• UZPR

Luni, 19 februarie 2024, cu prilejul vernisării Expoziției documentare „Brâncuși în presa interbelică românească (1923 – 1939)”, care a avut loc la Muzeul de Artă din Târgu Jiu, doamna Marinela Strîmbulescu, președinta OFA UGIR Gorj, a anunțat că Premiul Național „Restitutio. Brâncuși”, a fost acordat în acest an criticului de artă Pavel Șușară.

În acest an, 2024, Asociației cultural-istorice Pleniceanu, președinte prof. drd. Andrei Popete Pătrașcu, și Asociației culturale Tătărescu, președinte Marinela Strîmbulescu, li s-a alăturat și Organizația Femeilor Antreprenor OFA UGIR Gorj, președinte Marinela Strîmbulescu, în acordarea Premiului Național „Restitutio. Brâncuși” oferit anual, în cadrul Zilei Naționale Brâncuși. Acest premiu se acordă unei personalități din domeniul cultural care prin opera și activitatea sa contribuie la promovarea personalității universale a sculptorului gorjean. În ultimii ani, Premiul „Restitutio. Brâncuși” a fost acordat unor sculptori consacrați precum regretatul Vlad Ciobanu, Maxim Dumitraș sau Panaite Chifu. Nominalizarea din acest an a aparținut Marinelei Strîmbulescu.

Pavel Șușară s-a născut la 29 decembrie 1952, în comuna Bănia, județul Caraș-Severin, este critic și istoric de artă, monograf, poet, scriitor român, publicist, cercetător de istorie a artei, președintele Asociației Experților și Evaluatorilor de Artă din România (AEEAR), membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă. A fost consilier și referent la Ministerul Culturii și cercetător la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române. Sub egida Fundației pentru artă modernă și contemporană ,,Pavel Șușară”, cunoscută ca Muzeul pentru artă modernă și contemporană „Pavel Șușară” (MAMCO) organizează evenimente culturale și artistice de anvergură națională și internațională. Despre Brâncuși și opera sa, Pavel Șușară a susținut conferințe, a publicat studii, articole și cărți, ultima dintre acestea „Brâncuși” urmărind nașterea și evoluția operei brâncușiene într-un dublu context: pe de o parte, în mediul de formare din România, din care sculptura a lipsit cu totul până în a doua jumătate a sec. XIX și, pe de altă parte, în mediul parizian, în cea mai spectaculoasă perioadă a modernismului European. Cartea analizează trecerea lui Brâncuși de la sculptura canonică, de tip european, în care figurativul are o pondere majoră, culminând cu momentul excepțional pe care îl reprezintă Rodin, la sculptura nonfigurativă, esențializată și spiritualizată, în care se regăsesc atitudinea și filosofia specifice Răsăritului. Referitor la Brâncuși, în contextul de acum, criticul de artă Pavel Șușară ne spune că „Trebuie să renunțăm la festivism, la procesiunea cu colivă de ziua lui. Să-i punem în valoare opera. Să nu fugim atunci când avem posibilitatea de a îmbogăți patrimoniul Brâncuși din România. Asumarea lui Brâncuși în conștiința publică nu a ajuns la nivelul la care ar merita opera. Dar consecințele artei lui Brâncuși sunt din ce în ce mai vizibile în plan internațional. Piața de artă reacționează excepțional la prezența operei lui. A ajuns să fie unul dintre cei mai bine vânduți sculptori din întreaga istorie a sculpturii. Cei 148 de ani de la nașterea sa înseamnă și o consolidare a personalității lui în conștiința publică generală, înseamnă și un eșec de integrare a lui Brâncuși în cultura noastră. Vorbesc de o integrare profundă, nu de una declarativă prin care povestim cât de român a fost el și cât de competenți suntem noi în opera lui prin consagvinitate. Cam pe aici s-ar înscrie aniversarea lui Brâncuși, cu bune și cu rele.”

Col. (rtr.) Gigi Bușe

 Filiala „Jean Bărbulescu” Gorj-Mehedinți a UZPR

Miercuri, 21 februarie 2024, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa a găzduit un eveniment de suflet dedicat scriitorilor „din imediata apropiere” născuți sub zodia Vărsătorului.
Alături de scriitorii aniversați, au fost invitați prieteni și colaboratori, poeți, prozatori, editori, jurnaliști și artiști din întreg Banatul istoric pentru o frumoasă întâlnire ca-ntre prieteni – slujitori pe tărâmul cultural.
Aflat la cea de-a VII-a ediție, evenimentul i-a avut în prim-plan pe scriitorii: cercetător dr. Dorel Viorel Cherciu (din Bocșa – născut în 22 ianuarie 1954); bibliotecar-scriitor și promotor cultural Gabriela Șerban (Bocșa, născută în 4 februarie 1968); scriitorul, editorul, istoric și critic literar Gheorghe Jurma (Reșița – născut în 5 februarie 1945); poeta, jurnalista și actrița Maria Rogobete (Lugoj – 5 februarie 1970); preotul-scriitor dr. Daniel Crecan (Bocșa, născut în 7 februarie 1972); muzicologul, istoricul și scriitorul dr. Constantin-Tufan Stan (Lugoj – născut în 13 februarie 1957); poeta și bibliotecara Adriana Weimer (Lugoj – născută 13 februarie 1968).
Un moment special a fost cel dedicat memoriei regretatului poet-vărsător Octavian Doclin (născut în 17 februarie 1950, plecat la cele veșnice în 11 februarie 2020), drag prieten și colaborator al bibliotecii din Bocșa.
Acești scriitori – vărsători au avut alături prieteni, artiști și cărturari precum Ada D. Cruceanu (Reșița), Ionel Bota (Oravița), Erwin Josef Țigla (Reșița), Mihai Chiper (Anina), Nicolae Mărășescu (Anina), Stela Boulescu (Bocșa), Cristina Zainea (Oravița), Liana și Silviu Ferciug (Bocșa), Ioan Traia (Timișoara), Nik Potocean (Bocșa) și, nu în ultimul rând, de la Uzdin (Serbia), scriitorul Vasile Barbu și prietenul nostru Mircea Lupu.
De asemenea, poeții Costel Simedrea (Reșița), Nicolae Sârbu (Reșița), Doina Gârboni (Bocșa), Iulian Barbu (Reșița) și Nicolae Toma (Timișoara) au înnobilat evenimentul cu versuri duios meșteșugite.
Ca să fie tabloul complet, organizatorii au prezentat și o expoziție de artă oferită cu generozitate de artiștii din cadrul Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”, coordonat de familia Hlinka, sub magica baghetă a președintelui Erwin Josef Țigla, prilej cu care acesta a înmânat Gabrielei Șerban Diploma de Membru de onoare al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița pentru merite deosebite în slujba promovării culturii minorității germane din și în Banatul Montan; pentru întreaga activitate pusă în slujba istoriei și multiculturalității spațiului Banatului Montan; pentru sprijinul acordat Asociației în activitățile acesteia desfășurate la Oravița și cu speranța pentru o prietenie și colaborare viitoare. O deosebită onoare, care mă responsabilizează și mă obligă!

