Cea mai tânără publicație din Arad este Lada cu spinare, primul număr debutând în luna martie 2023, cu apariție lunară. Este redactată în grai, prin grija și concepția lui Gheorghe HODREA, care stăpânește bine transcrierea limbii/ limbajului în vorbirea regională, varianta zărăndană. Are mențiunea că foaia în grai ”se înmânează de-a fichia, aghică făr’ dă bani, mulțămită lui Aurel Usca”, omul din Sintea Mică, comuna Olari, cel care finanțează tipărirea publicației. Lada cu spinare (Lada de zestre, în alte vorbiri), un fel de dulap orizontal, frumos încrustat în lemn masiv, cu colorit specific diferitelor zone etnografice.
Chapeau-ul are în centru o astfel de ladă, iar pe scăunele șed în poziția de la uliță a țăranului, în care recunoaștem pe Bace Toghiere și Nana Florița. Ici și acolo câteva butoaie, lămpașe, cocoșul deșteptător de dimineață, iar în fundal o horă rurală. Are câteva rubrici permanente: Cuvântelnic, Șcătula cu pepi, Hangu pământului, Unchioaia Persida și vremia, Lăcruța cu șoroafle, Coșara cu povești, Stelaju cu aminchiri, Coșara cu cugle, Credențu cu blighie, Povești dă pîn Cota, Pățanii pățîchie, Cu lopta pîn jughieț, Janta cu moime, Podoabe rare și Lăcruța poștală. Pentru unii cititori e dificil de priceput, la fel fiind înțelegerea regionalismelor și citirea acestora. Autorii sar în sprijin și oferă „iexplicațîi”, „glosare”, „dicționare”, „mitrisme”, traduceri”, „voarbe dî la Pâncota”, „tîlcuieli” și „X-presii dî pă la noi”. Aceștia sunt: Gheorghe Hodrea, Ioan – Alexandru Ardelean, Florica R. Cândea, Eugenia Crainic, Mona, străniepoata lu’ Măzăroi, așezată în Beljia, Dimitrie Otavă dî la Șumand, Vali a lu’ Viski. Cu talentul său de grafician, Gheorghe Hodrea a încropit fiecărui autor un crochiu portretistic. Grafica paginilor aparține de asemenea.
Conținutul articolelor se referă la obiceiuri din diferite zone rurale din ținutul zărăndan, rețete culinare, întâmplări hazlii, vorbe de înțelepciune, sfaturi și povești/ poezii populare. Plăcerea lecturii se întreține din frumusețea expresiei și din povestirile împărtășite. În subsidiar, curiozitatea e stârnită de diferența comparativă de pronunțare între diferite comunități rurale, migrația cuvintelor dintr-un sat în altul, precum și de umorul sănătos cuibărit în faldurile graiului popular. Unele expresii devin formule ironice care finalizează povestea: „Viața-i frumoasă da-i scurtă, așe că asculaț’ și veghieț’”, sau „Oaminii îș ca vremia, iar vremia îs ca oamini” ori „La Macea tătdiauna au fost oamini diștepț’, da ca amu – niciodată” etc. Dar și „Mare atențîie că noaptchia tătă mîța-i niagră”.
Deocamdată, distribuirea se realizează la adrese căutate de cei interesați și deschiși la lectura hazlie în grai și la comicul de limbaj al textelor. A trecut un an. Douăsprezece numere. Fiecare e mai bogat decât precedentul, astfel că foaia are acum 6 pagini. Când vor exista mai mulți lectori interesați, Lada cu zestre ar putea deveni o revistă broșată și colorată, cu fotografii autentice și cu distribuție mai amplă. Intenția responsabilului este chiar de a alcătui un stil unitar (specific) de transcriere în grai, ca să propus pentru recunoaștere națională.
Publicația are un sediu, Capșa de Arad „Lada cu spinare” în restaurantul Veneția, de pe strada C. Bolintineanu, unde se regăsește o placă sculptată în granit. Foaia în grai dispune de un rezervor impresionant de surse documentare: există identificate muzee etnografice particulare la Sintea Mare (proprietatea familiei Hodrea), Șomoscheș (proprietatea familiei Pintea), Macea (proprietatea familiei Ardelean).
Pentru că acest articol este destinat să fie publicat pe site-ul UZPR, menționăm că o bună parte din autori sunt membri ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România: Floare Cândea, profesor și scriitor, Eugenia Crainic, jurnalist și prozator, Gheorghe Hodrea, preot și scriitor, dr. Anton Ilica, profesor universitar, membru al Academiei sârbe pentru educație (CAO). Lor li se adaugă Ioan Alexandru Ardelean, economist din Macea, dr. Ligia Mateiu, senior bio – informatician în genetică la Universitatea Anvers din Belgia, Dumitru Otavă, profesor din Șimand, Vali Viski, ziarist, cronicar sportiv Arad și Aurel Usca, economist – contabil din Sintea Mică.
Lada cu spinare este singura foaie cu scrierea în grai. Cine reușește să pătrundă în „sufletul” publicației va pătrunde în atmosfera rurală tradițională a satului românesc de altădată și de acum. Frumusețea vorbirii în grai (există inițiativa verbalizării și prezentării acesteia în emisiuni publice), readuce satisfacția privind recuperarea auditivă a dulceții graiului, cald, ironic, moralizator, încărcat cu învățăminte și cu o cumpătată virtute morală. Întreaga activitate din jurul publicației se desfășoară prin voluntariat, dar cu o devotată dăruire pentru reamintirea vremurilor în care tinerețea zburda printre noi, iar familia noastră era alcătuită din întregul sat, toți fiindu-ne veri, mătuși, unchi ori șogori. Satisfacția ne motivează să rostim „viață lungă valorilor din Lada cu spinare”!
