În data de 2 iulie 2022, VALERIA ARNĂUTU, una dintre cele mai îndrăgite interprete de muzică populară din Banat, a împlinit o frumoasă vârstă!
Cu acest prilej, una dintre televiziunile de nișă din România i-a organizat un spectacol aniversar, în cadrul căruia Doamna Valeria Arnăutu și-a invitat prieteni din toată țara.
Astfel că, în 8 iulie 2022, o parte din Ansamblul „Bocșana”, alături de instructorii profesori Octavian Peptenar și Ilia Ciurcia, dar și alături de prieteni ai sărbătoritei precum Gabriela Șerban și Mirel Patriciu Pascu, primarul orașului Bocșa, au fost invitați în platoul Favorit TV pentru a participa la emisiunea „Gazda Favorită”, emisiune dedicată Valeriei Arnăutu la ceas aniversar.
Dacă în urmă cu zece ani Valeria Arnăutu a fost aniversată și la Bocșa, în cadrul Festivalului Concurs de Folclor „Aurelia Fătu Răduțu”, iar primarul Mirel Patriciu Pascu i-a înmânat o plachetă aniversară chiar la Bocșa, iată că, de astă dată, acest eveniment s-a întâmplat la București, în cadrul unei emisiuni TV, emisiune prezentată de tinerii interpreți de folclor Raluca Diaconu și Ionică Moroșanu.
A fost un moment frumos și emoționant deoarece doamna Valeria Arnăutu nu este doar una dintre prietenele Bocșei, ci și un interpret de folclor îndrăgit și instruit, educat și iubitor de carte și tradiție; un veritabil colaborator al Bocșei culturale!
Și de această dată Ansamblul „Bocșana” a fost la înălțime! Tinerii dansatori au deschis și au închis emisiunea cu frumoasele dansuri din Banat și s-au bucurat de aprecierea tuturor interpreților prezenți! Au reprezentat Bocșa cu bucurie, cu fală și cu mare cinste!
Mulțumim pentru invitație Doamnei Valeria Arnăutu și mulțumim Domnului Primar, Mirel Patriciu Pascu, pentru că a făcut posibilă această participare în studioul bucureștean!
Au fost momente extraordinare, a fost o seară de poveste pe care vă invităm să o vizionați joi seara, în 14 iulie, de la ora 19.00, pe canalul Favorit TV.
La Călimănești a avut loc încă o nouă reuniune din seria întâlnirilor conducerii UZPR cu șefii de filiale din țară. Așa cum s-a întâmplat cu ocazia întâlnirii recente de la Galați, participanții s-au informat reciproc în legătură cu problematica filialelor, au făcut un bogat schimb de idei în conducerea și administrarea structurilor județene și au pus la punct modalități eficiente și constructive de colaborare.
La consfătuirea de la Călimănești au luat parte Sorin Stanciu, președinte al UZPR, Miron Manega, vicepreședinte, Mădălina Diaconu, secretar general, Dan Constantin, președinte al Comisiei de atestare profesională, Ilie Cristescu, președinte al Comisiei de cenzori, Mircea Perpelea, membru al aceleiași Comisii, Lavinia Șandru, membru în Consiliul Director, Teodora Marin și Ovidiu Zanfir, membri în Comisia de atestare profesională. Reprezentanții conducerii centrale au discutat pe larg, constructiv și aplicat, cu Emil Talianu, președinte al Filialei Giurgiu, Mihai Golescu, președinte onorific al Filialei Argeș, Cristina Munteanu, președinte executiv al Filialei Argeș, Adriana Andrițoiu, președinte al Filialei Gorj – Mehedinți, Oana Cenan Glăvan, președinte al al Filialei Caraș Severin, Carmen Kleiber, președinte al Filialei „Sebastian Domozină”, Claudius Dociu, președinte al Filialei Prahova, Ioan David, președinte al al Filialei Timiș, Cornel Cepariu, președinte al Filialei Bacău, Gheorghe Crișan, coordonator adjunct al Filialei Timișoara, Vivi Viorel Pintea, coordonator al Filialei Olt, Paulian Buicescu, consilier în cadrul Filialei Olt. Gazdă a fost conducerea Filialei Vâlcea, condusă de Nicolae Dinescu.
Participanții au ținut un moment de reculegere în memoria președintelui Doru Dinu Glăvan.
În cadrul discuțiilor derulate sub titlul „Convorbiri profesionale” s-au abordat teme majore și preocupări curente ale jurnaliștilor, de la complexitatea situației existente în România la misiunea UZPR de informare corectă a publicului, precum și parcursul, importanța și vizibilitatea Uniunii ca entitate de utilitate publică și viitorul jurnalismului profesionist.
Din intervențiile participanţilor
Sorin Stanciu: Vă mulțumesc că suntem împreună. Lui Doru Dinu Glăvan, regretatul nostru președinte, îi datorăm evoluția de până acum a Uniunii și realizările sale. Doru va rămâne DORUL nostru nestins. După cum știți, noi am continuat seriile manifestărilor tradiționale, Seratele „Eminescu, jurnalistul”, acțiune culturală cu multiple fațete, am marcat Ziua Ziaristului cu o festivitate în care am înmânat Premii de Excelență, vor urma Premiile UZPR pe anul 2021 și încercăm în continuare să menținem standardele acțiunilor UZPR cel puțin la același nivel înalt pe care îl asigura predecesorul meu. Astfel de întâlniri regionale, care au debutat anul trecut și care s-au derulat la Craiova și Târgu Neamț și în acest an la Galați, vor avea loc și în perioada următoare. Președintele UZPR a reamintit participanților de inițiativa creării unui Fond de solidaritate, pe bază benevolă, precum și de apelul conducerii UZPR ca membrii Uniunii să redirecționeze 3,5% la sută din impozitul pe venit către Uniune.