Întâlnirea a fost dedicată cărții și autorilor, a fost dedicată culturii sub diferitele ei aspecte; au fost prezentate cărți și reviste, au fost omagiați oameni și faptele lor. În această perioadă a iubirii ( 14-24 februarie) și încă sub semnul Zilei Naționale a Lecturii, la biblioteca bocșană a fost sărbătorită dragostea pentru carte și promovată lectura de către înșiși scriitorii de cărți! A fost sărbătorită iubirea pentru veritabilul act cultural!
Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, în parteneriat cu Liceul Teoretic „Tata Oancea”, prin prof. dr. Liana Ferciug și cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, grație primarului dr. Mirel Patriciu Pascu.
După cum ne-a obișnuit poetul Costel Simedrea, la finalul întâlnirii, înainte de a ciocni șampania și a tăia tortul, a dedicat câteva versuri celor aniversați, de astă dată, urarea este dedicată amfitrioanei evenimentului, dar și tuturor vărsătorilor: „Gabi, văd că an de an,/Parc-ai vrea să mă omori,/Mă inviți la un chiolhan/Alături de vărsători./ Dar să știi că n-o mierlesc/ Am eu strategia mea/ Chiar de pare nefiresc/ Fiind săgetător sadea./ Pun un pic acord în liră/ Și, ca să îți placă ție,/ Cum chiolhanu-ți mă inspiră/ Voi mai scrie-o poezie./Cântând ca un menestrel:/Pentru că ați fost umani/Bardul învechit, Costel,/ Vă urează La mulți ani!”

NICOLAE IRIMIA

A văzut lumina zilei la 27 aprilie 1949 în satul Socolari, comuna Ciclova Română, judeţul Caraş Severin.
Școala elementară în satul Socolari, ultima clasă la Școala Generală Nr. 3 din Oraviţa. A absolvit Liceul „General Dragalina” în anul 1967, unde i- a avut ca dascăli pe poetul Mihai Novac (limba latină), Constantin Cameniuc şi Cornelia Epure (limba română). Ca mentor în arta scrisului, la Cenaclul literar „Semenicul” din Reşiţa l-a avut, încă din anii 1971- 1972, pe prof. Gheorghe Jurma. Lecturi vaste din literatura română și universală, din mitologie și folclor.
Din anul 1970 şi până în anul 1991, după mai multe specializări, lucrează în funcţie de cântăritor şi de metrolog la Secţia Energetică a Combinatului Siderurgic din Reşiţa. Din 1991 şi până în 2004 este redactor la ziarul „Timpul” (unde lucrează și suplimentul dedicat spaţiului rural, „Cuvântul Satelor”), iar, mai apoi, până în anul 2008, la ziarul Sud Vestul, unde coordonează rubricile dedicate satelor, agriculturii şi pe cea de cultură.
A deputat cu poezie în ziarul „Flamura”, organ al Comitetului judeţean de partid și al Consiliului Popular județean Caraş Severin, Reşiţa an I, nr. 20, 18 mai 1968.
A publicat versuri, reportaje, recenzii, anchete, note și informaţii în „Flamura”, „Caraş Severinul”, „Timpul”, „Sud Vestul”, „Reflex”, „Siderurgistul”, „Semenicul” (Reșița), „Orizont” Timișoara, „Tribuna” (Cluj- Napoca), „Cronica” (lași), „România literară” (București), „Libertatea” Pancevo (Serbia) „Flacăra” (București), „Transilvania” şi „Steaua” (Sibiu) „Contemporanul” (Bucureşti), „Familia” Oradea, „Oraviţa”, „Confluenţe” (Oraviţa), „Almăjana” (Bozovici), „Vestea” (Mehadia), „Arcadia”, (Anina), în „Caietele program” ale Casei de Cultură Reșița și în caietele concursului de poezie „Hercules” din Băile Herculane (1976- 1978), „Jurnal de Răcășdia” (Răcăşdia), „Gând românesc” (Alba Iulia) etc. De asemenea, autorul a fost prezent cu versuri la emisiuni literare și culturale ale studiourilor de radio din Timişoara şi Bucureşti, precum și la Studioul regional de radio Reşiţa.
Pune bazele unui cerc literar la Liceul „General Dragalina” din Oraviţa şi a revistei șepirografiate „Tinereţe”, care apare în martie 1968. Din 1970 este membru al Cenaclului literar „Semenicul” și se numără printre membrii fondatori ai revistei „Semenicul”. Din octombrie 2008 este membru al Clubului Intelectualilor de la Teatru Vechi „Mihai Eminescu” din Oraviţa.
Nicolae Irimia a publicat următoarele volume: „Ofrandă vocalei” (şase poeţi tineri), cu ciclul „Desprinderea din somn”, Editura Facla, Timişoara, 1979; „Anotimp natal”, Editura Facla, Timişoara, 1981; „Albastru de ochii tăi”, Editura Pim; Reșița, 2007, „Scrisoare de acasă” (versuri regăsite), Editura Timiş, Reşiţa, 2010; „0 lecţie de memorie activă”, convorbiri cu Ionel Crăiniceanu, Clubul Mitteleuropa, Oraviţa, 2011; „Țărani, scriitori şi scriitori țărani”, repere ale satului cărăşean, Editura Pim, Reșița, 2011, „Muzee din Caraş Severin”, 2011.
Despre creaţia poetică a lui Nicolae Irimia, din şi despre activitatea sa publicistică s- a scris în „Monografia Liceului din Oraviţa” de Victoria V Popa, Oraviţa, 1973, Almanahul „Femeia”, Bucureşti, 1982; „Dicţionar al scriitorilor din Caraş Severin”, de Victoria 1 Bitte, Tiberiu Chiş, Nicolae Sârbu, Editura Timpul, Reşiţa 2000; „Peisaje din Caraş Severin” (cronici literare 2) de Călin Chincea, Oraviţa, 2000; „Cartea despre povestea cuvintelor în anotimpul natal” de Ionel Bata, Clubul Mitteleuropa, Oraviţa, 2009 etc.
Poetul, eseistul şi publicistul Nicolae Irimia, de- a lungul anilor a fost răsplătit cu diplome, premii și felicitări, astfel:

• Premiul III la faza naţională a Festivalului „Cântarea României”, pentru publicistică 1979;
• Premiul I pentru poezie la faza județeană a Festivalului „Cântarea României” (1981);
• Premiul „Clubul intelectualilor” din Oraviţa, pentru publicistică, 1995;
• Diplomă de merit, decernată de Societatea culturală „Doinitorii Carașului” din Mercina (2002);
• Premiul „Eminescu” și titlul de „Cavaler al ordinului cultural Eminescu”, 1868, Oraviţa (2006);
• Diploma „Honoris Causa”, decernat de „Liga culturală pentru unitatea românilor de pretutinderi” (2006);
• Premiul de excelență decernat de Teatrul Vechi şi Clubul Mitteleuropa din Oravița (2009);
• Titlul de „Senior al culturii” acordat de Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniul Cultural Naţional, Direcţia pentru Cultură Caraş Severin, Asociaţia Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România și Casa de Cultură a Sindicatelor din Reşiţa (2009);
• Premiul de excelență literară, decernat de Fundaţia Culturală „Orient Latin” din Timișoara (2014).
  Chinuit de o boală necruțătoare timp de câţiva ani, s- a stins din viaţă la 2 august 2022, lăsând în urmă regrete celor care l- au cunoscut, iubit și respectat.