Marți, 26 martie 2024, scriitorul Cristian-Paul Mozoru a fost invitatul clasei a XI-a B de la Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa, în cadrul proiectului „Să ne cunoaștem scriitorii”, un proiect inițiat la Bocșa în anul 2004 de către Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” și derulat în parteneriat cu instituții de învățământ. Trebuie precizat că acest proiect a fost inițiat de Uniunea Scriitorilor din România, filiala Timișoara, și adus la biblioteca din Bocșa prin intermediul regretatului poet Octavian Doclin. Scriitorul Cristian-Paul Mozoru se află pentru a doua oară la Bocșa; în anul 2022 a fost invitatul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, beneficiind de prima sa lansare ca poet și critic literar, fiind prezentat de criticul și istoricul literar Gheorghe Jurma și de Gabriela Șerban, realizator al revistei „Bocșa culturală”, revistă al cărei colaborator este și scriitorul Cristian-Paul Mozoru. Cristian-Paul Mozoru s-a născut în 31 octombrie 1982 la Reșița, a absolvit Filozofia la Universitatea de Vest din Timișoara și are un masterat în Managementul Resurselor Culturii, tot la Universitatea timișoreană. Este un cititor împătimit și un pasionat bibliofil. Este căsătorit, are o fetiță și, de câțiva ani, locuiește împreună cu familia în Germania. Cristian-Paul Mozoru este un harnic scriitor. Este autorul unor interesante recenzii de carte, unor articole biobibliografice importante, dar și un veritabil poet. După ce a debutat editorial în anul 2010 cu monografia comunei Vărădia, carte apărută la Editura „Brumar” din Timișoara, Cristian-Paul Mozoru revine în atenția cititorilor cu câteva volume de poezii: „La Porțile Timpului” – Poemele Danei -, volum apărut la București, Editura „Mantaua lui Gogol”, 2014, cu o prefață de Mihai Hafia Traista; „Alexandria”, volum apărut tot la Editura bucureșteană „Mantaua lui Gogol”, în 2015, prefața acestei cărți purtând semnătura Hannei Bota; „Din marginea Lemuriei”, volum apărut la Editura „Eurostampa” din Timișoara în 2017, cu o prefață realizată de Adela Lungu-Schindler; iar în anul 2021, îi apare, la Editura „Castrum de Thymes” din Giroc, volumul de poezie „Fire de nisip, scriind”, prefața acestei cărți fiind semnată de cunoscutul critic și istoric literar timișorean, Grațiela Benga. Cristian-Paul Mozoru publică în multe din revistele literare românești și amintesc doar câteva: „Orizontul” din Timișoara, „Oltart” din Slatina, „Spații culturale” – Ziarul de Râmnic,„Sintagme literare”, „Anotimpuri literare” ambele din Timișoara, „Nedeia” și „Reflex” din Reșița, dar și „Bocșa culturală”, făcând parte, de multă vreme, din echipa acestei reviste de cultură. Marți, 26 martie 2024, la întâlnirea cu tinerii liceeni de la Bocșa, a adus cu sine cele mai recente apariții editoriale: cartea de versuri „N, de la Nichita”, volum apărut la Editura „Castrum de Thymes” din Giroc în anul 2023, cu o prefață de Ionel Bota și o postfață de Daniel Luca; cea de-a doua carte este una de cronici, intitulată „Ancore în imaginarul literar contemporan”, apărută la Editura „Castrum de Thymes” din Giroc în anul 2023, cu o prefață de Ionel Bota. În acest cel de-al doilea volum, autorul și-a adunat consemnările despre lecturile parcurse într-o anumită perioadă, iar între cărțile prezentate se regăsesc și autori bocșeni: Silviu Ionel Ferciug, Dorel Viorel Cherciu, Gabriela Șerban, Liana Ferciug și Petru E. Oance (Tata Oancea). Despre Cristian-Paul Mozoru au vorbit Gabriela Șerban și Dana Belu. S-au alăturat cu alese cuvinte pr. dr. Silviu Ferciug, dr. Dorel Viorel Cherciu, istoricul Mihai Vișan, prof. dr. Liana Ferciug, prof. Adrian Stănchescu, bibl. Tiberiu Șerban, dar și directorul liceului gazdă, prof. Dragoș Vasile. Vădit emoționat, scriitorul Cristian-Paul Mozoru a dialogat cu elevii, a vorbit despre ce este poezia și care este poetul preferat, despre scris și, evident, despre pasiunea sa pentru cărți și lectură. O oră plină, bogată în informație, care s-a închet cu sesiunea de autografe, invitatul dăruind tuturor câte un volum de poezie, tocmai pentru a promova cartea, lectura și literatura!
Ajunsă la cea de-a XVII-a ediție, manifestarea „Cinste ție, copilărie!“ se va desfășura și anul acesta, ca și în anii 2021 – 2023, sub forma unui concurs de desene în creion sau acuarelă. La competiție pot participa cu lucrări copii din județul Caraș-Severin și din Serbia / Banatul de Nord, Banatul Central și Banatul de Sud și din Ungaria. Inițiată de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin în urmă cu 17 ani, manifestarea „Cinste ție, copilărie!“, dedicată Zilei Internaționale a Copilului, trece în al patrulea an consecutiv hotarele țării, în Banatul sârbesc. Continuăm tradiția, organizând această manifestare de suflet prin care ne dorim să îi simțim mai aproape pe copiii noștri, prin aptitudinilor lor artistice demonstrate cu fiecare prilej, implicând în acest sens o bună parte din Banatul istoric. Proiectul se va derula în România, în Serbia și în Ungaria, sub forma unui concurs de desene în creion sau acuarelă, cu tema „Banatul meu drag”. Sunt invitați să participe copii cu vârste între 7 și 10 ani. Un juriu format din câte un reprezentant al fiecărui partener va acorda premiile I, II și III la cele două categorii de vârstă alese, 7 – 8 ani și 9 – 10 ani. Juriul va delibera și va anunța premianții în preajma zilei de 1 iunie 2024. Lucrările premiate vor fi postate pe rețelele de socializare ale partenerilor și vor face parte dintr-o expoziție itinerantă care va fi prezentată atât în județul Caraș-Severin, cât și zonele unde trăiesc partenerii noștri. Desenele pentru concurs trebuie trimise prin poștă pe adresa: Biblioteca Germană „Alexander Tietz”, Bd. Revoluția din Decembrie nr. 22, RO-320086 Reșița sau NIU Libertatea, str. Žarka Zrenjanina, nr. 7, SRB-26000 Panćevo, până cel târziu în data de 1 mai 2024. Parteneri în acest proiect sunt Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Casa de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova (Serbia), Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Coordonatorii concursului sunt prof. Maria Radu-Nowak și Erwin Josef Țigla din Reșița.
