Luni, 15 ianuarie 2024, de Ziua Culturii Naționale și Ziua Poetului Nepereche, elevi ai Liceului Teoretic „Tata Oancea” din Bocșa, însoțiți de doamnele profesoare Liana Ferciug și Diana Laura Vuca Abrudan, au poposit la bibliotecă pentru a cerceta, într-un fel sau altul, fondul Eminescu. Aici au fost așteptați cu o reprezentativă expoziție de carte, iar cele mai speciale volume din fondul Mihai Eminescu, edițiile bibliofile, au fost, evident, și cele mai apreciate de tinerii vizitatori. Spre exemplificare amintesc volumul de Poesii semnat Mihail Eminescu, cu o notiță biografică de Ioan Săndulescu, volum apărut la București, Editura Librăriei LEON ALCALAY în 1907; volumul de Povești și nuvele.- ed. a III-a.- București: Editura Librăriei „Universala” Alcalay&Co, [s.a.].- (Biblioteca pentru toți; 278-279 bis); volumul de Poezii.- ediție aleasă.- București: Atelierele Grafice SOCEC&Co., S.A.R. [s.a.].- (Biblioteca pentru toți; 195-196) sau volumele gigant și liliput dedicate Luceafărului poeziei românești. Între preferatele elevilor au fost și cărțile care constituie colecția „Eminescu” a editurii TIM din Reșița, colecție inițiată și coordonată de Gheorghe Jurma, în această colecție găsindu-se și un volum al bibliotecii bocșene, un catalog „Mihai Eminescu în fondurile Bibliotecii Orășenești Tata Oancea”(nr. 13 în colecția Eminescu, apărut la Editura TIM din Reșița în 2013). Întâlnirea elevilor cu „raftul Eminescu” s-a încheiat cu un recital de poezie.
Colecţia Eminescu a editurii TIM din Reşiţa apare la iniţiativa şi prin grija scriitorului, editorului şi istoricului literar Gheorghe Jurma şi cuprinde studii, eseuri, comentarii, exegeze dedicate operei lui Mihai Eminescu, atât inedite cât şi reeditări. Primul volum tratează motivul codrului şi apare undeva în 1997. (Se pare că nu există decât un singur exemplar, cel al editorului). Cert este că, din 1998, odată cu apariţia celui de-al doilea volum, colecţia are continuitate, iar în 2023 ajunge la volumul 19. În anul 2000 – Anul Eminescu – cu prilejul împlinirii unui veac şi jumătate de la naşterea marelui poet, vede lumina tiparului volumul 8 al colecţiei „Eminescu”: Măiastra, volum semnat de G.I. Tohăneanu, „un titlu brâncuşian care sugerează, în ultimă instanţă, deopotrivă potenţialul estetic al limbii române şi frumuseţile stilistice din operele marilor noştri făuritori de literatură şi limbă literară.” (Gh. Jurma) G.I. Tohăneanu a mai semnat, împreună cu eminescologul Eugen Todoran volumul 4 din colecţia „Eminescu” a editurii reşiţene, intitulat De ce Eminescu?, apărut în 1999. Aşadar, prof. Gheorghe I. Tohăneanu adăuga încă un volum de studii celorlalte cărţi pe care le-a dedicat operei lui Eminescu. În anul 2001, după 8 volume apărute în Colecţia „Eminescu” a editurii Timpul/ TIM din Reşiţa, scriitorul şi editorul Gheorghe Jurma primeşte din partea Preşedenţiei României, a preşedintelui Emil Constantinescu, Medalia Comemorativă 150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu şi brevetul Anului Eminescu ca binemeritată recunoaştere a valoroasei sale colecţii „Eminescu”. În Colecţia „Eminescu” se regăsesc diverse titluri ale unor diverse teme, studii, eseuri, comentarii, antologii, etc. toate menite să păstreze actualitatea marelui Eminescu, să propună generaţiei de azi şi de mâine un exemplu împotriva mediocrităţii şi comodităţii, un exemplu al asumării destinului şi al asumării identităţii româneşti, un model de muncă şi consecvenţă: Luceafărul şi alte comentarii eminesciene de Constantin Cubleşan (vol. 2, 1998); Eminescu gând şi cânt de Gheorghe Jurma (vol. 3, 1998); De ce Eminescu? de Eugen Todoran şi G.I. Tohăneanu (vol. 4, 1999), Mihai Eminescu – contextul receptării de Mircea Popa (vol.5, 1999), Stelele cardinale: eseu despre Eminescu, de Ştefan Cazimir (vol 6, 1999), Eminescu. studii şi articole de Ion Buzaşi (vol. 7, 1999), Măiastra de G.I. Tohăneanu (vol. 8, 2000), Eminescu şi Oraviţa de Ionel