Mădălina Corina Diaconu: Parteneriatul pe care UZPR l-a realizat cu Fundația Maria Club pentru UNESCO care implică o serie de ateliere de jurnalism, parte a unui program ce îi vizează pe tinerii jurnaliști, cei care vor face presă în viitor. Propun să ne unim forțele, noi, toți cei care avem astfel de proiecte, pentru a spori renumele și vizibilitatea UZPR.
Nicolae Dinescu:Stimați colegi, putem merge înainte doar respectând cu strictețe nu doar prevederile statutului nostru, ci și lucrurile pe care ni le-am asumat, împreună și animați de spiritual Uniunii și al breslei.
Lavinia Șandru: Este o onoare pentru mine să primesc Diploma „Eminescu, ziaristul” mai ales aici, în mijlocul dvs. Cu ani în urmă, când președintele Doru Dinu Glăvan m-a chemat în UZPR, mi-a spus că este vorba despre un loc în care noi, jurnaliștii, să ne adunăm, să ne sprijinim unii pe alții, să vorbim despre valoare, despre care nu se mai vorbește, despre solidaritate, despre faptul că atunci când mai mulți colegi iau apărarea unui jurnalist, acel jurnalist nu mai este singur în bătăliile profesionale pe care le duce.
Oana Cenan Glăvan: Vă mulțumesc că duceți mai departe ceea ce a preluat tatăl meu. Tatăl meu a fost un vizionar; vă doresc ca toți cei care duceți Uniunea mai departe și cei care vor urma să aibă puterea de a fi la fel ca el. În condițiile în care mandatul actual al conducerii va merge până la capăt, sper ca la alegerile din 2024 să avem o conducere care să manifeste viziune. În ce priveşte Filiala Reșița, am continuat să derulăm tabăra de Comunicare intitulată „Ștefan Naciu”, care se adresează tinerilor cu vârste între 14 și 19 ani și care include ateliere de jurnalism. De asemenea, avem numeroase parteneriate cu organizații din Caraș Severin și din Timiș. Oana Cenan Glăvan a primit Premiul In memoriam „Doru Dinu Glăvan”.
Ilie Cristescu: Această continuitate care se întâmplă în prezent este foarte importantă – este crucial să fim cu toții cât mai uniți și mai apropiați, pentru a demonstra importanța profesiei noastre în toate domeniile. Vă mulțumesc că îmi apreciați activitatea de scriitor și jurnalist.
Președintele Comisiei de cenzori a UZPR a primit o distincţie specială a Uniunii, al cărei membru este din 1992, cu ocazia împlinirii vârstei de 80 de ani.
Mircea Perpelea: UZPR trebuie să fie în continuare o echipă și toți membrii trebuie să depună eforturi pentru a păstra și promova numele, anvergura și reputația acestei organizații jurnalistice.
Carmen Kleiber: Filiala noastră reunește jurnaliști din diverse segmente media și pot menționa activitatea de excepție pe care o derulăm în cadrul Școlii de Jurnalistică de la Craiova.
Vivi Viorel Pintea: Se înțelege de la sine că ziariștii membri ai UZPR trebuie să contribuie la crearea unui Fond de solidaritate.
Claudius Dociu: Jurnaliștii se confruntă cu probleme în fiecare zi. Chiar recent o serie de publicații au semnat un apel legat de felul în care autoritățile locale înțeleg să trateze presa, mai ales în felul în care comunică sau mai ales nu comunică cu jurnaliștii și organismele media. De aceea este nevoie de sprijinul unei organizații de anvergura UZPR.
Ioan David: Filiala noastră care cuprinde peste 100 de membri, are în derulare mai multe proiecte, una dintre cele mai importante fiind demersurile ca Filiala Timiș să devină Centru de presă în contextul evenimentelor legate de „Timișoara, Capitală Culturală Europeană”.
Cristina Munteanu: Avem nevoie de o dezbatere în interiorul Uniunii vizavi de rolul organizației și al fiecărui jurnalist în parte referitor la viitorul profesiei, la ceea ce așteaptă jurnaliștii de la ei înșiși și spre ce se îndreaptă în contextul actual, extrem de complicat.
Dan Constantin: Cu sprijinul filialelor, s-a reușit în ultima perioadă atragerea unui număr semnificativ de tineri profesioniști, jurnaliști în activitate, către UZPR. Asta arată că organizația își îndeplinește tot mai mult menirea de a fi un corp profesional.
9:30 – Deschidere Târg Internațional de Carte UNIFERO Inc.
12:00- 13:30 Pauză prânz –
14:00 – 15:45 DESCHIDERE OFICIALĂ a XV-a CONFERINȚA UNIFERO Inc. Locație: PRIMĂRIA IAȘI, sala VASILE POGOR.