Prof. univ. Dr. Constantin FALCĂ
Laureat al Academiei Române

21 februarie 2024, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Lansarea romanul „Câinele gonfalonierului”, de Radu Cernătescu, Editura „Junimea”, Iași, 2023. Prezintă prof. dr. Adrian Dinu Rachieru, autorul vol. „Arhipelag critic”, Editura „Junimea”, Iași, 2023.



21. Februar 2024, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Präsentation des Romans „Câinele gonfalonierului”, Autor Radu Cernătescu, „Junimea”-Verlag Jassy, 2023, durch Prof. Dr. Adrian Dinu Rachieru (Temeswar).

Premisa dezvoltării gândirii creative din Școala Gimnazială Dobra cu privire la activitatea școlară și extrașcolară – după cum ne relatau prof. Marius ȘORTAN (foto) în calitatea sa de director și prof. Cristina Lucia Giorgiuți (coordonator pentru proiecte și programe educative școlare și extrașcolare) – implică generația tânără în actul cognitiv, comportamental și al asumării responsabilităților sociale, în contextul respectării statutului uman autentic. Copiii sunt receptivi la tot ce li se arată sau li se spune în legătură cu tradițiile, știința, tehnologia, mediul cu spectrele diferite din viață, fiind dispuși să acționeze în acest sens cât mai pragmatic.

Școala noastră a derulat, de la debutul anului școlar până în prezent, în parteneriat cu alte instituții școlare, cu familia, comunitatea locală, primăria și biserica, diverse și variate activități instructiv-educative, pe eșantioane de vârstă și clase diferite, cu scopuri și obiective distincte. Cele mai remarcabile evenimente, spicuite din Portofoliul CPPE și Agenda Programului de activități educative școlare și extrașcolare, au fost:
• în septembrie 2023, sub genericul Prietenia – un dar de preț, a avut loc un schimb de
experiență cu implicarea copiilor preșcolari; de Ziua limbilor europene – activități de comunicare și dezbateri multilingvistice (română, franceză, engleză) la nivel primar și gimnazial; de Ziua Mondială a Păcii au fost promovate ateliere de activități practice pe clase și în biblioteca școlii;
• în octombrie 2023 au fost susținute la clasele de gimnaziu Proiecte etwinning – ateliere
bilingve; de Ziua Educației – activități recreative în curtea școlii cu desene și mozaicuri; de Ziua internațională a alimentației – activități practic – gospodărești. Din Programul Școala Altfel, desfășurat în perioada 23 – 27 octombrie, pot fi menționate: drumeții, excursii, vizite la muzee, expoziții, cunoașterea unor locuri istorice și turistice. O activitate sponsorizată a fost Artă și creație, o excursie tematică la Castelul Corvinilor și Dinosaur World Transylvania Park din Sibișel. Un profil aparte de activitate a fost Proiectul de Educație financiară pe înțelesul copiilor, în parteneriat cu alte școli, grădinițe din județ și instituția publică NN Deva. Educația ecologică Let’s Do it România! s-a concretizat ca acțiune de voluntariat în parteneriat cu Primăria Dobra; Vreau să fiu sănătos s-a constituit ca o manifestare ce cultivă educația pentru sănătate, în care elevii noștri s-au distins prin abilitățile practice-demonstrative. În aria activităților artistice, în cadrul Proiectului Culorile Toamnei s-au expus lucrări de artă plastică ale elevilor din clasele: 0 – VIII;
• în noiembrie 2023 s-au desfășurat concursuri sportive la care elevii noștri au participat atât la faza locală și zonală, obținând rezultate merituoase la fotbal, badminton și tenis de masă. Concursurile școlare: Comper, Exploratorii, Micul Artist, în parteneriat cu MEN, s-au desfășurat cu succes și în școala noastră;
• luna decembrie 2023 a fost foarte bogată în activități cu caracter interdisciplinar. Un
eveniment major a fost celebrarea Zilei de 1 Decembrie în curtea școlii prin susținerea unui colaj literar – artistic de către elevii din clasele primare și de gimnaziu. O altă activitate cu caracter umanitar – Shoebox – a fost oferirea de cadouri pentru Centrul de copii Hunedoara. În cadrul Festivalului de Colinde – Colinde – Băița, episod tradițional derulat în fiecare an cu dăruire și experiență, elevii grupului de dubași ai școlii au fost „pelerini” la diverse instituții din localitate și din județ. De asemenea, elevii școlii noastre s-au evidențiat ca prestigioși artiști pe scena Căminului cultural Dobra la Serbarea școlară intitulată Crăciunul – darul bucuriei!
• în ianuarie 2024, de Ziua Culturii Naționale sub egida documentarului Cufărul lui Eminescu a avut loc Atelierul de lectură și creație literară la orele de LLR și la Biblioteca Petre Ispirescu, cu alte incursiuni de documentare și lectură la toate clasele primare și gimnaziale. Ziua de 24 Ianuarie a culminat cu activități interdisciplinare spre o mai bună cunoaștere a trecutului și a valorilor care stau la baza unității noastre naționale;
• în februarie 2024, cu ocazia Zilei Internaționale a Cititului Împreună, atelierul de lectură de la orele LLR a reliefat puterea cuvintelor și a poveștilor transpusă în pasiunea pentru logos, această minunată căutare veche de când lumea, dar mereu diferită.
În ceea ce privește dotarea școlii avem în derulare 3 proiecte foarte importante:
• un proiect PNDL inițiat de Primăria Comunei Dobra numit „Reabilitare și dotare Școala Gimnazială Dobra” care urmărește îmbunătățirea condițiilor de învățământ din școala de centru;
• un proiect PNRR inițiat de Primăria Comunei Dobra numit „Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a Școlii Gimnaziale Dobra”care urmărește dotarea cu mobilier a tuturor școlilor structură și echipamente digitale a tuturor sălilor de clasă din cadrul Școlii Gimnaziale Dobra;
• un proiect PNRAS inițiat de Școala Gimnazială Dobra numit ,,Educat și implicat’’care se află în faza de semnare a contractului și prin care se umăresc o serie de activități atrăgătoare pentru toți elevii de gimnaziu în scopul creșterii performanțelor școlare pe de o parte și atingerii unui prag de 0% abandon școlar.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Instituţia noastră de învăţământ – Şcoală cu tradiţie şi istorie bogată în comuna Bretea Română – după cum ne relata prof. pr. PASCONI Cosmin Tiberiu Petrică (foto), în calitatea sa de director – a fost înfiinţată la începutul secolului al XX-lea. În toată această perioadă cadrele didactice s-au remarcat prin implicare, profesionalism şi dedicare, oferind elevilor noştri educaţie la cele mai ȋnalte standarde. Deşi clădirea actuală a fost construită în anii 1950, elevii Şcolii Gimnaziale Bretea Română învaţă în spaţii renovate recent şi dotate cu echipament modern (avem table interactive în fiecare clasă). Pe lângă activităţile şcolare obişnuite, ei sunt implicați în multe activităţi extraşcolare dintre cele mai variate: culturale, artistice, sportive şi relaxante.
Printre activitățile extrașcolare pe care le-am organizat cu drag se numără o şezătoare tradiţională, un minunat bal al anotimpului, o vizită la Apele Române şi multe activităţi de dezvoltare personală precum întâlniri cu consilierul şcolar, poliţia de proximitate sau inspectori şcolari. Aceştia le-au vorbit elevilor despre pericolul tehnologiei şi al drogurilor, probabil cele mai relevante lecţii pe care le pot învăţa la vârsta lor. Pe de altă parte, elevii de la ciclul gimnazial s-au distrat la Zumba Party şi la jocurile de societate, în special remy. Şi asta doar în Săptămâna Școala Altfel.
Cei mici au avut şi ei parte de activităţi specifice vârstei, cum ar fi de exemplu diverse experimente, jocuri de mişcare şi sportive precum şi un carnaval. Au fost implicaţi şi în alte activităţi printre care vizite la muzeu, întâlniri cu Poliţia, Jandarmeria, pompierii, consilierul şcolar şi o excursie la „Fabrica de Ştiinţă” din Turda.

Pe lângă suita de activităţi diverse din Școala Altfel, am avut o activitate ecologică în cadrul proiectului „Let’s Do It, Romania!” dar şi o activitate culturală, „Noaptea Cercetătorilor”(Researchers’ Night), desfăşurată în parteneriat cu Geoparcul Internaţional UNESCO Ţara Haţegului, iar în luna octombrie am marcat Ziua Naţională de Comemorare a Holocaustului printr-o mini piesă de teatru.
Pasionaţii de fotbal ai şcolii s-au întrecut în cadrul săptămânii sportului şcolar.
Elevii au învăţat să fie generoşi cu semenii lor în cadrul săptămânii legumelor şi a fructelor donate.
Zilele de 1 Decembrie și 24 Ianuarie au fost şi ele marcate corespunzător cu activităţi specifice, unde portul tradiţional şi culorile tricolorului au punctat momentul.
Ziua Culturii Naţionale (15 ianuarie) a oferit momente de sărbătoare atât la orele de limba română cât şi la cele de dirigenţie unde elevii au recitat şi discutat opera lui Mihai Eminescu. De Ziua Naţională a Lecturii, elevii noştri au făcut schimb de cărţi şi sugestii de lectură.
De notat că, toate cadrele noastre didactice s-au implicat cu pasiune şi dedicare nu doar în ceea ce privește activităţile şcolare de zi cu zi, ci şi în cele extraşcolare, încercând astfel să îmbine utilul cu plăcutul şi să ofere elevilor noştri o gamă cât mai variată de modalităţi educative.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Anual, în perioada Postului Mare, credincioșii romano-catolici din Reșița organizează Devoțiunea „Calea Sfintei Cruci” până la Monumentul-Cruce de pe Dealul Crucii, o tradiție care datează încă din anul 1924. În anii deportării germanilor în fosta URSS, participau până la 200 de credincioși la această devoțiune.
Monumentul-Cruce, cunoscut și sub numele de Crucea lui Herglotz, a fost ridicat la 29 iunie 1874 de către muncitorii reșițeni în memoria evenimentelor și a victimelor din oraș din timpul Revoluției de la 1848 (Georg Herglotz fusese conducătorul „Bürgergarde”, garda civică a Reșiței, iar această cruce metalică a fost amplasată la inițiativa familiei sale în cel mai înalt punct al localității din acea perioadă). Pe locul în care se găsește acum crucea fusese instalat în 1848 un puternic tun fabricat la Reșița, care reușise mult timp să îi țină la distanță pe partizanii împăratului austriac. De altfel, prima cruce amplasată pe deal a fost turnată chiar din materialul acestui tun.
Monumentul-Cruce a fost restaurat în perioada 2000 – 2001, cu sprijinul comunității locale și la inițiativa unui grup format din mai multe asociații din țară și de peste hotare, partide politice, UCMR (prin ing. Iulian Georgevici) și Primăria Reșița, primar fiind în aceea perioadă ing. Mircea Ioan Popa. Inaugurarea festivă după restaurare s-a derulat în 28 iunie 2001, crucea fiind resfințită de reprezentanții bisericilor romano-catolice, ortodoxe române și evanghelice-luterane. Un alt moment legat de istoria recentă a Monumentului-Cruce s-a petrecut în data de 28 iunie 2014, când aici au avut loc manifestări spirituale și culturale dedicate împlinirii a 140 de ani de la ridicarea acestuia. Cinci ani mai târziu, la împlinirea a 145 de ani de la ridicarea lui, s-a organizat, în data de 27 iunie 2019, o manifestare complexă la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița, deoarece vremea nefavorabilă a împiedicat organizarea unui eveniment la Monumentul-Cruce. Trebuie de asemenea amintite evenimentele comemorative organizate de-a lungul anilor de Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, Filiala Caraș-Severin, la acest Monument, rememorându-se astfel evenimentele revoluționare din 1848, desfășurate la Reșița.
După o degradare a Monumentului-Cruce a devenit necesară o nouă restaurare. Primăria Municipiului Reșița, primarul Ioan Popa, cărora li s-au alăturat consilierul său cultural Dorinel Hotnogu și cadre tehnice din Primărie, au răspuns afirmativ, în 2021, solicitării de restaurare. Lucrarea a fost executată de SC Dirksen Special Beton SRL din Lugoj, proiectul lucrării de restaurare aparținând SC MZR Tecture SRL (arh. Ioana Mihăiescu și arh. Marius Mozoru). Finalizarea restaurării a avut loc în decembrie 2021, realizându-se totodată pentru prima oară în istorie și iluminatul Monumentului-Cruce. Resfințirea Monumentului a avut loc în data de 29 iunie 2022, prin reprezentanții bisericilor romano-catolice și ortodoxe române din municipiu.
Crucea lui Herglotz / Monumentul-Cruce de pe Dealul Crucii tronează asupra Reșiței Montane – cartierul Muncitoresc până spre centrul civic – de peste 149 de ani, iar de mai mult de doi ani și luminează peste noapte, emanând binecuvântare și speranță pentru toți locuitorii acestei urbe!
În prima duminică din Postul Mare din calendarul romano-catolicilor, în 18 februarie, un grup de credincioși au organizat devoțiunea Căii Crucii până sus la Monumentul-Cruce. Aceste devoțiuni vor fi organizate în fiecare duminică din Postul Mare, începând cu ora 15.30, cu plecarea de la intrarea in cimitirul de la Universalul Vechi.
Anul acesta, Monumentul-Crucii de pe Dealul Crucii va împlini la sfârșitul lunii iunie 150 de ani, preconizându-se organizarea mai multor evenimente spirituale și culturale în acest sens.

