescu” din Iași (1965-1984).
Din anul 1984 s-a stabilit în S.U.A.
A fost director artistic şi prim dirijor al celei mai vechi orchestre din New Jersey – Plainfield Symphony, fiind în prezent Conductor Emeritus pe viaţă al ansamblului.
Un moment cheie în cariera sa l-a constituit debutul în prestigioasa sală Carnegie Hall din New York (1985) când s-a prezentat în dublă ipostază: aceea de dirijor şi de compozitor.
A dirijat pe marile scene ale lumii (Europa, America și Australia).
Obține titulul de Doctor în muzică al Academiei “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca (2005) și al London Institute for Applies Research.
Este deținătorul a numeroase premii și distincții naționale și internaționale: Premiul „George Enescu” al Academiei Române (1975), Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1979), Marele Premiu al Televiziunii Române (1981), Premiul de Compoziţie la Concursul Internaţional din Salt Lake City (Utah), Premiul „Rudolph Nissim”al Uniunii Compozitorilor Americani (ASCAP) şi Marele Premiu „Dr. Martin Luther King Jr.” pentru compoziţie.
A fost nominalizat în International Who’s Who in Music (Cambrige, Anglia, ed. 1980-1984-1992-2000) și în 10.000 de americani notabili (editat de American Biographical Institute o dată la cinci ani).
Sabin PAUTZA este cetățean de onoare al orașelor Reșita (România) și Plainfield (SUA) și al județului Caraș-Severin.
DOCTOR HONORIS CAUSA al Universității “VALAHIA” din Târgoviște
DOCTOR HONORIS CAUSA al Centrului Universitar UBB din Reșița din iunie 2015.
În 2007, în Plainfield (SUA), ziua de 7 mai a fost declarată Ziua Sabin PAUTZA. Este membru al Uniunii Compozitorilor Americani (ASCAP), al Uniunii Compozitorilor Europeni (GEMA) și al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Compoziţiile sale sunt publicate în totalitate de către San Nicobian Edition din New York, iar Casa de discuri Swift Music Group din New Jersey editează seria Opera Omnia a compozitorului.
Interviu realizat de Adriana Telescu, UZPR Caraș Severin
UZPR CARAS SEVERIN 