7 mai 2025,ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIII-a).
Ziua Europei 2025: 75 de ani Declarația Schuman (9 mai 1950).
Vorbim despre România și Europa: Trei zile importante în istoria țării: 8 – 9 – 10 mai (ediția a II-a). La dezbatere participă în calitate de invitați profesorii de istorie Florica Molnar (Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița) și Mihaela Martin (Centrul Universitar UBB Reșița) precum și pr. iconom stavrofor Petru Berbentia (protopop ortodox emerit de Reșița).
Expoziție de filatelie cu tematica Europa, din colecția Erwin Josef Țigla.
Incursiuni muzicale sub coordonarea prof. Diana Florica Silaghi: Doroteea Macioca (cls. a VIII-a, vioară, Liceul de Arte „Sabin Păuța” Reșița – prof. îndrumător Viorica Roșca) & Ian Adrian Dinuț (cls. a VIII-a, violoncel, Liceul de Artă „Ion Vidu” Timișoara, prof. coordonator Diana Florica Silaghi). În program lucrări de Ana Magdalena Bach, Johann Sebastian Bach, Georg Friedrich Händel, Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven, Cesar Franck și Johannes Brahms.
Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIII. Auflage).
Europatag 2025: 75 Jahre Schuman-Erklärung (9. Mai 1950).
Wir sprechen über Rumänien in Europa: Drei Tage in der Geschichte Rumäniens, 8. – 9. – 10. Mai, II. Auflage. Mit folgenden Gästen aus dem Lehrwesen und aus der Geistlichkeit: Florica Molnar („Diaconovici – Tietz”-Nationalkolleg Reschitza), Mihaela Martin (UBB-Universitätszentrum Reschitza) und Pfr. Petru Berbentia (emeritierter orthodoxer Protopope von Reschitza).
Philatelie-Ausstellung zum Europatag, aus der Sammlung Erwin Josef Ţigla.
Musikalische Einlagen unter der Koordination von Prof. Diana Florica Silaghi: Doroteea Macioca (VIII. Klasse, Geige, Kunstlyzeum „Sabin Păuța” Reschitza – Klasse des Prof. Viorica Roșca) & Ian Adrian Dinuț (VIII. Klasse, Kunstlyzeum „Ion Vidu” Temeswar – Klasse des Prof. Diana Florica Silaghi). Im Programm: Ana Magdalena Bach, Johann Sebastian Bach, Georg Friedrich Händel, Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven, Cesar Franck und Johannes Brahms.
În perioada 1-5 mai 2025 regizorul Ioan Cărmăzan, însoțit de o echipă de lucru, a poposit la Bocșa pentru a filma scene și a trage cadre dintr-un viitor film care încă nu are un nume definitiv.
Pentru bocșeni nu este surprinzătoare această acține, deoarece este bine cunoscut faptul că, indiferent pe unde îl poartă pașii pe regizorul Ioan Cărmăzan în această lume, întotdeauna regăsește drumul spre casă, iar cea mai dragă „acasă” a lui Ioan Cărmăzan rămâne Bocșa! „Pentru mine Bocșa înseamnă totul, sufletul meu e acolo, memoria mea e acolo. Am momente în care mă gândesc la o casă din Bocșa și-i știu toată istoria. Stau la București, beau o cafea și-mi aduc aminte de casa aia, de cine a stat acolo, toate poveștile. Sunt prezent acolo mereu, într-un fel sau altul, sunt legat de oamenii de acolo, de firea lor, de copilăria mea, de tot ce se întâmplă în spațiul ăla…” [1]mărturisește Ioan Cărmăzan, Nuțu al bocșenilor!
Filmul la care astăzi lucrează redă în imagini o poveste inspirată din volumul de debut al regizorului Ioan Cărmăzan – „Povestiri din Bocșa”[2].
În anul 1983, la editura „Facla” din Timișoaea, în colecția „Proză scurtă contemporană”, vedea lumina tiparului cartea „Povestiri din Bocșa” sub semnătura tânărului regizor Ioan Cărmăzan. Cartea conține o serie de întâmplări inspirate din realitate, pe marginea cărora autorul a țesut cu real talent narativ povești extraordinare, unele de un covârșitor dramatism, altele deosebit de haioase.
Evident că fiecare povestire scrisă de Ioan Cărmăzan ar putea deveni subiectul unui veritabil lungmetraj, dacă finanțarea nu ar fi o problemă, deoarece „în cărțile lui Ioan Cărmăzan realitatea nu este doar un obiect de studiu privit prin dioptriile aparatului de filmat, ci și o provocare: aceea de a desluși sensul firelor ce se țes în modelele complicatei tapiserii umane pe care prea adesea o privim fără s-o înțelegem.”[3]
De curând a văzut lumina tiparului la editura „Ecou Transilvan” din Cluj volumul „Șarpele roșu și pianul de lemn – Baladă pentru tatăl meu” sub semnătura regizorului Ioan Cărmăzan, o carte care adună între coperțile sale povestiri mai vechi sau mai noi, rescrise, reinventate, într-un fel sau altul. Între aceste povestiri se regăsește și narațiunea care stă la baza scenariului noului film realizat la Bocșa și care poartă numele „Povestiri din Bocșa: Lumea 9 și pianul de lemn”.
O poveste savuroasă, marca Ioan Cărmăzan, redată într-o scriitură recognoscibilă, „un amalgam real, fantastic, oniric, care se țese ca un nou tărâm ce ne face să pășim dincolo de realism.”[4]
Așadar, în perioada 1 – 5 mai 2025, localitățile Bocșa și Bărbosu s-au transformat în studiouri de filmare. Actorii rolurilor principale au fost Adrian Ciobanu și Oana Zara, acestora alăturându-le regizorul Ioan Cărmăzan și alți „actori” voluntari, între care și primarul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu.
Filmul va fi, cu siguranță, unul de senzație, deoarece are la bază o poveste extraordinară pe care acești talentați actori reușesc să o transpună în imagini; are la bază „o scriitură aparte,bine condusă, miraculoasă pe alocuri, cu personaje și întâmplări de o coloratură vie, nuanțat redată, cu saft, pictural și cinematografic. Cred că putem vorbi aici și despre o marcă bine conturată, «brandul Cărmăzan». O țesătură stranie, de o poeticitate tulburătoare. E formidabil cum, în doar câteva rânduri, se deschid miraculoase ferestre spre acel «dincolo», unde necunoscutul dobândește aură.”[5] Mai mult, acțiunea filmului se desfășoară în mirificul peisaj bănățean!
Așadar, așteptăm cu nerăbdare premiera filmului! Și-i mulțumim lui Nuțu Cărmăzan că ne poartă în inimă. Că acolo, în inima sa mare și generoasă, păstrează un colțișor pentru Bocșa și oamenii ei! Iar, prin inițiativele sale neobosite și provocatoare, Cartea și Filmul devin ingredientele magice ale unei nemuritoare Bocșă culturală!
[1] Ioan -Pavel Azap. Oamenii de pământ ai lui Ioan Cărmăzan. Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2014;
[2] Ioan Cărmăzan. Povestiri din Bocșa. Timișoara: Facla, 1983 (Proză scurtă contemporană”); ediția a II-a adăugită. Reșița: TIM, 2010 (Bocșa, istorie și cultură) pref. Cornel Ungureanu; postfață Gheorghe Jurma; cuvânt al primarului orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu, la festivitatea de înmânare a Titlului de Cetățean de Onoare al orașului Bocșa regizorului Ioan Cărmăzan; cuvânt al scriitorului Ioan Marin Almăjan, editorul primei ediții și „reportaj cu Nuțu Cărmăzan și bocșenii din cărțile sale” semnat de Gabriela Șerban;
[3] Traian T. Coșovei (Postfață) în : Ioan Cărmăzan. Îngeri deghizați. Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2022;
[4] Victor Constantin Măruțoiu în: Ioan Cărmăzan. Șarpele roșu și pianul de lemn – Baladă pentru tatălmeu. Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2024;
[5] Monica Rohan în: Ioan Cărmăzan. Șarpele roșu și pianul de lemn – Baladă pentru tatălmeu. Cluj-Napoca: Ecou Transilvan, 2024;
În cadrul proiectului „Trăim în Dumnezeu și El trăiește în noi” (implementat prin grija Episcopiei Devei și Hunedoarei – episcop Preasfințitul Părinte Nestor, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – președinte Sorin Stanciu și ziarul Accent Media – director Cornel Poenar, partener fiind Asociația CARP „Speranța” Hunedoara – președinte Rotar Delian Dorel), Duminica Femeilor Creștine s-a constituit în Biserica Ortodoxă din localitatea hunedoreană Cinciș-Cerna într-un moment cultural-religios, într-o sărbătoare cu o adâncă trăire sufletească. A fost o sărbătoare ortodoxă de cinstire a femeilor care după modelul Maicii Domnului știu să dovedească răbdare și luptă pentru îmbunătățirea vieții duhovnicești prin post și rugăciune. În același timp, a fost dedicată memoriei preotesei Anișoara Opre trecută dincolo de zorile acestei vieți, aflată acum în liniștea cerului, femeie care a fost un model de trăire creștinească. Am notat astfel interpretarea unor pricesne de către tânărul Crăciunescu Dragoș Ioan și oferirea de flori multicolore tuturor femeilor prezente în biserică (multe dintre acestea pensionare). Consilierul Vili Orășan a dăruit acestora revista „Info Carp Speranța” realizată de Asociația Carp „Speranța” din orașul de pe Cerna. Apreciat a fost mesajul adus femeilor prezente în biserică și semnat de președintele Asociației Carp „Speranța” – Rotar Delian Dorel. Cu plăcere și respect consemnăm gândurile sincere transmise de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, femeilor și familiilor acestora cu ocazia sărbătorii dedicată femeilor creștine și prezentate auditoriului aflat în Biserică de către preotul paroh Apetroaie Cosmin Gabriel: „Cu ocazia Duminicii Mironosițelor și a sărbătorilor închinate femeilor creștine și familiei, adresăm felicitări, mulțumiri și binecuvântări tuturor femeilor care cultivă și mărturisesc prin rugăciune, prin cuvânt și faptă, credința în Hristos Domnul, Cel răstignit și înviat, oferind multă lumină și bucurie în viața Bisericii, familiei și a societății”. Privind în ochii celor prezenți în Biserică am înțeles că acest moment religios a fost un prilej de înălțare sufletească a gândurilor și năzuințelor, de întărire a convingerilor în posibilitatea dobândirii fericirii și mântuirii veșnice. Cu toți exprimau ideea că viața unei femei creștine trebuie să fie una de sensibilitate spirituală, fapte de milostenie, de iubire a lui Dumnezeu și a semenilor.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș Foto: Nicolae Șișu
La Școala Gimnazială ,,Constantin Daicoviciu” din Beriu – ne relata prof. Silvia Onescu (foto) în calitatea sa de director – în luna trecută, elevii au desfășurat câteva activități premergătoare sărbătoririi Învierii Domnului. Chiar dacă nu s-au aflat în ,,Școala Altfel”, elevii și-au făcut timp să lucreze la diverse activități de Paști pentru a putea amenaja colțișorul nostru tematic. Fie că sărbătorim sau nu un eveniment, copiii sunt încântați să găsească tematici pentru a înfrumuseța școala.
Au pictat, au decupat, au lipit și în final au împodobit.
De adăugat este faptul că la nivelul performanței școlare, ne bucurăm de participarea elevilor la Olimpiadele de Limba Română, Religie și Biologie, la care unii au primit premii și mențiuni:
Sicoe Marta – clasa a VII-a – etapa județeană – Premiul I – Concursul pentru elevii din mediul rural „Universul cunoașterii prin lectură” și va participa la etapa națională; etapa județeană – Premiul II – Olimpiada de Religie Penticostală; etapa județeană – Mențiune – Olimpiada ,,Lectura ca abilitate de viață”;
Siminesc Maria – clasa a V-a – etapa județeană – Mențiune – Concursul pentru elevii din mediul rural ,,Universul cunoașterii prin lectură”;
Cristu Luca – clasa a VII-a – etapa județeană – Mențiune – Olimpiada de Religie Ortodoxă.
Iată și alte rezultate meritorii ale elevilor noștri:
Sicoe Levi – clasa a V-a – Concursul pentru elevii din mediul rural ,,Universul cunoașterii prin lectură” și Olimpiada de Religie Penticostală;
Romoșan Debora – clasa a VIII-a – pentru elevii din mediul rural ,,Universul cunoașterii prin lectură”;
Cristu Luca – clasa a VII-a – Olimpiada de Biologie;
Sicoe Levi, Farcaș Adela, Costîn Matia – clasa a V-a; Sicoe Lidia, Groza Samuel – clasa VI-a;
Farcaș Rebeca clasa a VII-a – Olimpiada de Religie Penticostală;
Doncea Bogdan clasa a VII a și Farcaș Rebeca – clasa a VII a- Olimpiada de Limba Engleză.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Prezentare realizată de juranlistul și scriitorul Gheorghe Jurma.
La 30 aprilie 1970, apărea primul număr al cotidianului „Flamura”. Despre istoria acestui ziar ne-a vorbit ziaristul Gheorghe Jurma. La 30 decembrie 1948, apărea ne spune Jurma, primul număr al ziarului “Flamura Roșie”, care a existat până în 1964. O poveste interesantă este legată de titlul ziarului, istoria preluată de la ziaristul Nicolae Cătană. Așadar, numele ziarului a venit prin poștă de la Comitetul Central din vremea aceea, dar pentru că s-au încurcat la poștă scrisorile, numele care trebuia să îl poarte ziarul din Reșița, respectiv „Flacăra roșie “ a ajuns la Arad, iar scrisoarea cu numele destinat Aradului, “Flamura roșie”, a ajuns la Reșița.
La manifestare au fost prezenți ziariști, cei care au scris pentru „Flamura”, acum membrii ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Ei au vorbit despre activitatea lor din acele vremuri și informațiile care apăreau în ziarele de atunci. Ziariștii Dorina Sgaverdia și I.D. Cucu au povestit despre activitatea lor la acest ziar. Pe simeze, cei prezenți au putut vedea imagini din Casa de Cultură și prima pagină a cotidianului “Flamura” din 1 Mai 1970.
Înregistrare și text, Adriana Telescu, membru UZPR Caraș Severin.
ÎNTÂLNIRI CU ISTORIA CULTURALĂ ȘI A PRESEI DIN REȘIȚA
30 aprilie 2025, la Biblioteca Germană „Alexander TIETZ” din Reșița, s-au sărbătorit trei eveminente legate de istoria culturală a acestui spațiu, de la debutul cărora au trecut un număr semnificativ de ani.
Când vorbesc despre Ada D. Cruceanu nu-mi poate veni în minte decât vestita sintagmă „doamnă de poveste”.[1]
„Sibiancă de origine și bănățeancă prin doclinizare, Ada D. Cruceanu și-a divulgat «pasiunea» critică alegând două vârfuri ale literaturii transilvane…” spunea poetul Octavian Doclin (Octavian Chiseliță), soțul Adei D. Cruceanu. „De fapt, unul dintre vârfurile «transilvane» e Sorin Titel, «pe care Ada D. Cruceanu a avut avantajul de a-l privi cu un ochi critic exterior», de bănățean[…] Ada D. Cruceanu realizează o relație excelentă cu proza bănățeană – cu topo-grafiile locului: cunoaște topografiile Sorin Titel și le valorifică.”[2]
Ada D. Cruceanu, pseudonimul Adei Mirela Chiseliţă, este un redutabil critic literar şi de artă, un veritabil eseist şi traducător, un excepțional editor și realizator de reviste culturale.