Orașul Oravița, un adevărat colț de rai așezat în partea de Sud-Est a județului Caraș Severin, cu legături principale spre Reșița, Moldova Nouă, Anina, Timișoara și transfrontaliere cu Republica Serbia și Muntenegru. atestat documentar pentru prima dată în anul 1697. Este considerat de experți și cercetători în diverse domenii ca o așezare plină de miracole care au definit-o de-a lungul timpului ca orașul premierelor și al exclusivităților românești de răsunet, atât economice-sociale, cultural-artistice, dar și turistice. Orașul cu peste 12.000 de suflete este considerat un centru important și de referință al culturii și istoriei românești. Aducem în actualitate doar câteva dintre aceste obiective. Primul teatru, Prima cale ferată, prima farmacie montană, Primele baraje de greutate, Prima fabrică de bere din România, Cascada Bigăr, Lacul Ochiul Beiului, Morile de apă Rudăria, sunt relevante în a conștientiza importanța culturală și istorică pe care o poartă cu mândrie prin timp acest oraș. Un episod aparte și inedit care trebuie consemnat ca un remember sentimental este prezența în 1868 a junelui Eminescu la Teatru din Oravița, ca sufleor în trupa lui Mihail Pascaly, care a jucat aici pe 1 și 2 septembrie două spectacole.
Dincolo de această divagație cu parfum de istorie-culturală, amintiri și provocare continuă, Oravița ne primește cu un aer primăvăratic și contagios, desigur metaforic, în a fi invitații unor evenimente de suflet, iubire de semeni, simțire românească și venerație pentru cei ce aici la fruntarii au ținut prin timp nestinsă flacăra spiritualității românești.
În acest context se înscrie și evenimentul de astăzi organizat la Pensiunea ,,Condor” din Oravița o locație generoasă, la care au fost prezenți, ziariști, scriitori, poeți, iubitor de cultură, protagoniști fiind, domnii Codruț Anca și Lorin Cimponeriu, oameni cu notorietate și sufletul risipit prin arealul cultural-artistic al Carașului și nu numai.
Evenimentul a fost deschis după bunele obiceiuri ale locului cu o rugăciune rostită cu solemnitate specifică de către preotul Ion Marius Ciublea. După care omul de televiziune, iubitor de folclor și tradiții românești Dan Liuț în stilul său caracteristic plin de acuratețe și optimism, ne-a prezentat în sinteză radiografia unui timp trecut adus în actualitate prin măiestria preotului Vasile Murgu, în lucrarea, o mică istorioară, despre oameni, locuri, fapte, persoane , personalități și eroi, care după multe tentative a văzut în sfârșit lumina tiparului ,,Monografia Comunei Ciclova-Montană” editura Sitech 2024, Craiova, ca parte componentă din ,,Ciclul Restituiri Istorice—Centrul Cultural Carașul Grădinari”. Ediție îngrijită de Lorin Cimponeriu și Codruț Anca.
Redăm câteva pasaje relevante, de profundă trăire națională.
,,Monografia de față cuprinde aceste fapte și pe oamenii lor într-o scurtă istorioară a locului și a satului așezat între dealuri pentru a fi viitor orizont pentru neuitare presărat din loc în loc cu povești și miracole. Preotul Murgu, autorul monografiei așează la un loc de cinste satul și Banatul”. (L .Cimponeriu) .
,,Noi ne închinăm cu smerenie umbrelor acestor eroi,noi cinstim și proslăvim faptele și vitejia eroilor căzuți în luptele crâncene de la Oituz, Mărăști și Mărășești a eroilor căzuți prin șanțurile Galiției, prin pădurile Bucovinei, prin pietrele pleșuve lae Italiei, prin pustietățile înghețate ale Siberiei, unde au murit de foame, de frig sau au fost uciși de bolșevici”. (Codruț Anca) .Vă invităm să lecturați această lucrare pentru a vă convinge de spiritul de dragoste și patriotism național a celui ce a fost toată viața în slujba comunității, preotul Vasile Murgu.
Complementar au mai rostit alocuțiuni, inedite și fundamentate, prof. Gheorghe Secheșan, Ovidiu Marișescu, Ariana Jianu, Dana Bălănescu. Printre partenerii care au contribuit la reușita acestui eveniment, Consiliul local Oravița, Liceul General Dragalina, Școala generală, Gheorghe Guga, Centrul Cultural Grădinari, Grupul de publicații Valea Carașului, Asociația Cultural-sportivă din Răcășdia, etc. A fost o întâlnire de (re)vedere între creatorii și producătorii de bunuri spirituale, benefică pentru comunitate. Plecăm împăcați sufletește că. fie și pentru câteva ore am fost părtașii fericiți ai acestui eveniment. Lăsăm Oravița, orașul ce veghează la fruntarii perenitatea valorilor neamului românesc, îngândurat și parcă obosit de atâta istorie și statornicie, dar optimist că primăvara aceasta e (ano)timpul (re)nașterii în toare e unul prielnic. Așadar ,,Nu pierdeți clipa”!

Dumitru BUȚOI și Nicolae TOMA, UZPR/ Timiș

• UZPR

Vizionarea unui influencer favorit mâncând cel mai recent tip de fast-food poate fi un divertisment, dar aceste postări sunt reclame deghizate, iar Uniunea Europeană se declară îngrijorată de impactul tot mai mare al creatorilor de conținut din rețelele sociale asupra tuturor, de la sănătatea fizică și mintală până la politică și răspândirea dezinformării.

Întrucât marketingul de influență se estimează la un total global de aproximativ 20 miliarde de euro în 2023, Comisia Europeană a lansat o anchetă în această practică, relatează Euractiv.

Rezultatele au fost fără echivoc: 97% dintre influenceri au publicat postări cu conținut comercial, doar 20% dezvăluindu-l ca publicitate.

Studiul rezultat a analizat 576 de influenceri din 22 de state membre, precum și Islanda și Norvegia, ca parte a unei „măsurări” pentru a evalua conformarea acestora cu legislația UE privind consumatorii – care impune creatorilor să dezvăluie toată activitatea publicitară.

Platformele folosite au inclus Facebook, Instagram, Snapchat, TikTok, unitatea de streaming pentru jucători Twitch, X (fostă Twitter) și YouTube. „Acești creatori de conținut dețin o influență considerabilă asupra adepților lor, dintre care mulți sunt minori. Îi îndemn să fie mult mai transparenți față de publicul lor”, a declarat comisarul UE pentru justiție, Didier Reynders, într-un comunicat.

Dintre factorii de influență verificați, 119 au promovat „activități nesănătoase sau periculoase”, inclusiv mâncare de proastă calitate și alcool, tratamente cosmetice, jocuri de noroc sau tranzacționare de criptomonede.

Comisia a anunțat măsuri suplimentare pentru influencerii care nu respectă regulile. Pe de altă parte, un document citat de AFP recomandă statelor membre „să ia în considerare dezvoltarea unui cod etic pentru influenceri”.

