Aproximativ, zilnic, o mie de brâncușieni au lual cu asalt cetatea culturală repesctiv ,,Muzeul Național de Artă” din Timișoara, pentru a fi fericiții beneficiari ai expoziției Brâncuși, găzduită în perioada 30 -08-2023 – 28-01-2024, într-un spațiu reprezentativ și plin de miracole, sub genericul ,,Brâncuși- Surse românești și perspective universale”. O expoziție istorică, retrospectivă, cu ecou mondial, ca un Arc de Triumf peste un timp în care doar geniul brâncușian ne-a mai ținut verticali între popoarele lumii. Între cele peste 20 de exponate, am admirat încă o dată măreția Coloanei fără sfârșit, spiritul încă liber și tânăr al neamului românesc prin zborului,,Măiastrei” fascinația iubirii ce trece cotidian și triumfal prin ”Poarta sărutului” unde tinerii își unesc destinele îmbrățișând clipa eternității ”și dicolo de pragul acesteia, oprindu-se la ,,Masa tăcerii ”ca un popas enigmatic, ca un loc sacru de contemplare, că, fără Brâncuși poporul român ar fi fost ca pasăre căreia i s-a furat zborul. Brâncuși este proiecția pe zare a demnității și verticalității poporului român, coloana de lumină pe care se sprijină orizontul nostru de spirit și creație românească, este coloana de lacrimi ce ne unește cu Dumnezeu și se prelinge duios pe obrazul încă frumos al umanității. Sub semnul geniului brâncușian nu poți respira decât universalitate și să ne mândrim că într-un timp trecut, prezent și viitor am fost, suntem și vom fi contemporani cu OMUL de geniu Brâncuși, românul absolut, reperul de moralitate și identitate națională oriunde am fi pe această Planetă! Sub steaua ocrotitoare a lui Brâncuși nu mai plângem la poarta Europei, ori pe la alte uși, să ne cerem dreptul la libertate și iubire, și să privim pasivi când se revarsă pe zare, Niagara de lacrimi din ochii Penelopei, din ochii lui Eminescu, Blaga și Brâncuși!
29 ianuarie 2024, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
79 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.
Masă rotundă „Deportările și istoriile lor”, cu participarea unor invitați din județ. Participă dna Cornelia Fetea, președinta Filialei Caraș-Severin a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România și dl Ivan Schnabel, președintele Comunității Evreiești din Reșița.
Prezentări de cărți:
1. Russlanddeportation. 75 Jahre seit deren Beginn. Gedenkveranstaltungen im Banater Bergland, 1991 – 2020, und Beiträge betreffend die Geschichte des Reschitzaer Denkmals für die Russlanddeportierten(Deportarea în Rusia. 75 de ani de la începerea acesteia. Manifestări comemorative în Banatul Montan, 1991 – 2020, şi articole cu privire la istoria monumentului dedicat deportaţilor, ridicat la Reşiţa). Editor: Erwin Josef Ţigla. Reşiţa: „Banatul Montan”, 2021;
2. Russlanddeportation. 75 Jahre seit deren Beginn. Zeitzeugen und Erinnerungen(Deportarea în Rusia. 75 de ani de la începerea acesteia. Martori oculari şi amintiri). Editor: Erwin Josef Ţigla. Reşiţa: „Banatul Montan”, 2021.
Incursiuni muzicale: Corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea).
29. Januar 2024, 16:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
1. Russlanddeportation. 75 Jahre seit deren Beginn. Gedenkveranstaltungen im Banater Bergland, 1991 – 2020, und Beiträge betreffend die Geschichte des Reschitzaer Denkmals für die Russlanddeportierten(Hrsg.: Erwin Josef Ţigla. Reschitza: „Banatul Montan”, 2021);
2. Russlanddeportation. 75 Jahre seit deren Beginn. Zeitzeugen und Erinnerungen (Hrsg.: Erwin Josef Ţigla. Reschitza: „Banatul Montan”, 2021).
Musikalische Umrahmung: der „Franz Stürmer“-Chor (Dirigentin: Elena Cozâltea).
În cultura românească – după cum ne spunea prof. Andreea Oana YOLCU (foto) – data de 15 ianuarie are două semnificații importante: ziua nașterii luceafărului Mihai Eminescu, poetul național și „Ziua Culturii Naționale”.
Elevii Școlii Gimnaziale Nr. 2 Hunedoara (director, prof. Anca Maria LUCACIU) au sărbătorit această zi și l-au omagiat pe poetul Mihai Eminescu, la 174 de ani de la nașterea sa, participând la diverse activități cultural educative. Acestea au fost pregătite de cadrele didactice și elevii școlii noastre constând în: recital de poezie eminesciană, vizionare PPT despre viața și opera poetului, audiție compoziții muzicale pe versurile acestuia, vizionare film artistic: „Un bulgăre de humă”, realizarea de creații plastice inspirate din versurile poetului. Prin toate aceste manifestări s-a evidențiat faptul că Mihai Eminescu este creator al unei opere ce străbate timpul, trăind într-o perpetuă actualitate. A dobândit caracterul unui mit în conștiința poporului nostru. Poetul „nepereche”, cum avea să-l numească G. Călinescu, reprezintă în literatura noastră un dublu reper de valoare luată în absolut, înscriindu-se în contextul literaturii universale, alături de Dante, Hugo, Goethe, cum aprecia T.Vianu și de specific național, drept ipostaza unică a sufletului românesc în concertul poetic al lumii.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Recent, după cum ne-a relatat persoana de contact, căpitan Murguleț Denis Luiza (foto) – la sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara a avut loc evaluarea activității instituției pe anul 2023. Bilanțul a fost prezentat în cadru restrâns de către inspectorul șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara, domnul colonel Dumitru Marius Iosif, în prezența cadrelor unității, întreaga activitate fiind prezidată în sistem videoconferință de către domnul colonel Trășcălie Lucian, adjunct al Inspectorului General, din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. În anul 2023 activitatea jandarmilor hunedoreni a vizat intensificarea misiunilor specifice, în domeniul ordinii publice, în vederea prevenirii şi combaterii criminalităţii, creşterea siguranţei cetăţeanului, concomitent cu menținerea la un nivel ridicat de calitate a misiunilor de pază și protecție instituțională. În ceea ce privește realizările din domeniul