Seara de 25 martie 2024 la Bocșa s-a dovedit a fi una înălțătoare și cu o puternică încărcătură emoțională. Biserica Ortodoxă „Sf. Ier. Nicolae” din Bocșa Română a fost gazda unui eveniment special: o seară duhovnicească, având tema „ Maica Domnului – Mângăietoarea și Vindecătoarea”, o temă încadrată perfect în acest An omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor și Anul comemorativ al tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți, dar și în cadrul proiectului Concurs Național Catehetic „Hristos – Cuvântul care vindecă”, ed. a XVI-a. Pentru această seară, invitații părintelui paroh Silviu Ionel Ferciug au fost credincioși ai grupării Oastea Domnului, însoțiți de pr. Adrian Moteca de la Ramna. Frumoasa Biserică din Bocșa Română, cunoscută și ca „Voronețul Banatului”, a devenit neîncăpătoare! Credincioși tineri și mai puțin tineri, de pe raza orașului Bocșa, s-au alăturat organizatorilor pentru o seară de rugăciune, de cântec și de împreună-bucurie! Prezent la eveniment, primarul orașului Bocșa, dr. Mirel Patriciu Pascu, a mărturisit reușita acestei seri duhovnicești, precum și faptul că este susținătorul unor astfel de evenimente care fac bine sufletului și care-l laudă pe Dumnezeu, fiindcă, fără Dumnezeu nimic nu este posibil! Cuvinte de înțelepciune au adresat și preoții implicați – dr. Silviu Ionel Ferciug și Adrian Moteca, dar și părintele prof. dr. Dorel Viorel Cherciu. O adevărată seară de sărbătoare a Bunei Vestiri la Bocșa Română, pe care mulțimea de credincioși o vor purta în suflet mult timp de acum înainte! Evenimentul a fost organizat de Biserica Ortodoxă „Sf. Ier. Nicolae” Bocșa Română, în cadrul Concursului Național Catehetic „Hristos – Cuvântul care vindecă”, ed. a XVI-a, 2024, și se alătură unor alte evenimente menite să întărescă credința oamenilor din comunitate, să-i apropie pe aceștia de Dumnezeu și de Biserică, precum și să fie mângâiere celor bolnavi și suferinzi. Este un proiect care evidențiază rolul, importanța și necesitatea comuniunii dintre oameni, promovând în mod deosebit grija față de cei aflați în suferință și lucrarea faptei izvorâtă din iubire și credință. Iar seara de 25 martie 2024, la ceas de importantă sărbătoare a Bunei Vestiri, tocmai a demonstrat că la Bocșa, o biserică mare și frumoasă a devenit neîncăpătoare pentru o întâlnire cu rugăciunea, cuvântul de înțelepciune și cântarea! A existat comuniune, credință și iubire! Slăvit fie Dumnezeu!
Motto: ,,Dacă Biserica este Casa lui Dumnezeu, atunci Biblioteca este Templul Spiritului Uman; este Blazonul unei nobleți care are Infinitul ca strămoș și ca posteritate.” (Paul Christian)
Maria Luiza Sandu
Simple confesiuni cu doamna Maria Luiza Sandu, manager Biblioteca județeană Gorj ,,Christian Tell” Tg.Jiu. A venit primăvara cu noi energii și provocări. Și ce poate fi mai benefic pentru jurnalistul senior decât o plimbare prin centrul orașului lui Brâncuși, Târgu Jiu, în care sunt doar în trecere. Și ca de fiecare dată pașii știu singuri drumul spre minunile brâncușiene, Masa tăcerii, Poarta sărutului, Coloana infinitului, fixate și unite în comuniune de spirit și aspirație românească, în timp și spațiu ca o fericită proiecție pe zare, pe Bulevardul Eroilor, axa de simetrie ce traversează orașul cu măreția cu care românul nostru absolut, Constantin Brâncuși privește din universalitate la (supra)viețuirea neamului românesc. Fără Eminescu, Brâncuși, Blaga, Arghezi, România n-ar fi fost astăzi în corul lumii de popoare, entitatea care să adauge cu generozitate, plus valoare patrimoniului cultural-artistic mondial. În acest context, rămân pentru o clipă-n contemplare, respir și eu ca toți oltenii universalitate și în imediata apropiere, tot pe Bulevardul Eroilor, o altă cetate culturală mă întâmpină; Biblioteca județeană ,,Christian Tell”, mai am ceva timp la dispoziție, fascinația cărților nu-mi dă pace. Mărturisesc n-am mai fost niciodată în această locație, despre care am auzit, am citit în presă, că aici se-ntâmplă evenimente de succes, generate, inițiate, susținute de oameni cu notorietate și sufletul risipit prin cultura română, care se bucură de o audiență remarcabilă, elevi, tineri, seniori, iubitori de carte și nu numai. Dincolo de această divagație cu parfum de poezie, las emoțiile să se risipească și intru, agentul de pază, este ca de obicei pe fază, mă prezint, sună la birou la doamna manager și-mi dă undă verde. Trag aer în piept și optimist urc treptele afirmării până la etajul trei. Doamna secretară , amabilă, mă conduce la cabinetul doamnei manager Maria Luiza Sandu. Îi propun în principiu o scurtă prezentare a Bibliotecii și a activităților desfășurate în acest spațiu în care se respiră cultură de bună calitate. Doamna manager de cât timp coordonați activitatea acestei instituții? Domnule Buțoi, eu sunt o fiică a Gorjului, și activez aici ca manager de un an de zile, Biblioteca județeană ,,Christian Tell” are o istorie de peste 7 decenii și funcționează sub tutela Consiliului Județean Gorj, președinte domnul Cosmin Popescu. Și continuă să reprezinte un reper important în viața comunității gorjene, printr-o dezvoltare permanentă a colecțiilor bibliotecii care au păstrat prin timp, viu interesul față de lectură, cultură, artă și valori istorice. Doamna manager, care este fondul de carte pe care îl ,,moșteniți” și îl administrați și domeniile principale la care pot avea ,,acces direct” cititorii ? Pot spune că ne mândrim cu o zestre de peste 300.000 de cărți și alte documente de bibliotecă, repartizată astfel; Sala de lectură Mihai Eminescu cu cea mai mare pondere, Secția Împrumut pentru Adulți-Beletristică, și Domenii, diverse, documente de bibliotecă. De asemenea acordăm o importanță deosebită filialelor și secțiilor aferente înființate de-a lungul timpului în teritoriul, pentru a aduce mai aproape de comunitatea pe carte o deservim, serviciile noastre. Și pentru copii și tineri avem, Filiala pentru copii, Filiala Olimpia Bratu, Secția de artă ,,Iosif Kerber” cu un fond de peste 80.000 de documente de bibliotecă. Și ca o remarcă, menționez că, datorită caracterului enciclopedic al colecțiilor sale, poziționării în zona centrală a orașului Târgu Jiu, Biblioteca județeană ,,Christian Tell” este una dintre cele mai frecventate instituții de cultură din județul Gorj, care are 61 de biblioteci comunale și 8 municipale/orășenești. Ce activități mai importante aveți pe Agenda culturală a anului 2024? Agenda culturală cuprinde programe, proiecte, conferințe, lansări de carte, expoziții, activități care se derulează pe tot parcursul anului, Dintre acestea amintim: Comoara din cărți, un proiect pentru elevi, Conectează-te cu o carte, Educație pentru media-informare și conștientizare, alături de formatori cu experiență, unde