Bota (vol. 9, 2002), O perspectivă asupra sonetului eminescian de Paula Daniela Epurianu (vol.10, 2005), Vreme trece, vreme vine. Note eminesciene de Gheorghe Jurma (vol. 11, 2007), Cartea care deschide lumea – note eminesciene- de Gheorghe Jurma (vol. 12, 2010), Mihai Eminescu în fondurile Bibliotecii Orăşeneşti din Bocşa: catalog de Gabriela Şerban (vol. 13, 2013); Mihai Eminescu în fondurile Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin: catalog de Ion Bujor (vol. 14, 2014); Monumentele Eminescu, autori Erwin Josef Țigla și Gheorghe Jurma (vol. 15, 2015); Ludwig Vinzenz Fischer și traducerile eminesciene, autori Erwin Josef Țigla și Gheorghe Jurma (vol. 16, 2018); Ecouri eminesciene, autori Erwin Josef Țigla și Gheorghe Jurma (vol. 17, 2021); Expoziții eminesciene, autor Gheorghe Jurma (vol. 18, 2023) și Mihai Eminescu în conștiința caransebeșenilor, autor Constantin Brătescu (vol.19, 2023). Tema fundamentală a volumelor de note eminesciene este actualitatea permanentă a lui Eminescu şi rolul său determinant asupra culturii române, chiar dacă fiecare generaţie descoperă un nou Eminescu şi se îndrăgosteşte, este atrasă, de o nouă faţetă eminesciană. Eminescu rămâne pururi tânăr înfăşurat în mantia-i, iar creaţia sa, imensa creaţie a sa, rămâne pururi o provocare pentru fiecare pământean înzestrat cu darul gândirii.
Mihai Eminescu în vers și cânt. Cu participarea Elenei Cozâltea și a Simonei Păun (cânt & recitare) precum și a Corului „Franz Stürmer” (dirijoare: prof. Elena Cozâltea).
Expoziție de pirogravură Viorica Ana Farkas (Reșița).
16. Januar 2024, 16:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tage der Nationalen Kultur Rumäniens (10. – 20. Januar).
Mihai Eminescu in Schrift und Gesang. Mit Beteiligung von Elena Cozâltea und Simona Păun (Gesang & Rezitation) sowie des „Franz Stürmer”-Chors (Dirigentin: Elena Cozâltea).
Kunstausstellung: Viorica Ana Farkas – Brandmalerei (Reschitza).
Bănățenii creștini s-au obișnuit ca în fiecare an, în a doua parte a lunii ianuarie, să se organizeze în această parte de țară Octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor sau, cum o cunoaștem cu toții, Săptămâna de rugăciune ecumenică. Tradiția Octavei de rugăciune a început în 1740, în bisericile protestante din Scoția. Inițiativa a fost continuată de Asociația marilor biserici creștine și dezvoltată de Biserica Catolică prin organizarea unei Octave de rugăciune. Perioada Octavei de rugăciune ecumenică, 18 – 25 ianuarie, este marcată de către Biserica Romano-Catolică prin sărbătorirea Catedrei Sfântului Petru și Convertirea Sfântului Paul. În diferite țări, broșura cu rugăciunile pentru unitate este folosită de creștini pentru rugăciuni particulare în luna ianuarie și pentru celebrări colective în preajma Rusaliilor. În emisfera sudică, unde luna ianuarie este lună de vacanță, Octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor este programată tot în preajma Rusaliilor, ori cu o lună sau două mai târziu. În județul Caraș-Severin, Octava se desfășoară în acest an pentru a 32-a oară, mișcarea pentru unitatea creștinilor fiind una dintre cele mai solide și perseverente din țara noastră, un exemplu pentru multe alte regiuni din țară și chiar peste hotare. Motto-ul Octavei de rugăciune pentru unitatea creștinilor din acest an a fost ales și de data aceasta pe plan internațional: „Să-l iubești pe Domnul Dumnezeul tău […] și să-l iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți” (Lc 10,27). Sub acesta se vor reuni creștinii diferitelor confesiuni împreună cu îndrumătorii lor spirituali și în acest ianuarie în diferite biserici creștine din județ. Tema și materialele pentru Octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor din 2024 au fost pregătite de o echipă ecumenică din Burkina Faso, sprijinită de comunitatea locală Chemin Neuf (GCN). Programul din acest an în județul Caraș-Severin se poate lectura din fișierul atașat.