activităților operative, în această perioadă au fost executate 7.018 misiuni de menținere a ordinii publice, 614 misiuni de asigurare a ordinii publice și 198 misiuni de intervenţie, care au avut ca scop rezolvarea cu operativitate a urgenţelor cetăţenilor, urmărindu-se reducerea timpului de reacție. În baza planului de cooperare încheiat cu Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Hunedoara, jandarmii au participat în anul 2023 în 1.432 patrule mixte de menținere a ordinii publice, concomitent cu constituirea a 730 echipe de intervenție independente în sistem integrat, 882 patrule de intervenție în zona instituţiilor de învățământ, 811 patrule de intervenție independente cu misiuni în zona obiectivelor proprii din competenţă. În stațiunile montane, în anul 2023 au fost executate 3.163 misiuni de menţinerea ordinii publice. Pe linia aplicării prevederilor legale au fost constatate, independent sau în cooperare cu Poliţia, 409 fapte de natură penală cu 394 autori identificaţi. De asemenea, au fost aplicate 1.782 sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 437.150 lei. În proporție covârșitoare faptele contravenționale sancționate de jandarmi au constat în încălcarea unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, dar au fost constatate un număr semnificativ de fapte contravenționale referitoare la regimul silvic, cinegetic sau piscicol. În anul 2023 au fost executate 921 misiuni pentru punerea în aplicare a mandatelor de aducere, emise de către instanţele de judecată sau parchetele de pe lângă acestea din județul Hunedoara. De asemenea, au fost realizate 293 acţiuni de prevenire în 232 de locații, la sediul unor instituţii de învăţământ, arene sportive, manifestări publice şi în zona staţiunilor montane. În anul 2023, efective ale inspectoratului au asigurat paza la 24 obiective și au asigurat cu pază şi protecţie 729 transporturi de produse cu caracter special și 64 de transporturi de bunuri şi valori. În perioada de referință, prin sistemul unic de urgenţă „112” s-au înregistrat 8.932 apeluri primite de jandarmi, concretizate prin executarea a 198 acţiuni de intervenţie. Jandarmii hunedoreni vor acţiona şi în anul 2024 cu fermitate, profesionalism şi consecvenţă, potrivit atribuţiilor prevăzute de lege, pentru apărarea ordinii de drept şi protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. În vederea realizării priorităților instituționale, se va avea în atenție dialogul, cooperarea și colaborarea interinstituțională, coroborate cu acțiunea fermă și profesionistă care vor fi esențiale pentru menținerea stării de normalitate la nivelul județului și dezvoltarea gradului de siguranță a cetățeanului.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Având în vedere obiectivele specifice ale Inspecției Muncii stabilite atât prin lege, cât și prin Programul Cadru de Acțiuni al Inspecției Muncii pentru anul 2024 – după cum susținea consilier CRP Cristina Creț (foto) – recent Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara a desfășurat campania națională privind identificarea cazurilor de muncă nedeclarată la angajatorii care își desfașoară activitatea în domeniile Coafură și alte activitați de înfrumusețare și Activități de întreținere corporală, cod CAEN 9602, 9604. Consecințele sociale și economice produse de munca nedeclarată constituie un fenomen extrem de nociv, deoarece persoanele care prestează muncă nedeclarată sunt lipsite de protecție socială, ca urmare, nu beneficiază de drepturile conferite de un contract de muncă, cum ar fi cele la concediu remunerat sau la concediu medical, nu au dreptul la pensie sau la indemnizația de șomaj și nu au siguranța plății muncii. Principalele obiective ale campaniei au fost de a identifica și a combate munca nedeclarată, de a identifica angajatorii care utilizează nelegal munca tinerilor și de a determina angajatorii să încheie contracte individuale de muncă pentru persoanele depistate fără forme legale de angajare, de a le înregistra în REVISAL și de a le transmite la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază se află sediul firmei. Inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Hunedoara au efectuat un număr de 43 de controale la angajatorii care își desfășoară activitatea în domeniile menționate mai sus, în cadrul cărora nu s-au depistat persoane prestând muncă fără forme legale. Ca urmare a neconformităților constatate în cadrul acestei acțiuni de control, s-a dispus un număr de 45 de măsuri obligatorii de intrare în legalitate, și totodată, s-au aplicat 12 sancțiuni contravenționale corespunzătoare pentru abaterile săvârșite. Prin fiecare acțiune de control se urmărește creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a angajaților în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă, diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea de către angajatorii care desfășoară activitate în acest domeniu și eliminarea neconformităților constatate prin dispunerea de măsuri obligatorii de intrare în legalitate și aplicarea de sancțiuni contravenționale corespunzătoare.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
79 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.
Rugăciuni pentru victimele deportării, cu participarea păr. Veniamin Pălie, arhidiacon al Banatului Montan, și a păr. Walther Sinn, pastorul Bisericii Evanghelice C.A. din Banat, urmate de depuneri de coroane.
Incursiuni muzicale: Corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea).
28. Januar 2024, 11:30 Uhr, Denkmal der Russlanddeportierten im „Märtyrerbischof Traian Valeriu Frențiu“-Park (ehemaliger „Cărăşana“-Park), Reschitza:
79 Jahre seit dem Beginn der Russlanddeportation.
Gebete für die Russlanddeportierten mit Pfr. Veniamin Pălie, Erzdechant des Banater Berglands und Pfr. Walther Sinn, evangelischer Pfarrer A.B. des Banats. Anschließend Kranzniederlegungen.
Musikalische Umrahmung: der „Franz Stürmer“-Chor (Dirigentin: Elena Cozâltea).
