7 martie 2024, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Dialoguri literare. În calitate de oaspete al manifestării: autorul Nicolae Preda, împreună cu cea mai recentă apariție editorială a sa: „Rugina roților dințate”, Editura „Castrum de Thymes“ Giroc, 2023.
7. März 2024, 17:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Im schriftstellerischen Dialog: der Autor Nicolae Preda und seine neueste Buchveröffentlichung: „Rugina roților dințate”, erschienen im Verlag „Castrum de Thymes“ Giroc, 2023.
Judecătoria Hunedoara în anul 2023 – după cum ne spunea președintele acesteia, judecătorul Gheorghe Ungureanu – s-a încadrat în gradul general de eficiență EFICIENT. În anul 2023 au fost înregistrate un număr de 6371 dosare nou intrate, din care 5647 cauze civile și 724 cauze penale. Au fost soluționate un număr de 5487 dosare, din care 4752 cauze civile și 735 cauze penale. Schema de personal a Judecătoriei Hunedoara cuprindea un număr de 33 posturi din care: 9 posturi de judecător, 20 posturi de personal auxiliar de specialitate, 2 posturi de personal conex și 2 posturi de personal contractual. – Vorbiți-ne despre posturile ocupate de judecători. – În perioada 01.01.2023 – 22.03.2023 am avut 3 judecători pe complete specializate în materiile civil, insolvența persoanei fizice, contencios administrativ și fiscal, litigii cu profesioniștii, minori și familie și 2 judecători pe complete specializate în materie penală și în materie civilă și în materie contencios administrativ și fiscal cauze având ca obiect plângere contravențională și anulare proces verbal de contravenție. Începând cu data de 23.03.2023 – 4 judecători pe complete specializate în materiile civil, insolvența persoanei fizice, contencios administrativ și fiscal, litigii cu profesioniștii, minori și familie și 2 judecători pe complete specializate în materie penală și în materie civilă și în materie contencios administrativ și fiscal cauze având ca obiect plângere contravențională și anulare proces verbal de contravenție. Între 16.06.2023 și 15.10.2023 – 5 judecători pe complete specializate în materiile civil, insolvența persoanei fizice, contencios administrativ și fiscal, litigii cu profesioniștii, minori și familie și 2 judecători pe complete specializate în materie penală și în materie civilă și în materie contencios administrativ și fiscal cauze având ca obiect plângere contravențională și anulare proces verbal de contravenție. Perioada 16.10.2023 – 31.12.2023 – 5 judecători pe complete specializate în materiile civil, insolvența persoanei fizice, în materie contencios administrativ și fiscal, litigii cu profesioniștii, minori și familie și 1 judecător pe complete specializate în materie penală. – Punctați-ne posturile ocupate de personalul auxiliar de specialitate. – În perioada 01.01.2023 – 03.12.2023 – 15 grefieri (grefier-șef și 14 grefieri), iar începând cu data de 04.12.2023 – 16 grefieri. Între 01.01.2023 și 01.10.2023 – 3 grefieri-arhivari, iar în perioada 02.10.2023 – 08.12.2023 – 2 grefieri-arhivari. Începând cu 09.12.2023 – 1 grefier arhivar.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România i-a urat „La mulți ani!” jurnalistului de radio Viorel Popescu într-o manieră emoționantă, printr-o seară aniversară, cu invitați speciali, care a avut loc la Universitatea Ecologică din București. Renumitul om de radio a pus în slujba presei presei din România vocație, dăruire și o activitate neobosită, care continuă, și este astăzi un adevărat reper al jurnalismului românesc, aspect subliniat, în cadrul evenimentului, de președintele UZPR, Sorin Stanciu.
Viorel Popescu, care a primit o distincție a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România la împlinirea vârstei de 80 de ani, a scris istorie în decenii de muncă jurnalistică prestigioasă la Radio România Actualități, instituție în fruntea căreia s-a aflat un deceniu. Este unul dintre cei mai străluciți jurnaliști români, cu o activitate notabilă în varii domenii: radio, televiziune, presă scrisă. Din 1982 până în 2007 a lucrat la Radiodifuziunea Română, unde a realizat emisiuni precum programul „Orele serii” (orele 18:00-20:00), emisiunea duminicală „Five o’clock” și emisiunea „La sugestia dvs.”.
Între anii 1996 și 2006, Viorel Popescu a fost directorul postului Radio România Actualități. Emisiunea sa de referință a fost „Viața ca un spectacol”, prima emisiune cu public din istoria Radioului, difuzată în direct, în fiecare ultimă duminică a fiecărei luni, timp de zece ani. A fost primul realizator de emisiuni radiofonice cu public transmise live la Radio. „Mă mândresc cu faptul că am cucerit foarte multe inimi, ceea ce reprezintă visul oricărui slujitor al radioului”, spune Viorel Popescu.
