Pentru că tot suntem în preajma Zilei Naționale a României, e bine să ne amintim și deviza sub care ne-am reunit: Unirea face puterea! Unirea, unitatea, forța comună nu sunt simple concepte politice, nu sunt devize abstracte, ci realități istorice. Ele vin dintr-un trecut comun, dintr-o istorie pe care nu o mai percepem poate în totalitatea ei, dar care ne luminează încă și ne ghidează. Unirea națiunii a fost un deziderat istoric, dar și o cale firească pentru împlinirea idealului românității. Și tot ca un rezultat al Unirii s-a născut și Uniunea noastră. Fără viziunea generoasă a părinților fondatori, a acelor ziariști care au văzut departe, astăzi poate n-am fi fost în situația de a celebra centenarul… și mai mult decât atât. Cu atât mai mult, avem azi nevoie, ca națiune, ca oameni ai acestei țări, dar și la nivelul nostru, de Uniune de creație, de jurnaliști liberi, conștienți și dedicați rolului nostru social, de „unire”, poate nu în sensul și în linia Unirii naționale, ce ne-a adus pe toți, acum mai bine de un veac, în matca națională, cât de o unitate de gânduri și de idealuri, de profesioniști dedicați, care să justifice atât statutul nostru de Uniune de creație, cat mai ales condiția profesională, prestigiul pe care toți ni-l dorim, dar care este atât de greu de dobândit, și mai ales de menținut.
Prin Statutul de funcționare actual – și acesta perfectibil, desigur – Uniunea noastră este organizată, la nivel teritorial, pe Filiale pentru constituirea cărora există reguli clare. În timp, ele au crescut, sau din contră, au pierdut membri,