Citind DEX-ul, vom găsi pentru cuvântul ecumenism următoarea explicație: Mișcare de refacere a unității universale a Bisericilor Creștine, cu respectarea autonomiei lor, pe calea acordurilor și a dialogului teologic. Pentru reșițeni, cuvântul „ecumenism” a primit un sens nou cu 32 de ani în urmă. Atunci, din inițiativa unui grup de preoți de diferite confesiuni din Reșița, s-a purces la un nou drum de apropiere a bisericilor creștine istorice. Astfel, în perioada 18 – 25 ianuarie 1993, se organiza în municipiul de pe Bârzava pentru prima oară Octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor. În cartea în patru limbi (română, germană, maghiară, italiană) „Spălați-vă picioarele unul altuia. Ecumenism, între istorie și prezent la Reșița = Waschet Euch gegenseitig die Füße. Ökumene zwischen Geschichte und Gegenwart in Reschitza = Mossátok meg egymás lábát. Az ökumenizmus története és jelene Resicabányán“, apărută, la 10 ani de ecumenism, sub semnătura părintelui de atunci Pál, astăzi episcop diecezan, și a mea, dânsul amintea de aceste prime zile: „Când am ajuns la Reșița, o dorință trăia în mine: să îi iubesc pe toți, pe fiecare om, să mă întorc spre fiecare cu iubire. E normal că în mod special am încercat să fiu atent la preoți și pastori de oricare confesiune, căci ei sunt aceia cu care lucrăm în via Domnului, aici în Reșița. …Din 1993 încoace, Săptămâna ecumenică de rugăciune pentru unitatea creștinilor se desfășoară cu regularitate și în orașul nostru, în fiecare an, între 18 și 25 ianuarie. Mai ales din 1999 încoace, de când participarea este deosebit de largă, cred că putem vorbi despre o săptămână de sărbătoare creștinească pentru întregul oraș.” Doresc în continuare să accentuez câteva inițiative și manifestări pe care le consider importante pentru ultimii 32 de ani de trăire în comun la Reșița:
Participarea creștinilor de diferite confesiuni din Reșița la diferite evenimente din programul vizitei Papei Ioan Paul al II-lea la București, în 7 – 9 mai 1999, când a ieșit din sufletul miilor de credincioși acel strigăt de neuitat, „Unitate!”, dar și participarea creștinilor din Banatul Montan la programul vizitei Papei Francisc în Transilvania, la Șumuleu-Ciuc și la Blaj, la început de iunie 2019;
Participarea tinerilor reșițeni de diferite confesiuni creștine, alături de preoții lor, la a treia Adunare Ecumenică Europeană, care a avut loc la Sibiu între 4 și 9 septembrie 2007, dar și la alte întâlniri cu caracter ecumenic din Italia (zona Pesaro, Loreto și Trento) și Suedia;
Întâlnirile ecumenice anuale și lunare ale femeilor în diferitele biserici istorice creștine reșițene, care s-au desfășurat în trecut;
Manifestarea anuală ecumenică în Postul mare, desfășurată de cele mai multe ori la Centrul Social „Frédéric Ozanam“ din Reșița, „Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii”, anul trecut desfășurându-se pentru a 16-a oară;
Manifestarea din 14 ianuarie 2007 de la Reșița, cu participarea celor trei episcopi, PS Lucian Mic (ortodox român, Caransebeș), PS Alexandru Mesian (greco-catolic, Lugoj) și PS Martin Roos (romano-catolic, Timișoara), cu prilejul înmânării oficiale a titlurilor de Cetățean de Onoare al municipiului Reșița preoților dr. Vasile Petrica (la acea vreme protopop ortodox român de Reșița), József Csaba Pál (atunci fiind arhidiacon romano-catolic al Banatului Montan), Marian Ilie Ștefănescu (la acea vreme protopop greco-catolic de Reșița) și Makay Botond (atunci pastor reformat de Reșița), un gest unic în țara noastră, poate și pe plan european;
Întâlnirile / rugăciunile ecumenice organizate de-a lungul anilor cu participarea la Reșița, Caransebeș, Anina, Bocșa, Oravița, Mehadia sau în Slatina Timiș a unor întâistătători ai bisericilor creștine din țara noastră: mons. Sebastian Kräuter (episcop romano-catolic, Timișoara) și dr. dr. Christoph Klein (episcop evanghelic luteran, Sibiu) la Reșița, în 14 noiembrie 1992 și 14 octombrie 1995; mons. Sebastian Kräuter (episcop romano-catolic, Timișoara) și PS Alexandru Mesian (episcop greco-catolic, Lugoj) la Bocșa, în 15 mai 1998; mons. Martin Roos (episcop romano-catolic, Timișoara) și PS Alexandru Mesian (episcop greco-catolic, Lugoj) la Reșița, în 8 septembrie 2000; mons. Martin Roos (episcop romano-catolic, Timișoara), mons. Eugen Schönberger (episcop romano-catolic, Satu Mare) și dr. dr. Christoph Klein (episcop evanghelic luteran, Sibiu) la Reșița, în 22 ianuarie 2005; mons. József Csaba Pál (episcop romano-catolic, Timișoara) și Reinhart Guib (episcop evanghelic luteran, Sibiu) la Reșița, în 25 ianuarie 2020; PS Lucian Mic (episcop ortodox român, Caransebeș) și mons. József Csaba Pál (episcop romano-catolic, Timișoara) la Caransebeș, în 22 ianuarie 2019 și 21 ianuarie 2020, la Reșița în 23 ianuarie 2019, în 23 ianuarie 2020, în 23 ianuarie 2021 și în 22 ianuarie 2022, precum și la Anina, în 21 ianuarie 2021, la Oțelu Roșu, în 20 ianuarie 2022 și la Bocșa Montană, în 21 ianuarie 2022. La rugăciunile ecumenice din 2022 din Reșița, Oțelu Roșu și Bocșa Montană au participat PS József Csaba Pál, PS Lucian Mic și PS Ioan Călin Bot (episcop auxiliar greco-catolic de Lugoj), în anul trecut 2023, la cele organizate la Oravița, Caransebeș și Oțelu Roșu, participând, de asemenea, PS József Csaba Pál, PS Lucian Mic și PS Ioan Călin Bot. Anul acesta – 2024, cei trei ierarhi, PS József Csaba Pál, PS Lucian Mic și PS Ioan Călin Bot (acum devenit episcop greco-catolic de Lugoj) au participat în zilele de 18, 19 și 20 ianuarie la rugăciunile împreună organizate la Slatina Timiș. Mehadia și Oravița;
Cartea mai înainte amintită și apărută la Reșița în anul 2003, cu prilejul împlinirii a 10 ani de octavă de rugăciune pentru unitatea creștinilor, precum și cea lansată în 2023 la Oravița, în prezența celor trei ierarhi ai Banatului Montan, „Ecumenism în Reșița și Banatul Montan = Ökumene in Reschitza und im Banater Bergland”, coordonator: Erwin Josef Ţigla, cuvânt înainte: Episcop József Csaba Pál, apărută în Editura „Banatul Montan” din Reșița, 2022, ambele apariții editoriale fiind coordonate de către Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița;
Organizarea, timp de trei ani, a procesiunii ecumenice de Florii la Reșița, în 28 martie 2010, 16 aprilie 2011 și 13 aprilie 2014;
Participarea la octava din Reșița a unor preoți / pastori și laici din Italia și Suedia precum și întoarcerea vizitei acestora, prin reprezentanți din Reșița, la manifestări ecumenice din aceste țări;
Medicii și asistentele din secția de radiologie a Spitalului Județean Reșița au organizat, începând cu vizita Sfântului Părinte Papa Ioan Paul al II-lea, în fiecare zi de lucru un moment ecumenic de rugăciune și meditație;