Cuvântul Președintelui; prezentarea Oficialităților: Iasi, Breaza. Alocuțiuni. Saluturi Fubright ; ARA ; Presedinție ; Alte țări
15: 45 – 16 :00 Pauză
16:00 – 17:30 Spectacol de Caritate – Sala Vasile POGOR
19:00 – Mica Recepție – Concurs canto si dans – Hotel – Sala Creanga
⮚ Vineri , 22 iulie 2022
8:00 – 9:00 Mic dejun/ continuarea înscrierlor
9:15 – 12:30 ModulA si B – Sala Creanga
● TEMA: Educația pentru Mâine. Olimpiada UNIFERO a limbii și literaturii reale: Povestirile Iașului
1.O națiune necunoscută și misterioasă. Eroinele si eroii români: aici și acolo.
2.Educația la răscruce de drumuri. Bune practici. Metode noi/vechi ; Educația hibrid ; Manuale, biblioteci, olimpiade, conferințe.
3.Egalitate de șanse- Integrarea în educație/școală, colegii, universitați a copiilor, tinerilor și adulților cu diferite probleme (medicale/sociale);
12:45-13:45 Prânz: Concurs Gastronomic IRON CHEF
14:00 – 16:00 Modul C si D- Sala Creanga
● TEMA: 2022 – Anul European al Tineretului.
Sănătate. Pandemia fizică și mentală – depresia și noi. Arta plastică și muzica – metode de vindecare și de eliberare de stres.
Drepturile femeilor în aceste timpuri provocatoare. Împotriva violenței, a abuzurilor, a traficului uman – metode de intervenție ; situații reale.
Unitate și solidaritate umană(valori grav afectat nu doar de pandemie. Femeia/ Familia – păstrare a tradițiilor, limbii și respectului, prototip al dedicației, curajului- liant între generații.
16:00 – 20:00 – Vizite de informare – Turul Iașului
20:30 –10:30 Cafeneaua UNIFERO – În aceeași sală unde a fost Recepția – Sala Creanga
⮚ Sâmbătă 23 iulie 2022
8 :00 9 :00 Mic dejun
9:15 – 10:30 Adunare Generala deschisă – Congress, alegeri – Sala Creanga
Privind retrospectiv desfășurarea recentului festival internațional de folclor „Carpatica – Deva” (cu participarea formațiilor din „Novaci” – Macedonia de Nord, „Gik Banat Pionir” – Serbia, „Balgarce” – Bulgaria, „Cosăul” – Maramureș, „Florile Moldovei” – Iași, „Junii Cetății Dezna” – Arad, „Hora Timișului” – Timiș, „Doina Bistrei” – Caraș-Severin, „Moștenirea Zestrea – Popești” – Cluj, „Șoimușiana” – Șoimuș-Hunedoara, „Hațegana” – Hunedoara și nu în ultimul rând, ansamblurile gazdă, „Pădureanca” al Palatului Copiilor Deva și „Silvana” al Centrului Cultural „Drăgan Muntean” Deva) desfășurat la Deva, Hațeg și Șoimuș, în organizarea Palatului Copiilor Deva (director de festival, prof. Rodica PLEȘA – foto), ne-a rămas o amintire plăcută, de neuitat.
Imaginile foto surprinse cu această ocazie ne sunt oricând binevenite, ele oferind adevărate trăiri și aprecieri față de reușitul act cultural-artistic.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Prin acțiunile desfășurate – după cum ne spunea Cristian Pinte (foto), reprezentantul legal al DJST Hunedoara – avem o contribuție importantă la educația și formarea tinerei generații. Împreună cu tinerii hunedoreni, sprijinindu-le proiectele sau creând unele special pentru ei, am adăugat elemente de bine, fericire și frumos acestei lumi. Mai mult chiar, i-am încurajat să fie ei înșiși, să se exprime și să se implice, dându-le șansa și imboldul necesare pentru a demonstra că ei sunt și pot fi pe zi ce trece tot mai buni. Generația tânără de acum, mai ales după ce a trecut prin toate încercările unei nefericite pandemii, reușește să ne surprindă prin puterea de a se reinventa și de a fi un exemplu de energie, creativitate și nu în ultimul rând de civism. Da, de civism. Iar când afirm acestea, o fac gândindu-mă la zecile de tineri care vin la centrele noastre de tineret din Deva și din Petroșani pentru a stabili și dezvolta numeroase strategii și proiecte de activism civic.
Zeci de tineri au continuat să se implice în activități civice, au derulat acțiuni de informare, diseminând în școli informațiile obținute în urma unor proiecte precum cel intitulat generic „Vreau să fiu copil, nu părinte, acum!” și au organizat conferințe și întâlniri cu factorii de decizie din județul nostru. O astfel de conferință a avut loc de Ziua Tineretului, când conducerea prefecturii a răspuns prezent la apelul lansat de tânăra generație. Roadele întâlnirii au început deja să se vadă întrucât factorii de decizie ai județului și-au anunțat dorința de a sprijini cât mai multe dintre inițiativele tinerilor.
În virtutea îndelungului parteneriat cu Biblioteca Județeană „Ovid Densușianu” din Deva, Direcția Județeană pentru Sport și Tineret a răsplătit (și în acest an) laureații concursului „Citești și câștigi” cu vouchere pentru participarea într-o tabără națională.
Nu au fost ignorate nici activitățile sportive, DJST Hunedoara organizând competiții diverse unde a primat bucuria de copil din sufletul fiecărui participant.
De asemenea, în incinta Centrului de Agrement Căprioara, s-au derulat „momente de adrenalină”, protagoniști fiind tineri deveni care s-au întrecut într-o bună dispoziție și fair-play, în cadrul mai multor partide de paintball.
