Prin legea nr. 290 din 24 octombrie 2023, Parlamentul României a declarat anul 2025 drept „Anul Cardinal Iuliu Hossu” la nivel național.

Școala Gimnazială Râu de Mori, în parteneriat cu Școala Gimnazială Sarmizegetusa au desfășurat proiectul Scrisoare către viitor: Moștenirea Cardinalului Iuliu Hossu.

În cadrul acestui proiect a fost omagiată memoria Cardinalului  Iuliu Hossu, cel care pe 1 Decembrie 1918 a citit la Alba Iulia Rezoluția de Unire a Transilvaniei cu România.

Au fost evidențiate contribuțiile sale în domeniile: spiritual, ecumenic, educațional și academic, cultural, politic, social, al unirii naționale, al solidarității și apărării demnității umane, al rezistenței împotriva opresiunii comuniste.

Școala Gimnazială Râu de Mori a organizat o expoziție dedicată memoriei vestitorului Unirii, iar elevii Școlii Gimnaziale Sarmizegetusa au realizat prezentări despre viața și activitatea lui Hossu, evidențiind în special rolul lui în Marea Unire, în apărarea evreilor în timpul celui   de-Al Doilea Război Mondial și rezistența împotriva dictaturii ateo-comuniste.

Născut la 31 ianuarie 1885, în satul Milaș din Transilvania (astăzi județul Bistrița-Năsăud), s-a format intelectual și spiritual prin studii la Blaj, Budapesta, Roma și Viena.

Ca tânăr episcop al Gherlei, Iuliu Hossu a fost ales să proclame, în fața a sute de mii de români adunați la Alba Iulia, actul istoric al unirii Transilvaniei cu România.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, sub ocupația horthystă, însuflețit de credință, Iuliu Hossu n-a pregetat să vină în ajutorul semenilor săi evrei persecutați și osândiți. Procesul său de recunoaștere ca „Drept între națiuni”, inițiat în 2022, are la bază angajamentul său curajos de a-i sprijini și salva pe evreii din Transilvania de Nord atunci când, între 1940 și 1944, naziștii și-au pus în aplicare planul tragic de a-i deporta în lagăre de exterminare.

După instaurarea regimului ateist în 1947, Biserica Greco-Catolică a fost scoasă în afara legii, iar episcopii săi au fost obligați să adere la Ortodoxie sau să suporte persecuția. Iuliu Hossu a ales calea martiriului. Refuzând categoric compromisul, el a fost arestat în mai 1948, alături de alți ierarhi și închis în lagărele de la Sighet, Gherla și Aiud.

Culminarea recunoașterii vine în 2019, când Papa Francisc l-a beatificat la Blaj, declarându-l martir al credinței și al speranței.

„În esență, de la Hossu învățăm că adevărata măreție constă în sacrificiul discret pentru adevăr, credință și neam – o lecție eternă pentru orice generație confruntată cu provocări morale”, susținea prof. Loredana Leleșan.

„Viața sa ne cheamă să fim „vestitori” ai unității și ai speranței, așa cum el a fost la Alba Iulia. Motto-ul Fericitului Hossu, „Credința noastră este viața noastră”, ar putea să devină motto-ul fiecăruia dintre noi” a completat Antonela Chiper, director Școala Gimnazială Râu de Mori.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR