de Dumitru Buțoi

• UZPR

Ideea înființării unui muzeu în aer liber a fost susținută pentru prima dată de către Ioachim Miloia, fost director al muzeului bănățean, cunoscută personalitate culturală a banatului( pictor, istoric de artă, restaurator de biserici etc). Până în anul 2000 a funcționat ca Secție a Muzeului Banatului, după care prin Hotărârea numărul 48/2212/1999 a devenit instituție separată în subordinea Consiliului Județean Timiș. Prin patrimoniul cultural deținut și prezentat publicului vizitator muzeul satului bănățean constituie o pagină deschisă din istoria Banatului a civilizației populare tradiționale a românilor și minorităților din această regiune. Din anul 1971 a fost deschis pentru public. Muzeul Satului Bănățean, amenajat pe o suprafață de peste 20 ha, este singurul muzeu cu profil etnografic din România care cuprinde centrul civic al satului format din primărie, biserică, școală, casa națională și birt, în care se desfășoară majoritatea activităților cultural-educative și științifice specifice și benefice unei localități.

D.B.: Pentru a risipi emoțiile inerente unui prim dialog față în față, vă rog să ne spuneți câteva cuvinte despre biografia dumneavostră și parcursul professional.

M.H.: Născută la 30 iunie 1975, în localitatea Topleț, jud. Caraș-Severin, licențiată a Facultății de Litere, Filosofie și Istorie din cadrul Universității de Vest din Timișoara, specializarea Istorie (2002) urmând mai apoi studiile de masterat și doctorale. Profesor de istorie și cultură civică între anii 2002-2006. Din anul 2006 muzeograf și șef secție, la Muzeul Banatului Timișoara și apoi pe rând din anul 2011 până în anul 2024 muzeograf, șef Secție Expozițională în Aer Liber și sef Secție Expozițională Pavilionară în cadrul Muzeului Satului Bănățean Timișoara.

D.B. Sunteți în slujba Muzeului de 18 ani. De unde ați moștenit această pasiune, ori a fost la timpul respectiv o nouă provocare a vocației de a cerceta și a descoperi câte ceva din tainele ascunse ale lumii, ale istoriei?

M.H.: Mereu am fost pasionată de istorie, arheologie, antropologie, etnografie și folclor, dovadă că am și urmat o facultate de profil. Deși primele procupări au fost legate de învățământ, în care de altfel am obținut definitivatul ca profesor de istorie, drumurile m-au îndreptat la un moment dat spre muzeu, unde mi-am și desfășurat cea mai mare parte a activității, îmbinând activitatea de cercetare muzeală cu activitatea de coordoanare a Secței Expoziționale o lungă perioadă de timp.

D.B.: Muzeul Satului Bănățean (sub egida C.J. Timiș) ca structură de organizare și depozitar al unor valori inestimabile, etnografie, folclorice, tradiții, etc. considerați că satisface cerințele vizitatorilor care sunt în număr considerabil și de o diversitate complexă în opțiunile sale?

M.H. Având ca obiective de bază cercetarea, evidența, conservarea, restaurarea, depozitarea, supravegherea și valorificarea patrimoniului prin activități muzeale-culturale, principalele activități ale Secţiei Expoziționale Pavilionare și în Aer Liber din cadrul Muzeul Satului Bănățean Timișoara se axează pe:

– depozitare, conservare-restaurare (monitorizarea tuturor spațiilor de depozitare din perspectiva microclimatului, efectuarea periodică a operațiilor de conservare preventivă a obiectelor expuse în expoziția permanentă a muzeului, precum și a celor din depozite, activități de reorganizarea a depozitelor, coordonare acțiunilor de prevenire a biodegradării la colecția de textile, prevenirea atacurilor cariilor active asupra obiectelor din lemn, activități de conservare anti-molii și anti-acarieni, alcătuirea situației bunurilor care necesită restaurare și stabilirea priorităților de restaurare);

– cercetarea în domeniului etnografic (cunoaşterea patrimoniului colecţiei de etnografie, efectuarea cercetărilor de teren în funcţie de planul de cercetare);

– valorificarea patrimoniul prin activităţii de evidenţă, cercetare şi valorificare, introducerea colecțiilor în baze de date digitalizate, pregătirea obiectelor din colecție pentru expoziții temporare organizate la sediul instituției și întocmirea documentelor specifice, publicarea de studii şi articole, cataloage de colecţie, organizarea și participarea personalului de specialitate la manifestări ştiinţifice.