Participarea preoților și tinerilor din Reșița la simpozioane ecumenice organizate de Teologia Ortodoxă și Mișcarea Focolarelor din cadrul bisericii catolice;
Întâlniri ecumenice ale tinerilor la Sanctuarul marian „Maria Stâncii” de la Ciclova Montană și de la Băile Herculane (4 – 5 întâlniri până în prezent);
Diferite manifestări spirituale și culturale din țară și în străinătate, la care au participat în fraternitate reprezentanți ai diferitelor confesiuni creștine din Reșița și nu numai;
Apariții în mass-media scrisă și vorbită locală, națională și internațională. Ne-am bucurat împreună de cei 32 de ani de octavă în bisericile noastre creștine, anul acesta octava organizându-se în Banatul Montan, între 18 și 25 ianuarie, în următoarele lăcașuri binecuvântate:
18.01, Biserica Romano-Catolică Slatina Timiș (cuvânt de învățătură: PS Lucian Mic, episcop ortodox român, Caransebeș);
19.01, Biserica Ortodoxă Română Mehadia (cuvânt de învățătură: mons. Ioan Călin Bot, episcop greco-catolic de Lugoj);
20.01, Biserica Greco-Catolică Oravița (cuvânt de învățătură: mons. József Csaba Pál, episcop romano-catolic de Timișoara));
21.01, Biserica Romano-Catolică „Preasfânta Treime” Reșița – Govândari (cuvânt de învățătură: pastor Adorján Dávid – reformat, Reșița);
22.01, Biserica Reformată Reșița Montană (cuvânt de învățătură: pr. Macedon Hiticaș – romano-catolic, Reșița – Govândari);
23.01, Biserica Greco-Catolică „Sfânta Fecioară Maria de la Fatima” și „Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea” Reșița – Govândari (cuvânt de învățătură: pr. Veniamin Pălie – arhidiacon romano-catolic, „Maria Zăpezii” Reșița);
24.01, Biserica Evanghelică C.A. Reșița Montană (cuvânt de învățătură: pr. Veniamin Pălie – arhidiacon romano-catolic, „Maria Zăpezii” Reșița);
25.01, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” Reșița Montană (cuvânt de învățătură: pr. Ovidiu Pop – greco-catolic, Reșița – Govândari și pr. Walther Sinn – preot evanghelic C.A. din Semlac / Arad, păstorul comunității evanghelice C.A. din Reșița). Este în puterea noastră să încercăm, fiecare după putințele sale, să contribuim prin rugăciune la unitatea creștinilor, indiferent de confesiune sau limbă maternă, să participăm împreună ori de câte ori ni se oferă prilejul la manifestări spirituale sau culturale care promovează unitatea creștină în Banatul Montan! Și s-au creionat deja noi inițiative în acest sens, despre care se vor publica amănunte la momentul potrivit.
Jurnaliștii timișeni au sărbătorit Unirea Principatelor Române, „pe baricade”. Formatele de presă locale au reflectat momente frumoase și emoționante, cu participare destul de numeroasă atât a „aleșilor”, ai armatei, precum și a locuitorilor Timișoarei. În acest an, un pol important al ceremoniilor a fost Piața Unirii. În materialele deja publicate se menționează, în principal, buna cooperare a instituțiilor publice cu ONG-urile, precum și entuziasmul populației, cu o bună reprezentativitate a categoriilor de vârstă. S-a remarcat faptul că, în general, în momentele de susținere a cauzei Culturii Naționale a existat o solidarizare a presei. Pe lângă implicarea în organizare, respectiv prin participarea jurnaliștilor la programul de ansamblu al evenimentelor culturale din luna ianuarie, au fost organizate și acțiuni proprii organizației profesionale reprezentative.
Astfel, încă din prima lună a acestui an, sediul Filialei UZPR ,,Valeriu Braniște” din Timișoara reprezintă o atracție pentru mai multe personalități din lumea culturală bănățeană. În ziua 10 ianuarie, continuându-se tradiția colaborării cu Cenaclul literar „Seniorii”, a fost organizat Simpozionul „Mihai Eminescu”, o acțiune care s-a dovedit foarte interesantă, atât prin conținutul prezentărilor moderate și îmbogățite de doamna Constanța Sylvia HÂRCEAGĂ. Au fost puse în evidență câteva valențe ale genialului poet național Mihai Eminescu, ca un „deschizător de drumuri în critica teatrală românească” (Monica Condan), de „om complet al culturii românești”, bun prieten și sfătuitor ai lui Ioan Slavici și Ion Creangă (Viorica Gusbeth), de istoric prin cuprinderea în „poemele legendar-istorice” unor „pagini de istorie veche” (Constanța Sylvia Hârceagă). În programul simpozionului au fost și momente emoționante realizate de unii participanți, prin recitările unor poeme eminesciene de referință, dar și a unor creații literare dedicate luceafărului poeziei.
În cadrul discuțiilor, pe lângă elogierea marelui Mihai Eminescu, au fost exprimate și opinii asupra stării culturii contemporane românești, dar s-au sesizat și valoarea, respectiv amploarea unor evenimente programate pentru marcarea Zilei Naționale a Culturii, cu implicare importantă a mai multor membrii ai organizației ziariștilor profesioniști. Astfel, entuziasmul manifestat în săptămâna 15-21 ianuarie, a continuat la UZPR Timiș, să fie ca un „foc viu” și în această săptămână. Un argument poate fi, ziua de luni, 22 ianuarie, când sala de întâlniri ale sediului s-a dovedit neîncăpătoare. Subiectul activității a fost prezentarea antologiei „Tradiții, arte și literatură”, ajunsă la volumul al IX-lea. Expunerea propriu-zisă a fost făcută de doamna prof. Irina GOANȚĂ, împreună cu doamna Daniela FLORIAN – Directorul Editurii David Press Print din Timișoara. Atracția participării la acest eveniment s-a datorat și puternicei personalități ale prozatorului, publicistului, eseistului și dramaturgului, Ștefan GOANȚĂ, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj-Napoca, inițiatorul și artizanul principal al mișcării culturale dezvoltate în localitatea timișeană Liebling.
După o interesantă prezentare în imagini (PPT), realizată de doamna Daniela FLORIAN, doamna prof. Irina GOANȚĂ, a menționat faptul că tipărirea volumului a fost sprijinită financiar de către Consiliul Județean Timiș, dar că nu se simte o suficientă receptivitate din partea edililor din localitatea Liebling. De asemenea, și-a manifestat îngrijorarea față de „penuria” de scriitori tineri.
Doamna Maria NIȚU, (prozatoare, critic literar, eseistă și poetă, o apropiată a proiectului cultural lansat de regretatul Ștefan GOANȚĂ și susținut în prezent de soția acestuia), a apreciat importanța ciclului de volume ”Tradiții, arte și literatură”, cu mențiunea specială asupra întâlnirilor literare prilejuite cu pregătirea și lansarea fiecărui volum. Acestea au devenit deja o tradiție, localitatea Liebling purtând acum amprenta unui mic pol cultural național, unde se țin anumite colocvii având și „un rol de școală”, într-o atmosferă „familială”, un caz „unicat”, o „minune” într-o localitate atât de mică, dar cu amărăciunea implicării precare din partea administrației locale.
