Colecţia Eminescu a editurii TIM din Reşiţa apare la iniţiativa şi prin grija scriitorului, editorului şi istoricului literar Gheorghe Jurma şi cuprinde studii, eseuri, comentarii, exegeze dedicate operei lui Mihai Eminescu, atât inedite cât şi reeditări.
Primul volum tratează motivul codrului şi apare undeva în 1997. (Se pare că nu există decât un singur exemplar, cel al editorului).
Cert este că, din 1998, odată cu apariţia celui de-al doilea volum, colecţia are continuitate, iar în 2023 ajunge la volumul 19.
În anul 2000 – Anul Eminescu – cu prilejul împlinirii unui veac şi jumătate de la naşterea marelui poet, vede lumina tiparului volumul 8 al colecţiei „Eminescu”: Măiastra, volum semnat de G.I. Tohăneanu, „un titlu brâncuşian care sugerează, în ultimă instanţă, deopotrivă potenţialul estetic al limbii române şi frumuseţile stilistice din operele marilor noştri făuritori de literatură şi limbă literară.” (Gh. Jurma)
G.I. Tohăneanu a mai semnat, împreună cu eminescologul Eugen Todoran volumul 4 din colecţia „Eminescu” a editurii reşiţene, intitulat De ce Eminescu?, apărut în 1999. Aşadar, prof. Gheorghe I. Tohăneanu adăuga încă un volum de studii celorlalte cărţi pe care le-a dedicat operei lui Eminescu.
În anul 2001, după 8 volume apărute în Colecţia „Eminescu” a editurii Timpul/ TIM din Reşiţa, scriitorul şi editorul Gheorghe Jurma primeşte din partea Preşedenţiei României, a preşedintelui Emil Constantinescu, Medalia Comemorativă 150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu şi brevetul Anului Eminescu ca binemeritată recunoaştere a valoroasei sale colecţii „Eminescu”.
În Colecţia „Eminescu” se regăsesc diverse titluri ale unor diverse teme, studii, eseuri, comentarii, antologii, etc. toate menite să păstreze actualitatea marelui Eminescu, să propună generaţiei de azi şi de mâine un exemplu împotriva mediocrităţii şi comodităţii, un exemplu al asumării destinului şi al asumării identităţii româneşti, un model de muncă şi consecvenţă: Luceafărul şi alte comentarii eminesciene de Constantin Cubleşan (vol. 2, 1998); Eminescu gând şi cânt de Gheorghe Jurma (vol. 3, 1998); De ce Eminescu? de Eugen Todoran şi G.I. Tohăneanu (vol. 4, 1999), Mihai Eminescu – contextul receptării de Mircea Popa (vol.5, 1999), Stelele cardinale: eseu despre Eminescu, de Ştefan Cazimir (vol 6, 1999), Eminescu. studii şi articole de Ion Buzaşi (vol. 7, 1999), Măiastra de G.I. Tohăneanu (vol. 8, 2000), Eminescu şi Oraviţa de Ionel Bota (vol. 9, 2002), O perspectivă asupra sonetului eminescian de Paula Daniela Epurianu (vol.10, 2005), Vreme trece, vreme vine. Note eminesciene de Gheorghe Jurma (vol. 11, 2007), Cartea care deschide lumea – note eminesciene- de Gheorghe Jurma (vol. 12, 2010), Mihai Eminescu în fondurile Bibliotecii Orăşeneşti din Bocşa: catalog de Gabriela Şerban (vol. 13, 2013); Mihai Eminescu în fondurile Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin: catalog de Ion Bujor (vol. 14, 2014); Monumentele Eminescu, autori Erwin Josef Țigla și Gheorghe Jurma (vol. 15, 2015); Ludwig Vinzenz Fischer și traducerile eminesciene, autori Erwin Josef Țigla și Gheorghe Jurma (vol. 16, 2018); Ecouri eminesciene, autori Erwin Josef Țigla și Gheorghe Jurma (vol. 17, 2021); Expoziții eminesciene, autor Gheorghe Jurma (vol. 18, 2023) și Mihai Eminescu în conștiința caransebeșenilor, autor Constantin Brătescu (vol.19, 2023).
Tema fundamentală a volumelor de note eminesciene este actualitatea permanentă a lui Eminescu şi rolul său determinant asupra culturii române, chiar dacă fiecare generaţie descoperă un nou Eminescu şi se îndrăgosteşte, este atrasă, de o nouă faţetă eminesciană.
Eminescu rămâne pururi tânăr înfăşurat în mantia-i, iar creaţia sa, imensa creaţie a sa, rămâne pururi o provocare pentru fiecare pământean înzestrat cu darul gândirii.