S-a născut la Sibiu în 4 mai 1950 şi a muncit întreaga viaţă în Caraş-Severin, într-un Banat încărcat de istorie, pe un tărâm cultural şi spiritual care i-a oferit satisfacţii, dar, uneori şi durere.
Este absolventă a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti şi din 2001 este doctor în filologie.
De-a lungul vremii a deţinut diverse funcţii, între care şi cea de director executiv al Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Caraş-Severin, funcţie pe care şi-a îndeplinit-o cu succes.
Intelectual rafinat, Ada D. Cruceanu colaborează la reviste de prestigiu precum: „Contemporanul”, „Cronica”, „Familia”, „Limba română”, „Orizont”, „Orient Latin”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viaţa Românească” etc., iar împreună cu poetul Octavian Doclin a inițiat și realizat revista de artă, cultură şi civilizaţie „Reflex”, publicație care a împlinit de curând 25 de ani.
Debutează publicistic în revista „Cibinium” din Sibiu în 1969 şi editorial cu volumul „Radu Stanca – dramaturgul” în 1992, la editura Hestia din Timişoara.
Sub semnătură proprie îi apar volumele:„Radu Stanca – dramaturgul”. Timișoara: Hestia, 1992; Porunca Fiului, eseu asupra prozei lui Sorin Titel. Timişoara, Editura Hestia, 1997; Capete de pod (sau despre fețele barocului), eseuri. Timişoara, Editura Anthropos, 2001; Grafeme (lecturi din provincie). Timișoara: Gordian, 2017; Grafeme (2) – însemnări critice-. Giroc: Castrum de Thymes, 2023.
În colaborare, coautor, semnează volume precum: Contribuţii la presa românească din Banat, Reşiţa, 1979; Faţă în faţă: publicistică și referințe critice, patru volume apărute la editura Marineasa din Timişoara în perioada 2012 – 2016.
Ca traducător îi găsim semnătura pe multe şi importante volume de versuri, în special. Între acestea amintim:
Gheorghe Costa, Această iarbă a tainei/ This grass of mistery, Timişoara, Editura Hestia, 1994; Octavian Doclin, Climă temperat–continentală/ Temperate Continental Climate, Timişoara, Editura Hestia, 1995; E.A. Robinson, Tristram and Other Poems, Timişoara, Editura Hestia, 1995; Octavian Doclin, 47 Poeme despre Viaţă, Dragoste şi Moarte/ 47 Poems about Life, Love and Death, Reşiţa, Editura Timpul, 1998; Timişoara. An Artistic Monography, Timişoara, Editura Amarcord, 1999; Octavian Doclin, Nata Ioana vrea păpuşi. Reşiţa: Modus P.H., 2011; Octavian Doclin, Firul cu plumb / The Plummet, poeme, Timișoara, Editura Anthropos, 2011; Adriana Weimer, Un cer de cuvinte/ A sky of words. Timişoara: Marineasa, 2012; Dorina Sgaverdia, Constantin Lucaci. În căutarea legendei personale / Constantin Lucaci. In Search of Personal Myth, București, Palimpsest, 2013; Alexandra Gorghiu, Dragostea din memoria telefonului (poeme) / Love from the phone memory, Reșița, Editura TIM, 2014; Octavian Doclin, Nata Ioana-i şcolăriţă. Timişoara: Marineasa, 2014; Alexandra Gorghiu, Dincolo de porți / Beyond the Gates, Reșița, Editura TIM, 2015.
Din anul 1979 este membru a Societății de Științe Filologice din România, Filiala Reșița, din anul 1993 este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara, iar din 5 martie 2015 este membru de onoare al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
Ada D. Cruceanu este deţinătoarea unor premii şi distincţii, însă acestea nu sunt atât de numeroase și importante pe cât ar merita.
Fin, dar incisiv, critic literar, remarcabil eseist, Ada D. Cruceanu se bucură de-a lungul carierei sale de cronici şi referinţe critice semnate de importanţi autori, atât în periodice, cât și în volume: Adrian Dinu Rachieru, Al Piru, Cornelia Ştefănescu, Mircea Popa, Carmen Blaga, Cornel Ungureanu, Victor Cubleşan, Olimpia Iacob, Maria Aron, Ludmila Rotăraş, Vasile Dan, Emilian Marcu, Zenovie Cârlugea, Anemone Popescu, Ioan matiuț, Remus Giorgioni etc.