Din informările primite de la purtătorul de cuvânt expert Irina Ildiko GLĂMAN (foto), am aflat: • Având în vedere, semnarea de către Președintele României, domnul Klaus-Werner Iohannis, în data de 11 ianuarie 2024, a decretului privind eliberarea din funcția de judecător a domnului Flavius Dacian CONTA preşedinte al Tribunalului Hunedoara, ca urmare a pensionării, Tribunalul Hunedoara adresează cu respect mulţumiri, domnului judecător Flavius Dacian CONTA, pentru întreaga carieră şi pentru profesionalismul, umanitatea şi colegialitatea de care a dat dovadă. Domnul Flavius Dacian CONTA şi-a început cariera de judecător în decembrie 2005 la Judecătoria Hunedoara, iar în perioadele: aprilie 2006 – iunie 2019 a fost judecător la Judecătoria Deva; iulie 2019 – august 2021 a fost promovat judecător la Tribunalul Hunedoara fiind delegat la Judecătoria Deva; începând cu data de 01.09.2021 a activat în cadrul Tribunalului Hunedoara, contribuind la realizarea actului de justiţie la standarde de calitate. Funcţii de conducere ocupate: preşedinte al Judecătoriei Deva (01.01.2013 – 31.12.2020); vicepreşedinte al Judecătoriei Deva (12.02.2021 – 12.08.2021); preşedinte al Tribunalului Hunedoara (16.08.2022 – prezent) • Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât: numirea doamnei judecător cu grad profesional de curte de apel DAVID Gianina-Viorica în funcția de vicepreședinte al Tribunalului Hunedoara, pe o perioadă de 3 ani, începând cu data de 06.01.2024. Doamna DAVID Gianina-Viorica şi-a început cariera de judecător în 01.07.2012 la Judecătoria Petroşani, iar din 01.01.2018 până în prezent este judecător în cadrul Tribunalului Hunedoara. Funcţii de conducere ocupate: președinte al Secției a II-a civile, de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Hunedoara în perioada 19.11.2021-05.01.2024 • De asemenea, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât delegarea doamnei judecător cu grad profesional de curte de apel RĂDOI Ionela-Simona în funcția de președinte al Secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Hunedoara, începând cu data de 11.01.2024, până la ocuparea funcţiei, prin numire, în condiţiile legii, dar nu mai mult de 6 luni.
Luni 15 ianuarie 2024, ora 11,00, Sala Revoluției a Consiliului Județean Timiș va găzdui o întâlnire de suflet, iubire și simțire românească , prilejuită de sărbătorea Culturii Naționale și a 174 de ani de la nașterea geniului Mihai Eminescu, poetul nepereche al neamului românesc și reperul nostru de identitate națională și legitimitate oriunde am fi pe această Planetă . Ziariști, poeți, oameni de cultură și artă, iubitori de Eminescu sunt invitați a participa și a aduce prin cuvânt, cântec și poezie, un omagiu sincer de prețuire și neuitare a poetului universal. Eminescu, puntea de lacrimi ce ne unește cu Dumnezeu! MUGUR DE ETERNITATE Eminescu e Luceafărul de seară Ce veghează-n somnul meu Ca o blândă căprioară Eminescu ești și Tu Eminescu sunt și eu Din păcate într-o țară ca o secetă de vară Eminescu E iubire și durere Contopite-n Limba noastră Dor nestins și călător Zbor de pasăre măiastră Peste tot și peste toate Îngerul ocrotitor Peste timp mugur de eternitate!
Acum mai bine de un secol, în atmosfera entuziastă și încărcată de mari speranțe, datorată împlinirii Marii Uniri de la 1918, făuritorii de foi tipărite îndeplineau o altă speranță, cea a breslei – constituirea unei familii a scriitorilor gazetari. Astfel, la 11 ianuarie 1919, în București, nu departe de locul unde se află acum sediul central al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, undeva prin Sărindarul de atunci, mai mulți tineri intelectuali, în număr mare chiar, puneau bazele unei structuri oficiale a gazetarilor români – Uniunea Ziariștilor. Gândindu-mă acum la numele celor care au votat atunci, în unanimitate, actul de constituire, mă plec cu adâncă evlavie în fața memoriei acestora, a celor care, în ani, au devenit incontestabile repere ale gândirii culturale naționale. Cei de atunci și toți cei care le-au urmat, până la seniorii de astăzi ai presei românești!