De notat este dedicarea și implicarea consilierilor DJST Hunedoara în proiectele și activitățile cu tinerii. De amintit este desfășurarea celei de-a 4-a ediții a conferinței europene Europe Goes Local și celei de-a 2-a Convenții Naționale a Lucrătorilor de Tineret (CoNLucraTin) din România, evenimente desfășurate la Cluj-Napoca, sub egida Anului European al Tineretului, unde DJST Hunedoara a fost reprezentată prin consilierul și lucrătorul de tineret Balázs Domokos. Aceste acțiuni au reunit 300 de lucrători de tineret din 30 de țări și au fost organizate de către Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (instituţia care implementează în România programele europene Erasmus+ şi Corpul European de Solidaritate), în colaborare cu Agenţia Naţională pentru Erasmus+ din Belgia/ regiunea Flamandă şi cu Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse.
Dezbaterile din cadrul acestor evenimente s-au bucurat de prezența mai multor reprezentanți importanți, printre care și Kacso-Doboly Izabella-Maria, secretar de stat la Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Comisarul European pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educaţie şi Tineret – Maryia Gabriel şi Preşedintele Comitetului European al Regiunilor – Apostolos Tzitzikostas.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Este vară cu explozia de culori și bucuria de a sta mai mult în aer liber și la Palatul Copiilor Deva-Structura Hațeg. Printre activitățile frumoase și mult așteptate de copii – după cum ne relata prof. Trif Vințan Adriana (foto), în calitatea sa de coordonator – a fost ,,Ziua Copilului”, sărbătorită cu multă fericire și implicare de un număr foarte mare de elevi de la toate cele 5 cercuri. Tema din acest an a fost ,,Lumea copiilor este o lume de basm”, așa că ne-am conformat și am îmbrăcat ținute de basm. Am avut prinți, prințese, duci și ducese, pirați, cowboy, pistolari, vrăjitoare care mai de care mai fioroase sau mai drăgălașe, bucătari și dansatori, chiar și Spiderman a trecut pe acolo, pisicuțe, un tigru și, nu în ultimul rând, prințesa Elsa, dar nu o mai lungesc și spun într-un cuvânt că a fost frumos exact ca în basme.
Serbarea de final de an școlar a fost preocuparea imediat următoare. Elevii au arătat părinților, fraților și prietenilor munca lor pe care o fac cu plăcere la club. Rezultatele de la diferite concursuri încep să curgă pe la toate cercurile, iar elevii intră fericiți în vacanța de vară sperând că anul următor va fi unul mai bogat în premii și rezultate deosebite.
În perioada vacanței, elevii performanți de la cercul de dans și cercul de muzică sunt solicitați de Casa de Cultură și Primăria Hațeg să participe la diferite evenimente culturale, deci activitatea noastră, ca profesori, nu ia sfârșit nici în vacanță.
În percepția colegilor noștri de breaslă de la școlile de masă, părem foarte degajați și această muncă cu copilul pare foarte ușoară, dar nu este deloc așa.
Deși am intrat în vacanță, frământările și munca nu iau sfârșit. După o zi – două de relaxare, începi să faci o analiză la tot ce s-a întâmplat în anul școlar care a luat sfârșit și cauți să vezi ce plusuri și minusuri ai.
Te pregătești intens cu noi idei astfel încât să fii sigur că și copiilor le va place, mai ales că la noi copiii vin singuri din dorința lor, nu obligați.
După câțiva ani de lucrat în sistemul acesta de învățământ de la cluburi și palate, simți că te duci cu atâta bucurie la club de parcă nu e un serviciu, ci un loc unde îți întâlnești echipa cu care te simți bine. Fiecare grupă de elevi este o echipă, iar în momentul în care aceasta este sudată bine, încep rezultatele și fericirea de a face ceva deosebit din pasiune. Această fericire este din ambele părți, iar părinții sunt foarte mulțumiți pentru faptul că propriul copil petrece un timp liber cu folos.