Domnul Adrian Dinu RACHIERU, un reputat profesor universitar, critic literar, eseist și prozator, a rememorat din dialogul purtat cu ocazia întâlnirilor avute cu Ștefan GOANȚĂ, subliniind necesitatea extinderii acestei bune practici de dezvoltare a rețelei de „poli culturali” în mediul rural. A opiniat că „Ziua Culturii Naționale poate fi în fiecare zi, dar oare are poporul nevoie de o zi a culturii ?”. Consideră că poate are riscul încărcării istoriei cu „sentimentaluri” și „falsuri”. Critica nu se leagă de personalitatea excepțională a inițiatorului Acad. Eugen SIMION, „un arhitect cultural” de neuitat. Apreciază meritele soției creatorului și promotorului Ștefan GOANȚĂ, doamna prof. Irina GOANȚĂ, care continuă să formeze echipe de promovare a faptelor culturale, dovedind o remarcabilă inițiativă, devotament și competență. Propune orientarea viitoarelor volume către anumite tematici impuse, după considerente legate de marcarea unor momente istorice, sau de vreo anume personalitate culturală. Domnul Adrian Dinu RACHIERU, și-a încheiat alocuțiunea cu aprecieri la adresa UZPR, remarcând „șansele ca jurnaliștii să influențeze mai mult cultura, creația și promovarea”.
Președintele Filialei „Valeriu Braniște” Timiș a UZPR, conf. univ. dr. Ioan David, director al Bibliotecii Academiei Române, Filiala Timișoara, a felicitat echipa care a continuat periodicitatea volumelor purtând titlul generic „Tradiții, arte și literatură”. Evenimentul se încadrează bine atât în contextul „Zilei Culturii Naționale”, inițiativă în care distinsul „acad. Eugen Simion a avut un rol decisiv”. Consideră că nu a fost lipsită de fundament apariția imaginii localității Liebling, ca „un pol de cultură”, dat fiind istoria presărată cu multe particularități ale creației și dezvoltării. Atestată documentar în secolul al XIII-lea, a avut un parcurs administrativ interesant, mai ales prin colonizarea cu cetățeni germani protestanți din 1788, respectiv al momentului stabilirii mai multor familii de români de după anul 1926. Acum sunt recunoscute și produsele speciale agro-alimentare, adevărate embleme ale localității.
Jurnalistul de carieră Ion MEDOIA, fiind un participant activ la evenimentele de la Liebling, a lăudat inițiativa de realizare a unei adevărate „campanii de presă” dedicată lui Ștefan GOANȚĂ. Conținutul prelegerilor și a articolelor generate pe tematica largă a tradițiilor, au repus în atenție valoarea unor importante personalități culturale din Banat. Un exemplu fiind omagierea graficianului timișorean Gheorghe Văleanu. Deși structura etnică a populației s-a modificat în timp, (recunoscută fiind dominanta „vorbirii nemțești”), a rămas perenă ospitalitatea și respectul față de invitați.
Prof. Costel BALINT, un recunoscut revoluționar decembrist, a apreciat faptul că a participat de mai multe ori la activitățile școlii din Liebling, prin comportamentul și implicarea localnicilor, a regăsit aici mereu adevărată „cultură”, chiar și înainte de 1989, continuându-se acum tradițiile locului.
Au urmat mai multe intervenții, prin care s-au reliefat meritele echipei doamnei prof. Irina GOANȚĂ, prin care: „cultura rezistă” (Monica CONDAN), „tradiția continuă la Liebling și datorită hărniciei agricultorilor” (Andrei GORȘCOVOZ), se face necesară „continuitatea în păstrarea tradițiilor” (Ștefan TAT), se realizează „promovarea valorilor folclorice locale” (Marinela PANȚIRU și Sorin PRECUP).
Scriitorul Constantin MĂRĂSCU a felicitat UZPR pentru implicarea și organizarea evenimentului.
Un elogiu la adresa eforturilor familiei GOANȚĂ, a fost adus de doamna Constanța Sylvia HÂRCEAGĂ, care a apreciat atmosfera creată cu prilejul întâlnirilor organizate la Liebling, respectul față de autorii prezentărilor făcute, calitatea materialelor tipărite; a participat și va mai participa „cu drag” la viitoarele acțiuni.
În finalul întâlnirii, dl. Președinte al Filialei UZPR „Valeriu Braniște” Timiș, conf.dr. Ioan DAVID a prezentat date legate de acțiunile din zilele următoare, în principal cu tema împlinirii a 165 de ani de la Unirea Principatelor Române, cu precizarea unor detalii despre Expunerea „Femei unioniste implicate în realizarea Unirii Principatelor din 24 ianuarie 1859”, care va avea loc la sediul Filialei UZPR Timiș (Bastion), în ziua de 29 ianuarie.
S-au adus mulțumiri invitaților și urări de succes în organizarea viitoarelor acțiuni, în care ziariștii se implică activ și solidari, în arealul cultural local, regional și național.
AIKIDO este un mod de viață, cine practică această artă marțială înțelege că ea reprezintă o sinteză modernă a artelor marțiale japoneze și se poate traduce ca fiind calea (DO) armonizării (AI) energiilor (KI), ajunge să înțeleagă cu adevărat ce este cu adevărat viața, liniștea, răbdarea, seriozitatea, aprecierea, munca, concentrarea, perseverența, disciplina, seriozitatea. Această artă marțială, Aikido, este legată de Dumnezeu, nu poți să practici Aikido dacă nu ești legat strâns de Dumnezeu. Fiind prieten cu Marele Creator, cu siguranță o să aduci armonia în interiorul tău pentru a trăi în armonie cu cei din jur, acest lucru este ceea ce vrea Dumnezeu de la omenire. Acest sentiment ne-a fost transmis de către Shihan Masatake Fujita 8 Dan Aikido Aikikai Hombu Dojo în momentele în care ne preda Aikido. De fapt sensei Fujita ne-a spus că noi suntem binecuvântați de Dumnezeu în momentul în care practicăm Aikido. Pentru mine acest maestru a fost un al doilea tată, învățăturile lui au rămas impregnate în mintea și spiritul meu, în prezent îl port în inimă și gând. După trei ani și jumătate de practică de Aikido l-am întâlnit pe Shihan Masatake Fujita 8 Dan și pot spune că în clipa aceea mi s-a dezvăluit adevărata valoare a Aikido-ului. Prin ceea ce am văzut și am simțit la sensei Fujita, același lucru am ajuns să simt astăzi prin practică asiduă. Nu poți să realizezi în viață ce îți propui dacă nu ai încredere, ascultare, concentrare, educație, respect, numai așa poți să devii cu adevărat un spirit liber și iubitor. Anul acesta se împlinesc 30 de ani de practică AIKIDO, 30 de ani de învățătură, disciplină, educație, respect, căldură, lumină, putere, sunt 30 de ani de liniște și pace sufletească, dar și de armonizare a energiei în jur, Aikido fiind o artă marțială în care se utilizează proiectări, luxări, strangulări, în mică măsură lovituri, această artă marțială se bazează pe utilizarea forței adversarului prin aplicarea de tehnici articulare și eschive realizate prin tai sabaki (pivotări în arc de cerc). În luna iulie 2001, înainte de a începe stagiul organizat de Federația Română de Aikido Aikikai la Piatra Arsă, sensei Fujita ne-a spus așa: ”Există progres în diferite domenii cum ar fi: știință, tehnică, IT, dar omul uită de progresul lui, iar din acest punct de vedere, Aikido este o artă marțială care te face să progresezi față de tine însuți. Mișcările din Aikido sunt mișcări rotunde, dacă mă urmăriți pe un ecran o să vedeți că toate miscările mele sunt cercuri, mai mici sau mai mari, dar sunt cercuri, asta înseamnă că atunci când vreți să deveniți mai buni în Aikido trebuie să vă mișcați rotund și atunci veți fi cei mai buni”, probabil că cei mici care sunt astăzi prezenți cu noi în sală, vor deveni mai buni decât noi, mișcându-te rotund și inima ta va deveni rotundă și atunci vei fi un om mai bun în societate față de prietenii tăi, de colegii tăi și de familia ta. Această artă marțială își are rădăcinile în jujitsu și tehnicile de luptă cu sabia și sulița utilizate de samurai în Japonia medievală, dar multe dintre tehnicile sale sunt invențiile maestrului Morihei Ueshiba, astfel că principiile de non-rezistență, utilizarea forței adversarului cât și emblema artei sugerează legături cu alte stiluri interne, de origine chineză. Aikido îmbină mentalul cu fizicul și în timp apare și partea spirituală, shihan Masatake Fujita ne-a mai spus așa: ”Oricât de mulți Dan ar avea cei care vin să vă învețe Aikido, până la urmă voi sunteți cei care trebuie să vă schimbați, asta se poate înfăpui doar prin antrenament” tot el ne-a spus că nu există secrete în Aikido, există doar keiko, keiko, keiko, adică antrenament, antrenament, antrenament. Doar prin antrenament te poți schimba, scopul Aikido-ului nu constă numai în însușirea perfectă a tehnicilor de autoapărare, pentru că tehnicile sunt doar un mijloc și nu un scop, nu contează că participi la 1000 de stagii cu diverși maeștri, până la urmă tu singur te poți schimba prin antrenament și prin tehnicile dezvoltate în Aikido. Aikido este un stil de luptă pur defensiv, Aikido nu organizează și nu participă la competiții, această artă marțială ne învață că toate realitățile fiziologice, fizice, mentale și sociale nu sunt decât fragmente ale unui ansamblu vast și perfectibil, după modelul unui mare ansamblu care este universul. Există numeroase demonstrații în care măiestria este dovedită cu ajutorul unui uke (atacator), dar foarte important pentru elev este educarea complexă, pentru că acesta să capete o personalitate echilibrată, naturală și puternică, astfel încât la nevoie să poată rezolva eficient problemele ce-i apar în viață. Aikido ne ajută să ne putem controla, ne ajută să avem încredere în noi, să fim lucizi, să fim capabili și să avem autoritate asupra celorlalți, Aikido are un scop, acest scop este de a nu crea luptători agresivi, ci acela de a perfecționa înțelepciunea și auto-controlul, ideea centrală în Aikido este de a utiliza armele adversarului împotriva lui și împreună cu el, este foarte important faptul că în lupta cu mâna goală corpul este o armă care, împreună cu strategia luptei conduc la evitarea atacului și apoi la neutralizarea atacului, ca practicant de Aikido trebuie să progresezi, să te perfecționezi și să nu încerci să concurezi cu alții. Aikido, armonie și non-violență, acest mod de viață poate fi înțeles și practicat în mai multe moduri corespunzând nivelelor de dezvoltare individuală și a gradului de maturitate a practicantului, care poate alege din Aikido ceea ce corespunde propriei mentalități și personalități. Antrenamentul continuu dobândește creativitate și maturitate, redă progresiv vitalitatea corpului, creșterea vigilenței atât de necesară în artele marțiale, treptat, corpul capătă independență de acțiune și decizie și renunță la rolul impus de mintal. Definiția acestei arte marțiale Aikido Aikikai –armonie, pace, iubire, Aikido este un stil de viață purificator, o definiție care te face să crezi în tine, un îndemn spre liniște și normalitate, spre disciplina care strălucește în viața unui copil, unui om matur, AIKIDO reprezintă CALEA ARMONIZĂRII ENERGIEI. Clubul Sportiv de Aikido Aikikai Wago-Kan Lugoj, instructor Daniel Rogobete 5 Dan, urează tuturor un an bun, sănătos, un 2024 trăit în armonie și iubire! ”Aiki nu poate fi cunoscut Prin vorbe scrise sau rostite Fără a te pierde în vorbe inutile Învață prin practică”. (O Sensei Morihei Ueshiba) Sensei Daniel ROGOBETE 5 DAN AIKIDO AIKIKAI Lugoj 25.01.2024
25 ianuarie 2024, ora 15.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
79 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică.
Expoziție de artă plastică a reșițenilor Doina & Gustav Hlinka și Viorica Ana Farkas, membri ai Cercului de artă plastică „Deutsche Kunst Reschitza”, George Molin și Marianne Florea, membri ai Cercului de sculptură „Jakob Neubauer”, ambele ale Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, precum și a plasticianului Michael Messer (din Sânmartin de Arad, astăzi la Augsburg / Germania).
Prezentarea filmului documentar „Oare ne mai întoarcem?”, 2016, o producție TVR 2, în regia și scenariul lui Cristian Amza.
Kunstausstellung der Reschitzaer Künstler Doina & Gustav Hlinka und Viorica Ana Farkas, Mitglieder des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza”, George Molin und Marianne Florea, Mitglieder des Holzschnitzerei-Kreises „Jakob Neubauer”, beide des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen, sowie Michael Messer (aus Sanktmartin im Banat, heute in Augsburg / Deutschland).
Vorführung des Dokumentarfilms „Oare ne mai întoarcem?” (= „Ob wir wohl je zurückkommen?”), 2016, eine Produktion des TVR 2, Regie und Drehbuch: Cristian Amza.
Totul a pornit de la visul că în Timișoara să se nască un teatru de musical de proiect în care să se poată valoriza și valorifica imensul potențial artistic a mii de adolescenți și tineri… Poate, cândva, un om politic cu viziune să facă posibil acest vis! Deocamdată avem superba șansă de a juca pe sfânta scenă a Operei Naționale Române, mulțumită cluburilor Lions din Timișoara, un musical creat numai de timișoreni, a cărui premieră a avut loc anul trecut. Muzica e semnată de super talentul Horea Silvio Crișovan , scenariul provocator aparține doamnei Mariana Bosneac, coregrafia partenerilor de la Magnum Team, senzaționalilor făuritori de campioni mondiali de dans sportiv, Diana Avram și Avram Raul , pregătirea muzicală Cristina Vlaicu și Goșa Marius, asistență regie Oana Antonovici, scenografia aparține minunatei doamne Medinschi Geta. Regia este semnată de Octavian Vlaicu. Toți tinerii care vor juca sunt incredibil de talentați și cu siguranță vă vor uimi. Let’s rock!