Deși împlinește 105 ani de la constituirea sa oficială ca structură unitară reprezentativă a ziariștilor români, a celor pentru care limba română este propria patrie – cum spune poetul – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, care, în vreme, a trecut prin etape de felurite de schimbări și perfecționări, și-a păstrat, tot timpul, spiritul tânăr, inovator. Cursul dezvoltării sale a fost ascendent întotdeauna, îndeplinindu-și constant menirea de a fi o entitate de utilitate publică!
Este necesar să veghem cu toții la respectarea exemplară a normelor Codului deontologic al profesiei noastre, a cadrului democratic în care ne manifestăm – la toate nivelurile – a libertății de opinie! Este necesar să ne ascultăm unii pe alții, cu înțelegere și toleranță! Trebuie, azi, la mai mult de un centenar de viață a UZPR, să promovăm buna înțelegere între semeni, între noi toți!
Să mergem mai departe cu încredere în noi înșine și în forța noastră!
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România suntem noi, toți!
Filiala din Timișoara a Academiei Române organizează manifestarea științifică dedicată Zilei Culturii Naționale, cu tema „SPAȚIALITATE ȘI TEMPORALITATE ÎN EPOCA MARILOR CLASICI. Mihai Eminescu și Ioan Slavici, două destine paralele, unite printr-un singur crez: literatura”, ce va avea loc în Aula filialei din Timișoara a Academiei Române, în 16 ianuarie 2024, începând cu ora 11.
În anul 2014 regizorului Ioan Cărmăzan i-a venit năstrușnica idee de a înființa un „Club” al oamenilor talentați din Timișoara, o grupare fără personalitate juridică, dar care a adunat în jurul maestrului, cu o repeziciune uimitoare, o seamă de oameni valoroși: scriitori, artiști, cineaști, publiciști, editori, oameni de cultură etc.
Pe unii dintre membri îi cunoșteam, dar mulți îmi erau încă necunoscuți și, evident, eram fericită să cunosc nume noi și importante în cultura și literatura bănățeană contemporană.
Această grupare cultural-literar-artistică, menită să adune creatori din diverse domenii pentru a promova cultura, literatura, arta, publicistica bănățeană, a dat naștere unor cărți, prima în acest șir de antologii fiind volumul „Despre iubire…”, apărut la editura clujeană „Ecou Transilvan”, în coordonarea Ninei Ceranu.
Acest volum a fost prezentat și la biblioteca din Bocșa, prin grija prietenului Nuțu Cărmăzan, și atunci am cunoscut mai mulți dintre inimoșii membri ai Clubului de la Timișoara. Iar Silvia C. Negru a fost una dintre doamnele care m-a cucerit! Volubilă, talentată, atentă, inteligentă, s-a dovedit a fi o prietenă caldă și fidelă!
Silvia C. Negru s-a născut în 12 ianuarie 1954 în comuna Batăr (jud. Bihor); este absolventă a Universității de Vest din Timișoara – Facultatea de Filologie; este unul dintre dascălii de seamă ai orașului de pe Bega, fiind un profesor dedicat și un director cu viziune.
Pasionată de scris, a debutat publicistic, cu poezie, în anul 1970 în „Reflectorul alb” și editorial, în 1985, cu volumul de poezii pentru copii „Carnavalul florilor” la editura Facla din Timișoara, o carte frumoasă, ilustrată de Adriana Oancea-Șuteu.
Au urmat cărți precum: „Veșmânt de aripi”, versuri, Timișoara: Pardon, 2006; „Stihuri pentru cruce și destin”, Timișoara: Pardon, 2006; „Pentru iubirea clipei”, versuri, Timișoara: Pardon, 2007; „Altar”, versuri, Timișoara: Pardon, 2007; „Pe plan exprimat”, Drobeta- Turnu Severin: Porfin, 2012; „Pe aripi de răsuflare tăiată”, versuri, Drobeta- Turnu Severin: Porfin, 2013; „Întrupare”, versuri, Drobeta- Turnu Severin: Porfin, 2013; „Iubire pe brațele mării”, versuri, Drobeta- Turnu Severin: Porfin, 2014; „Țărmul de taină”, versuri, Drobeta- Turnu Severin: Porfin, 2014; „Așteptarea albă”, versuri,Drobeta- Turnu Severin: Porfin, 2015; „Umbre albastre”, versuri, Timișoara: Eurostampa, 2016; „Poeme în Andoria”, versuri, Timișoara: David Press Print, 2019; „Flacăra cu trup de gând”, versuri, Timișoara: David Press Print, 2021; „Carte ce-o deschizi cu inima”, versuri, Timișoara: Eurobit, 2021; „Pașii Nereidei”: antologie de proză scurtă și povestiri, Timișoara: David Press Print, 2022.