Actul european Digital Services Act (DSA) cere companiilor să facă mai mult pentru a proteja utilizatorii de discursurile instigatoare la ură și de dezinformare, precum și pe consumatorii care fac cumpărături online, legislația căreia trebuie să i se conformeze și marile platforme vizând inclusiv modul în care influencerii le folosesc pentru a-și partaja conținutul. (redacția UZPR).                     Foto: pixabay.com

„În decursul activității mele de până acum m-am ghidat după experiența reșițeană de a acorda meseriei un loc privilegiat, ce l-am urmat cu seriozitate și perseverență. Asemeni unui experiment alchimic, am presărat în meserie un dram de poezie, ca să schimbe totul în artă. Rămâne o întrebare, dacă am izbutit…
Ca un pescuitor de perle m-am scufundat mereu, dar am ieșit la suprafață de cele mai multe ori cu un pumn de nisip!
Am plecat de acasă la 18 ani, am studiat și mi-am găsit rostul la București, dar parcă în acest lung răstimp am stat mereu cu picioarele desculțe în Bârzava, înconjurat de Dealul Crucii, Dealul Golului și Driglovăţ…
Mai am un reazim: casa din Colonia Oltului nr. 6, unde m-am născut, am copilărit și care apare mereu în visele mele.
După plecarea părinților mei în lunga lor călătorie fără întoarcere, mi-au rămas mai departe Bârzava și dealurile din jur, dar și un larg cerc de prieteni care mă iubesc și mă ocrotesc, și datorită dumnealor sunt azi aici prezent.
Sunt adânc emoționat, onorat peste măsură de acordarea acestei înalte distincții pe care o înserez ca o nestemată în palmaresul meu și pentru care vă mulțumesc din inimă!”
Cu aceste cuvinte simple și totuși pline de sens, artistul plastic de renume internațional Ion Stendl a mulțumit Consiliului Județean Caraș-Severin la data de 19 noiembrie 2008 pentru înalta onoare care i-a fost dată, de a fi numit Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin.
Pentru noi, reșițenii și locuitorii Banatului Montan deopotrivă, Ion Ernest Stendl înseamnă foarte mult. Născut pe meleagurile Reșiței în data de 18 februarie 1939, a urmat între anii 1945 și 1956 Școala elementară și Liceul Mixt la Reșița, după care, între anii 1957 – 1963, a studiat la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, Facultatea de Arte Decorative, secția Pictură Monumentală, cu profesorii Ion Popescu-Negreni, Ștefan Constantinescu și Gheorghe Popescu. În anul 1962 s-a căsătorit cu Teodora Moisescu, colegă de studii, de asemenea un nume de referință în arta plastică românească contemporană. Cu imense regrete, după 60 de ani de căsnicie, Teodora Moisescu-Stendl a părăsit această lume în data de 24 ianuarie 2023. Uniunea Artiștilor Profesioniști din România a făcut referire despre ea în anunțul decesului, ca fiind „una dintre doamnele artei contemporane românești”.
În anul 1963, după absolvirea studiilor, Ion Stendl a fost repartizat preparator la Catedra de Pictură Monumentală, în anul 1966 a devenit asistent, iar în 1973 lector. Avansarea ulterioară i-a fost oprită, nefiind membru P.C.R. Reparator, în anul 1990, a fost numit profesor la catedra de Artă Murală, activând ca profesor până ieșirea la pensie. În anul 2002 a susținut o teză de doctorat în Arte Vizuale la Universitatea Națională de Arte din București, cu tema „Desenul – estetica, suporturi, materiale”.
Expoziții personale în țară purtând numele de Ion Stendl au fost nenumărate, dar o evidențiem aici numai pe prima: 1966, București, Sala „Kalinderu”. A participat, de asemenea, la numeroase expoziții internaționale, precum : 1967 – Tokyo; 1967, 1975, 1977, 1979, 1981 – Ljubljana; 1968, 1970 – Buenos Aires; 1968, 1972, 1978 – Geneva; 1969 – Paris; 1969, între 1970 și 1981 – Barcelona; 1970, 1977, 1979 – Viena; 1970, 1972 – Banska-Bistrica; 1970, 1972, 1974, 1978 – Cracovia; 1972 – Bruxelles; 1972 – Veneția; 1972, 1976, 1978 – Frechen; 1972 – Noto; 1973 – Milano; 1974, 1978 – Erfurt; 1974, 1976, 1978, 1980 – Rijeka; 1977 – New York; 1978 – Friedrikstad; 1978 – Wroclaw; 1979, 1980 – Kyoto; 1979 – Tuzla; 1980 – Berlin; 1981 – Baden-Baden; 1982 – Bilbao; 1982 – Mulhouse; 1982 – Sofia; 1982 – Grenchen; 1983 – Biella; 1984 – Chicago; 1985 – Lahti; 1985 – Varna; 1988 – Ankara; 1989 – Grenoble; 1990 – Mirabel; 1990 – Darmstadt, Mathildenhöhe; 1993 – Amersfoort; 1993 – Budapesta; 1998 – Leipzig; 2009 – Ulm; 2009 – Beratzhausen; 2014 – München.
Alte participări, la expoziții de grup, au fost: 1976 – Paris; 1983 – Sofia; 1984 – Viena, Athena și Mannheim; 1990 – Namur; 1991 – Wageningen; 1993, 1999 – Nürnberg; 1993, 1994, 1995 – Beratzhausen, Zehentstadel; 1994 – București – Bonn; 1995 – Timișoara, Budapesta și München; 1995 – Nijmegen; 1997 – București; 1997 – Nürnberg; 1998 – Amstelveel; 2004 – București și Cluj Napoca; 2010 și 2019 – București.
Din 1963 a participat la aproape toate manifestările expoziționale naționale, precum și la numeroase expoziții de artă românească în străinătate.
Și iată o parte dintre premiile primite: 1969 – Paris, Premiul Bienalei de tineret; 1970 – Cracovia, Medalie la cea de a 3-a Bienală; 1970 – Banska-Bistrica, Mențiune de onoare; 1972 – Noto, Premiul II ex aequo al Bienalei de artă; 1974 – Barcelona, Mențiunea a 3-a la concursul Joan Miró; 1977 – Viena, Premiu al Bienalei; 1983 – București, Premiul revistei „Arta“; 1984 – București, Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române; 1984 – Chicago, Placheta de aur la Expoziția internațională de afiș de film; 1995 – București, Premiul special al Uniunii Artiștilor Plastici; 2000 – București, Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer; 2013 – Medalia de merit a Ordinul de Merit al Republicii Federale a Germaniei, în urma un decret semnat de președintele Germaniei de la acea vreme, Joachim Gauck.
Germanii din Banatul Montan i-au conferit cea mai înaltă distincție pe care o acordă anual, Premiul „Alexander Tietz” pentru merite deosebite, în data de 17 noiembrie 2012.
Până în prezent au apărut următoarele cărți și albume semnate Ion Stendl: „Teodora și Ion Stendl”, album, Editura „Institutul Cultural Român” București, 2004; Ion Stendl: „Desenul – estetica, suporturi, materiale”, Editura „Semne” București, 2004; Ion Stendl: Desene = Zeichnungen. Editura „Banatul Montan” Reșița, 2006, carte-album editată de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Acest volum, apărut la Reșița, în orașul său natal, a fost o lucrare de excepție. Nu numai dorința de a edita un album de calitate superioară a stat la baza acestei apariții, ci și dorința de a cinsti pe cel căruia i-a fost acordată, în ziua de 27 noiembrie 1998, într-un cadru festiv, la reședința Ambasadei Republicii Austria din București, Diploma de Membru de Onoare al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, pe cel căruia i-a fost decernat, tot într-un cadru festiv, la Casa Municipală din reședința județului Caraș-Severin, titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Reșița, cu prilejul Zilelor Reșiței, în anul 2000, și nu în ultimul rând, pe cel care a rămas credincios „Heimat”-ului / ținutului său natal, prof. univ. dr. Ion (Hans) Stendl. În anul 2012 a apărut cartea de interviuri „Ion Stendl în dialog cu Titus Crișciu”, publicată la Editura „TIM” Reșița, care exemplifică și întărește această legătură cu Reșița.
Personal i-am cunoscut foarte bine pe ambii săi părinți, Hans și Emilia Stendl-Loidl. Dânșii au fost membri fideli ai Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, încă de la începuturi, din 1987. Prin intermediul lor, Ion Stendl a conceput pentru Asociație stema, prezentată în luna mai a anului 1990.
Îmi amintirea deportării în fosta Uniune Sovietică a tatălui său, Ion Stendl, a conceput în perioada 1993 – 1994, Monumentul dedicat victimelor deportării germanilor în fosta Uniunea Sovietică, monument dezvelit oficial la 14 octombrie 1995 la Reșița, în Parcul „Episcop martir Valeriu Traian Frențiu”, fost „Cărășana”.
Ion Stendl i-a rămas fidel „Heimat“-ului său și printr-o donație considerabilă de opere de artă din diferite etape ale creației pentru Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, cu prilejul inaugurării acesteia în octombrie 2004, iar la 27 aprilie 2007, în cadrul Muzeului Banatului Montan din Reșița, a deschis, împreună cu soția sa, Teodora Stendl-Moisescu, o expoziție permanentă „Stendl”, cu cele mai reprezentative lucrări ale lor, donate acestei instituții județene.
Actualmente, Ion Ernest Stendl trăiește în Italia, alături de o parte a familiei sale.
Acum, la ceas aniversar, când Ion (Hans) Stendl își serbează a 85-a aniversare, îi dorim multă sănătate, împliniri artistice și tradiționalul „La mulți ani!”.