Din păcate, la început de an 2024, ne luăm rămas bun de la una dintre cele mai dragi și harnice colaboratoare ale revistei „Bocșa culturală”, doamna prof. Edith Guip Cobilanschi. Edith Guip-Cobilanschi s-a născut în 12 iulie 1937 la Oțelul Roșu, Caraș-Severin. A absolvit Școala Elementară Mixtă „Simion Bărnuțiu” din Timișoara, Liceul Comercial de Fete Timișoara și Facultatea de Filologie (Germanistică) la Universitatea din Timișoara. A fost profesoară, inspector școlar, director adjunct al unor instituții de învățământ din Timișoara, o excepțională traducătoare și o talentată scriitoare. A colaborat de-a lungul vremii la cele mai importante publicații seriale din Banat: „Neue Banater Zeitung”, „Allgemeine Deutsche Zeitung fűr Rumänien”, „Echo”, „Reșița”, „Reflex”, „Bocșa culturală”, „Lor und Waage”, „Eckart”, „Stafette” etc. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timișoara. A debutat publicistic în anul 1987 în „Tribuna Școlii”, iar editorial în 1999 în volumul „Poesie des Banater Berglands” [Poezia Banatului Montan]. Alte scrieri: Dem Banat in tiefster Dankbarkeit [Banatului cu adânci mulțumiri]. Timișoara: Eurobit, 2000; Bekannte und unbekannte Banater [Bănățeni cunoscuți și necunoscuți] Timișoara, ArtPress, 2002; Erinnerungen von frűher und gestern [Amintiri de demult și de ieri]Timișoara: ArtPress, 2004; Charakterbilder im Wandel der Zeit [Caractere la răscrucea timpului]Timișoara: Cosmopolitan, 2006; Sűßes Heimweh, bitteres Fernweh [Dulce dor de casă, dor amar de ducă]Reșița: Banatul Montan, 2008; În hora ielelor.- Reșița: TIM, 2012; Schulmeisterin im Osten [Dăscăliță în răsărit]Timișoara: Cosmopolitan-Art, 2012. Traduceri: Petru Vasile Tomoiagă. Pământul cerului. Ediție bilingvă. Timișoara: ArtPress, 2004; Petru Vasile Tomoiagă. Soarele albastru. Ediție bilingvă. Timișoara: ArtPress, 2004. Referințe: Lumi în destine/ coord. Smaranda Vultur.- București: Nemira, 2003; Timișoara literară. Dicționar bibliografic al membrilor Uniunii Scriitorilor – Filiala Timișoara/ Paul Eugen Banciu și Aqilina Birăescu.-Timișoara: Marineasa, 2007; Enciclopedia Banatului. Literatura.- Timișoara: David Press Print, 2015 și în multe din periodicele vremii. Miercuri, 17 ianuarie 2024, la Timișoara s-a stins din viață Edith Guip Cobilanschi, înmormântarea fiind astăzi, marți, 23 ianuarie 2024, la Timișoara, în Cimitirul din Calea Lipovei. Ne luăm rămas bun de la o Doamnă extraordinară, de la o scriitoare cu har, de la o dăscăliță harnică, de la un om spiritual și vesel, de la o prietenă de nădejde! Ne va fi dor de hazul și optimismul Doamnei Edith, de cuvintele sale menite, întotdeauna, să ne aducă zâmbetul pe buze și să ne descrețească frunțile. Ne va fi dor de cochetăria domniei sale și de lumina chipului său frumos! Rămas bun, frumoasă și talentată doamnă! Rămâneți în inimile noastre ca un veritabil model de om, de dascăl, de scriitor, de prieten! Vă asigur că „Bocșa culturală” este astăzi mai săracă, dar este extrem de onorată că, timp de peste 13 ani, i-ați fost alături! Ați fost parte din această inimoasă echipă și i-ați dăruit momente și articole extraordinare! Dumnezeu să vă dăruiască un colțișor de Rai! Sincere condoleanțe familiei!
În ultima săptămână din luna ianuarie a.c., comunitățile germane din Banatul Montan își vor aduce aminte, prin intermediul unor manifestări comemorative, de începuturile deportării germanilor în fosta URSS, în temeiul prevederilor tratatelor de pace de la încheierea celui de al II-lea Război Mondial. În urmă cu 79 de ani, bărbați între 17 și 45 de ani și femei între 18 și 30 de ani, apți și apte de muncă, de pe întreg teritoriul României, din Transilvania, Banat, Satu Mare, Crișana, Bucovina, București și Dobrogea, au fost luați din sânul familiei și transportați, în vagoane pentru transportul animalelor, până departe, în teritoriul actualei Ucraine (zona Donețk) și al Rusiei (Munții Ural). În realitate, au fost deportați oameni și mai tineri sau mai în vârstă, până la urmă primând numărul… Nu puțini au fost aceia care și-au pierdut viața acolo din cauza condițiilor vitrege de muncă și viață. Ultimii deportați s-au reîntors acasă abia la sfârșit de decembrie 1949, după cinci ani de muncă depusă pentru „reconstrucția” statului sovietic. Din cei aproximativ 75.000 de deportați din România se estimează că un număr de peste 10.000 și-au pierdut viața acolo. Din județul Caraș-Severin au fost deportați aproximativ 9.000 – 10.000 de etnici germani. Astăzi mai sunt în viață în Banatul Montan (inclusiv Orșova) 8 foști deportați, din care 4 reșițeni.
Erwin Josef Ţigla
Manifestări comemorative, 25 – 31 ianuarie 2024
25 ianuarie 2024, ora 15.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița: Expoziție de artă plastică a reșițenilor Doina & Gustav Hlinka și Viorica Ana Farkas, membri ai Cercului de artă plastică „Deutsche Kunst Reschitza”, George Molin și Marianne Florea, membri ai Cercului de sculptură „Jakob Neubauer”, ambele ale Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, precum și a plasticianului Michael Messer (din Sânmartin de Arad, astăzi la Augsburg / Germania). Prezentarea filmului documentar „Oare ne mai întoarcem?”, 2016, o producție TVR 2, în regia și scenariul lui Cristian Amza.
28 ianuarie 2024, ora 10.00, Biserica romano-catolică „Neprihănita Zămislire” Orșova: Sfântă Liturghie duminicală în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.