Silvia C. Negru colaborează cu diverse reviste și publicații, creațiile sale regăsindu-se în paginile revistelor: „Antract”, „Anotimpul surâsului”, „Arcade”, „Arcadia”, „Columna” , „Coloana infinitului”, „Embleme”, „Eminesciana”, „Familia”, „Interferențe”, „Orizont”, „Orient latin”, „Reflectorul alb”, „Scânteia tineretului”, „Vitralii” etc.
De asemenea, o găsim în volumele Clubului de la Timișoara:„ Despre iubire…”- Cluj Napoca: Ecou Transilvan, 2016;„ Dosarul Brâncoveanu – între real și imaginar”.- Timișoara: Eubeea, 2017; „Utopia – despre iubire și prostie”.- Timișoara: Eubeea, 2018; „Descifrând codul Cărmăzan” .- Timișoara: Eubeea, 2018; „ Insula fiecăruia”.- Timișoara: Eubeea, 2019; „Campioana.” Doinei Moț, la 80 de ani.- Timișoara: Eubeea, 2018; „Adrian Dinu Rachieru – O întâlnire mirabilă”. Timișoara: Eubeea, 2020; „O sută de ani de literatură feminină în România”.- Timișoara: Eubeea, 2020; „Marika” – volum dedicat Mariei Pongrácz Popescu.- Timișoara: Eubeea, 2021; „Dosarul Brâncuși – între real și imaginar”.- Timișoara: Eubeea, 2021; „30 de ani de U.A.R.F.” (Uniunea Autorilor și realizatorilor de Film din România).-Timișoara: Eurostampa&Eubeea, 2023.
Referințe despre cărțile și personalitatea Silviei C. Negru sunt în volumul realizat de Ion Pachia Tatomirescu: „Pagini de istorie literară valahă de mâine” (2015); ”Enciclopedia Banatului. Literatura.” Ed.a II-a (2016); în periodice: „Orizont”(nr. 42, /1980); „Orizont (nr. 40/ 1985); Orizont (nr. 45/ 1985); „Icoane bănățene” (nr. 6/ 2013); „Arcade” (nr. 4/ 2006); „Orient latin” (nr. 1/ 2013); „Zeit” (nr. 52/ 2013); „Orizont” (nr. 4/ 2013); „Reflex” (nr. 1-6/ 2013); „Orient latin”(nr. 3/ 2014); „Anotimpuri literare” (nr. 2-3/ 2014); „Arcade” (nr. 4/ 2013).
„O scriitoare care impresionează prin actul decisiv și determinant de a nu lăsa istoria văduvită de trăirile care pot construi autentic” (Otilia Sârbu); o scriitoare a cărei texte „acoperă un spațiu incitant prin generozitatea sa spirituală. Pornind de la lumea copilăriei și adolescenței dintr-un sat bihorean – locuri, oameni, întâmplări, trecând în America, urcând și în istoria noastră, la finalul domniei lui Constantin Brâncoveanu, revenind apoi în contemporaneitate, demersul literar al autoarei este condus sub lumina dragostei față de oameni și a credinței creștine”. (Lucian Ionică) O poetă care „cântă trecerea inevitabilă a timpului care desenează inele pe trunchiurile copacilor… Umbra poetei care va persista în timp este cărarea ei divină, partea geamănă în Lumină… Poezia Silviei C. Negru este un «film în derulare, țesut cu mătase», uneori are «miez conturat» și « imagini neșterse», însă prin înălțarea Cuvântului clăditor al versurilor, ele îndreaptă poeta spre neuitare.” (Virginia Popovici) „Lirica Silviei C. Negru nu sentimentalizează, ci surprinde doar prin delicatețe și solidaritate. […] Poeta scrie o poezie dedicată copilăriei, ca și cum ar scrie maturilor. Ea nu face rabat sensului, puterii de atracție a cuvântului și metaforei, nici nu coboară versul la o treaptă de jos a pătrunderii, ci rămâne în universul propriu al înțelegerii copilăriei, caută, în ea, cu perspicacitate, valorile spirituale capabile s-o stimuleze și s-o înalțe.[…]” (Ion Arieșanu) „Silvia C. Negru construiește un spațiu poetic amplu, un tărâm imaginar mito-poetic propriu, în care aduce la rang de zeități și instanțe divine absolute, sentimente proprii, gânduri, idei. Vocea este gravă, timbrul înalt, versificația când albă, când, pe alocuri, rimată, este lucrată în filigran, cu grija expresă pentru amănunt și efect.” (Gheorghe Secheșan)
Demnă de admirația noastră, scriitoarea Silvia C. Negru este un om sensibil și, totuși, deosebit de puternic, este o voce distinctă, cu un accent clar și apăsat asupra valorilor noastre naționale, asupra limbii române și a tradiționalismului veritabil și autentic. Este omul de cultură din umbra căruia izbucnește, parcă, adesea, dascălul purtător de aură. Acea aură! A sincerității, a smereniei, a divinității! Pentru că, dincolo de dascălul hăruit cu talantul meșteșugirii cuvântului, Silvia este un om bun și credincios. Iar noi știm că omul credincios, care face fapte bune, se aseamănă cu lumina care încălzește și luminează în jurul său.