tinerii sunt învățați să-și dezvolte gândirea critică pentru a face diferența dintre informația adevărată și cea falsă, Biblioteca Vlogging, un program educațional creat pentru copii. Doamna manager am văzut că aveți proiecte ambițioase și diverse, cine vă mai furnizează servicii complementare? Așa este ne bucurăm de sprijinul unor voluntari ai bibliotecii, cu suflet mare dar și de specialiști din instituțiile publice cu care avem parteneriate de colaborare. De exemplul: Proiectele dedicate părinților și seniorilor ,,Și părinții la bibliotecă…și Clubul de Limba engleză, derulat cu specialiști din cadrul Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Gorj, psihologie, poliție, etc. Despre fenomenul care tulbură viața în lume și se manifestă cu efecte negative în special printre tineri , în ce măsură se implică Biblioteca județeană , ca o instituție de utilitate publică, pentru educație și prevenire ? Avem în dezbatere un Proiect cu o teamă generoasă în conținut ,,Drogurile, o soluție sau o problemă”? la care încercăm să dăm răspunsuri concludente, de conștientizare, participanților, elevi, tineri, privind riscul de a consuma substanțe interzise, prin specialiștii invitați din cadrul Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Gorj, alături de specialiștii bibliotecii. Doamna manager ca întotdeauna timpul este ,,dușmanul” nostru, eu vă mulțumesc pentru oportunitatea de a dialoga și vă doresc succes în tot ceea ce Dumneavoastră, un spirit liber și tânăr, întreprindeți cu pasiune și dăruire în slujba comunității. Dacă mai aveți ceva de adăugat o puteți face, vă rog. Mesajul nostru, al echipei din cadrul Bibliotecii județene ,,Christian Tell”este: Biblioteca, remediul pentru minte și suflet, împreună construim o comunitate puternică! Avem o imagine pozitivă în piața culturală. P.S. Sper să ne revedem într-o atmosferă de sărbătoare pe data de 11 aprilie a.c. datorită generozității D-voastră, când subsemnatul va prezenta volumul de poezie ,,Spitalul de îngeri” Editura Castrum de Thymes Timișoara, 2023, o carte scrisă cu lacrimi de durere/ Într-un timp în care am fost încătușat în tăcere! Viața nu este altceva decât un timp nici mai bun nici mai rău, este ceea ce Dumnezeu ne-a hărăzit fiecăruia, bucuria de a trăi dar și tristețea trecerii prin eternitatea acestei lumi. Viața ne-aduce în suflet soare și iubire dar și presimțirea amurgului, pregătindu-ne să ne asumăm îmbrățișarea suferinței cu seninătatea cu care am consimțit a fi părtașii fericirii!
Dumitru Buțoi, UZPR Filiala ,,Mihai Eminescu” Timișoara
Una dintre misiunile executate în mod frecvent de jandarmii hunedoreni – după cum ne relata persoana de contact a Inspectoratului de Jandarmi Județean „Decebal” Hunedoara, căpitan Murguleț Denis Luiza (foto) – o reprezintă punerea în executare a mandatelor de aducere a unor persoane citate în fața organelor judiciare. În prima parte a anului 2024, efective ale Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara au primit spre executare 194 de mandate de aducere pentru parchetele și instanțele de judecată, cu o creștere de aproximativ 25% a numărului acestora față de aceeași perioadă a anului trecut. Dintre acestea, 63 de mandate de executare s-au materializat prin prezentarea persoanei organelor judiciare, iar 131 prin neprezentarea persoanei. Menționăm că pentru punerea în executare a mandatelor de aducere în perioada de referință au fost folosite 388 de efective din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
În calitate de oaspete al manifestării: autorul Cristian Paul Mozoru, împreună cu cea mai recentă apariție editorială a sa: „N, de la Nichita”, Editura „Castrum de Thymes“ Giroc, 2024.
Expoziția „Portrete și idei“ a artistei vizuale Alice Dobre (Sânmihaiul Român / Timiș).
25. März 2024, 16:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Im schriftstellerischen Dialog: der Autor Cristian Paul Mozoru und seine neueste Buchveröffentlichung: „N, de la Nichita”, erschienen im Verlag „Castrum de Thymes“ Giroc, 2024.
Ausstellung „Portrete și idei“ der Künstlerin Alice Dobre (Sânmihaiul Român / Temesch).
(dialog cu prof. Andreea Oana YOLCU – bibliotecar – Școala Gimnazială Nr. 2 Hunedoara)
Prof. Andreea Oana YOLCU
– Care vă este, în relația cu elevii, punctul de vedere privind lectura, cartea, în general? – Cartea este învățătorul care te conduce la bine, te face să te bucuri, să râzi și să plângi, îți oferă cunoștințe noi, stimulează creierul, îmbogățește vocabularul, dezvoltă gândirea critică, ajută la concentrare, este o sursă excelentă de recreere și petrecere a timpului liber. Lectura face parte integrantă din copilăria tuturor copiilor. Ea are funcţie ludică şi formativă, personajele constituind fie modele de urmat în viaţă, fie modele de evitat pentru copii. De asemenea, lectura este importantă pentru dezvoltarea şi îmbogăţirea vocabularului copiilor. Sperăm că, prin lectura de plăcere independentă realizată la școală, elevii își vor îmbunătăți abilitățile de citire și sperăm că vor învăța să se bucure mai mult de lectură, pe măsură ce abilitățile lor de citire se îmbunătățesc. Atunci când un profesor (cu alte cuvinte, un cititor profesionist, care citește fluent și expresiv) citește cu voce tare un text de calitate, cu scopul de a oferi plăcerea experienței întâlnirii cu textul pentru mai mulți ascultători, acesta nivelează terenul. Fiecare ascultător, indiferent de nivelul său independent de lectură, ajunge să audă și să interacționeze cu același text.
– Punctați-ne câteva activități mai deosebite desfășurate în cadrul bibliotecii pe care o coordonați. – Activitățile organizate, de exemplu cu ocazia Zilei Naționale a Lecturii au avut ca scop stimularea interesului pentru lectură, cultivarea gustului pentru lectură și frumos, exersarea limbajului şi a posibilităţilor de comunicare prin activităţi în parteneriat cu şcoala, stimularea responsabilităţii pentru carte. Participanți au fost elevii claselor Pregătitoare C, I C și a V-a B, coordonați de doamnele profesoare: Cizmaș Georgeta, Cherecheș Bianca și Goicovici Fabiola. Au citit lecturi în limba română și limba engleză, au făcut o vizită la biblioteca școlii pentru a vedea expoziția de carte cu volumele nou intrate în inventarul bibliotecii, au vizionat filmul: „Drumul Cărții”. Alte evenimente cuprinse în calendarul activității au fost: „Cartea preferată”, „Ghicește titlul”, „Continuă povestea…”, „Schimbă finalul lecturii”. În final, s-a realizat o expoziție cu creațiile plastice care au avut ca temă personaje din lecturile citite.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Fundația „Friends for Friends” și ING Bank România propun un program pilot de specializare dedicat jurnaliștilor din România, indiferent de vârstă și locul în care publică.
