În anul 2009, când lucram la primul volum al Catalogului cărților cu autograf din Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, prin grija scriitorului și editorului Gheorghe Jurma l-am vizitat pe eminescologul Ion Iliescu în casa-muzeu din Timișoara, de pe Odobescu, pentru a mă îndruma în demersul meu, cunoscut fiind faptul că, în anul 1999, Editura „Mirton” din Timișoara i-a dedicat maestrului o astfel de carte (cu autografe) intitulată „Prof. univ. dr. Ion Iliescu –Profil omagial prin dedicații”.
Pe dl. prof. Iliescu îl cunoșteam de ceva vreme, de la alte evenimente organizate de cărturarii Gheorghe Luchescu, Simion Dănilă și Constantin –Tufan Stan la Lugoj și Belinț, având onoarea să particip și la prezentarea volumului „Victor Vlad Delamarina. Secvențe de istorie literară” (Timișoara: Mirton, 2002) realizat de prof. dr. Ion Iliescu.
De altfel, maestrul Ion Iliescu îmi era cunoscut din cărți ca un excepțional eminescolog, un împătimit bibliofil și un veritabil istoric literar.
Apoi, nu pot să ascund faptul că, în călătoriile noastre spre Atena, de două ori am avut șansa de a călători împreună.
Așadar, în anul 2010, în cadrul Zilelor Culturii la Bocșa, a fost lansat „Catalogul cărților cu autograf de la Biblioteca Tata Oancea din Bocșa”, vol. 1, și prezentată o expoziție de manuscrise și documente deosebite pe tema bibliofilie, fond special, carte veche, carte cu însemnări olografe, dedicații, autografe, o expoziție extraordinară realizată de invitatul special, dl. prof. Ion Iliescu.
Ca întotdeauna, maestrul a fost cuceritor! Evenimentul, o reușită! Iar catalogul cărților cu autograf s-a dovedit a fi o lucrare necesară, care a avut continuitate (3 volume).
Luați în vârtejul treburilor, cu evenimente de tot felul și probleme mai dificile sau mai puțin dificile, nu am reușit să comunicăm foarte des cu dl. profesor Iliescu. La un moment dat, am sesizat că domnia sa nu mai răspunde la telefon. Nimeni nu știa nimic, din păcate. Apoi, în februarie 2018, am descoperit în revista „Lumina” un material edificator. Intitulat Profesorul Ion Iliescu, o viață dedicată cărților, articolul semnat de Ionel Popescu și datat 19 februarie 2018 era, de fapt, un soi de necrolog, un portret extraordinar al unui om de excepție trecut la cele veșnice.
„Prof. univ. dr. Ion Iliescu s-a născut la 4 ianuarie 1929, în orașul Roman, județul Neamț. A studiat la Liceul „Roman Vodă” din Roman și la Facultatea de Filosofie de la Iași, Cluj și București, având ca profesori pe L. Blaga, Șt. Bârsănescu, V. Pavelcu, Al. Dima, I. Didilescu, D.D. Roșca. În 1952 a fost repartizat ca profesor de filosofie la Orăștie, unde a activat timp de zece ani.
În anul 1962 a fost numit lector la Universitatea din Timișoara, din 1971 a devenit conferențiar și apoi profesor. A fost membru în Comisia învățământului superior pentru filosofie (1972), director al Centrului de științe socio-umane din cadrul Academiei, filiala Timișoara (1977). Doctoratul l-a promovat în anul 1970, cu lucrarea „Arta frumosului”, elaborată sub coordonarea academicianului D.D. Roșca.
Pe lângă prolifica activitate didactică, profesorul Ion Iliescu a constituit Societatea Română de Bibliofilie, la Târgoviște, în anul 1972, fiind vicepreședinte. A fost membru al mai multor societăți culturale, cu statut de fondator: „Neagoe Basarab”, Târgoviște – 1972, „Ovid Densușianu”, Deva -1973, „Nicolae Ursu”, Timișoara – 1974, „Societatea de Științe Istorice și Filologice”, București – 1965, „Prietenii Muzeului Pedagogic”, București – 1969, „Societatea prietenii istoriei, Muzeul Banatului”, Timișoara – 1975, „Cercul de folclor”, Universitatea din Timișoara – 1967, „Societatea Română Ex libris”, Oradea – 1994.
Din 1974 a fost membru în Comitetul de filosofia și istoria științei de pe lângă Academia Română. De asemenea, a participat cu diverse comunicări la sesiunile naționale organizate de Academie la filialele din Iași, Cluj, Timișoara, București și a luat parte la Congresul internațional de estetică, din anul 1972.
A participat, de asemenea, la numeroase sesiuni naționale organizate de universitățile din țară, precum și la manifestări științifice organizate în Germania, Grecia, Ungaria, Republica Moldova, fosta Iugoslavie.
Colecționar renumit, bibliofil, iubitor de artă, profesorul Ion Iliescu a organizat peste 300 de expoziții în țară și în Grecia, Republica Moldova, Bulgaria, Austria, Germania, Italia, fosta Iugoslavie, cu materiale din colecția personală.