Iar eu mă simt binecuvântată cu o astfel de prietenă și colaboratoare!
Scriitoarea Silvia C. Negru se află la ceas aniversar, moment în care se cuvine să-i adresăm urări de bine, de sănătate și de frumoase împliniri scriitoricești! Să ne lumineze ani mulți înainte cu bunătatea și cu talentul său și fiecare zi să-i fie desfătare!
Existența în comunitatea noastră a Bazei de practică și agrement aparținătoare unei universități de prestigiu, a creat oportunitatea unei strânse colaborări între Primăria Baru și Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca. Din inițiativa domnului primar Daniel Răducanu, pentru a se crea un mediu educațional mai integrat, adaptat la cerințele societății contemporane și la nevoile elevilor claselor liceale de la Liceul „Prof. Bora Tit Liviu” Baru – după cum ne relata recent prof. Karina Hadadea (foto) în calitatea sa de director – s-a încheiat cu această universitate un parteneriat cu multiple oportunități pentru elevii liceului nostru.
Colaborarea acoperă o gamă largă de activități, oferind beneficii educaționale și profesionale în pregătirea mai eficientă a elevilor pentru provocările viitoare. Pot fi amintite câteva aspecte care evidențiază importanța acestui parteneriat: • Acces la resursele universitare: elevii își desfășoară cursurile în cadrul Bazei de Practică a Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca având acces la facilitățile universitare, respectiv săli de clasă, laboratoare, bibliotecă și atelier de practică, extinzându-și astfel cunoștințele și experiența. • Workshop-uri și prezentări: pentru a împărtăși cunoștințe și pentru a inspira elevii, conf. univ. dr. Vescan Iulian și conf. univ. dr. Moldovan Ciprian din cadrul Facultății de Geografie Cluj-Napoca desfășoară workshop-uri și prezentări elevilor noștri, asigurând expertiza în domeniu specific pregătirii lor, tehnician în turism. • Proiecte de cercetare și stagii: prin activitățile din cadrul programului „Dronă, G.P.S. și aparatură modernă pentru realizarea măsurătorilor și întocmirea hărților” organizat de Facultatea de Geografie din Cluj-Napoca, elevii noștri beneficiază de stagii și activități practice susținute de domnul decan conf. univ. dr. Man Titus, prodecan conf. univ. dr. Alexe Mircea și conf. univ. dr. Bilașco Ștefan. Prin acest program elevii au ocazia de a experimenta procesul de cercetare și de a-și dezvolta abilități practice. • Creșterea motivației școlare: cunoașterea faptului că educația lor poate servi la integrarea în învățământul superior poate motiva elevii să-și îmbunătățească performanțele școlare și să-și stabilească obiective academice mai înalte. • Dezvoltarea comunitară: colaborarea între liceu și universitate aduce beneficii pentru comunitatea locală prin crearea de oportunități educaționale și profesionale. Colaborarea cu Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca contribuie la îmbunătățirea calității educației și la pregătirea mai eficientă a elevilor liceului nostru pentru provocările viitoare. Totodată creează o punte între învățământul secundar și cel superior, facilitând tranziția elevilor de la liceu la universitate și pregătindu-i pentru provocările viitorului lor educațional și profesional.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
MEDALION EMINESCU ȘI ZIUA CULTURII NAȚIONALE LA ROMÂNII DIN SERBIA.