La finalul acestei prezentări nu voi spune decât că am dat startul înscrierilor pentru anul 2022-2023 și așteptăm și în acest an un număr mare de copii să ne treacă pragul.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Ambasada României în Statele Unite ale Americii anunţă primul festival românesc la Washington, pe malul Potomacului, care ava avea loc pe 9 şi 10 iulie şi unde România va fi prezentată timp de două zile în capitala americană prin spectacole de dans, concerte, demonstraţii de meşteşuguri tradiţionale, ateliere interactive, expoziţii şi degustări culinare şi oenologice. La împlinirea a 25 de ani de la lansarea, în 11 iulie 1997, a Parteneriatului Strategic dintre România şi Statele Unite, Ambasada României în SUA şi Institutul Cultural Român din New York, împreună cu Consiliul Judeţean Maramureş şi cu sprijinul financiar al Băncii Transilvania, organizează la Washington un amplu program aniversar al acestui eveniment-reper al politicii externe româneşti. „Weekend-ul românesc de la Washington” propune publicului o ofertă culturală caleidoscopică, larg accesibilă şi atractivă, punând accentul pe unicitatea şi spectaculosul culturii tradiţionale româneşti, pentru care există un interes potenţial semnificativ în rândul americanilor. Evenimentul face parte dintr-un program aniversar de anvergură, desfăşurat pe întreaga durată a acestui an special, care mai cuprinde un mare festival de film românesc, recent încheiat la Washington, concerte, expoziţii şi publicaţii tematice, conceput să ofere o imagine cât mai nuanţată a României contemporane, moderne şi tradiţionale, subliniind punctele de convergenţă dintre cele două culturi, română şi americană. În centrul programului „Weekend-ului românesc” se află arta tradiţională, meşteşugurile şi atracţiile culturale şi naturale ale Maramureşului. Foto: rador
Marți 12 iulie, la ora 14.00, la sediul central al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (B-dul General George Magheru nr. 28-30) va avea loc un eveniment emblematic pentru „conservarea” în istorie a imaginii celui care a condus destinul UZPR în perioada 2012-2021, ca președinte al Uniunii, DORU DINU GLĂVAN: dezvelirea bustului său, realizat de sculptorul Romeo Protopopescu (firma NE&RO). Lucrarea este un act de donație făcut de soții Daniela și Constantin Gumann, din Salzburg (Austria), care au suportat toate cheltuielile aferente. Daniela și Constantin Gumann sunt membri marcanți ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, dar și membri ai Asociației Scriitorilor Români din Austria. Plecarea la cer a lui DORU DINU GLĂVAN ne-a lăsat profund îndatorați moral (din fericire, fără niciun fel de alte datorii!) față de el și față de Uniunea pe care a reconfigurat-o în termenii apartenenței istorice la un popor și la o țară. Bustul lui Doru Dinu Glăvan va rămâne acolo, la intrarea în sediul Uniunii, nu doar ca o amintire ilustră, ci și ca un reper de conduită profesională și managerială, prilej de reflecție pentru toți cei care trec pe acolo, mai mult sau mai puțin întâmplător. Sunt invitați să participe la eveniment toți cei care l-au iubit, l-au prețuit sau doar l-au cunoscut, pentru a da consistență și semnificație acestui binemeritat omagiu In memoriam.
,,Seceta a ucis orice boare de vânt/ Toropit de căldură și gânduri/ Mă retrag cu Dumnezeu/ La umbra unui ecou de dor, lacrimă și cânt”! Încerc să evadez din această atmosferă și dau curs invitației domnului profesor universitar Dumitru Mnerie de a ne întâlni la o terasă în oraș pentru a mai dezbate câte ceva despre preocupările noastre jurnalistice-culturale. Numai că în drum spre centrul orașului, trebuie să-l luăm cu noi și pe rapsodul popular Ion Crețeanu, recent sosit aici la hotelul ,,Moara cu noroc”, care ne amintește de Ioan Slavici, dintr-un turneu prin Europa. Aștept cu nerăbdare să-l cunosc pe acest ambasador cultural-spiritual al neamului românesc. Un om simplu după port, echilibrat în toate, o pată de sânge cum ar spune poetul Nichita, care vorbește și suferă, gândind la incertitudinea ca stare de spirit în care cu toții supraviețuim sau și mai edificator,,N-am crezut că voi ajunge să pot cânta și plânge în același timp”. Ion al cobzei, așa cum îl alintă slătineanca Felicia Filip, marea soprană a României, s-a născut la 8 ianuarie 1959 în Voineasa Oltului, cântă de la 3-4 ani, moștenire de la bunicul și tatăl său, culege folclor de peste 40 de ani și-l dăruiește cu generozitate semenilor, prin însuflețirea cobzei (lira tracică) și glasul său duios, profund, inconfundabil, care dincolo de meridianul durerii cu axa de simetrie prin sufletul neamului românesc, este momentul de revelație benefică și clipa de alinare. Cântecul său înlăcrimat este medicamentul cotidian care vindecă și repară suflete rătăcite prin labirintul vieții. Inginer constructor, electronist, petrolist de cursă lungă dar și un energetician de forță la Porțile de Fier, acolo unde a deslușit multe din tainele curgerii Dunării, care ca și el vine din eternitatea unui timp tulburător și curge spre nicăieri călăuzit(ă) și binecuvântat(ă) de Dumnezeu. Prin cântec, crede că va rămâne mereu în sufletul oamenilor și nu mai așa dimensiunea spirituală va trezi în conștiința lor necesitatea ca oriunde am fi pe această planetă să nu uităm că suntem români și punctum.Pornim spre centrul orașului Timișoara, în stânga ne atrage privirile un panou multicolor ,,Festivalul inimilor” un eveniment de notorietate în viața cultural-artistică a Banatului. Ne bucură împreună, semn că suntem pe drumul cel bun. Parcăm în apropierea Catedralei, mergem să vizităm unul dintre simbolurile Revoluției din 1989, pe care d-l Ion Crețeanu nu l-a mai văzut e vreo 10 ani, prea multe nu s-au schimbat. Contemplăm cu sfințenie arhitectura interioară, ne reculegem, facem câteva fotografii pentru album și în apropiere poposim la Terasa de pe malul drept al canalului Bega, un reper sentimental al tinereții și anilor de studenție al domnilor Ion Crețeanu și Dumitru Mnerie, în care și azi pe oglinda de apă mai plutesc amintirile. Între timp la masă se mai alătură și domnul inginer Dumitru Crețeanu, desigur o rudă apropiată a îndrăgitului nostru oaspete și invitat special Ion Crețeanu. În compania unei cafele cu parfum de poezie și muzică, dialogăm despre dor, lacrimă , cântec, cobză, doine, balade și spiritul nemuritor al poporului român, de renaștere continuă și supraviețuire cu toate încercările unui timp care nu ne aparține. Așa cum și el Omul cu sufletul risipit prin oameni, suferind de o boală, pentru care, cu toate cuceririle științei medicale nu i s-a găsit încă leac, a avut puterea de a-l întâlni pe Dumnezeu și între viață și moarte a ales viața. Binecuvântat și călăuzit de Dumnezeu, cu credință în suflet prin cântec el transformă lacrimile de pe obrazul semenilor în bucurie și fericire. El cântă și plânge în Limba română, oriunde ar fi, pentru că dincolo de Matematică, Limba română rămâne în panteonul iubirii ,,Împărăteasa sufletului românesc”! Ion Crețeanu este, dincolo de orice divagație, unul dintre puținii cobzari din România din câți mai sunt, vreo 20 cu Tudor Gheorghe cu tot, este o Enciclopedie vie de folclor, este un Mugur de tezaur românesc, un Orpheu al Olteniei, un strălucit mesager ce duce cu el peste tot în lume un ocean de cântece vechi de peste 800 de ani, el descinde din stirpea lui Anton Pann și Barbu Lăutaru. Conduce trei tarafuri, Morunglav (Olt), Grecești (Dolj), Albotina (Valea Timocului). A avut șansa de a cunoaște și lucra cu personalități marcante din domeniu, Constantin Arvinte, Aurelia Cosma și mulți alții. S-a făcut răcoare, timpul trece, e noapte, ne despărțim, fiecare cu drumul său. Ne bucurăm cu toții că pentru câteva ore și nu numai am fost contemporani cu Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Eminescu, Brâncuși prin cântecele și mesajul unui rapsod, ce vine în viața noastră ca minune, ca o punte de lacrimi ce ne unește cu Dumnezeu.