Trăim într-o epocă a hipervitezei. Inclusiv jurnaliștii, care sunt nevoiți să deprindă această meserie pe repede înainte. Nu au răgazul de a studia mai mult un anumit subiect, nu au luxul de a se specializa într-un anumit domeniu, trebuie să fie mereu gata să dea story-ul, materialul, articolul către public. Atelierele Superscrieri pot fi, pentru unii, o ocazie de „revizuire a materiei”, iar pentru alții, un prilej excelent de învățare și aprofundare a unor domenii, tehnici și tips&tricks jurnalistice. Așadar, atelierele se adresează atât generațiilor mai experimentate, cât și noilor generații, potrivit ffff.ro.
În redacții care își permit tot mai greu să investească în hiperspecializarea jurnaliștilor pe un colț dintr-un domeniu, jurnalistul economic a ajuns o resursă foarte greu de găsit.
Dincolo de știri despre indici bursieri și raportări fie prea seci, fie prea mieroase ale companiilor, ce mai înseamnă azi să faci jurnalism economic pe piața media din România? Trebuie să fi trecut pe la ASE ca să poți vorbi corect și competent despre inflație? Cum spui o poveste despre bani fără să o îngropi în cifre și în statistici?
Atelierul va oferi o introducere în elemente de storytelling, aplicate pe subiecte din zona jurnalismului economic sau de business. Vom explora și instrumente online care să facă lucrul cu cifre mai simplu și mai puțin intimidant pentru jurnalist și pentru publicul lui deopotrivă. Ne vom căuta inspirație în câteva formate de jurnalism economic inovator și vom face împreună exerciții de execuție și brainstorming-uri de unghiuri de abordare și formate.
Program:
9-10 aprilie: PRINCIPIILE JURNALISMULUI, cu Mona Dîrțu.
Jurnalism vs. content. Diferențe. Agenda publică vs. agenda comunicatorilor & creatorilor de content. Rolul și responsabilitățile jurnalistului. Instrumente de lucru, filtre, criterii.
*Documentarea. Identificarea subiectelor de interes public. Ipoteza de lucru. Planul de documentare. Tipuri de surse de de informații. Verificarea informațiilor, coroborarea lor, eliminarea detaliilor irelevante. Capcane & bias-uri. Revizuirea ipotezei de lucru.
*Redactarea. Harta subiectului. Unghiuri de abordare. Planul de redactare. Structuri-standard. Lead, argumentație, încheiere. Atribuirea informațiilor: folosirea surselor documentare, a citatelor și a observațiilor personale. Primul draft.
*Editarea. Șapte tipuri de intervenții pe primul draft. Vocabularul și “limba de lemn”. Clișeele. Tonul. Acuratețea. Concizia. Ultima lectură înainte de “publish”.
4-5 iunie: JURNALISM ECONOMIC, cu Alina Mărculescu Matiș (Panorama.ro)
Înscrierile se fac până la data de 4 aprilie.
și PREZENTARE MACROECONOMIE, cu Valentin Tătaru, macroeconomist șef, ING Bank România.
Potrivit art.33, (pct.2, lit. a) din Statutul UZPR, convoc ADUNAREA GENERALĂ ANUALĂ începînd cu data de 06.04.2024, ora. 10.00, până în data de 07.04.2024, ora 18.00, în ședință online, cu vot electronic, cu următoarea ORDINE DE ZI:
Raportul de activitate pe anul 2023
Sorin Stanciu, președinte al UZPR
Raportul Comisiei de atestare pe anul 2023
Dan Constantin, președinte al Comisiei de atestare
Aflat la venerabilă vârstă de 82 de ani Președintele Ligii Scriitorilor Români AL FLORIN ŢENE, un scriitor extrem de prolific cu peste 100 de cărți personale publicate și dotat cu o vivacitate literară uimitoare, începe anul 2024 în forță publicând o carte-eseu cu un titlu interesant: ,,Trădarea la români”. Apărută la editura Napoca Star din Cluj Napoca, România, în anul 2024, cartea-eseu începe cu trei motto-uri care se completează unul pe celălalt într-o piramidă a trădării pornind de la sensul bine împământenit al trădării aleșilor față de popor și ajungând la trădarea față de tine însuți cu sprijinul fățărniciei. „Un popor care alege politicieni corupți, impostori, hoți și trădători nu este victimă, ci complice.” (George Orwell) „Nu există trădare mai mare decât trădarea față de tine însuți.” (William Shakespeare)„Trădarea s-a sprijinit întotdeauna pe ruda ei umilă, fățărnicia.” (Stefan Zweig) Înainte de a intra în subiectul propriu zis al cărții, aș dori să subliniez faptul că scriitorul, poetul, jurnalistul, filozoful, istoricul și criticul literar Al Florin Țene și-a dedicat întreaga viață literaturii și culturii române, fiind caracterizat de o mare demnitate și verticalitate, neacceptând compromisuri și preferând să plece din Uniunea Scriitorilor decât să fie părtaș la minciuni de tip comunist. A creat de la zero o nouă asociație literară, Liga Scriitorilor Români, oferind astfel celor peste 1000 de membri din cele 46 de filiale din țară și străinătate, șanse egale de promovare și afirmare. Nimic mai adevărat decât zicerea lui John Milton: ’Nimic nu este mai de preț decât respectul pentru tine însuți, întemeiat pe drept și omenie’’. – (John Milton) care se suprapune într-o potrivire perfectă pe scara de valori a celebrului scriitor Al Florin Tene. Acesta, înzestrat fiind cu simțul dreptății și al răspunderii față de semeni și față de propria conștiință și-a creat o datorie de onoare auto-impusă în a lupta pentru repararea adevărului istoric cu precădere pe tărâm literar-cultural. Pasionat de istorie și filozofie, scriitorul Al Florin Țene realizează prin cărțile sale de eseuri dar și prin romanele biografice ale Sfinților Închisorilor și prin alte proze, articole, cronici și însemnări, adevărate analize istorice pe care le explică și le interpretează aducându-le în fața cititorilor într-o nouă lumină pentru a putea fi înțelese mai bine. De-a lungul istoriei, conspirațiile, trădările și vicleșugurile oportuniștilor au schimbat soarta oamenilor, trasând un alt curs istoriei. Aceste lucruri sunt din ce în ce mai puțin cunoscute întrucât istoria care se predă în ziua de azi noilor generații nu se preocupă neapărat de aceste aspecte. Tocmai de aceea în prima parte a cărții sale eseu Trădarea la români, scriitorul Al Florin Țene, face un foarte interesant și educativ rezumat al trădării în istoria neamului românesc, pornind într-o scurtă lecție de istorie, de la Burebista și ajungând până la Cuza. Câți dintre tinerii din ziua