Asociația de interes obștesc Românii Independenți din Serbia (RIS) celebrează în mod consecvent marile sărbători ale culturii și spiritualității româneşti, prin organizarea manifestărilor și evenimentelor culturale de amploare, de înaltă ținută pe plan național- identitar în Serbia.
Ca în fiecare an de Ziua Culturii Naționale – 15 ianuarie, ziua în care s-a născut poetul național, Asociația de interes obștesc Românii Independenți din Serbia (RIS) organizează spectacolul extraordinar muzical–literar la Centrul Cultural din Vârșeț, duminică, 14 ianuarie 2024, dedicat Zilei Culturii Naționale și omagierii 174 de ani de la nașterea poetului nepereche Mihai Eminescu. Evenimentul central și omagial în cadrul comunității românești din Serbia, consacrat împlinirii a 174 de ani de la nașterea poetului, Mihai Eminescu – Medalion Eminescu, sub genericul „Porni Luceafărul…” , este coordonat de prof Natalia Stan, iar ediția a III-a se organizează duminică, 14 ianuarie 2024, la Centrul Cultural din Vârșeț, la ora 15:00.
Spectacolul de excepție de muzică și poezie (cultural-artistic și literar) este organizat de Asociația Românii Independenți din Serbia (RIS) în colaborare cu Consulatul General al României la Vârșeț și orașul Vârșeț. Spectacolul extraordinar muzical-literar cuprinde: un recital de poezii și romanțe interpretate de un grup vocal de fete, poezii pe portativ, piese muzicale și instrumentale, dramatizări, montaj artistic, momente lirice și omagiale dedicate Luceafărului poeziei românești. În calitate de invitați speciali la ediția a III -a a spectacolului ,,Medalion Eminescu 2024 – Porni Luceafărul…”, participă actori profesioniști de limba română din cadrul teatrului Național „Sterija” din Vârşeț care vor recita din opera eminesciană.
Evenimentul și spectacolul extraordinar muzical-literar Medalion Eminescu 2024 „Porni Luceafărul…”- ediția a III-a reunește elevi/tineri de școală primară, generală, gimnaziu, liceu și facultate din următoarele localități româneşti: Vârșeț, Sân Mihai, Ecica, Coștei, Voivodinț, Pârneaora, Sălcița, Straja, Mesici, Iablanca, Seleuș, Vlăicovăț, Nicolinț, Iancaid, Satu Nou, Râtișor, Uzdin, Grebenaț și Alibunar.
Intrarea este liberă!
Partenerii evenimentului: Consulatul General al României la Vârșeț, Primăria orașului Vârșeț, Consiliul Național al Minorității Naționale Române din Serbia, Radioteleviziunea Voivodinei (RTV 2), CPE Libertatea din Panciova, Centrul Cultural din Vârșeț, Revista de atitudine civică, cultură și istorie a românilor din Serbia Glasul Cerbiciei și Radio Novi Sad.
Vă așteptăm cu drag la Ziua Culturii Naționale să ne bucurăm și celebrăm împreună Luceafărul poeziei românești, printr-un concert-eveniment musical-literar „Porni luceafărul…”, dedicat comunității românești din Serbia. (afnews.ro)
Cu prilejul împlinirii frumoasei vârste de 70 de ani urăm domnului Ioan Traia multă sănătate și bună sporire în toate.