De asemenea, referințe găsim în câteva cărți importante: Olimpia Berca, Dicţionar al scriitorilor bănăţeni, Timişoara, Editura Amarcord, 1996; Tiberiu Chiş, Viorica Bitte, Nicolae Sârbu, Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin,Reşiţa, Editura Timpul, 1998; Mihai Deleanu, Reşiţa filologică, Reşiţa, Editura Timpul, 1999; Irina Petraş, Panorama criticii literare româneşti, Dicţionar ilustrat, 1950-2000, Cluj-Napoca, Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001; Who’s who în România, Bucureşti, Pegasus Press, 2002;Titus Crişciu. Portretul unei doamne, Reşiţa: Signum, 2003; Dicţionarul General al Literaturii Române, Academia Română, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2004; Dicţionar al Scriitorilor din Banat, coordonator Alexandru Ruja, Timişoara, Editura Universităţii de Vest, 2005; Titus Crişciu, Cei de lângă noi — portrete şi interviuri, Reşiţa, Editura Tim, 2005; Cornel Ungurenu, Sorin Titel interpretat de…, Reşiţa, Modus P.H., 2005; Aurel Sasu, Dicţionarul biografic al literaturii române, Piteşti, Editura Paralela 45, 2006; Boris Crăciun, Daniela Crăciun-Costin, Dicționarul scriitorilor români de azi, Iași, Editura Porțile Orientului, 2011; Petru P. Ciurea, Constantin C. Falcă, Cărăşeni de neuitat, partea a XVII-a, Timișoara, Editura Eurostampa, 2012; Cornel Ungureanu. Literatura Banatului. Timișoara: Brumar, 2015; Gheorghe Jurma, Reșița Literară, Reșița, Editura TIM, 2016; Enciclopedia Banatului. Literatura. Timișoara: David Press Print, 2016 etc.
O caracterizare excepțională, scurtă și concisă, o face Adei D. Cruceanu criticul și istoricul literar Gheorghe Jurma: „Ardeleancă de la Sibiu, urmând Universitatea la București, ajungând într-un sat din Banat prin hazardul repartiției, stabilindu-se aici pour toujours, urmându-și, probabil, destinul, după principiul de ea însăși admis, că trebuie să-ți urmezi destinul, iată, Ada s-a «bănățenizat» rămânând, totuși, un spirit dinăuntru și din afară, cu un ascuțit simț al detașării teoretice, dar și cu un vizibil atașament sentimental, prinsă între idealizarea regiunii și inteligența critică trezind reversul necesar al despărțirii de provincie. Slalomul între ele adâncește orizontul cunoașterii, ca un pod între mărunțișurile locului și oceanul eternității. […] Ada e un visător. Sub lama ascuțită a teoriei și criticii se ascunde un sentimental.[…] Ada Cruceanu rămâne un nume pe cărți, pe câteva volume Față-n față, cu Octavian Doclin, pe revista Reflex, pe traduceri (din 1994 încoace), pe alte fapte de cultură care-și așteaptă continuarea…”[3]
Din aceste „fapte de cultură” fac parte și câteva importante proiecte ale Bocșei cărora Ada D. Cruceanu li s-a alăturat cu generozitate.
Astăzi, la ceas aniversar, am încercat să creionez în puține rânduri profilul acestei doamne de poveste care se află în imediata noastră apropiere şi care, cu bucurie şi mândrie afirm, este unul dintre cei mai dragi şi apropiaţi prieteni şi colaboratori ai bibliotecii bocşene. Este omul care ne-a fost aproape mereu; este intelectualul rafinat de care avem nevoie cu toţii în cariera şi în activitatea noastră; este femeia de succes, inteligentă şi conştiincioasă, fără a fi spectaculoasă; este personalitatea culturală feminină, delicată și discretă, care poate şi trebuie să constituie un model de modestie şi dăruire pentru cei tineri şi pentru noi toţi.
La mulţi ani, Ada D. Cruceanu, Doamna culturii cărăşene!
[1]Bocșa culturală. Anul XVI, Nr. 2-3 (89-90)/ 2015, p. 5-6 (Să ne prețuim valorile!);
[2] Cornel Ungureanu. Literatura Banatului. Istorie, personalități, contexte.-Timișoara: Brumar, 2015;
[3] Gheorghe Jurma. Reșița literară. Reșița: TIM, 2016;
6 mai 2025, ora 14.30, Galeria Direcției pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:
Ciclul de manifestări „Primăvara culturală germană la Reșița“ (ediția a XXIII-a).
Ziua Europei 2025: 75 de ani Declarația Schuman (9 mai 1950).
„Cu penelul pe cerul Europei“ (ediția a XVIII-a). O expoziție retrospectivă de artă plastică dedicată Zilei Europei, 9 mai, cu lucrări realizate de membrii cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin.
Scurt intermezzo dansant prezentat de cei mici ai Formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana” din Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).
6. Mai 2025, 14:30 Uhr, Kunstgalerie des Kreisamtes für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:
Veranstaltungsreihe „Reschitzaer Deutscher Frühling“ (XXIII. Auflage).
Europatag 2025: 75 Jahre Schuman-Erklärung (9. Mai 1950).
„Mit dem Pinsel auf dem Himmel Europas“ (XVIII. Auflage): Eine Retrospektiv-Ausstellung zum Europatag des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ (Leitung: Doina und Gustav Hlinka) am Demokratischen Forum der Banater Berglanddeutschen.
Kleines Tanzintermezzo vorgestellt von den Kleinen der „Enzian”-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordinatoren: Marianne & Nelu Florea).