de azi știu ce s-a întâmplat cu adevărat în istorie între Matei Corvin, Vlad Țepeș și Radu de la Afumați? Sau câtă lume cunoaște cumplitul sfârșit al lui Brâncoveanu și al celor 4 fii ai săi? Dar despre soarta tragică a celor trei conducători Horea, Cloșca și Crișan oare câți mai știu astăzi? Despre aceste trădări și încă multe altele, într-un limbaj clar, concis și pe înțelesul tuturor, ne vorbește Al Florin Țene în cartea sa. Trecând de la marii conducători ai neamului și ajungând până la mediile literar-artistice si academice, cu siguranță în toate domeniile au existat trădători, fățarnici și oportuniști. Despre majoritatea însă, nu vom afla, poate, niciodată, dar ce este mai dureros, este faptul că, despre unii, nici nu se vrea să se știe! In partea a doua a cărții autorul ne introduce în mediul Academiei Republicii Populare Române, unde, au avut loc de asemenea, acte de trădare și oportunism care s-au strecurat ’’ca o viperă’’ în sânul membrilor săi. De o mare trădare a avut parte și marele sculptor Constantin Brâncuși ‚’’care devenise foarte cunoscut în lumea artelor de pe mapamond din timpul vieții și apreciat de specialiștii în artă din întreaga lume. Din păcate era hulit în țara lui natală fiind caracterizat că opera lui este “formalistă și cosmopolită”. Din păcate mari scriitori români precum Mihail Sadoveanu sau George Călinescu se aflau printre cei care l-au trădat spunând că‚ ’’Brâncuși nu poate fi considerat „creator în sculptură fiindcă nu se exprimă prin mijloacele esențiale și caracteristice acestei arte” Precum scrie ilustrul scriitor Al Florin Țene:’’ La instaurarea regimului comunist în România, după 1945, intelectualii cu viziuni diferite asupra societății au fost nevoiți să-și decidă soarta. În special cei cu simpatii monarhiste, legionare sau în orice caz de dreapta au preferat să abandoneze tot ce aveau în țară și să plece în vestul democratic. Cei rămași sau prinși de tăvălugul comunist au înfundat pușcăriile sau, cum a fost și cazul lui Lucian Blaga, au fost „trași pe linie moartă” din punct de vedere al creației și marginalizați sociali. Alții scriitori, și aici ne referim doar la numele mari ale literaturii române, au ales calea mai puțin glorioasă, chiar oprobriul generațiilor viitoare în schimbul unui trai decent și al recunoașterii artistice încă din timpul vieții. Unii scriitori români au pactizat cu regimul comunist, s-au supus, au închinat ode liderilor și chiar au contribuit la arestarea dizidenților. Mulți au fost nume mari ale literaturii române, precum Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi sau Camil Petrescu’’ Despre Mihail Sadoveanu aflăm că ’’s-a vândut comuniștilor care îl percepeau ca pe un bun șef de propagandă, pentru a-și păstra averea și pentru recunoaștere. „Se găsea într-o postură de semizeu al regimului comunist, omagiat, decorat, supra onorat, decretat oficial drept cel mai mare scriitor în viață, un bun al întregului popor și al blocului sovietic. Era răsplata liderilor Kremlinului pentru că în 1945 în octombrie a scris actul său de capitulare și trădare a poporului său, despre care scrisese pagini extraordinare până atunci”, scria Stelian Tănase despre destinul lui Sadoveanu în Epoca comunistă. A continuat să ridice osanale comunismului și prin romanul ideologic „Mitrea Cocor“. Mai mult decât atât, a colaborat la cel mai înalt nivel, sovietizând practic România, alături de alți intelectuali. A și condamnat oameni la moarte, dușmani ai noii sale doctrine ideologice. Și asta în noua sa calitate de președinte al Adunării Deputaților din 5 decembrie 1946 până în 24 februarie 1948, având sinistra misiune de a desființa cele două camere și a forma Marea Adunare Națională ca for legislativ. În noua sa calitate, dobândită după supunerea față de regim, Sadoveanu a semnat decrete de pedeapsă cu moartea și a scos în afara legii Partidul Național Țărănist. „Atunci «s-a dat cu rușii», cu forțele de ocupație, cu Armata roșie care tocmai se deda la violuri, la jafuri și îngenunchea România. A fost un colaboraționist de cel mai înalt rang și a adus nenumărate servicii sovieticilor și slugilor lor de la București cauționându-i prin prestigiul său de mare scriitor (și era), de scriitor național. Efectul dezertării sale, al pactizării cu ocupantul asupra societății românești, a fost devastator”, preciza scriitorul Stelian Tănase. Și a fost recompensat pe măsură de regimul pe care îl slujea. Devine reprezentantul culturii românești în toate forurile și primește numeroase premii și distincții.’’ Cartea Trădarea la români ne dezvăluie că Tudor Arghezi ’’’făcuse concesii totale, încasa bani foarte mulți și avea puternice și dramatice crize de conștiință; odată m-a luat de umeri și mi-a mărturisit, cu buza tremurândă, că-i vine să se sinucidă”, precizează Anania în „Memorii”. Cu toate acestea, osanalele curg, la fel și beneficiile. În 1955 a fost ales Membru al Academiei Române, este declarat poet național și aniversarea de 85 de ani este transformată în sărbătoare națională. La moarte, este înmormântat cu onoruri naționale.’’ Despre cel care a fost inițiatorul romanului modern, Camil Petrescu, scriitorul Al Florin Țene ne împărtășește că‚’’ a fost și el unul dintre scriitori români care nu au dorit să plece în exil. Pentru a supraviețui și mai ales în bune condiții a decis însă să fraternizeze cu regimul. Născut în 1894, la instaurarea regimului comunist Camil Petrescu era un scriitor consacrat, acel formator de opinie de care se temeau atât de mult tovarășii și pe care încercau să-l îngenuncheze. În 1930, Camil Petrescu publica „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, după care, în 1933, „Patul lui Procust”, două romane de succes și care revoluționaseră literatura română. Din cauza simpatiilor sale de dreapta, era cât pe ce să fie repudiat de regimul comunist. Acest lucru nu se petrece însă, deoarece Camil Petrescu colaborează cu socialiștii. Devine o părticică din mașina de propagandă. Scrie „Un om între oameni”, despre viața lui Nicolae Bălcescu, dar cu puternice tente ideologice comuniste. Nu apucă să-l termine, dar despre încercarea lui Camil Petrescu, criticul literar Ion Negoițescu, spune că este „o întreprindere jalnică”. Pentru activitatea sa propagandistică în slujba noului regim, Camil Petrescu este recompensat cu un loc în Academia Română, dar și cu beneficii de ordin material. Nu apucă să se bucure foarte mult de noile beneficii. Moare în 1957.’’ În urmă cu exact 70 de ani, prin Hotărârea Consiliului de Miniștri din 23 februarie 1954, Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor căpăta noi atribuții conform precizărilor din documentul IICCMER:’’exercitarea controlului asupra conținutului ziarelor, exercitarea controlului asupra conținutului cărților, exercitarea controlului asupra emisiunilor posturilor de radio, exercitarea controlului asupra filmelor și producțiilor teatrale, autorizarea importului și exportului tuturor materialelor ce intrau în sfera sa de control, organizarea de școli și cursuri pentru pregătirea cadrelor necesare instituției” Scriitorul Al Florin Țene declară spre finalul acestui eseu: ’’ condamn pe toți acești, așa ziși scriitori și jurnaliști, pentru faptul că au colaborat și promovat o doctrină comunistă criminală’’ Unii dintre scriitorii trădători ai regimului de tristă amintire sunt prezenți și astăzi în programa școlară obligatorie cu operele lor, evident că ne punem și noi automat întrebarea: Oare nu se știe sau nici nu se dorește să se știe? Însă, dacă stăm să ne gândim ca au trecut 70 de ani de atunci, tindem să credem că, mai degrabă se dorește sa fie uitate, toate acestea. Pe ultima filă autorul cărții Trădarea la români pune o întrebare retorică ce poartă în fibra sa esența acestei cărți: ’’De multe ori mă întreb, dacă nu ar fi fost atâta oportunism, trădări și crime cum ar fi arătat țara noastră? Nu reușesc să mi-o imaginez altfel.’’(Al Florin Țene) Cititorul, oricare ar fi el, se vede implicit obligat să dea un răspuns sau să-și dea în sinea lui răspunsul la întrebarea pe care o pune autorul la finalul eseului, pentru că, oricum, parcurgând filă cu filă, și lui îi înmugurise deja în suflet întrebarea, îngrozit fiind de descoperirile istorice pe care le făcea, pe parcursul lecturii. Indiferent care ar fi răspunsul pe care ni-l dăm în calitate de cititori, esența lecturii este aceeași. În fiecare epocă au existat trădători, chiar începând de la Adam și Eva, iar dacă trădarea nu ar fi existat, am fi trăit și azi în Paradis. Extrapolând: pământul nu este un paradis iar oamenii sunt muritori, tocmai datorită trădării lor. Deși omul se naște bun, iar răutatea intervine pe parcurs, pe măsură ce interacționează cu mediul și societatea ce-l înconjoară și avansează în cunoaștere și gândire, totuși, puțini sunt cei care pot să își păstreze starea aceea inițială, pură, de bunătate. Dar ce este bunătatea? Iată răspunsul pe care ni-l da Mark Twain: ’’Bunătatea este limbajul pe care cel surd îl poate auzi și cel orb îl poate vedea.’’ –( Mark Twain) Observăm încă o dată, cât de aproape se află literatura, istoria și filozofia într-o îngemănare de idei și concluzii, urmărind un concept de cauză-efect sau ‚’’ce-ar fi fost dacă n-ar fi fost’’. Numai punându-ne întrebări vom afla răspunsuri și numai vrând să găsim lumina, vom putea avansa bâjbâind prin întuneric spre acea fantă de lumină. Scriitorul Al Florin Țene este purtătorul de lumină care duce solia adevărului istoric ce trebuie spus și asumat indiferent cât de rău ar durea el. În motto-urile de la începutul cărții vom găsi și concluziile acestei cronici. Tăcând și acceptând trădarea sau faptele de corupție devenim complici nu victime, iar trădarea față de noi înșine este cea mai gravă trădare. În timp ce istoria nu mai poate fi schimbată, prezentul și viitorul se află în mâinile noastre, deci: ’’Fiți sinceri și curați în tot ceea ce faceți, ca și când Dumnezeu ar fi de față’’. – (Ernest Bernea)
Luni (1 aprilie), a doua zi a Paştelui Biserica romano-catolică Gărâna 11:00 – Sfânta Liturghie Biserica romano-catolică Văliug 15:00 – Sfânta Liturghie
Duminică (31 martie): Învierea Domnului nostru Isus Cristos, Paştele 9:00 – Sfânta Liturghie în lb. maghiară 11:00 – Sfânta Liturghie în limba română
Luni (1 aprilie), a doua zi de Paşti 9:00 – Sfânta Liturghie în lb. maghiară 11:00 – Sfânta Liturghie în limba română 17:00 – Sfânta Liturghie a copiilor
Miercuri, 20 martie 2024, începând cu orele 13.00, în sala de festivități a Primăriei Orașului Bocșa a avut loc un eveniment dedicat Zilei Mondiale a Poeziei, proiect pe care Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” l-a inițiat în anul 2009, concomitent cu un alt proiect îndrăgit – „Să ne cunoaștem scriitorii”, și pe care-l derulează în fiecare an, alături de diverși parteneri de proiect. Pentru această sărbătoare a poeziei, organizatorii au apelat la câțiva „complici”: cel dintâi complice a fost Cristian Buică, bine cunoscut cantautor muzică folk, vechi prieten al bibliotecii bocșene, cel care a intermediat întâlnirea cu o tânără de excepție, pe care unii dintre invitați o cunoșteau de copil, este vorba de Ana-Maria Păunescu, fiica cea mică a regretatului poet Adrian Păunescu, de asemenea poetă și jurnalistă, om de radio și om de condei. Ana-Maria Păunescu a adus cu sine două cărți frumoase de poezie: „Toate poeziile pe care nu ți le-am scris” (2022) și „Ai vreme să vorbim?” (2023), dar și un volum recent Adrian Păunescu, intitulat „Cele mai frumoase poezii de dragoste” (2023), volum îngrijit de Ana-Maria Păunescu și publicat de Fundația Culturală Iubirea. Alt „complice” pentru eveniment a fost doamna Mariana Ștețco, cea care a intermediat expoziția de pictură a fiicei sale, Sara Maria Ștețco, alăturându-se și prof. Ecaterina Tudor, dar și Școala Populară de Arte și Meserii „Ion Românu” din Reșița. „Complicitatea” a mers mai departe alăturând-o pe dna. prof. dr. Liana Ferciug și o trupă faină de liceeni de la Liceul Teoretic „Tata Oancea”, parteneri de nădejde ai bibliotecii în organizarea unor astfel de evenimente. Cel mai important complice a fost primarul orașului Bocșa. dl. dr. ist. Mirel Patriciu Pascu, omul multor proiecte importante desfășurate