A văzut lumina zilei în satul Ferendia, Timiș, cu părinți ce reprezintă tradiția familială de onestitate și decență, patriotism și civilizație, cu respect pentru muncă, neam și credință. Copilăria o petrece în mediul patriarhal al satului de câmpie, cu oameni cinstiți și harnici, primind o educație deosebită, cu drag de literatură, istorie și citit. La plecarea din sat a luat cu sine dragostea de frumos, sub orice formă ar fi el și bunătatea oamenilor. Crescut într-un asemenea mediu, drept ca spicul de grâu, a înțeles că omul are menirea să ardă pentru ceilalți, nu pentru arginți, să nu caute să stăpânească peste cei mulți, ci să le slujească tuturor. Cu această deviză existențială a căutat, prin tot ce a făcut, ca părinții să fie mândri de el. Crescut într-o atmosferă familială de bună-cuviință creștinească, a fost și este convins că valoarea omului este dată de sacrificiul lui Iisus. De aceea a luptat și luptă împotriva egoiștilor, a celor atrași de bani, propagând ideea de dragoste față de aproapele, față de locul în care ai crescut, față de țară. Făcând studii universitare de istorie și teologie, profesorul Ioan Traia, om onest, ordonat și echilibrat, a hotărât să rămână în orașul Timișoara, devenind unul dintre corifeii culturali ai cetății de pe Bega, și-a dedicat viața slujirii instituției ,,Muzeului Satului”, devenind un strălucit muzeograf. Fire complexă și mereu neîmpăcat că nu a făcut îndeajuns pentru culturalizarea Banatului, a scris articole, studii și eseuri publicate în numeroase reviste din țară și afară. De asemenea a scris numeroase cărți, cu scopul de a răspândi lumină și speranță în lupta pentru a urma tradiția românească, a menține flacăra credinței și a vieții creștine. Cărțile lui oferă o imagine de ansamblu asupra vieții satului, valorificând informații din documente și de la populație, în intenția de a face cunoscută și a se păstra obiceiurile și datinile românești. Fiecare lucrare e o amplă simfonie creatoare a vrajei unei lumi, a iubirii și a cântecului, pentru eternitatea neamului românesc. Ele sunt citite dintr-o răsuflare și cuprind dimensiunea fabuloasă a satului în determinările lui cosmice, prin consecința și dimensiunile omenești, fiind un discurs despre armonia universală. Sigur că din înțelepciunea cărților scrise până acum și pe care le va scrie se vor hrăni și generațiile viitoare. Profesorul Ioan Traia, om înzestrat cu spirit practic și ctitor de conștiințe curate, om fără prihană și fără răutate, care cu răbdare și înțelepciune caută să mențină flacăra credinței, răspândește lumină și speranță tineretului și colaboratorilor prin acțiuni culturale, prin poezie și cântec. În acest fel scoate în evidență trăsăturile specifice ale elementului autohton din Banat și din țară, îndemnând să fie folosite valorile netrecătoare precum credința, rugăciunea, milostenia, faptele bune, de care oamenii să se atașeze în viață. Profesorul muzeograf, modest, bonom și galant, distins și cult, rafinat și iubitor al artelor, caută să inoculeze și celor cu care este în contact microbul cititului și al respectului pentru tradiție, pentru strămoși. Un spirit înalt cu o gândire enciclopedică, un om blând ca un sfânt, este mereu cu gândul de a construi, de a face ceva pentru urmași. Altruist, suferă cu cei în suferință și se bucură de bucuria altora. De asemenea susține ideea de întărire a familiei, care este trinitatea la neamul nostru, cu rol educativ esențial al ,,celor șapte ani de acasă”. Are credința că cititul și trăirea în ceea ce citești te apropie de Dumnezeu. Muzeograful Ioan Traia este o floare în bogatul lan din spațiul mioritic, o voce pentru românism și Sfânta Tradiție. Este un arhanghel în spațiul liric al Banatului și al întregii țări, un Lot al neamului. El conduce cu măiestrie acțiunile culturale, cu gingășie, discreție, sinceritate și putere de pătrundere în lumea fascinantă a spiritualității românești, cu sete de absolut, dovedind că este un model de caldă aristocrație a spiritului. Este omul care, cu luminătoare fapte de cultură și geniale cărți, știe să se dedice cu o inegalabilă energie și pasiune pentru formarea tinerelor generații în folosul neamului românesc. Este o personalitate de marcă a culturii românești, iar comunicările sale sunt depozite de informații și de idei noi. Ioan Traia are meritul de a se fi înconjurat de un soi de oameni deosebiți, ființe divino-umane, însemnate de propria lor conștiință, această sare a pământului, autori mesianici, ambasadori ai culturii românești și intelectuali de marcă, cu sentimente de prețuire și admirație pentru prietenul lor-profesorul teolog și muzeograf. Distinsul om de cultură, Ioan Traia, este o măreață potriveală a filonului băștinaș cu harul divin, care trăiește cu un fanatism al existenței prin fapte pentru mai binele celorlalți. Peste tot pe unde a umblat a lăsat din omenescul ființei sale, arătând că ,,omul sfințește locul”. Domnia sa se dovedește a fi credincios profesiunii și chemării sale, cheltuindu-și sporul de imaginație și talent în domeniul cercetării istoriei neamului, cu o vigoare, o forță și o chemare care-l impun în mod indubitabil în cultura neamului. Personalitatea omului Ioan Traia și calitatea spirituală a scrierilor sale sunt semne divine, semne sacralizate, prin conținut și consecință, contribuind la înălțarea sufletului și îndemnând la fapte bune.
UZPR CARAS SEVERIN 