• https://resita.ro/
• Articol de Marian Averescu

S-a încheiat procesul de jurizare a proiectelor Științescu Banatul Montan, ediția 2.0. Din cele 31 de proiecte educaționale depuse, 21 au fost selectate pentru a fi implementate. Științescu va ajunge, anul acesta, la Reșița, Caransebeș, Bocșa, Moldova Nouă, Oravița, Oțelu Roșu, Armeniș, Tirol și Văliug.

Ajuns la a doua ediție în Caraș-Severin, Fondul Științescu – un program de finanțare pentru proiecte educaționale, care stârnesc pasiunea pentru științe și tehnologie a copiilor și tinerilor între 6 și 19 ani, derulat de Fundația Comunitară Banatul Montan – și-a desemnat câștigătorii. „Suntem încântați să vă anunțăm că nu mai puțin de 21 de proiecte inovatoare au fost selectate pentru implementare în Reșița, dar și în alte localități din  Caraș-Severin! Toate proiectele selectate au un buget total de 124.538 de lei”, au anunțat, astăzi, 16 februarie, reprezentanții Fundației Comunitare Banatul Montan.

Cele 21 de proiecte câștigătoare au fost selectate dintr-un total de 31, de către un juriu format din: Alexandra Torma, director marketing Auto Alex; Margareta Vieriu, director marketing Pangram; Oana Borza, manager Agenția de Dezvoltare Locală Reșița; Vasile Cojocaru, cadru didactic Facultatea de Inginerie, Centrul Universitar Babeș-Bolyai Reșița; Daniel Olaru, manager general EMZ Hanauer România, și Sorin Dumitru, director proiecte Nhood (Ceetrus).

În ordinea punctajelor evaluării, numele proiectelor și localitățile în care acestea se vor implementa sunt: Robotics For Life – Reșița; Projekt sky – Caransebeș; Resicza Boardgame – Reșița; Electronica astăzi – Oravița; Parfum de chimie – Reșița; Utilizarea cristalelor de Borax în știință și tehnică – Oțelu Roșu; START in STOP MOTION – Reșița; Clubul de Științe – Reșița și Bocșa; Aplicarea informaticii în studiu fizicii – Oțelu Roșu; LEGO Robotics – Reșița și județul Caraș-Severin; ART 3D – Văliug; Artmindspace – Reșița; STEAM Laboratory – Caransebeș; Joaca de-a știința – Reșița; Învățăm să-i învățăm – Bocșa; Detectivi în lumea plantelor – Moldova Nouă; KORAI – Reșița; Argilă Agilă – Tracking și imprimare 3D – Armeniș; Excelență în științe – Caransebeș; SGTelescop – Tirol; Coder Dojo Oravița – Oravița.

„Ne bucurăm să vedem că educația STEAM și interdisciplinară este de mare interes în comunitatea din județul Caraș-Severin. Felicitări tuturor aplicanților! Mulțumim mult juriului, sponsorilor și partenerilor pentru ajutorul oferit în ediția 2.0 de Fondul Științescu în Banatul Montan! Pentru cei care nu au reușit să meargă mai departe în această ediție, vă așteptăm să aplicați la ediția 3.0!”, au transmis reprezentanții Fundației Comunitare Banatul Montan.

