Miercuri, 26 mai 2021, sala de ședințe a Consiliului Local Bocșa a găzduit un eveniment dedicat cărții, istoriei locale și istoriei industriei locale. Un eveniment care l-a avut ca personaj principal pe ing. Victor Creangă, fost director al CMB și fost primar al orașului Bocșa.
„Creanga de aur” a Școlii Tehnice Siderurgice din Reșița a construit poduri metalice plutitoare și a semănat frumosul în orașul cu trei gări: Bocșa, afirma regretatul Nicolae Danciu Petniceanu în revista „Icoane bănățene” nr. 3/ 2012, într-un articol dedicat colegului său Victor Creangă.
Iată că, la împlinirea celor 300 de ani de industrie la Bocșa, inginerul și directorul Victor Creangă simte nevoia să se mărturisească, consideră imperios necesară realizarea unei cărți-document despre ceea ce a însemnat Uzina Constructoare de Mașini Bocșa.
Volumul a apărut în anul 2020 la editura TIM din Reșița, în seria „Bocșa, istorie și cultură; 52”, se deschide cu o introducere semnată de autor și se închide cu o postfață semnată de Gabriela Șerban, care face referire la date bio-bibliografice despre autor.
O carte-document scrisă în 2019 când uzinele din Bocșa au împlinit 300 de ani, sărbătoare despre care Victor Creangă ne avertizează dintr-un început că „se desfășoară sub semnul amintirilor și sub semnul respectului și pioșeniei față de memoria și faptele înaintașilor noștri, care, prin munca și priceperea lor, au clădit aceste uzine, au realizat tot ceea ce a ieșit pe porțile lor, dar mai mult decât orice, au format acea mare tradiție industrială și civică prin care uzinele din Bocșa au intrat în istorie, fiind vârf de lance în industrializarea României.”
Evident, evenimentul s-a desfășurat respectând condițiile restricțiilor impuse de pandemie. Cu toate acestea, câțiva oameni apropiați autorului au ținut să-i fie alături. La eveniment au luat parte importanți oameni ai orașului Bocșa, autorități locale – primar, viceprimar, membrii ai Consiliului Local -, profesori, preoți, ingineri, medici, oameni de cultură, iubitori de carte, foști colegi din cadrul CMB.
Lansarea de carte și întâlnirea cu ing. Victor Creangă s-a desfășurat la inițiativa și în organizarea Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, moderator fiind Gabriela Șerban. Prezentarea cărții a aparținut editorului Gheorghe Jurma, viceprimarului dr. Mirel Patriciu Pascu și inginerului Virgil Minda. Iar deschiderea evenimentului a aparținut unui reportaj realizat în uzină, în anii ’80, de regizorul Ioan Cărmăzan, reportaj intitulat „Bocșa, un oraș cu inima cât o uzină”.

Evenimentul din 26 mai 2021 a fost unul mult așteptat de bocșeni, deoarece cartea lui Victor Creangă circula încă de anul trecut, iar în septembrie 2020 a fost lansată la Centrul Cultural German „Alexander Tietz” din Reșița, la invitația inimosului om de cultură Erwin Josef Țigla. Așadar, o prezentare la Bocșa era mai mult decât binevenită!

Victor Creangă s-a născut în 27 noiembrie 1934 în comuna Godeanu, jud. Mehedinţi. Din fragedă vârstă începe şcoala la Reşiţa, termină gimnaziul, urmează Şcoala Tehnică Siderurgică pe care o absolvă în 1953 obținând Diploma de technician, specialitatea laminoare. În această perioadă a avut dascăli de la care să deprindă sentimentul de responsabilitate în perioada în care a lucrat ca lăcătuş la Secţiile CFU şi Laminoare ale Uzinelor Reşiţa. În perioada 1954 – 1955 urmează cursurile Școlii Divizionare de Ofițeri de rezervă Roman, iar în 1956 îşi începe activitatea de technician la U.C.M. Bocşa. Este anul în care se căsătoreşte cu bocşanca Bontilă Florentina.
Între 1960-1966 este student bursier la Facultatea de Construcţii din cadrul Politehnicii Timişoara. Revenit la Bocşa, tânărul inginer parcurge etapele fireşti ale carierei. Neacceptând sloganul “Merge şi aşa”, nemulţumindu-se cu puţin şi cu superficialitatea, se impune, iar după 16 ani de muncă îi sunt recunoscute meritele de organizator şi adept al modernităţii fiind numit director general al I.C.M. Bocşa.
În perioada 1982-1990, timp cât Victor Creangă a condus Uzina Bocşa şi a deţinut puterea de decizie, aceasta a “înflorit” din toate punctele de vedere: curată, eficientă, cunoscută peste hotare, foarte bine cotată la nivel naţional şi internaţional, cu multe comenzi, cu un substanţial spor de profit şi de calitate a produselor. Tot în această perioadă Victor Creangă a susţinut activitatea culturală desfăşurată prin Clubul Muncitoresc, a modernizat stadionul şi a creeat condiţii optime pentru desfăşurarea activităţilor sportive: fotbal, handbal, lupte, automobilism, box – de unde a pornit faimosul Francisc Vaştag.
Schimbările din anul 1990 l-au determinat să se pensioneze, dar omul de acţiune nu poate sta deoparte pentru multă vreme. În perioada 1996-2000 îl găsim primar, iar implicarea domniei sale în viaţa culturală a Bocşei este de remarcat în perioada în care a diriguit destinele orașului: restaurarea unor edificii, amplasarea unor sculpturi în oţel sau lemn, înfiinţarea revistei “Bocşa culturală”, organizarea multor activităţi culturale la care au participat personalităţi din întreaga ţară, realizarea unor reportaje privind promovarea Bocșei.
Astăzi managerul Victor Creangă are o afacere proprie, omul Victor Creangă are nepoţi de care se ocupă cu atenţie; gospodarul Victor Creangă şi-a renovat casa şi, mai tot timpul, are de lucru pe lângă casă, iar omul de cultură Victor Creangă citeşte cu regularitate revista “Bocşa culturală”, rodul ideeii sale. În 2009, la aniversarea a zece ani de la apariţia revistei “Bocşa culturală”, Biblioteca a propus conferirea Titlului de Cetăţean de Onoare al Oraşului Bocşa dlui. Victor Creangă, pentru tot ceea ce a realizat într-o viaţă de om pentru acest oraş şi, mai ales, pentru viaţa culturală a oraşului.
În anul 2020 a publicat volumul „Trei secole de metalurgie pe Valea Bârzavei 1719 – 2019” la Editura TIM din Reșița, în seria „Bocșa – istorie și cultură”.
Referinţe: Întoarcerea numelui. Oraşul Bocşa în timp/ Ioana Cioancăş. Reşiţa. Timpul. 1997; Bocşa culturală. An. X nr. 4(67)/ 2009; Cărăşeni de neuitat XII. / Petru Ciurea şi Constantin Falcă.Timişoara: Eurostampa, 2009; Bocşa din inimă II/ Vasile Bogdan. Reşiţa. TIM. 2010; Revista de cultură românească „Icoane bănățene” nr. 3/ 2012; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Personalități formate în școlile tehnice cărășene/ Ilie Rogobete.- Arad: Carmel Print, 2015.- p. 72-73; Viețile noastre/ Paul Back.- Germania, 2016 (volum editat cu prilejul aniversării celor 50 de ani de la absolvirea Institutului Politehnic Timișoara, Facultatea de Construcții, promoția 1966).