28 ianuarie 2024, ora 10.00, Biserica romano-catolică „Neprihănita Zămislire” Caransebeș: Sfântă Liturghie duminicală în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.
28 ianuarie 2024, ora 10.00, Biserica romano-catolică „Sfânta Fecioară Maria, Regină” Oțelu Roșu: Sfântă Liturghie duminicală în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.
28 ianuarie 2024, ora 10.00, Biserica romano-catolică „Nașterea Maicii Domnului” Dognecea: Sfântă Liturghie duminicală în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.
28 ianuarie 2024, ora 11.00, în curtea Bisericii romano-catolice „Nașterea Maicii Domnului” Dognecea: Rugăciune la Monumentul deportaților pentru victimele deportării.
28 ianuarie 2024, ora 10.30, Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii“ Reșița: Sfântă Liturghie duminicală în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.
28 ianuarie 2024, ora 11.30, Monumentul deportaților din Parcul „Episcop Martir Traian Valeriu Frențiu” (fost „Cărăşana“) Reșița: Rugăciuni pentru victimele deportării, cu participarea păr. Veniamin Pălie, arhidiacon al Banatului Montan, urmate de depuneri de coroane. Incursiuni muzicale: Corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea).
28 ianuarie 2024, ora 11.00, Biserica romano-catolică „Neprihănita Zămislire” Bocșa Montană: Sfântă Liturghie duminicală în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.
28 ianuarie 2024, ora 12.00, lângă Biserica romano-catolică „Neprihănita Zămislire” Bocșa Montană: Rugăciune la Monumentul deportaților pentru victimele deportării.
28 ianuarie 2024, ora 11.30, Biserica Romano-Catolică „Preasfânta Treime” Steierdorf: Sfântă Liturghie duminicală în cadrul căreia comunitatea se roagă și pentru victimele deportării.
29 ianuarie 2024, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița: Masă rotundă „Deportările și istoriile lor”, cu participarea unor invitați din județ. Participă dna Cornelia Fetea, președinta Filialei Caraș-Severin a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România și dl Ivan Schnabel, președintele Comunității Evreiești din Reșița. Prezentări de cărți:
Russlanddeportation. 75 Jahre seit deren Beginn. Gedenkveranstaltungen im Banater Bergland, 1991 – 2020, und Beiträge betreffend die Geschichte des Reschitzaer Denkmals für die Russlanddeportierten (Deportarea în Rusia. 75 de ani de la începerea acesteia. Manifestări comemorative în Banatul Montan, 1991 – 2020, şi articole cu privire la istoria monumentului dedicat deportaţilor, ridicat la Reşiţa). Editor: Erwin Josef Ţigla. Reşiţa: „Banatul Montan”, 2021;
Russlanddeportation. 75 Jahre seit deren Beginn. Zeitzeugen und Erinnerungen (Deportarea în Rusia. 75 de ani de la începerea acesteia. Martori oculari şi amintiri). Editor: Erwin Josef Ţigla. Reşiţa: „Banatul Montan”, 2021. Incursiuni muzicale: Corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea).
30 ianuarie 2024, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița: Expoziție filatelică având tematica „Deportarea germanilor în fosta Uniune Sovietică”, din colecția Norbert Blistyar (din Steierdorf, astăzi în Germania). Expoziție de artă plastică a reșițenilor Anton Ferenschütz (10.11.1927, Reșița – †25.04.2018, Bielefeld / Germania) și Franz Binder (14.11.1924, Steierdorf – †11.11.2004, Reșița). Prezentarea filmului documentar „La marginea tăcerii”, 2016, o producție TVR 2, în regia și scenariul lui Cristian Amza. Program muzical prezentat de prof. Nicoleta Garoiu și elevii săi din cadrul Liceului de Arte „Sabin Păuța” Reșița.
30 ianuarie 2024, ora 20.15, studioul postului de televiziune „Banat TV” Reșița: Emisiunea TV „Călător fără bilet”. Moderator: col. Valentin Homescu. Participă Cornelia Fetea și Erwin Josef Țigla.
31 ianuarie 2024, ora 12.30, Galeria Direcției pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița: 79 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică. Expoziție documentară cu tema: 29 de ani de la ridicarea la Reșița a Monumentului deportaților germani în fosta Uniune Sovietică.
Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa a încheiat Săptămâna Culturii Naționale cu evenimentul „Eminescu și Unirea”, aflat la cea de-a III-a ediție, și desfășurat în parteneriat cu Biserica Ortodoxă „Nașterea Maicii Domnului” Vasiova Așa cum s-a întâmplat în toată țara, săptămâna 15 – 21 ianuarie 2024 a fost denumită Săptămâna Culturii Naționale, perioadă în care, pe tot teritoriul României, s-au desfășurat evenimente culturale, cele mai multe puse sub semnul poetului Mihai Eminescu. La fel s-a întâmplat și la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa. În această perioadă au fost organizate diverse activități, întâlniri, dar și participări la importante evenimente locale sau naționale. Dacă luni, 15 ianuarie 2024, Săptămâna Culturii Naționale – Ziua Poetului Nepereche – a debutat la sediul bibliotecii bocșene prin vizionarea unei expoziții de carte Mihai Eminescu și printr-un recital de poezie susținut de elevi ai Liceului Teoretic „Tata Oancea” Bocșa, duminică, 21 ianuarie 2024, biblioteca bocșană a încheiat Săptămâna Culturii Naționale la Biserica Ortodoxă „Nașterea Maicii Domnului” din Bocșa Vasiova printr-un eveniment intitulat „Eminescu și Unirea”, un proiect în parteneriat, aflat la cea de-a III-a ediție. În biserică a fost organizată o miniexpoziție de carte din fondul „Eminescu” al bibliotecii orășenești și au fost prezentate de către Gabriela Șerban cele mai recente volume care au văzut lumina tiparului în colecția „Eminescu” a Editurii TIM din Reșița (Gheorghe Jurma. Expoziții eminesciene. Reșița: TIM, 2023 «Colecția Eminescu; 18» și Constantin Brătescu. Mihai Eminescu în conștiința caransebeșenilor. Reșița: TIM, 2023 «Colecția Eminescu; 19»); De asemenea, publicul prezent a asistat la o frumoasă lecție de istorie pe tema „Alexandru Ioan Cuza – diplomație europeană și patriotism”, expozeu susținut de istoricul Mihai Vișan, care, fiind un narator talentat și foarte bine pregătit, a vorbit celor prezenți – tineri și mai puțin tineri – și despre viața poetului Mihai Eminescu, introducându-i în atmosfera literară, socială și politică a acelor vremi. Evenimentul s-a încheiat cu un recital de poezie susținut de seminariștii Robert și Ștefan Șchiopescu, dar și cu un cuvânt din partea gazdei, pr. dr. Daniel Crecan.
UZPR CARAS SEVERIN 