Autor a peste 80 de cărți de estetică, istorie literară, folclor, cultură, filosofie, teoria și istoria presei românești și a 800 de studii și articole științifice, profesorul Ion Iliescu a fost fondatorul Facultății de Jurnalistică la Universitatea „Tibiscus” din Timișoara și al Facultății de Științe ale Culturii de la Universitatea Banatului, la ambele aducând și acreditarea oficială.
Nu a fost eveniment cultural omagial dedicat poetului Mihai Eminescu la care profesorul Iliescu să nu fie prezent cu 2-3 vitrine de exponate. El nu s-a rezumat doar la manifestările organizate în Timișoara, ci a colindat cu exponatele sale și marile orașe ale României.
Între raritățile din colecția profesorului Iliescu se remarcă, de bună seamă, cărțile biblice. Cea mai veche, Incunabul, datează de la 1470-1480, iar câteva cărți românești, scrise în alfabetul chirilic, datează din perioada anilor 1820-1830-1840.
Încă din copilărie, de pe vremea când era elev la Roman, a început să citească foarte mult și să adune cărți, datorită profesorului său de limba română, Alexandru Epure, care i-a insuflat dragostea pentru literatură și în special pentru Mihai Eminescu.
Colecția sa mai cuprinde 40 de tablouri și schițe cu Mihai Eminescu, precum și aproape 20 de cărți scrise despre poetul nostru național. Prima carte a fost „Eminescu în Banat”, scrisă în 1957, și câteva sute de cărți cu și despre Eminescu.
A publicat 14 cărți în colaborare cu încă un autor și 14 cărți împreună cu mai mulți autori. Paleta preocupărilor sale este și ea foarte extinsă, pentru că domeniile abordate au fost: estetica, istoria literară, bibliofilia, jurnalistica, teoria artei, istoria presei, cultura, bibliografia, muzica.
La cele deja arătate se adaugă preocupările consacrate folclorului. Profesorul Iliescu a cercetat în acest domeniu aspecte mai puțin cunoscute, cum ar fi: folclorul minerilor, folclorul manuscriselor și folclorul din Banat.
Lucrările de istorie literară le-a realizat din perspectiva ineditului, pentru a putea aduce contribuții noi în cunoașterea scriitorilor Eminescu, Alecsandri, Creangă etc. A valorificat, astfel, materialul inedit din corespondență, acte oficiale și documente legate de viața scriitorilor, a cules materiale de presă și a întocmit monografii ale unor personalități din Hunedoara, Timișoara, Orăștie, Reșița etc.
Multiplele sale lucrări au făcut referire la numeroase personalități ale vieții noastre culturale, precum: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Vasile Alecsandri, Alexandru Macedonski, George Coșbuc, Aron Cotruș, Simion Bărnuțiu, Constantin Dumitrescu Ion, Ovid Densușianu, Matilda Ghyka, Nicolae Titulescu, Alexandru Dima, Alexandru Epure, Constantin Diaconovici Loga și alții.
Ostenelile sale în domeniul vieții noastre culturale au generat articole, cronici sau recenzii ale unor renumiți condeieri, din rândul cărora fac parte academicieni, istorici literari, esteticieni, filosofi, critici literari, folcloriști, muzicologi, istorici.
Opera imensă a profesorului Ion Iliescu și raritățile colecționate de către el s-au bucurat de prețuirea Mitropolitului Nicolae Corneanu, care a participat la multe dintre expozițiile sale, și de aprecieri notabile peste granițele țării noastre. Recenzii, articole, știri, prezentări ale colecției sale au apărut în Germania, Franța, Italia, fosta Iugoslavie, SUA, Ungaria, Republica Moldova, Austria, Grecia etc.
Opera remarcabilă a profesorului universitar Ion Iliescu și inestimabila sa colecție atestă din plin valoarea contribuțiilor și a cercetărilor derulate zeci de ani și dragostea sa pilduitoare pentru cultură, artă și spiritualitate, spiritul său enciclopedic și sacrificiile făcute de-a lungul vieții pentru a salva și a lăsa posterității o comoară de mare preț care, fără strădaniile sale, s-ar fi risipit și poate ar fi dispărut.
În prima zi a noului an 2018, profesorul universitar dr. Ion Iliescu și-a încredințat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. Miercuri, 3 ianuarie 2018, a fost prohodit după rânduială, iar trupul său a fost așezat în cimitirul din Timișoara, Calea Șagului, întru nădejdea Învierii și a vieții veșnice.”
Referințe găsim și în multe și cunoscute dicționare și voi da doar câteva titluri: Dicționar de estetică generală (1972); Dicționarul folcloriștilor. Folclorul literar românesc (1979); Dicționar al presei literare românești (1987); Din galeria personalităților timișene (1996); Dicționarul etnologilor români (1998); Personalități hunedorene. Dicționar (2004); Dicționarul general al literaturii române (2004-2009); Dicționarul scriitorilor români (2004 – 2009); Enciclopedia Banatului. Literatura (2015).
Astăzi, la 95 de ani de la naștere și la 6 ani de la plecarea în veșnicie, ne amintim cu recunoștință de profesorul, scriitorul, eminescologul, dar, mai ales, de omul Ion Iliescu.
Dumnezeu să-l odihnească! În veci pomenirea lui!