Pornim spre centrul orașului Timișoara, în stânga ne atrage privirile un panou multicolor ,,Festivalul inimilor” un eveniment de notorietate în viața cultural-artistică a Banatului. Ne bucură împreună, semn că suntem pe drumul cel bun. Parcăm în apropierea Catedralei, mergem să vizităm unul dintre simbolurile Revoluției din 1989, pe care d-l Ion Crețeanu nu l-a mai văzut e vreo 10 ani, prea multe nu s-au schimbat. Contemplăm cu sfințenie arhitectura interioară, ne reculegem, facem câteva fotografii pentru album și în apropiere poposim la Terasa de pe malul drept al canalului Bega, un reper sentimental al tinereții și anilor de studenție al domnilor Ion Crețeanu și Dumitru Mnerie, în care și azi pe oglinda de apă mai plutesc amintirile. Între timp la masă se mai alătură și domnul inginer Dumitru Crețeanu, desigur o rudă apropiată a îndrăgitului nostru oaspete și invitat special Ion Crețeanu. În compania unei cafele cu parfum de poezie și muzică, dialogăm despre dor, lacrimă , cântec, cobză, doine, balade și spiritul nemuritor al poporului român, de renaștere continuă și supraviețuire cu toate încercările unui timp care nu ne aparține. Așa cum și el Omul cu sufletul risipit prin oameni, suferind de o boală, pentru care, cu toate cuceririle științei medicale nu i s-a găsit încă leac, a avut puterea de a-l întâlni pe Dumnezeu și între viață și moarte a ales viața. Binecuvântat și călăuzit de Dumnezeu, cu credință în suflet prin cântec el transformă lacrimile de pe obrazul semenilor în bucurie și fericire. El cântă și plânge în Limba română, oriunde ar fi, pentru că dincolo de Matematică, Limba română rămâne în panteonul iubirii ,,Împărăteasa sufletului românesc”! Ion Crețeanu este, dincolo de orice divagație, unul dintre puținii cobzari din România din câți mai sunt, vreo 20 cu Tudor Gheorghe cu tot, este o Enciclopedie vie de folclor, este un Mugur de tezaur românesc, un Orpheu al Olteniei, un strălucit mesager ce duce cu el peste tot în lume un ocean de cântece vechi de peste 800 de ani, el descinde din stirpea lui Anton Pann și Barbu Lăutaru. Conduce trei tarafuri, Morunglav (Olt), Grecești (Dolj), Albotina (Valea Timocului). A avut șansa de a cunoaște și lucra cu personalități marcante din domeniu, Constantin Arvinte, Aurelia Cosma și mulți alții. S-a făcut răcoare, timpul trece, e noapte, ne despărțim, fiecare cu drumul său. Ne bucurăm cu toții că pentru câteva ore și nu numai am fost contemporani cu Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Eminescu, Brâncuși prin cântecele și mesajul unui rapsod, ce vine în viața noastră ca minune, ca o punte de lacrimi ce ne unește cu Dumnezeu.
P.S. A doua zi l-am ascultat în direct la TV Nova Timiș, unde a fost invitat de către confratele nostru Tiberiu Ciobanu la emisiunea ”Convergențe”. În încheiere a cântat balada închinată lui Brâncoveanu, o interpretare dumnezeiască, sunt convins că a bătut recordul de audiență în tot Banatul și în Europa. Felicitări.
P.S. Cunoaște activitatea UZPR și este interesat de o colaborare viitoare, respectiv organizarea unor evenimente sub egida UZPR.
Muzeul Trenulețelor „Valentin Banciu”, amenajat în orașul de pe Cerna (B-dul Libertății, nr.4) – după cum ne spunea tânăra Carmen Trifu (foto 1) este într-o locație privată și a fost înființat în amintirea fostului pilot de automobilism hunedorean, Valentin Banciu, (foto 2) și care a participat la peste o sută de raliuri începând cu anul 1994, fiind câștigător de mai multe trofee, inclusiv titlul de campion național.