Membru în Comisia de atestare profesională a UZPR, unde oferă o expertiză neprețuită noilor colegi de breaslă care vin să întărească rândurile Uniunii, Viorel Popescu își duce mai departe destinul profesional, ca senior al presei românești care privește înapoi cu mândrie și înainte cu optimism.
„Profesiunea de credință a oricărui gazetar respectabil trebuie să fie slujirea adevărului” (Viorel Popescu)
S-a dat startul celei de-a doua ediții a concursului „Mici mari jurnaliști”, care își propune să mențină vie amintirea jurnalistului Doru Dinu Glăvan și care urmărește să descopere și să pună în valoare talente provenite din rândul elevilor cărășeni.
Concursul se adresează tinerilor și cuprinde trei categorii, respectiv elevi din clasele 5-6, din clasele 7-8 și clasele 9-12. „Ne propunem încurajarea creației jurnalistice și publicistice ca domeniu distinct al vieții spirituale, descoperirea de tinere talente pe care să le încurajăm să devină jurnaliști onești, creativi, dedicați publicului larg, apărători ai drepturilor, libertăților și demnității profesionale, ai libertății de exprimare”, a afirmat Camelia Duca, director executiv al Societății „Metarsis”, principalul organizator al acestui concurs.
Reportajele având ca titlu „Minunată-i prietenia” pot să evoce personalități, evenimente sau aspecte din realitatea cotidiană redând emoțional, afectiv, pozitiv, unul dintre cele mai nobile sentimente omenești – prietenia, a tinerilor cu locuri, oameni, culturi, etnii, popoare și chiar țări.
Textele pentru clasele 5-6 trebuie să aibă minim 16 rânduri și maxim 23, iar cele pentru clasele 7-8 și 9-12, minim 32 de rânduri și maxim 96 de rânduri. Acestea trebuie însoțite de datele de identificare ale autorului, respectiv nume, prenume, clasa, școala, profesor coordonator, telefon și adresă de e-mail până la data de 1 iunie pe adresa: contact@metarsis.ro sau pe adresa Societatea pentru Cultură Metarsis, Reșița, str. Libertății nr.13, Librăria Semn de Carte.
Gala de premiere va avea loc în 7 iunie, la ora 14:00, la sediul din Lunca Bârzavei al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici”.
Ediția din acest an este dedicată fiicei lui Doru Dinu Glăvan, jurnalistă la rândul ei, Oana Maria Glăvan Cenan, plecată dintre noi în toamna anului trecut.
Concursul „Mici mari jurnaliști” este organizat de Societatea pentru Cultură Metarsis, în colaborare cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – Filiala Caraș-Severin, Inspectoratul Școlar Județean, Biblioteca județeană „Paul Iorgovici”, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale și Forumul Democratic al Germanilor din Caraș-Severin. (reper24.ro)
Motto: Într-o țară prea frumoasă și bogată/ Din păcate guvernată de (ne)oameni și de falșii patri(h)oți/ Și poetul e mai trist ca niciodată! Ce bine-ar fi ca măcar pentru o clipă/ ,,Avram Iancu să fim toți”! Cred, că la poarta Europei, România mea de lacrimi și sudoare/ N-ar mai fi cum este astăzi națiunea umilită/ Și-ar fi mândră, fericită în corul lumii de popoare! (D.B)
ANCMRR (Asociația Națională a Cadrelor Militare în Retragere și Rezervă) Filiala Timișoara ne-a găzduit cu mare generozitate pentru care mulțumim domnului președinte (col.rez.) Dragoș Valentin Dumitrașcu, a prezenta iubitorilor de istorie și nu numai secvențe memorabile dintr-o altă istorie a poporului român, scrisă cu sânge, iubire și demnitate națională într-un timp în care cotropitorii au încercat să ne supună și să ne reducă la tăcere. Dar, dintotdeauna nația română a dat eroi, martiri, jertfe și conștiințe pe altarul supraviețuirii ca o națiune de sine stătătoare în corul de popoare al lumii moderne. Și Avram Iancu, sau cum este numit în legendele și scrierile vremii dar și actuale, în dicționare și în enciclopedii: ,,Crăișorul Munților” în memoria colectivă, prefectul-erou,, Craiul Munților„,Regele Munților„ este unul dintre aceștia, este figura emblematică a luptătorului neobosit pentru drepturile românilor ardeleni, despre care ne vorbește domnul col.(rez.) Ștefan Tat, un împătimit de istorie dar și un patriot autentic.