Dr. Ada Mirela Chisăliță, Ada / Doamna Ada, cum o cunosc reșițenii / bănățenii, cunoscut și apreciat om de cultură al Banatului Montan, editor, critic literar și traducător, s-a născut la 4 mai 1950 în Sibiu, din părinții Horațiu Cruceanu și Letiția, născută Rău.
După absolvirea Școlii Generale Nr. 15 din Sibiu (1957 – 1965) și a Liceul Nr. 3, Sibiu (1965 – 1969), urmează cursurileFacultății de Filologie din cadrul Universității din București, Secția română – engleză (1969 – 1973).După absolvire, primește repartizarea în județul Caraș-Severin, fiind angajată ca profesoară laȘcoala Generală Socolari (1973 – 1975). Se transferă apoi la Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” din Reșița, în funcția de bibliotecar-bibliograf (1975 – 1982). Cariera ei continuă tot în domeniul culturii, ca referent în cadrul Centrului Județean Caraș-Severin de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare (1982 – 1990), apoi în funcție de consilier în cadrul Inspectoratului pentru Cultură Caraș-Severin (1990 – 1996), unde revine în anul 1999 și unde ocupă, între anii 2001 și 2010, funcția de director executiv al instituției, devenită între timp Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Caraș-Severin. Între timp activează în calitate de consilier editorial pentru carte și publicitate în cadrul firmei „Media Star” din Reșița (1996 – 1997) și consilier-inspector în cadrul Consiliului Județean Caraș-Severin, Biroul Cultură (1998 – 1999).
Doctor în filologie (Universitatea de Vest Timișoara, 2001), o apreciem cu toții cei care o cunoaștem ca fiind redactor al revistei reșițene „Reflex – Artă, Cultură, Civilizație” (co-fondatoare a revistei alături de soțul ei, Octavian Doclin) și secretar al Fundației Cultural-Sociale „Octavian Doclin” din Reșița (2000 – 2009).
Ada D. Cruceanu este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara, din anul 1992. Debutul publicistic este consemnat ca fiind cel cu un articol de istorie culturală în revista Liceului Nr. 3 din Sibiu, „Cibinum” (1968).
Este apreciată pe plan național datorită colaborărilor dumneaei la „Arca”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Familia”, „Limba română”, „Orizont”, „Orient Latin”, „Steaua”, „Tribuna”, „Transilvania”, „Viața Românească”, „Vatra” și multe alte publicații.
Enumerăm în continuare lista volumelor publicate până în prezent:
Contribuții la bibliografia presei românească din Banat, Reșița, 1979 (în colaborare);
Radu Stanca – dramaturgul, Timișoara, Editura Hestia, 1992;
Porunca Fiului. Eseu asupra prozei lui Sorin Titel, Timișoara, Editura Hestia, 1997;
Capete de pod, Eseuri, Timișoara, Editura Anthropos, 2001;
Octavian Doclin, Ada D. Cruceanu, Față în față. Publicistică, Timișoara, Editura Marineasa, 2012;
Octavian Doclin, Ada D. Cruceanu, Față în față (2). Publicistică, Timișoara, Editura Marineasa, 2013;
Octavian Doclin, Ada D. Cruceanu, Față în față (3). Publicistică, Timișoara, Editura Marineasa, 2015;
Octavian Doclin, Ada D. Cruceanu, Față în față (4). Docliniada, Timișoara, Editura Gordian, 2016;
Grafeme. Lecturi din provincie, Timișoara, Editura Gordian, 2017;
Grafeme(2), Giroc, Editura Castrum de Thymes, 2023;
De asemenea, lista traducerilor este lungă:
Gheorghe Costa, Această iarbă a tainei / This grass of mistery, Timișoara, Editura Hestia, 1994;
E.A. Robinson, Tristram and Other Poems, antologie de versuri, Timișoara, Editura Hestia, 1995;
Octavian Doclin, 47 Poeme despre Viață, Dragoste și Moarte / 47 Poems about Life, Love and Death, Reșița, Editura Timpul, 1998;
Timișoara. An Artistic Monography, Timișoara, Editura Amarcord, 1999 (în colaborare);
Octavian Doclin, Firul cu plumb / The Plummet, poeme, Timișoara, Editura Anthropos, 2011;
Adriana Weimer, Un cer de cuvinte (poeme) / A Sky of Words, Reșița, Editura Marineasa, 2012;
Alexandra Gorghiu, Dragostea din memoria telefonului (poeme) / Love from the phone memory, Reșița, Editura TIM, 2014;
Dorina Sgaverdia, Constantin Lucaci. În căutarea legendei personale / Constantin Lucaci. In Search of Personal Myth, București, Palimpsest, 2013.
Alexandra Gorghiu, Dincolo de porți / Beyond the Gates, Reșița, Editura TIM, 2015.