Valentin Banciu a colecționat de-a lungul vieții sale sute de machete de trenuri și mașini, iar soția sa, Delia Banciu (foto 3), a decis să amenajeze acest muzeu.
Povestea acestui muzeu își are începuturile cu jumătate de veac în urmă, când Valentin a primt de la un unchi din Austria – inginer feroviar, un trenuleț care i-a plăcut atât de mult, încât a dat naștere unei pasiuni. Colecția muzeului cuprinde piese în miniatură din diferite epoci, achiziționate din diferite țări, pe parcursul a aproape 40 de ani.
Muzeul marchează pasiunea de-o viață a regretatului pilot hunedorean, o pasiune care nu s-a pierdut și nu se pierde, din contră va stârni provocări și pentru alții.
Timp de un an și șase luni s-a muncit zi de zi ca acest muzeu să fie atrăgător, desigur din dorința de a oferi celor interesați această experiență unică.
Într-o zonă centrală, un cap de locomotivă este portalul către o lume magică. De la primul pas vizitatorul va observa că a pășit într-un loc unic unde o mulțime de omuleți deapănă povești de-a lungul unei căi ferate în miniatură.
Călătoria devine tot mai fascinantă de îndată ce va intra în sala de diorame. Mai bine de 120 de metri liniari de cale ferată se întind pe parcursul a patru anotimpuri. Trenurile ies opintit din inima muntelui, străbat viaducte amețitoare, se strecoară pe coastele înflorite și prin păduri de brad, prin locuri atât de minuțios aranjate încât te-ai aștepta să prindă viață.
Traseul locomotivei numită mocănița te poartă printr-un peisaj peste culmile munților. Parapantiștii s-au lansat în zbor. Avioanele străbat înaltul cerului.
Sunt atât de multe detalii, că este o adevărată provocare să le surprinzi pe fiecare. Unele te emoționeză, altele te surprind, dar sunt și cele care te fac să zâmbești. De fapt nu există un loc unde să învârți privirea și să nu descoperi ceva frumos. A fost o muncă de echipă, s-a trudit enorm la toate dioramele, s-a pus mult suflet visându-se la un muzeu unic în țară.
Doamna Dana Ille este cea care a realizat partea de peisagistică, ea a avut răbdare și imaginție să creeze poveștile de pe diorame, măiestria și talentul ei spunându-și cuvântul în fiecare detaliu.
Dacă un copil sau un tânăr își vor găsi aici pasiunea, asemenea lui Valentin Banciu, dacă indiferent de vârstă un pasionat va fi încântat de ceea ce va întâlni în acest muzeu, atunci o parte din el va trăi pentru totdeauna.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Dumnezeu în atotînțelepciunea și nemărginita Sa iubire de oameni a rânduit prin Domnul și Mântuitorul Iisus Hristos ca prin Biserică să fie mai multe mijloace de mântuire dintre care și Sfânta taină a Botezului care se mai numește izvor sfânt, luminare, sfințire, taina apei sau baie mântuitoare.
Întreita cufundare și spălare în apă sfințită este semnul văzut al nașterii din nou, botezul fiind unul și nu se mai repetă.
Botezul, eveniment unic în viața omului a devenit, nu de mult, parcă o obișnuință, o dorință a se desfășura cu mare credință și la Schitul „Sf. Nectarie” – Nandru, jud. Hunedoara unde activează părintele Nifon.
Am notat astfel botezul micuței Zaira Cristina, aici, adusă tocmai din București de părinții ei trupești, Hurmuz Rafael și Hurmuz Bunea Maria.
Părinții duhovnicești fiind ec. Carmen Pusok și jurist Sandor Tobias Pusok, aceștia garantând credința și viața creștină a celei botezate.
De fapt, Carmen Pusok a specificat faptul că ea, ca nașă, are datoria să poarte de grijă de buna purtare și creștinească trăire a finei sale recent botezată, s-o întărească în credința creștin-ortodoxă.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Atât de bine se vede realitatea în poeziile Mirelei Cocheci, atât de sincere sunt versurile, până și rima își pune în scenă in fiecare zi o piesă de teatru, anotimpuri care își povestesc iubirile, nopți dezamăgite de cântecul întunericului, dimineți trezite în râsetele florilor dezbrăcate, dans în rouă…
” Vibrează-n falduri violet
O stea, o sferă, un secret,
Lumina lor încet pătrunde,
Mă poartă pe-ale sale unde…”
În lacrimi de înger se mângâie apusul verii, chiar dacă acestea sunt prefăcute în rouă. Poeziile Mirelei exprimă atât de multă bucurie încât regăsirea își pregătește rochia de mireasă, invitați din toate colțurile lumii își tămâiază fântânile cu mireasmă de struguri și îmbracă zarea în haină ruginie. Cântă universul!!!
Valsul frunzelor în culori aurii și galben-roșcat curge ușor, ușor…întreaga lume este pregătită de voioșie. Incântare, iubire, dorință, speranță, toate sub un cer pictat de mâini le celor care iubesc viața.
Așa cum spune poeta:
„Plutesc și ove și lumini
Și se prefac în mii de crini,
Plutesc și eu cu ele-n gânduri
Și slova-mi curge rânduri…rânduri.”
Găsesc tot ce îmi doresc în poeziile Mirelei, mai mult de atât mi s-a încărcat sufletul cu dragoste de țară, o aveam însă astăzi am primit mai mult și pot spune că de bucurie am cântat Hora Unirii, singură într-un crâng al copilăriei.
VENIȚI ROMÂNI
La Vatra strămoșească vin copoii
Să-și vâre colții-n glie, nesătui,
Și bântuie mai rău decât strigoii
Pământul țării și chemarea lui.
Însă a noastră Vatră-i glie sfântă
Pământ în care odihnesc eroi
Și n-o putem lăsa să fie-nfrântă
Români, să punem capăt la copoi.
La Sfânta noastră Vatră strămoșească
Veniţi români, topoarele-ascuțiți
E-ntreaga Românie doar a noastră
Să ne luăm țara înapoi, români veniți.”
Simbolistica tematică a noilor sale creații plastice ne trimite dincolo de existență, dincolo de timpuri și orizonturi, aceste tablouri cimentează evoluția omenirii într-un decor încărcat cu amintiri, trăiri, sentimente, oxigenează mințile, dă strălucire ochilor, oferă meditației un rol important în călătoria tuturor ființelor prin Univers.
Lumini și umbre, fericiri și tristeți, speranțe și dezamăgiri, toate acestea le găsim în curcubeul strofelor de unde răsare mereu soarele. Felicitări, Mirela COCHECI!!!
Prețuim personalitățile noastre. Ne aducem împreună aminte de fericitul episcop martir dr. Valeriu Traian Frențiu (*25 august 1875, Reșița – †11 iulie 1952, Închisoarea Sighet), singurul episcop creștin născut, până în prezent, la Reșița, la 70 de ani de la martiriul său.
Prezentare de carte: „Cei doisprezece episcopi martiri greco-catolici români”, autor: ipodiaconul Raimondo-Mario Rupp (Lugoj).
Expoziție de fotografii realizate de Erwin Josef Țigla cu prilejul vizitei Papei Francisc la Blaj în 2 iunie 2019, în cadrul căreia, în Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie care s-a desfășurat pe Câmpia Libertății, a avut loc și beatificarea celor 7 Episcopi greco-catolici martiri: cardinal Iuliu Hossu (1885 – 1970), Valeriu Traian Frențiu (1875 – 1952), Vasile Aftenie (1899 – 1950), Ioan Suciu (1907 – 1953), Tit Liviu Chinezu (1904 – 1955), Ioan Balan (1880 – 1959) și Alexandru Rusu (1884 – 1963).
Expoziție de fotografii realizate de Bogdan Andrei Mihele, având ca tematică bustul fericitului episcop martir dr. Valeriu Traian Frențiu, ridicat în curtea Bisericii Greco-Catolice „Maica Domnului de la Fatima” și „Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea” Reșița – Govândari.
Expoziție de documente din colecția Bogdan Andrei Mihele, pe tema vieții și slujirii fericitului episcop martir dr. Valeriu Traian Frențiu.
Incursiuni muzicale cu prof. Diana Szuiogan și eleva ei, Evelina Maria Voicu, cls. a X-a, Liceul de Arte „Sabin Păuța” Reșița.
În Preambulul la cel de-al 11-lea Raport Reuters Digital News 2022, publicat recent, profesorul Rasmus Kleis Nielsen remarcă: „Descoperirile noastre din acest an documentează că legătura dintre jurnalism și mare parte din public se deteriorează”. Raportul din acest an beneficiază de o acoperire globală mai largă, cu seturi de date acoperind 11 piețe din Asia, cinci din America de Sud, trei din Africa și America de Nord, precum și 24 din Europa. Impactul rețelelor sociale ca sursă de informații primară a condus la o scădere cu nouă puncte a numărului persoanelor care accesează știri direct de pe site-ul sau aplicația unui brand media. În 2019, distribuția de știri pe rețelele sociale (39%) a depășit site-urile web și aplicațiile (31%). Publicul mai tânăr, în special în grupa de vârstă 18-24 de ani, își găsește știrile pe platformele vizuale, inclusiv Tik Tok. Jurnaliștii au șanse tot mai reduse de a ajunge la cititorii sub 35 de ani, care manifestă interes pentru subiecte de știri mai blânde, inclusiv despre divertisment și celebrități (33%), cultură și arte (37%) și educație (34%). De asemenea, raportul punctează o epuizare generală în legătură cu știrile despre politică și coronavirus și această audiență tânără caută în mod activ informații care să n-o deprime sau să n-o deranjeze. În același timp, acești tineri consumatori de știri de ultimă generație consumă informații dintr-o gamă largă de opțiuni de prezentare, inclusiv text, video, audio și fotografii, adesea toate în aceeași raportare. O categorie tot mai mare de utilizatori online devine deconectată de la știri și nu accesează niciodată canalele tradiționale de informație. Alții raționalizează sau limitează în mod activ expunerea la anumite tipuri de știri, un fenomen pe care Reuters îl descrie drept „evitarea selectivă a știrilor”, care s-a dublat atât în Brazilia (54%), cât și în Marea Britanie (46%) începând cu 2017. Raportul evidențiază, de asemenea, o scădere a înțelegerii rapoartelor de știri, fie din cauza complexității limbajului, fie din cauza fondului insuficient de informație personală cu privire la subiectele raportate, potrivit newsday.co.tt. Aceste tendințe sugerează că mass-media care se angajează în distribuția online ar putea avea nevoie să lase deoparte prezumțiile care au determinat succesul anterior pentru a ajunge la o nouă generație de consumatori de știri. (redacția UZPR) Foto: pixabay.com
UZPR CARAS SEVERIN 