,,Avrămuț, cum îl alintau apropiații, s-a născut ,,la vremea cireșelor” probabil în perioada lunilor iulie-august în anul 1824 în Vidra de Sus, în prezent localitatea purtându-i numele, din județul Alba și a murit în noaptea de 9/10 septembrie 1872 în ținutul Zărandului la Baia de Criș, jud. Hunedoara. Era considerat după unele surse urmașul lui Horea, prin bunicul său Gheorghe Iancu,participant la răscoala din anii 1784-1785, băiatul lui Alisandru Iancu, iobag, devenit jude și, ,,gornic” (pădurar) domenial administrator fiscal din Vidra de Sus ,,era băiat vesel și vioi, clocotea viața în el, îndrăgea muzica și cântul din gură, frunză, fluier, violină și flaut, avea temperamentul singular al moților, era gânditor și scurt la vorbă. A început învățământul primar la școala din satul natal a continuat pregătirea la gimnaziul maghiar cu predare în limba latină la Zlatna jud. Alba, fiind apreciat ca un elev sârguincios a terminat cu calificative maxime -,,eminens” la toate materiile.De aici în anul 1841 a fost înscris la clasa superioară a Liceului Piarist din Cluj, cu numele maghiarizat Jank Abraham la clasa umană și filozofie. După terminarea liceului cu note foarte bune, în anul 1844 tânărul moț înalt subțire dar viguros și chipeș cu stare material a părinților care îi permitea, a început cursurile Academiei de Drept din Cluj, ca să devină avocat, pentru a putea lupta în cunoștință de cauză împotriva nedreptăților la care erau supuși conaționalii săi români și mai ales eliberarea lor. Ca student era cunoscut că a susținut cu cărți, cu haine și uneori chiar cu bani pe colegii nevoiași, iar în ultimul an cu colegii, printre ei și Alexandru Papiu Ilarian a organizat o societate academică, sub egida căreia a care a scos ,,o foiță studențească săptămânală” cu titlul sugestiv ,,Aurora” sau ,,Zorile pentru minte și inimă”. Devine avocat, în anul 1848, din această perspectivă înțelege mai bine sensul mișcărilor sociale din anii 1848-1849, denumite generic ,,mișcări revoluționare”, în statele europene au avut un pronunțat caracter national-democratic, cu multe revendicări social-politice, cu caracteristici proprii fiecărei țări, determinând în unele imperii sau țări modernizarea conducerii administrative statale și trezind în conștiința popoarelor subjugate dorința lor de libertate de obținere a unor drepturi social-democratice și de unirea lor formând state naționale. Desigur despre Avram Iancu ,,moțul împotriva imperiului”, luptătorul neobosit și patriotul absolut al națiuni române se pot scrie și (re)scrie istorii se pot ține dezbateri în aer liber și mai ales adunări prin care să readucem în actualitate vocația ,,Crăișorului Munților” de credință și iubire față de națiunea română și patrie, față de limba română și libertatea de a fi liber a tuturor persoanelor. Nedreptățile vieții i-au afectat profund sănătatea, i-au zdruncinat sufletul său nobil. Cu toate îngrijirile acordate omenește de către fruntașii români, nu și-a mai revenit. Se stinge pe 10 septembrie 1872. A fost și va rămâne în panteonul iubiri noastre figura emblematică a demnității poporului român. Timișorenii cinstesc memoria marelui luptător pentru drepturile românilor din Transilvania, Avram Iancu, printr-un monument, opera în piatră a sculptorului Dimitrie Pălălău, inaugurat în anul 1992, este amplasat la grădinița din fața Școlii Gimnaziale nr.19 ce-i poartă numele de pe Bulevardul Cetății nr.24, prin denumirea unei piețe, Avram Iancu.
NOTE: Pop Ioan Aurel, Bolovan Ioan ,,Ardealul pământ românesc – Problema Ardealului văzută de un american” Ed. Vatra Românească, Cluj Napoca 1991. Dragomir Silviu ,,Avram Iancu – O viață de erou” ediție îngrijită cu studiu introductiv și notă asupra ediției de Ioan Bolovan și Sorin Șipoș, Ed. Școala Ardeleană, Cluj Napoca 2022. Dudaș Florian ,,Avram Iancu în tradiția românilor” ediția a doua revăzută și adăugită. Ed. de Vest Timișoara 1998.
5 martie 2024, ora 16.30, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Concert de romanțe sub semnul lunii lui Mărțișor, cu prof. Elena Cozâltea; acompaniament muzical: Angela Kovács; lecturi literare alese de Simona Păun.
Expoziție origami, cu Ecaterina Trebel (Reșița).
5. März 2024, 16:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Romanzen-Nachmittag mit Elena Cozâltea, im Zeichen des Märzchen und des Internationalen Frauentags, des 8. März; musikalische Begleitung: Angela Kovács. Literarische Einlagen: Simona Păun.
Origami-Ausstellung von Ecaterina Trebel (Reschitza).
In memoriam Edith Guip-Cobilanschi (*12 iulie 1937, Oțelu Roșu – † 17 ianuarie 2024, Timișoara). O întâlnire cu cărțile ei, la șase săptămâni de la trecerea ei în eternitate.
4. März 2024, 16:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
In Memoriam Edith Guip-Cobilanschi (*12. Juli 1937, Ferdinandsberg – † 17. Januar 2024, Temeswar). Begegnung in Erinnerung mit ihren Büchern, sechs Wochen nach ihrem Hinscheiden.
Se vorbește frecvent despre patrimoniul nostru cultural, dar nu se prea cunoaște cum este definit, din ce constă. Legea nr. 182/25.10.2000, precizează faptul că patrimoniul cultural național cuprinde ansamblul „bunurilor identificate ca atare, indiferent de regimul de proprietate asupra acestora, care reprezintă o mărturie și o expresie a valorilor, credințelor, cunoștințelor și tradițiilor aflate în continuă evoluție; cuprinde toate elementele rezultate din interacțiunea, de-a lungul timpului, între factorii umani și cei naturali”. (Art.2).
În toată perioada în care Filiala „Valeriu Braniște” – Timiș a UZPR este condusă de conf. univ. dr. Ioan DAVID, s-a considerat necesară asumarea unei reale responsabilități din partea ziariștilor din organizație, în a contribui activ la îmbogățirea și prețuirea patrimoniului cultural național, prin frecvente discuții și dezbateri cu și despre oamenii care se implică în această direcție. În acest larg context, a avut loc și acțiunea organizată la sediul filialei din incinta Bastionului Theresia, din data de 26 februarie a.c. Nu a fost vorba doar de o simplă prezentare de carte, ci s-a dezbătut importanța editării unei reale colecții de biografii și istorisiri, realizate în cei 25 de ani de când apar volumele intitulate generic „Cărășeni de neuitat”, ajungându-se acum la volumul 45.
S-au adus aprecieri elogioase la adresa celui care are un merit incontestabil pentru această impresionantă realizare, Prof.univ.dr. Constantin FALCĂ. Născut în comuna cărășană Răcăşdia, în ziua de 26 mai 1942, actualul octogenar, membru activ al UZPR, Constantin Falcă este un reputat specialist în domeniul medicinei veterinare, cu recunoașteri remarcabile. (Spre exemplu: Premiul „Alexandru Locusteanu”, pentru publicarea de tratate şi lucrări de înaltă valoare științifică, în domeniul Medicinei veterinare, acordat de Asociaţia Generală a Medicilor Veterinari din România; Premiul „Traian Săvulescu”, al Academiei Române ș.a.).
Așa cum arăta și dl. Ștefan TAT, încă de la primul volum, colaborarea dintre cei doi inițiatori și autori răcășdeni, Petru CIUREA și Constantin FALCĂ, a fost una exemplară. Amândoi s-au bucurat de cunoașterea și prețuirea oamenilor cu fapte bune și cu origini cărășene. Petru Ciurea a absolvit Facultatea de Litere de la Universitatea “Regele Ferdinand” din Cluj și și-a început cariera didactică ca profesor la Şcoala Medie Tehnică de Cărbuni din Anina, județul Caraș-Severin. De-a lungul activității sale profesionale de excepție, prof. Petru Ciurea și-a adus contribuția în domeniul educației din funcția de director, inspector, șef al secției de învățământ și chiar vicepreședinte cu problemele de învățământ și cultură.
Aceste 45 de volume, editate și publicate în ultimul sfert de veac, s-au adunat în cele peste 6500 de pagini, peste 4000 de „medalioane” (cum le-au numit autorii) ale unor persoane, (unele chiar recunoscute personalități), cu contribuții deosebite, originare și județul Caraș-Severin. Meritul comun este că au îmbogățit și/sau au pus în valoare cultura națională, nu doar a cărășenilor.
Discuțiile membrilor UZPR prezenți, precum și a invitaților au, scos în evidență valoarea rămasă în urma eforturilor depuse, cu semnificații deosebite inclusiv de impact asupra locuitorilor bănățeni, cu ocazia lansării și difuzării fiecărui volum.
Astfel, jurnalistul longeviv Ioan MEDOIA a evocat unele momente trăite cu ocazia unor evenimente prilejuite de lansări, exemplificând bucuria participanților de a-și regăsi în carte date despre oameni dragi care le-au înnobilat spiritual. Așa cum s-a întâmplat și la liceul „Romulus Ladea” din Oravița, toți dintre cei prezenți manifestându-și emoția, odată cu rememorarea profilului regretatului lor profesor Ion Nicolae CENDA. Dl. Ioan MEDOIA a mai adăugat aprecieri asupra faptelor ziaristice ale autorului Constantin FALCĂ, modul în care Domnia sa a dat o imagine reală asupra culturii Banatului multietnic.