Explicație foto: Echipa Fundației Comunitare Banatul Montan

Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin și Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița își aduc aminte în aceste zile de poetul, traducătorul, eseistului și editorul german născut la Reșița, Rolf Bossert, de la a cărui trecere în eternitate se împlinesc, la 17 februarie a.c., 38 de ani.
Iată câteva date de referință despre această personalitate a Reșiței:
Rolf Günther Bossert, născut la 16 decembrie 1952 (părinții: Alice și Emil Bossert), urmează cursurile școlii generale (Nr. 1 – Casa Muncitorească) și de liceu („Bastilia“, astăzi Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“) în localitatea sa natală, Reșița (1959 – 1971). Apoi urmează studii de germană – engleză la Universitatea din București (1971 – 1975).
Ca tânăr absolvent este numit profesor la Bușteni / Prahova (1975 – 1979). Între anii 1979 și 1981 activează ca instructor cultural al Casei de Cultură „Friedrich Schiller“ din București. În 1981 devine redactor la Editura „Meridiane“ din capitală, iar din 1982 la Editura „Kriterion“.
În 1984 Rolf Bossert înaintează actele de emigrare în Germania, ceea ce îi aduce interzicerea de publicare. În decembrie 1985 emigrează împreună cu soția, Gudrun, și cei doi fii, Frank și Klaus. La 17 februarie 1986, după numai două luni de locuit în Germania, se sinucide în Frankfurt pe Main.
Rolf Bossert debutează ca poet în 1971 în revista de literatură în limba germană „Neue Literatur“ din București, an 22, nr. 2 / februarie 1971. Aici îi apare poezia „Japanisches Märchen“ („Poveste japoneză“). În 1979 îi apare cartea de debut, „siebensachen“.
Între anii 1972 și 1974 devine membru al grupării literare „Aktionsgruppe Banat“ din Timișoara. În anul 1979 primește Premiul de poezie al Uniunii Tineretului Comunist, în anul 1980 Premiul pentru literatură pentru copii „Ileana Cosânzeana“, iar în anul 1982, Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru traducerea din opera lui Gellu Naum, în germană. În același an i se decernează Premiul cercului literar „Adam Müller-Guttenbrunn“ din Timișoara.
În perioada 1996 – 2024, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița și Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin au editat un număr de 11 plicuri filatelice ocazionale și au emis un număr de 9 ștampile filatelice ocazionale, toate dedicate amintirii lui Rolf Bossert. În anul 2002, ambele organizații ale etniei germane din Banatul Montan au finanțat și lansat o medalie jubiliară „Rolf Bossert”, realizată la Monetăria Statului din București.
De asemenea, din inițiativa celor două organizații germane s-au desfășurat de-a lungul anilor un număr de 35 manifestări comemorative în diferite instituții de învățământ și cultură reșițene, dar și în cadrul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz“ din municipiu.
Consiliului local al Municipiului Reșița, reunit la 10 februarie 2011, a hotărât, la inițiativa Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, să confere titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Reșița, post mortem, poetului născut la Reșița.
În toamna anului 2022, una dintre sălile de clasă ale Colegiului Național „Diaconovici – Tietz” Reșița a primit oficial numele de SALA „ROLF BOSSERT”.
Un moment important de readucere aminte a memoriei lui Rolf Bossert în urbea sa natală s-a derulat în 15 decembrie 2023, seara din înaintea împlinirii a 71 de ani de la nașterea sa, când, pe frontispiciul Colegiului Național „Diaconovici – Tietz”, a fost inaugurată o placă comemorativă de metal, realizată de artiștii plastici bucureșteni Lumi Mihai și Mugur Grosu, din inițiativa consilierului cultural al Primăriei Reșița, Dorinel Hotnogu, și finanțată de Municipiul Reșița și de Forumul Democratic al Germanilor din Caraș-Severin prin Granturile Culturale 2023. Pe placă se regăsește decupată poezia „Der erste Schultag“ în original și „Prima zi de școală“ (în traducerea Norei Iuga), a poetului Rolf Bossert, fost elev al acestei instituții școlare de prestigiu a Reșiței, placa fiind iluminată din spate noaptea, astfel citindu-se ușor, zi și noapte, versurile poetului reșițean.
Cunoscut și apreciat pentru cele 10 volume proprii (din care 6 postume), 4 volume cu traduceri și multe apariții în publicații din țară și de peste hotare, Rolf Bossert rămâne cel mai cunoscut literat german din Banatul Montan al ultimelor decenii din secolul XX.
Pentru a marca împlinirea celor 38 de ani, în Biblioteca Germană Alexander Tietz din municipiul Reșița se poate viziona o expoziție documentară dedicată scriitorului născut la Reșița, aceasta fiind deschisă în perioada 15 – 18 februarie.
Trebuie totodată evidențiat faptul că, anul acesta, se află în plină desfășurare cea de a V-a ediție a Concursului literar internațional de limbă germană „Rolf Bossert”, inițiat de scriitorul Hellmut Seiler din Germania, originar din România, un apropiat al poetului reșițean, concurs care își va găsi finalitatea prin decernarea Premiului Literar Comemorativ „Rolf Bossert” în cadrul „Zilelor Literaturii Germane la Reșița”, ediția a XXXIV-a, care se vor desfășura în luna aprilie a.c. Secretariatul concursului se află la Reșița.

Erwin Josef Țigla

19 februarie 2024, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua Națională Constantin Brâncuși (19 februarie).

Expoziția „Constantin Brâncuși la Târgu Jiu și la Paris”, cu fotografii de Erwin Josef Țigla.

Expoziția „Brâncuși: Surse românești și perspective universale”, cu fotografii de Erwin Josef Țigla.

Dialoguri brâncușiene cu dr. Ionel Bota din Oravița.

 

20 februarie 2024, ora 15.00, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie „Țara Carașului“ Oravița:

Ziua Națională Constantin Brâncuși (19 februarie). Expoziția „Constantin Brâncuși la Târgu Jiu și la Paris”, cu fotografii de Erwin Josef Țigla.

Expoziția „Brâncuși: Surse românești și perspective universale”, cu fotografii de Erwin Josef Țigla.

Dialoguri brâncușiene cu dr. Ionel Bota din Oravița.

 

 

 

19. Februar 2024, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Nationaler Constantin-Brâncuși-Gedenktag (19. Februar).

Ausstellung „Constantin Brâncuși in Târgu Jiu und in Paris”, mit Fotos von Erwin Josef Ţigla.

Ausstellung „Brâncuși: Surse românești și perspective universale = Brâncuși: Rumänische und universelle Quellen”, mit Fotos von Erwin Josef Ţigla.

Als Gast im Gespräch zu Brâncuși: Dr. Ionel Bota (Orawitza).

 

20. Februar 2024, 15:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Ethnographischen Museums „Karascher Land“ Orawitza:

Nationaler Constantin-Brâncuși-Gedenktag (19. Februar).

Ausstellung „Constantin Brâncuși in Târgu Jiu und in Paris”, mit Fotos von Erwin Josef Ţigla.

Ausstellung „Brâncuși: Surse românești și perspective universale = Brâncuși: Rumänische und universelle Quellen”, mit Fotos von Erwin Josef Ţigla.

Als Gast im Gespräch zu Brâncuși: Dr. Ionel Bota (Orawitza).

 

Recent, la Tribunalul Hunedoara, a avut loc Adunarea Generală a Judecătorilor, în cadrul căreia doamna judecător DAVID Gianina-Viorica (foto) – preşedintele Tribunalului Hunedoara a prezentat Raportul de activitate pe anul 2023 al Tribunalului Hunedoara.
În anul 2023 Tribunalul Hunedoara a înregistrat un volum de activitate (stoc iniţial plus dosare nou intrate) de 13494 de cauze pe rol, în creștere cu 2078 de cauze faţă de anul 2022 când numărul dosarelor pe rol a fost de 11416.
Volumul de activitate pe secţii la nivelul Tribunalului Hunedoara, a fost următorul: Secţia I Civilă a fost învestită, în anul 2023, cu soluţionarea unui număr de 7467 cauze, Secţia a II-a Civilă, de contencios administrativ şi fiscal, cu un număr de 4234 cauze, iar Secţia Penală, cu 1793 cauze.
La Tribunalul Hunedoara, în cursul anului 2023, s-a consemnat o încărcătură de 1285,4 cauze/ judecător.
Separat pe secţii, se constată că, cea mai mare încărcătură de cauze/ judecător a fost la Secţia I Civilă, unde s-a înregistrat un număr mediu de 1494,6 cauze/ judecător, faţă de 1329,5 cauze/ judecător la Secţia a II-a Civilă de contencios administrativ şi fiscal şi 564,9 cauze/ judecător la Secţia Penală.
Volumul de activitate al celor 6 judecătorii din raza de competenţă a Tribunalului Hunedoara a fost în anul 2023 de 48159 cauze pe rol, în creștere cu un număr de 2706 de cauze față de anul 2022, când pe rolul judecătoriilor s-au înregistrat un număr de 45453 cauze.
Numărul de cauze/ judecător la judecătoriile din circumscripţia Tribunalului Hunedoara, în anul 2023, a fost următorul: la Judecătoria Brad s-au înregistrat 1408,5 cauze/ judecător; la Judecătoria Deva 1258,9 cauze/ judecător; la Judecătoria Haţeg 1911,5 cauze/ judecător; la Judecătoria Hunedoara 1183 cauze/ judecător; la Judecătoria Orăştie 1964,3 cauze/ judecător și la Judecătoria Petroşani 2055,3 cauze/ judecător.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR