Forumul bogaților lumii începe astăzi la Davos, în Elveția, sub presiune politică internațională fără precedent. România va participa la ediția din 2026 a Forumului Economic Mondial de la Davos cu o delegație guvernamentală din care fac parte, pe lângă șefa diplomației române, Oana Țoiu, ministrul investițiilor și proiectelor europeane, Dragoș Pîslaru, ministrul energiei, Bogdan Ivan și consilierul prezidențial Radu Burnete. Ediția din acest an a Forumului se va concentra în jurul a cinci provocări majore, despre care discutăm în continuare cu invitatul serii la Radio România Actualități, jurnalistul și comentatorul politic Dan Constantin, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

– Haideți să încercăm pentru început să explicăm ascultătorilor noștri ce este în esență această reuniune de la Davos.

– Reuniunea de la Davos are o vechime de peste cinci decenii. Faptul că plasăm această discuție în emisiunea dumneavoastră, care se concentrează pe problemele globale, este exact un forum care tratează problemele globale ale secolului nostru și este pornit din secolul trecut. Este foarte interesant că pe această experiență de peste cinci decenii s-a cristalizat, prin tradiție, s-a consolidat un dialog care stimulează idei și soluții pe termen lung. Aici nu sunt probleme punctuale neapărat, care trebuie să-și găsească rezolvarea de azi pe mâine, dar se tratează marile probleme, inclusiv conflictele, cum ele pot fi atenuate, ce soluții pot veni, nu numai din zona politică, ci din zona economică, din zona academică.

– Și pentru că vorbiți de conflicte, spiritul dialogului pare a fi sintagma care ar trebui să asume toate discuțiile din aceste zile de la Davos. Putem vorbi în aceste zile, având în vedere tot ce se întâmplă în plan internațional, de existența încă a unui spirit al dialogului? Sau trebuie căutat?

– Faptul că acest spirit al dialogului este genericul acestei ediții este subliniat și de felul în care s-a deschis ediția astăzi, în jurul orei 18:00, în Elveția, la Davos, în această stațiune luxoasă din Alpii Elvețieni, nu cu un discurs, ci cu muzică. A fost o vioară, o trompetă, un clarinet, o tobă, care au dezvoltat o armonie perfectă și s-a subliniat că muzica nu cunoaște granițe, exact și ideile care se încearcă să se pună acum în valoare, să poată să transmită spre conducătorii lumii care sunt, de fapt, adunați aici, este practic un conclav al conducerii din toate sectorele, politic, militar, economic, științific, să transmită această deschidere spre dialog. Dacă întrebați cum s-ar putea acest spirit să se transforme în decizii concrete, sigur că aici lucrurile devin mai complicate. Totdeauna la Davos lucrurile s-au desfășurat nu într-un laborator, dar într-o dezbatere de idei și vin fiecare cu ideile lor și este important să plece și cu ideile celorlalți când se duc acasă să le transpună.

– Pentru că ați vorbit de acest aspect, vroiam să vă întreb, în contextul discuțiilor pe care le vom urmări, sigur, în zilele viitoare, de acolo, cum se face că la acest moment definitoriu, așa cum spuneați, pentru relații la nivel internațional, lipsește tocmai președintele României, domnul Nicușor Dan? Sigur, România este reprezentată la nivel înaltă de o delegație guvernamentală. Ar fi trebuit să fie și președintele României prezent?

– Sigur că asta este o decizie a Preşedinției. Faptul că acolo sunt, practic, 400 de lideri politici, sunt peste 50 de șefi de stat și de guvern, sunt liderii din G7, șase lideri din G7, sunt 150 de lideri de mari companii, e greu să individualizezi o prezență. Acolo trebuie să-ți faci loc și să-ți faci loc ori prin puterea țării care vine acolo, cum este cazul delegației Statelor Unite, al președintului Trump, însoţit de, practic, toată elita de la Casa Albă, de decizie, sau să vii cu probleme de mare actualitate. Ori în momentul de faţă, sigur că e destul de dificil de a plasa o poziție de identificare a României în aceste, hai să spun, aceste tensiuni care încă nu vedem înspre ce se îndreaptă. Dar faptul că acolo sunt patru miniștri și un consilier prezidențial arată deschiderea către dialog. M-am uitat pe programul afișat al reuniunii, sigur că este dominat de discursul din data de 21 al președintelui Trump, de la ora 14:00, dar, interesant, care urmează în aceeași sesiune de Macron și /Larry Fink/, /Larry Fink/ fiind unul dintre cei care administrează BlackRock, este un fond care administrează active de 10 trilioane de dolari.

– Și o ultimă întrebare: credeți că vom putea să ne așteptăm la rezultate concrete?

– Cred că e foarte dificil să vedem rezultate concrete. S-ar putea să fie, după cum s-a anunțat, o discuție între președintele Trump și președintele Ucrainei, Zelenski, care este și el participant la forum. S-ar putea să vedem niște idei de clarificare sau cel puțin de atenuare a crizei din Groenlanda, prin prezența și a nordicilor și a americanilor, plus a Uniunii Europene, plus a Băncii Mondiale, deci acolo s-ar putea să se atenueze o parte din asperitățile care în momentul de față au fost lansate de la Casa Albă.