Președintele și fondatorul „Asociației publiciștilor presei rurale din Banat”, profesorul Ioan TRAIA a evidențiat valoarea volumelor „Cărășeni de neuitat”, în care au fost prezentați în „medalion” mai multe personalități care s-au dedicat cu pasiune presei rurale de-a lungul timpului. Chiar dacă unele prezentări sunt destul de sumare, sunt binevenite chiar dacă reprezintă doar „un ciot”, acesta provoacă cititorul la „intervenție”, pentru completări și dezvoltări, în volume ulterioare sau prin alte scrieri. „Această colecție nu s-a dorit o enciclopedie ci poate fi încadrată în categoria periodicelor de cultură istorică regională”.
Dl. ing. Andrei GOȘCOROVOZ, cu o amplă experiență în documentare și scriere, a opiniat în legătură cu interesul deschis și ușurința de a citi conținutul volumelor, limbajul și stilul exprimării fiind potrivit publicului larg. De asemenea, acest impresionant fond publicistic contribuie la cunoașterea trecutului județului Caraș Severin, prin oamenii născuți pe aceste meleaguri.
Publicista Constanța Sylvia HÂRCEAGĂ, a folosit un ton mai critic asupra unor aspecte formale de concepere și editare, dar a apreciat conținutul și modul tenace de acțiune al autorului principal, în migăloasa muncă de antrenare a colaboratorilor și de colectare a materialelor. Colecția poate fi încadrată în categoria lucrărilor colective, cuprinzând adevărate povești de viață, dar cu un efort și implicare excepțională a coordonatorului. În cele 45 de volume, există și unele prezentări ale unor personalități în viață, cu detalii semnificative evocate în evoluțiile lor (ex. compozitorul Sabin PĂUȚA), despre care au apărut mai multe scrieri în completare, în volume diferite.
Frumoase cuvinte a rostit și dl. Profesor Marius TERCHILĂ, accentuând „densitatea de erudiție și cultură” pe care a regăsit-o în paginile colecției. A făcut o legătură cu propriile scrieri ciclice legate de particularitățile Banatului montan și despre efectele sale asupra evoluției spiritualității din regiune.
Profesorul de istorie Alexandru GIURICI a apreciat curajul și sârguința colegului Constantin FALCĂ, în punerea la dispoziția cititorilor a unor scrieri de mare utilitate, mai ales pentru locuitorii județului Caraș Severin, dar și de interes pentru cei care vor să descopere spiritul acestor locuri.
În intervențiile lor, preotul Horia ȚÂRU și poeta Mara MÂNDROANE au adăugat aprecieri privind autenticitatea conținutului, cu referiri mai multe asupra ultimului volum 45, dar și a nevoii stringente de a se asigura continuitatea volumelor, prin atragerea cât mai multor tineri scriitori sau jurnaliști, pasionați de cercetare.
În finalul dezbaterilor, au fost transmise sincere felicitat profesorului universitar dr. Constantin FALCĂ, recomandându-se continuarea cercetării și scrierii, căutând formarea unor discipoli, cu dragoste față de cultură și prețuire a patrimoniului cultural național, în speță cel cărășan.
Filiala UZPR „Valeriu Braniște” Timiș și-a propus susținerea în continuare a publiciștilor și ziariștilor preocupați nu doar de știri cotidiene, ci și de ridicare a gradului de cultură a cititorilor, respectiv a celor implicați în descoperirea și punerea în pagini a unor date și povești de viață despre oameni și fapte cu contribuții la îmbogățirea spiritualității bănățene, implicit a celei naționale.
La București, Consiliul Național al Audiovizualului a organizat în această seară o Gală pentru Excelență în Jurnalism, un eveniment dedicat recunoașterii publice a devotamentului și profesionalismul jurnaliștilor români care au participat în ultimii doi ani la misiuni în zone de conflict. Gala este parte din campania Consiliului Europei destinată promovării, protecției și siguranței jurnaliștilor. Potrivit reporterului Mihaela Helmis, cei prezenți la gală au vorbit despre experiențele trăite în calitate de corespondenți de război în Ucraina și Israel. Printre ei, colegul nostru Mario Balint, unul dintre cei trei jurnaliști Radio România Actualități care au mers în Ucraina.