– valorificare expozițională. Luând ca etalon anul 2023, în contextul în care orașul nostru a purtat titlul de Capitală Europeană a Culturii 2023, Muzeul Satului Bănățean.

În acest sens a fost reorganizată expoziția permanentă pavilionară (expoziția de bază-corp A parter-Clădire Pavilionară) în vederea prezentării tuturor colecțiilor existente în cadrul Muzeului Satului Bănățean Timișoara, fie prin expunerea pieselor reprezentative ale fiecărei colecții, fie prin expoziții periodice organizate pe criterii tematice menite să facă cunoscute publicului avizat dar și larg, colecțiile MSBT.

Sala de expoziții teporare (corp B parter – Clădire Pavilionară) În intervalul iulie-noiembrie a fost modernizată sala, prin lucrări de reamenajare, zugrăveli și utilarea cu sisteme de expunere moderne (simeze cu suporturi STAS MULTIRAIL, cu sistem de iluminare) în vederea organizării expoziției itinerante de sculptură și pictură intitulată Centrul Artistic Baia Mare în forme, culori și tradiții, realizată în colaborare cu Muzeul Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», sub egida Consiliului Județean Timiș și Consiliului Județean Maramureș, alături de Muzeul Național al Țăranului Român București, partener al acestui eveniment. Expoziția a adus în atenția publicului 12 lucrări de pictură și 6 lucrări de sculptură semnate de Mihai Olos și Vida Gheza, doi artiști reprezentativi pentru Centrul Artistic Baia Mare dar și pentru panorama artei plastice naționale, operele lor fiind parte integrantă a patrimoniului Muzeului Județean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare. O preocupare permanentă a fost și este îmbunătățirea activității profesionale a Secției Expoziționale prin perfecționarea personalului de specialitate, prin participarea la cursuri și programe de perfecționarea, recunoscute la nivel național și internațional.

Închei cu un alt aspect important și anume înbunătățirea și diversificare ofertei educaţionale materializată în 26 de parteneriate şcolare educaţionale cu 26 instituții de învățământ, asociații de învățământ, after-school – uri. Ateliere de creație sau demonstrative cu un număr total de 1.146 de elevi și preșcolari ; Ghidaje tematice, vizite de descoperire 801 vizitatori (elevi).

D.B.: Care sunt sunt activitățile reprezentative, organizate – simpozioane, întâlniri cultural-artistice, expoziții, alte evenimente de anvergură la nivel județean, național?

M.H.: Muzeul Satului Bănățean Timișoara, își dorește să joace rolul de catalizator al culturii și mai ales să-și îndeplinească rolul educativ-descriptiv, dar și interactiv oferind o experiență unică vizitatorilor de orice vârstă.

Obiectivul general îl reprezintă îmbunătățirea imaginii instituției și urmărește promovarea activităților culturale derulate în Muzeul Satului Bănățean Timișoara. Cultura, arta, cunoașterea trecutului au un rol esențial în păstrarea sentimentului de apartenență la comunitate și pentru dezvoltarea armonioasă a tinerelor generații și nu numai.

Astfel, Muzeul Satului Bănățean Timișoara, își propune organizarea și atragerea unor expoziții naționale și internaționale, temporare și itinerante valoroase pentru sectorul cultural, antropologic dar și unele interdisciplinare sau trans-disciplinare care să ofere vizitatorilor experiențe unice și inedite îmbinând promovarea patrimoniului național și regional și cu precădere cel aflat în posesia MSBT și de asemenea noi parteneriate în proiecte muzeale, educaționale și interdisciplinare naționale internaționale, reprezintă o preocupare peramentă.

Nu în ultimul rând, organizarea unor spectacole și evenimente culturale interdisciplinare sau trans-disciplinare care să ofere vizitatorilor experiențe unice și inedite valoroase pentru sectorul etnografic, antropologic precum și pentru promovarea patrimoniului imaterial național și regional, care vor atrage cu siguranță mai mulți vizitatori (un segment important fiind publicul tânăr) și de asemenea noi parteneriate în proiecte muzeale, educaționale, de divertisment, interdisciplinare naționale și internaționale.

D.B.: Așa cum am menționat, utilitatea publică a instituției în care dumneavoastră prin tot ceea ce faceți cu dăruire și pasiune, (în contextul unei permanente campanii de modernizare în ton cu cerințele europene), puteți afirma că acest spațiu plin de veșnicie, istorie și civilizație, dă prin timp măreția satului românesc?

M.H.: Muzeul Satului Bănățean Timișoara vine în întâmpinarea necesității de cunoaștere, culturalizare și mediatizare a tradițiilor populare românești și își propune organizarea unor spectacole și evenimete culturale interdisciplinare și trans-disciplinare care să ofere vizitatorilor experiențe unice și inedite îmbinând în mod strălucit artele scenice, artele interpretative clasice, moderne, religioase și laice cu tradițiile populare românești. Toate acestea, se adresează și sunt puse în slujba publicului larg în general, tinerilor în special care au pierdut legătura cu lumea ancestrală a satului oferind o experiență unică, care are în prim plan valorizarea vechilor ritualuri, obiceiuri și tradiții românești.

D.B.: Faptul că Muzeul Satului Bănățean este situat la vreo 3 km. de centrul orașului Timișoara, este adevărat, într-o zonă mirifică, Pădurea Verde, constituie un disconfort pentru vizitatorul din comunitate ori turistul de ocazie?

M.H.: Într-adevăr, Muzeul Satului Bănățean este amplasat într-o zonă ofertantă din punct de vedere peisagistic și da, pentru turistul de ocazie și mai ales pentru turiștii străini este oarecum anevoios să ajungă cumva la capătul orașului, un impediment fiind și mijloacele de transport, destul de puține, precum și intervalele orare complicate. Consider că instituția trebuie să beneficieze de o vizibilitate mult mai mare și de o prestanță importantă în această regiune din punct de vedere etnografic, fiind un muzeu regional cu cea mai mare deschidere în zonă, iar organizarea unor spectacole și evenimente culturale interdisciplinare sau trans-disciplinare care să ofere vizitatorilor experiențe unice și inedite valoroase pentru sectorul etnografic, antropologic precum și pentru promovarea patrimoniului imaterial național și regional, au ca scop tocmai atragerea mai multor vizitatori, aparținâd tuturor categoriilor de vărstă și cu preocupări diverse.

D.B.: Suntem la sfârșit de an sau de calendar cum se spune, ce alte surprize inedite ne mai puteți oferi și care sunt proiectele de anvergură și perspectivă ale instituției?

M.H.: Propunem în continuare: Expoziția Fragmente din istoria Banatului – crestomație de documente vechi și manuscrise, organizată de subsemnata și vernisată în data de 28 noiembrie, care va rămâne pe simeze până la data de 28 decembrie 2024, o expoziție interdisciplinară care aduce împreună domenii ca: istoria, arhivistica, bibliologia și etnografia și are ca obiectiv principal: cunoașterea, promovarea și valorificarea patrimoniului aflat atât în valoroase colecții particulare în speță, Arhivele Birta, precum și în arhivele documentare muzeale, în speță arhiva Muzeului Satului Bănățean Timișoara. Moștenirea partimonială, însumând peste 80 de exponate, prezentată și valorificată în expoziția de față, constă în cărți, extrase, albume, documente și manuscrise vechi privind diferite aspecte ale istoriei politice și sociale a Banatului dar și aspecte ale vieții culturale, cuprinzând o axă cronologică întinsă în timp (respectiv, anii 1457 -1918). Aceasta oglindește urmele lăsate de administrațiile otomane, habsburgice și a dualismului austro – ungar asupra acestei regiuni istorice și conturează totodată un tablou general al aspectelor de viață politică, socială, economică, administrativă culturală și religioasă a populației din Banatul istoric, până la 1918, anul destrămării Imperiului Austro – Ungar și totodată anul unirii Banatului cu România.

De asemenea, se află în pregătire o nouă expoziție care va încheia agenda culturală a Muzeului Satului Bănățean Timișoara pe anul calendaristic 2024, aceasta va fi vernisată în data de 18 decembrie 2024, ora 15.00 și va fi deschisă publicului pe parcursul întregului an 2025.

Este vorba despre o expoziție interdisciplinară, Banatul Habsburgic. Restituri istorice, ce îmbină cu succes domenii ca arheologia, istoria, etnografia, o expoziție inedită, care propune o altfel de abordare asupra realităților economice, politice, administrative, sociale și culturale privind perioada administrației habsburgice în regiunea în care ne aflăm.

D.B.: Majoritatea timpului sunteți ,,ancorată” în fascinația unui peisaj relevant și stimulator, în preocupările dumneavoastră cotidiene – mai găsiți disponibilitatea și pentru o clipă de suspans, meditație și inspirație în fața șevaletului?

M.H.: Da, mereu găsim timp pentru activitățile care ne fac plăcere și care ne definesc personalitatea. Deși nu mă dezic de pictură, care râmâne în contiunare o preocupare pentru mine, sunt interesată în mod deosebit de modelajul ceramic, deoarece în activitatea pe care o desfășor la Muzeul Satului Bănățean Timișoara m-am ocupat îndeaproape de studierea ceramicii bănățene, a centrelor de olari din Banat, având ca preocupare de bază valorificare colecției de ceramică a MSBT prin studierea acesteia și publicarea unor cataloage de specialitate. Prin noile mele preocupări, de data aceasta artisice, am descoperit o lume nouă, cea a tridimesionalității. Prin ceea ce fac astăzi, am ajuns la o altfel de înțelegere și abordare a lucrurilor, studul teoretic îmbinându-se cu activități concrete, practice, de lucru cu materia, studierea etapelor, tehnicilor de execuție și a calităților materiei argiloase. Totodată, segmentul pe care doresc să-l aprofundez este (re)cunoașterea augmentată a artefactelor cu memorie muzeală, reușind asfel să înbin sper eu cu succes, ambele domenii, ativitatea de muzeograf/expert bunuri culturale și cea de artist visual (fiind și absolventă a studiilor masterale, specializarea Sculptură. Ceramică din cadrul Facultății de Artă și Design a Universității de Vest din Timișoara).

D.B.: Având în vedere că dispuneți de spații ,,închise” funcționale amenajate pe diverse tematici, dar și în aer liber, în care ne-am convins că se respiră nu numai mireasmă de tei înflorit, dar și veșnicia satului românesc de altădată și cultură de calitate, aș propune conducerii Muzeului Satului Bănățean, în calitate de coordonator al Filialei ,,Mihai Eminescu” Timiș a UZPR, organizarea împreună a unor evenimente benefice ambelor părți, prin care să promovăm patrimoniul spiritual românesc. Susțineți acest demers inedit și provocator?

M.H.: Organizarea și atragerea unor proiecte /evenimente culturale valoroase pentru sectorul cultural și etnografic, antropologic etc. și de asemenea noi parteneriate în proiecte muzeale, educaționale și interdisciplinare naționale și internaționale, cu diverși actori culturali reprezintă o preocupare peramentă a instituției. O astfel de colaboare, nu ar putea să fie decât de bun augur pentru ambele instituții.