Principalele constatări ale unui studiu realizat de Reuters Institute for the Study of Journalism în industria știrilor, intitulat „Journalism, Media and Technology Trends and Predictions’” și realizat pe baza unui eșantion strategic de 280 de lideri de organizații media din 51 de țări și teritorii, sunt de natură să creioneze un tablou al viitorului jurnalismului.

Încă ne aflăm în stadiile incipiente ale unei alte schimbări majore în tehnologie (AI generativă), care amenință să „răstoarne” industria știrilor, oferind modalități mai eficiente de accesare și distilare a informațiilor la scară largă. În același timp, creatorii și influencerii impulsionează o trecere către știri bazate pe personalitate. În 2026, mass-media va fi în continuare presată de aceste două forțe.

Înțelegerea impactului acestor tendințe va fi printre prioritățile directorilor media în acest an, în ciuda ritmului neuniform al schimbărilor între țări și grupuri demografice, arată cercetarea citată de reutersinstitute.politics.ox.ac.uk.


Subminare deliberată, informație „artificială”

Provocările sunt numeroase. Scăderea implicării în mass-media tradițională, combinată cu încrederea scăzută, îi determină pe mulți politicieni, oameni de afaceri și celebrități să concluzioneze că pot ocoli complet mass-media, acordând interviuri în schimb unor podcasteri sau „creatori de conținut” simpatizanți. Acest manual copiat acum pe scară largă în întreaga lume vine adesea la pachet cu o serie de amenințări la adresa editorilor și cu încercări continue de a submina încrederea publicului, prin etichetarea mass-media independentă și a jurnaliștilor individuali drept furnizori de „știri false”. Aceste narațiuni găsesc un teren fertil în rândul publicului – în special al celui mai tânăr – care preferă confortul accesării știrilor de pe platforme și au conexiuni mai slabe cu brandurile tradiționale de știri. Între timp, motoarele de căutare se transformă în motoare de răspuns bazate pe inteligență artificială, unde conținutul este afișat în ferestre de chat, ceea ce crește temerile că traficul de referință pentru editori s-ar putea epuiza, subminând modelele de afaceri existente și viitoare.


Reproiectarea activității

În ciuda acestor dificultăți, multe organizații de știri tradiționale rămân optimiste în ceea ce privește propria afacere. Editorii se vor concentra anul acesta pe reproiectarea afacerilor și activității lor pentru era inteligenței artificiale, cu un conținut mai distinctiv. De asemenea, vor privi dincolo de articol, investind mai mult în formate multiple, în special video, și ajustându-și conținutul pentru a-l face mai „lichid” și, prin urmare, mai ușor de reformatat și personalizat. În același timp, vor continua să descopere cum să utilizeze cel mai bine inteligența artificială generativă în colectarea, ambalarea și distribuția știrilor. Este un act de echilibru delicat, dar unul care oferă promisiunea unei eficiențe mai mari și a unui jurnalism mai relevant și mai captivant.

Doar puțin peste o treime (38%) din eșantionul de editori chestionați în cadrul cercetării, directori generali și directori digitali, declară că sunt încrezători în perspectivele jurnalismului în anul următor – cu 22 de puncte procentuale mai puțin decât acum patru ani. Preocupările exprimate se referă la atacuri motivate politic asupra jurnalismului, pierderea fondurilor USAID care anterior sprijineau mass-media independentă în multe părți ale lumii și scăderi semnificative ale traficului către multe site-uri de știri online. În schimb, aproximativ jumătate (53%) spun că sunt încrezători în propriile perspective de afaceri, similar cu cifra de anul trecut. Editorii care se bazează pe abonamente, cu trafic direct puternic, pot vedea o cale către profitabilitate pe termen lung, chiar dacă cei care rămân dependenți de publicitate și de presa scrisă se îngrijorează de scăderile accentuate ale veniturilor și de impactul potențial al căutării bazate pe inteligență artificială.


Față în față cu lumea chatboților

Editorii se așteaptă ca traficul de la motoarele de căutare să scadă cu peste 40% în următorii trei ani – nu chiar „Google Zero”, dar cu toate acestea, un impact substanțial. Datele obținute pentru acest raport de la furnizorul de analiză Chartbeat arată că traficul agregat către sute de site-uri de știri din căutarea Google a început deja să scadă, după scăderi substanțiale ale traficului de referință către site-urile de știri de pe Facebook (-43%) și X, fostul Twitter (-46%) în ultimii trei ani. Ca răspuns, editorii spun că va fi important să se concentreze pe investigații mai originale și pe reportaje practice (diferență de (91 puncte procentuale între „mai mult” și „mai puțin”), analize și explicații contextuale (+82) și povești umane (+72). În schimb, aceștia intenționează să reducă jurnalismul de servicii (-42), conținutul permanent (-32) și știrile generale (-38), despre care mulți se așteaptă să devină comercializate de chatboții bazați pe inteligență artificială. Pe lângă întreruperea traficului cauzată de inteligența artificială, directorii de știri văd și oportunități de a genera noi venituri din licențierea conținutului (sau a unei cote din veniturile din publicitate) în cadrul chatboților. Aproximativ o cincime (20%) dintre editorii respondenți se așteaptă ca veniturile viitoare să fie substanțiale, jumătate (49%) declarând că se așteaptă la o contribuție minoră. O altă cincime (20%), formată în mare parte din editori locali, radiodifuzori publici sau cei din țări mai mici, nu se așteaptă la niciun venit din acorduri cu inteligența artificială.


„Impactul va fi incontestabil”

La un nivel mai larg, abonamentele rămân cel mai mare obiectiv de venit (76%) pentru editori, înaintea publicității display (68%) și a publicității native (64%). Evenimentele online și fizice (54%) devin, de asemenea, mai importante. Dependența de sprijinul filantropic și al fundațiilor a scăzut (18%).

Utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială de către organizațiile de știri continuă să crească în toate categoriile, automatizarea back-end fiind considerată „importantă” în acest an de marea majoritate (97%) a editorilor respondenți, mulți dintre aceștia integrând sisteme pilot gestionarea conținutului în ultimul an. Cazurile de culegere de știri (82%) sunt acum al doilea cel mai important, codarea mai rapidă și dezvoltarea de produse (81%) câștigând, de asemenea, teren. „Ritmul în care se vor desfășura schimbările determinate de inteligența artificială este dificil de prezis, dar impactul va fi incontestabil”, punctează Jan Willem Sanders, director general Follow the Money, Olanda).


Provocarea „creatorilor de conținut”

Creșterea numărului de creatori de știri și influenceri este o preocupare pentru editori în două moduri. Peste două treimi (70%) dintre respondenți sunt îngrijorați că își iau din timpul și atenția de la conținutul journalistic profesionist, iar 39% dintre cei chestionați se tem că riscă să piardă talente editoriale de top în favoarea ecosistemului „creatorilor de conținut”, care oferă recompense financiare mai mari.


Ca răspuns, trei sferturi (76%) dintre editorii respondenți spun că vor încerca să-și convingă personalul să se comporte mai mult ca niște „creatori” în acest an, iar jumătate (50%) că vor colabora cu influenceri pentru a ajuta la distribuirea conținutului; aproximativ o treime (31%) susțin chiar că vor angaja astfel de persoane, de exemplu pentru a le gestiona conturile de socializare. Iar alți 28% afirmă doresc să înființeze studiouri de „creatori de conținut” și să faciliteze asocieri în participațiune. Într-un sens mai larg, 2026 ar putea fi anul anul în care evaluările acțiunilor companiilor de inteligență artificială vor scădea, îngrijorarea publicului față de omniprezența inteligenței artificial în informare va crește, iar influența „creatorilor de conținut” se va extinde. Toate acestea vor avea, în opinia editorilor de știri din toată lumea, un impact masiv, transformator, asupra industriei.

Foto: pixabay.com