Mario Balint: Am ales să ne împărțim în două echipe. Ilie Pintea a ales Cernăuțiul ca bază cu deschidere spre Kiev. Eu am ales Odesa, pentru că mi se pare că frontul de sud are multe de spus, a avut și va avea multe de spus în continuare. Evident, Odesa, Herson, Zaporojjie, Nikolaev, aceea a fost zona noastră de „joacă”. Şi puştiul echipei, Alex Buzică și care rămâne, practic, baza corespondențelor de front de la Radio România Actualități. (rador.ro)
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România își exprimă profunda tristețe odată cu trecerea la cele veșnice a marelui scriitor și jurnalist Dinu Săraru, personalitate macantă a culturii românești, maestru al cuvântului scris, care lasă în urmă o moștenire unică în literatură, teatru și gazetărie. Dispariția sa lasă gol imens în cultura națională.
Născut la 30 ianuarie 1932, în Râmnicu Vâlcea, Dinu Săraru a fost un om de o generozitate și căldură rar întâlnite și un scriitor și publicist de excepție, încurajând permanent tinerii colegi de breaslă, oferind fără rezerve sprijinul și sfaturile sale. Talentul său scriitoricesc unic, dragostea profundă față de universul autentic al satului românesc au inspirat generații întregi de scriitori, jurnaliști și cititori.
Constructor vizionar de instituții teatrale și manager dedicat artiștilor, Dinu Săraru și-a pus amprenta asupra destinului artistic al multor generații de artiști.
Contribuțiile sale remarcabile în domeniul cultural au fost recunoscute și onorate cu numeroase distincții, printre care Medalia și Ordinul „Meritul Cultural”, titlul de Cavaler al Ordinului Național „Steaua României” și Premiul Național al Ministerului Culturii.
Prin operele sale, scriitorul Dinu Săraru a adus în prim-plan valorile românești, lumea satului, îmbogățind patrimoniul național. Dinu Săraru a fost o personalitate de excepție, care și-a dedicat viața spiritualității românești și a cărui memorie va rămâne veșnică în Panteonul culturii naționale.
Într-o atmosferă de prietenie, în minunatul oraș Lugoj, primăvara și-a anunțat venirea, ca o zână a cântat și a dansat în poezie, pictură, proză și muzică folk la restaurantul Gasthause Eduard din Lugoj, 29 februarie 2024. Am vrut să întâmpinăm primăvara, să o îmbrățișăm cu toată dragostea de viață și să-i oferim un sac cu mărțișoare speranțe, pur și simplu un cadou pentru eternitate, să o îmbrăcăm în culorile din tablourile pictate de minunata lugojeană Tunde Petnehazen, să donăm celor îndrăgostiți licoarea tinereții. Manifestarea culturală a cuprins valori materiale și spirituale, reviste în ale căror pagini se reunesc creații literare ale oamenilor de cultură din Banat și nu numai. Acest eveniment a reprezentat un catalizator al multor inițiative culturale care vor fi realizate anul acesta în Lugoj, Timișoara și alte orașe. Au participat scriitori, poeți, actori, cantautori, ziariști, jurnaliști și iubitori de cultură care cred și sper că astăzi, mai mult ca oricând, este nevoie de promovarea literaturii, promovarea limbii române, a tradiției și civilizației, istoriei, religiei, poeziei, prozei, a tuturor lucrurilor ce definesc poporul român, cultura este cartea de identitate a țării noastre. Cei care au luat cuvântul în cadrul acestei întâlniri cu miros de primăvară au fost: actrița și poeta, directoare a periodicului de cultură ”THEATRUM Civitatis”, Maria Rogobete care a și deschis poarta cuvintelor, astfel că jurnalistul și poetul Dumitru Buțoi a prezentat revistele „VIP SENIORII” și „Luceafărul de Vest” Timișoara- sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, a urmat profesorul Gheorghe Lungu, afiliat la Asociația Presei Rurale din Banat și care îngrijește „Foaia Săcoșană”, revistă care apare trimestrial, apoi minunații actori ai teatrului lugojean: Loredana Lupescu și Constantin Goloșie, poetul Nicolae Toma care a amintit despre revista „ALMĂJUL”- in memoriam profesor Gheorge Rancu Bodrog, o revistă în care toți colaboratorii au așternut în pagini