Numeroase sunt premiile primite de dânsa, din care spicuim doar câteva:
Premiul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România pentru debut în critică (1993);
Premiul pentru critică literară al Festivalului Internațional de Poezie „Emia” (2001);
Premiul de Excelență al Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România (2002);
Premiul Eminescu și Titlul de Cavaler al Ordinului Cultural „Eminescu” (Oravița, 2006);
Diploma de Merit a Ministerului Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național (2008);
Distincția „Senior al Culturii Caraș-Severinene”, acordată de Direcția pentru Cultură și Patrimoniu Național Caraș-Severin, Asociația Caselor de Cultură din România și Casa de Cultură a Sindicatelor Reșița (2 noiembrie 2012);
Diploma „Paul Iorgovici – in Honorem”, oferită de Biblioteca Județeana „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, la împlinirea vârstei de 65 de ani, în 20 mai 2015;
Diploma „Prieten prin Excelență al etniei germane din Banatul Montan”, oferită de Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severi și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, la împlinirea vârstei de 70 de ani, în 4 mai 2020;
Din anul 1979 este membru a Societății de Științe Filologice din România, Filiala Reșița, iar din 5 martie 2015, membru de onoare al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
Nu puține sunt și referințele critice apărute de-a lungul anilor, din care spicuim:
În periodice (selecție): Adrian Dinu Rachieru, „Renașterea Bănățeană”, nr. 813, 29.10.1992; Ionel Bota, „Timpul”, nr. 225 (740), 14.11.1992; Al. Piru, „Dimineața”, nr. 28 (822), 11.02.1993; Cornel Ungureanu, „Orizont”, nr. 11 (1.326), 10.06.1993; Adrian Dinu Rachieru, „Meridianul Timișoara”, nr. 8-9 (49-50), 1993; Cornelia Ștefănescu, „Jurnalul literar”, nr. 37-40, 10.1993; Mircea Popa, „Literatorul”, nr. 9 (129), 4-11.03.1994; Ionel Bota, „Timpul”, 8.09.1995; Geo Vasile, „Luceafărul”, nr. 11 (264), 20.03.1996; Carmen Blaga, „Semenicul”, nr. 3, 05.1996; Cornel Ungureanu, „Orizont”, nr. 7 (1.398), 25.07.1998; Olimpia Iacob, „Convorbiri literare”, nr. 2, 1999; Victor Cubleșan, „Steaua”, nr. 5-6, 05-06.1999; Maria Aron, „Luceafărul”, nr. 10 (456), 15.03.2000; Mihai Borşoş, „Arhipelag”, nr. 1-2, 2001; Ludmila Rotăraş, „Convorbiri literare”, nr. 1 (49), 01.2001; Ludmila Rotăraş, „Convorbiri literare”, nr. 12 (72), 2001; Emilian Marcu, „Convorbiri literare”, nr. 8 (212), 2013; Maria Aron, „Interferențe”, nr. 2, 2002; Vasile Dan, „Arca”, nr. 1-2-3 (274-275-276) 2013; Anemone Popescu, „Orizont”, nr. 4 (1.567), 04.2013; Ioan Matiuţ, „Arca”, nr. 10-11-12, 2014; Remus V. Giorgioni, „Actualitatea literară”, nr. 44, 12.2014;
În volume (selecție): Olimpia Berca, Dicționar al scriitorilor bănățeni, Timișoara, Editura Amarcord, 1996; Tiberiu Chiș, Viorica Bitte, Nicolae Sârbu, Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin, Reșița, Editura Timpul, 1998; Mihai Deleanu, Reșița filologică, Reșița, Editura Timpul, 1999; Irina Petraș, Panorama criticii literare românești, Dicționar ilustrat, 1950-2000, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2001; Who’ s Who în România, București, Pegasus Press, 2002; Dicționarul General al Literaturii Române, Academia Română, București, Editura Univers Enciclopedic, 2004; Dicționar al Scriitorilor din Banat, coordonator Alexandru Ruja, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2005; Cornel Ungureanu, Sorin Titel interpretat de…, Reșița, Modus P.H., 2005; Titus Crișciu, Cei de lângă noi – portrete și interviuri, Reșița, Editura Tim, 2005; Aurel Sasu, Dicționarul biografic al literaturii române, Pitești, Editura Paralela 45, 2006; Boris Crăciun, Daniela Crăciun-Costin, Dicționarul scriitorilor români de azi, Iași, Editura Porțile Orientului, 2011; Petru P. Ciurea, Constantin C. Falcă, Cărăşeni de neuitat, partea a XVII-a, Timișoara, Editura Eurostampa, 2012; Gheorghe Jurma, Reșița Literară, Reșița, Editura TIM, 2015.
Acum, la ceas aniversar, îi mulțumim pentru întreaga ei activitate pusă în slujba culturii caraș-severinene și naționale, ne dorim să fie în continuare alături de oamenii dedicați frumosului din această parte de țară, asigurând-o că îi suntem mai departe aproape, urându-i la ceas aniversar din toată inima, tradiționalul LA MULȚI ANI!
Acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, într-un interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei.
Interviu difuzat și în cadrul emisiunii „CU…MINTE DE WEEKEND”, Radio România Cultural.
Într-un prezent în care libertatea individuală cât și cea socială sunt într-un pericol major de a fi diluate, sub masca și presiunea unor diferite curente totalitariste, libertatea presei capătă o importanță sporită prin rolul său major de a prezenta o realitate curată, fără interferențe, de orice fel. Din această perspectivă, libertatea de exprimare a presei echivalează și cu o libertate de a combate neadevăruri, propagate pe canale aservite unor interese. Evident că pentru aceasta una dintre calitățile dar și atribuțiile jurnalistice esențiale este integritatea. Afilierea unor trusturi, sau jurnaliști, intereselor străine deontologiei sale, prin prezentarea unei perspective impuse a realității, nu face decât să contribuie, pe lângă la o decredibilizare a independenței presei, la însăși o agresiune asupra scopului și a conceptului de libertate a presei. Ca membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, consider că presa profesionistă duce în prezent o luptă nu doar pentru menținerea acestei libertăți de expresie ci și împotriva unui așa zis jurnalism individual, sau de grup, de conjunctură, oferit de rețele media. Acestea difuzează concentrat o mare cantitate de dezinformare, fenomenul putând fi asemuit unui virus introdus și propagat într-o rețea, în cazul nostru efectul fiind de intoxicare a societății. În acest context, rolul presei capătă și acest aspect combatant, pe frontul libertății și al democrației, alături de rolul său generic.
Cu ocazia Zilei Internaționale a Libertății Presei, urez tuturor jurnaliștilor și Presei Libere, mulți, mulți ani neîngrădiți, în suficiența libertății și integrității sale!
În data de 3 mai se sărbătorește Ziua Mondială a Libertății Presei, o zi importantă pentru mass-media internațională, națională și locală.
Pentru mine personal, PRESA are un loc foarte important în viața de zi cu zi, fie cea tipărită, fie cea audio, fie cea vizuală, și de câțiva ani, și cea virtuală. Mă trezesc dimineața cu ea și adorm seara descoperind ultimele informații din aceasta. În momentul de față nici nu îmi pot închipui viața de zi cu zi, fără a fi ancorat la realitățile vieții locale, naționale și internaționale, beneficiind de informațiile culese din mass-media actuală, pentru care și MULȚUMESC!
Desigur că îmi aduc cu nostalgie aminte de începuturile mele în ale presei, cu primele gânduri semnate de mine și apărute la 22 iunie 1980 în cotidianul de limbă germană de atunci, „Neuer Weg” din București. Iată, anul acesta se împlinesc 45 de ani de când a apărut pentru prima oară numele meu într-un ziar…
Au urmat altele, apărute în cotidiene și periodice din țară și de peste hotare precum, în ordine alfabetică, „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien” (București), „Banater Berglanddeutsche” (München – Viena), „Banater Post” (München), „Banater Zeitung” (Timișoara), „Bocşa Culturală” (Bocșa), „Eckartbote” (Viena), „Europastimme” (Feldbach, apoi Dornbirn / Austria), „Foaia Govândarului” (Reșița), „Hermannstädter Zeitung” (Sibiu), „Jurnal de Caraș-Severin” (Reșița), „Karpatenrundschau” (Brașov), „Lot und Waage” (Graz), „Nedeia” (Reșița), „Neue Banater Zeitung” (Timișoara), „Neuer Weg” (București), „Patrimoniu” (Reșița), „Reflex” (Reșița), „Renașterea Bănățeană” (Timișoara), „Revista noastră” (Reșița), „Semenicul” (Reșița), „Spiegelungen” (München), „Studii de Limbă, Literatură și Folclor” (Reșița), „Timpul” (Reșița), „Vita Catholica Banatus” (înainte Reșița, acum Timișoara) și în presa online: „Argument” (Reșița), „Express de Banat” (Reșița), „InfoCS” (Reșița), „Reper 24” (Reșița), „Știri din Vest” (Deva), „Știrile Tale” (Reșița), „Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România” (București), „Vox Banat” (Reșița) – sper că nu am uitat pe nimeni…
De-a lungul anilor am inițiat, editat și coordonat personal următoarele publicații periodice: „împreună, miteinander, egyűttesen“ (nr. 1 / mai 1997 – nr. 40 / noiembrie 2015), „Glasul vincenţienilor” (nr. 1 / decembrie 1994 – nr. 24 decembrie 2014) precum și „Info SVP-RO” (nr. 1 / septembrie 2001 – nr. 18 / martie 2007).
În momentul de față sunt redactor-șef al publicației „Echo der Vortragsreihe” (= „Ecoul Asociației”), începând cu nr. 1, apărut la 1 februarie 1990, publicație inițiată de mine, la care, iată, de 35 de ani activez și o coordonez), precum și inițiatorul buletinului informativ „Info” (nr. 1 / 2007 și până în prezent).
Din ianuarie 2013 sunt membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș-Severin.
Acum patru ani, în anul 2021, am realizat un logo dedicat zilei de 3 mai, care să cuprindă câteva din capetele de publicații la care am eu acces sau scriu la ele. Astfel, de atunci, an de an, am sărbătorit această zi prin publicarea acestui logo pe rețelele de socializare.
Ce au toate acestea cu data de 3 mai, Ziua Mondială a Libertății Presei?
Am încercat să realizez o succintă rememorare a implicării mele în presă, iată la 45 de ani de la debut, pentru a sublinia, dacă mai era cazul, importanța presei și a libertății ei în viața mea și, prin intermediul acesteia, în implicarea mea în ceea ce reprezintă aceasta în mediul în care îmi desfășor activitatea culturală cotidiană. Fără presă, fără libertatea ei, nici eu, nici mulți alții nu am exista…
Așadar, La mulți ani Presei libere din țară și de pretutindeni!
UZPR CARAS SEVERIN 