aici, multor inițiative de succes. De altfel, prezent la eveniment, primarul Mirel Pascu a felicitat și a oferit flori celor două invitate speciale – Ana-Maria Păunescu și Sara Maria Ștețco -, dovedindu-se receptiv atât la arta tinerei Sara, cât și la poezia Anei-Maria. Sara Maria Ștețco este născută la Reșița în 28 august 2006. Elevă la Liceul de Arte „Sabin Păuța” și la Școala Populară de Arte și Meserii „Ion Românu” Reșița; Încă de mică este pasionată de pictură și desen, arta fiind pentru ea un mod de exprimare a stărilor interioare și, evident, un mod de a se relaxa. Sara Maria Ștețco se împarte între cele două localități – Bocșa și Reșița – deoarece, de aproximativ 5 ani, familia ei s-a mutat la Bocșa, tatăl fiind silvicultor și detașat la Ocolul Silvic din Bocșa Română. A fost prima expoziție personală a Sarei, iar organizatorii și-au dorit să-și aducă contribuția, măcar într-o mică măsură, la promovarea și stimularea acestei tinere atât de talentată. Iar cuvântul Sarei Maria Ștețco a fost specific unui artist: scurt, concis, lăsând lucrările expuse să vorbească, să transmită! Prezentă la eveniment, profesor și artist plastic Ecaterina Tudor a fost cea care a prezentat-o pe tânăra pictoriță; a vorbit despre lucrările Sarei, despre etape și evoluție, despre Sara-Maria Ștețco, viitor artist de succes. Trecerea de la artă la poezie au făcut-o elevii Liceului Teoretic „Tata Oancea”, îndrumați de dr. filolog Liana Ferciug, printr-un recital din lirica celor mai importanți poeți români – Mihai Eminescu, Lucian Blaga, Nichita Stănescu, George Bacovia -, dar și din versurile Anei-Maria Păunescu. Ana Maria Păunescu, fiica cea mică a regretatului poet Adrian Păunescu ( 20 iulie 1943 – 5 noiembrie 2010), s-a născut pe 25 decembrie 1990, în București, „într-o casă cu poezie și aer de Crăciun”. După ce a terminat liceul Cervantes din capitală, a continuat să studieze limba spaniolă la Universitatea București, a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (secția spaniolă-portugheză) și în anul 2014 masteratul în aceeași instituție. Din anul 2010, după plecarea tatălui său la cele veșnice, pe lângă rubrica pe care o avea deja în revista „Flacăra lui Adrian Păunescu”, a preluat conducerea publicației, continuând, până în ziua de azi, să câștige pariul cu presa scrisă, tipărind săptămânal mii de exemplare care ajung în casele iubitorilor de opinie. Pentru o anumită perioadă de timp a susținut și rubrica de luni în cotidianul „Jurnalul Național”, colaborând apoi cu mai multe site-uri de știri. În vara anului 2022 a publicat volumul „Toate poeziile pe care nu ți le-am scris”, versuri prin care a reușit să spargă liniștea în care se adăpostise ani la rând și să dea ochii cu oamenii care au avut inimile deschise pentru iubire și adevăr. Cartea a primit „Premiul pentru poezie” al revistei Literatura și Arta și „Premiul pentru poezie” al Fundației Niște Țărani. Pe lângă activitatea jurnalistică, Ana-Maria Păunescu a găzduit, mai bine de 4 ani, emisiunea de radio „Sala de așteptare”, la postul SmartFM, și a organizat, 9 ediții ale Festivalului Internațional Adrian Păunescu, festival care continuă, an după an, să promoveze poezia, arta, libertatea, și să adune personalități din întreaga Românie, dar și români din întreaga lume. În anul 2023 publică un nou volum de poezie „Ai vreme să vorbim?”, un volum de confesiuni lirice, de trăiri de tot felul! Ana-Maria ne oferă o poezie frumoasă, născută din exprimări inteligente și metafore inspirate; Dacă poeziile din primul volum ne amintesc, prin construcție, prin figuri de stil, de poezia lui Adrian Păunescu, cel de-al doilea volum, sub anumite aspecte, se îndepărtează de „stilul Adrian Păunescu” și creează un stil propriu „Ana Maria Păunescu”. Însă, e cert că toată această legătură intimă cu tot ceea ce însemnă cuvânt este și moștenire genetică. Deși modestă și delicată, Ana-Maria Păunescu a transmis emoție și o puternică stare de bine! Mai ales, pentru cei care au trăit atmosfera cenaclului „Flacăra” și cunoșteau privirea și forța poetului Adrian Păunescu. Aceeași privire și forță transmite Ana-Maria! A vorbit frumos și cald despre cărți, despre familie, despre prieteni precum Cristian Buică sau Sergiu Taban, a împărtășit iubitorilor de literatură mărturisiri legate atât de activitatea sa jurnalistică și cultural-literară, cât și despre amintirile sale cu regretatul poet Adrian Păunescu și Cenaclul „Flacăra”. S-a creat, nu doar o atmosferă de sărbătoare a poeziei, a artei, ci și una de „cenaclu”, în care adulții povesteau tinerilor despre genialitatea lui Adrian Păunescu și fenomenul „Flacăra”. Finalul a aparținut cantautorului Cristian Buică, reșițeanul care a intermediat această întâlnire, cel care a încântat publicul prezent cu muzică folk, cântece mai vechi și mai noi, picurând încă un strop din spiritul Cenaclului Flacăra, iar Ana-Maria Păunescu a citit din cărțile sale de versuri. Ziua Poeziei la Bocșa s-a încheiat cu muzică, sesiune de autografe pe cărți de poezie și sesiunea de fotografii. Dar și cu promisiunea într-o viitoare revedere. Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, în parteneriat cu Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa și Școala Populară de Arte și Meserii „Ion Românu” Reșița, cu sprijinul primarului Mirel Patriciu Pascu și al Consiliului Local Bocșa.
Ora Pământului = Earth Hour 2024, un eveniment internațional, organizat în ultima sâmbătă a lunii martie a fiecărui an, care are ca scop sensibilizarea utilizatorilor de energie electrică față de problema dioxidului de carbon emis în atmosferă la producerea energiei electrice.
Sunt invitați să citească la lumina lumânării scriitorii și iubitorii de poezie reșițeni.
Poeții reșițeni și iubitorii de poezie prezenți vor fi invitați să citească câte 3 poezii din creația proprie sau din literature universală.
23. März 2024, 20:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Die Stunde der Erde 2024: Eine Stunde Licht aus für die Erde.
Zur Lesung bei Kerzenlicht eingeladen sind Literaturschreibende und -Freunde aus Reschitza.
UZPR CARAS SEVERIN 