câteva gânduri de aducere aminte a aceluia care a fost jurnalistul, scriitorul, prietenul Gheorghe Rancu Bodrog, un mentor al multor colaboratori, a continuat scriitorul, jurnalistul Cristian Ghinea, Membru al Uniunii Scriitorilor din România care a uimit participanții cu „Bunuba”-endangered language: Romanian din cartea „Scrisori din Republica Utopia”, Editura „Nagard”, o scrisoare utopică din multele scrisori utopice puse în paginile cărții, iar scriitorul Aurel Muntoiu a vorbit despre „Ziua Femeii”, istoria acestei zile dedicate tuturor femeilor din lume, caricaturistul Cristinel Vecerdea, plasticiana Tunde Petnehazen, poetul Panait Ionel a recitat câteva poezii din opera sa și cantautorii Mâinea Grigore și Vasile Gondoci. Toți participanții și-au colorat sufletul cu minunatele opere ale artistei Tunde Petnehazen, o expoziție de pictură despre care a vorbit renumitul caricaturist Cristinel Vecerdea din Lugoj, zis Criv. Recitalul de muzică folk susținut de cantautorii Vasile Gondoci din Lugoj și Grigore Mâinea din Timișoara a făcut ca toate mărțișoarele primite cadou să vibreze în piepturile tuturor femeilor din sală. Cum mult așteptații ghiocei își arată ”colții dorință” cu care sărută frunțile dezmorțite ale pământenilor, cum toți suntem de fapt un anotimp, iar întotdeauna primăvara începe cu noi, iată poezia ce izvorăște dintr-un suflet de femeie, Mia Rogobete:
ASTĂZI SUNT O PRIMĂVARĂ Calc pe urmele iubirii, mirosul ei mă plimbă prin tot orașul, la fiecare colț văd un sărut ce-și schimbă hainele de față cu trecătorii. Sub umbra rătăcită a celui mai iubit pământean și îmi place să ascult poveștile tuturor oamenilor cu gust de fagure iubire. Sunt iarna care a uitat să îmbrace pământul cu fulgi albi de zăpadă, copii ai înghețului. Aud voci care îmi sparg urechile, dar cine sunt ele să-mi țină evidența atingerilor? Îmbrățișez „Ceasul Electric”, îi ascult inima, bate atât de tare, se aude un șuierat, mi-e frică să nu-i sară din piept, știți ce e? Se joacă cu mine, prind momentul și plec, sunt pe strada cu actori, sunt atâtea măști și nu pot să strig pe nimeni, dar iată că o mască îmi pune în palmă trei ghiocei. Cum? Încă mai este iarnă? Sunt adevărați? Și din nou plâng de bucurie, aud hohotele de râs și văd dorințele nebune care stau la coadă să cumpere bilete, o clipă am crezut că Traian Grozăvescu îmi strecoară o scrisoare în buzunarul de la pardesiu, dar nu… era gândul meu alb care face ce vrea cu viața lui, atâția pereți în jur, fiecare cu copilăria lui, cu trăirile lui, și din nou iubirea își face apariția dezinvoltă, chiar obraznică, o rebelă își poartă coronița de brândușe pe-o parte și spune tuturor să o urmeze, dar cine se crede oare? Ating petale de ghiocei și mă transform. Cine ești? Cine sunt? Ce dorești? Din cer, brândușele îmi cad în palmă, ascult, în mine cântă o privighetoare… oare cine îmi picură dorul pe tâmple? Astăzi vreau să fiu o primăvară!
Motto: ,,A venit primăvara iubito/ Ascultă, ne bate imnic la fereastră / Cu un buchet de ghiocei/ E liniște și pace în casa noastră/ Renaște viața prin mugurii ce-au înflorit pe zare/ Și prin iubirea binecuvântatelor femei/ A venit primăvara iubito cu parfum de sărbătoare”!
Sub semnul enigmatic al unui anotimp plin de miracole și explozii de muguri și ghiocei ne asumăm (ne)liniștea din cuvântul ce zidește columna de iubire, lumină și prețuire pentru ființa născătoare de ființe, femeia, mamă, soră, iubită și luăm cu asalt orașul cultural-artistic Lugoj, județul Timiș, pentru ca, din preaplinul iubirii noastre să dăruim un strop de fericire eternului femin. Așadar, ziariști, poeți, scriitori și iubitor de frumos din Timișoara și Lugoj s-au întâlnit la o terasă cochetă și generoasă pentru a cinsti cum se cuvine colegele noastre de breaslă și comuniune social-cultural-artistic, prin muzică și poezie la o cafea cu aromă de autentică sărbătoare și iz de primăvară. Doamnele și domnișoarele au fost întâmpinate de ,,poeți” care le-au oferit mărțișoare.
Gazda noastră, Maria Rogobete a deschis acest inedit moment de suflet, armonie și iubire, cu recitarea în stilul său inconfundabil, deh, e și actor amator la teatrul municipal din Lugoj, unui poem dedicat femeii-mamă, dar și colegul său de teatru, domnul Constantin Goloșie ne-a determinat să-l apaludăm pentru câteva clipe de suspans, subtil ironice la adresa genului feminin. După această introducere care a mai încălzit puțin atmosfera, domnul Aurel Constantin Muntoiu, ne-a prezentat în sinteză un material relevant despre femeia-mamă, ca izvor al nașterii, credinței, iubirii și dăinuirii în timp și peste timpuri, din care redăm câteva secvențe elocvente. ,,Femeia, făptura blândă și delicată a ocupat întotdeauna un rol important în istoria umanității. Iar Biserica recunoaște acest rol al femeii și îi dă cinstirea cuvenită. Instituția Bisericii cinstește mama, soția, sora, fecioara, fetița. Cinstește femeia în esența ei. Luna Martie este Ziua Mamei, chipul mamei luminează sufletul oricui om care a avut parte de dragoste din partea acesteia și toată viața îi poartă în inimă cele mai alese sentimente. Modelul prin excelență de mamă este cel al fecioarei Maria, în brațele căreia își găsesc refugiu și alinare toți cei oropsiți și împovărați. În ea se descoperă pentru fiecare femeie chipul original al feminității și afecțiunii materne. Ziua în care caea ma sfântă între fecioare primește demnitatea de a fi Mama Celui Prea Înalt este ziua de 25 Martie. În acest context un sfânt părinte spunea: ,,Dați-mi mame creștine și voi schimba fața lumii”! De asemenea Simion Mehedinți, un bun patriot și creștin afirma: ,,Un neam și un popor atâta prețuiește cât a învățat din Evanghelie”! Parafrazându-l am putea concluziona că, valoarea unui neam se vădește în numărul de mame creștine”.
Cantautorii Vasile Gondoci din Lugoj și Grigore Mîinea, Timișoara, ne-au încântat sufletul prin interpretarea dezinvoltă a unor piese muzicale dedicate Zilei Femeii. În același registru de sărbătoare ne-au mai reținut atenția, prin cele prezentate domnul Gheorghe Lungu, despre Dragobetele la români, material înserat în Foaia săcoșană, afiliată la Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat. Loredana Livia Lupescu, poetă și actor amator, printr-un recital de excepție, Ionel Panait, poezii pentru femei, Ion Teca, recitat poezie dedicată mamei. Au mai rostit alocuțiuni cu mesaj de sărbătoare, Cristian Ghinea, Dumitru Toma, Redeșteptarea Lugoj, Nicolae Laiețiu, Actualitatea Lugoj, Nicolae Toma, VIP Seniorii Timișoara. Cunoscutul artist plastic și caricaturist de notorietate Cristinel Vecerdea-CRIV din Lugoj a prezentat expoziția personală 20 de tablouri pictate, pe pânză amenajată în incinta terasei Gasthaus ,,Eduard”. Autor doamna Tunde Eniko Petnehazi din Lugoj, absolventă a Facultății de Arte. O expoziție de culoare și lumină care risipește în spațiu o doză de suprarealism și reverie cromatică, de profundă contemplare, care a întregit în mod fericit ambianța și solemnitatea sărbătoririi eternului feminin.
LA MULȚI ANI FEMEIE, LA MULȚI ANI MAMĂ! P.S. S-a prezentat pe scurt sumarul recentelor reviste; UZPR nr.32, VIP Seniorii, Redeșteptarea Lugoj, Foaia Săcoșană . Ca o surpriză plăcută am constatat faptul că; în ciuda tuturor problemelor cu care se confruntă presa print ,, Presa rurală nu moare”, aici în proximitatea Lugojului, colegul de breaslă Dumitru Toma, prin strădaniile sale și desigur cu sprijinul unor autorități locale, mai ține în viață câteva publicații lunare, trimestriale de utilitate publică cum ar fi; Informația de Bethausen, Foaia de Nădrag, Curier de Găvojdia, Informația de Tomești. Vom reveni!
Participanții la simpozionul Ioan Velișcu Boldea – intelectuali, oameni de cultură și iubitori de tradiție au evocat prin cuvinte alese personalitatea remarcabilă și calitățile deosebite de om și coregraf. Pentru a cuprinde necuprinsul trăit de Velișcu Boldea în viața sa azi ați mărturisit întâmplări și fapte trăite împreună cu scopul păstrării obiceiurilor, datinilor și tradițiilor pentru nemurirea neamului. S-a căutat frumusețe, autentic și măreția Divinității în Marea Creație – omul, în haine, cântec și joc. Privind mișcarea ritmică a trupurilor mlădioase ale tinerilor în iureșul jocului popular, ai impresia că vezi câmpul de flori ce se leagănă în adierea zefirului. Acum, în 22 februarie 2024 s-au împlinit 18 ani de când Cerescu Părinte l-a chemat la odihna veșnică pe Velișcu Boldea, vrednic fiu al neamului românesc, personalitate de seamă al culturii noastre, neîntrecut slujitor al Sfintei Tradiții care și-a dedicat viața adevărului și frumosului. A fost o figură emblematică a tradiției românești, la cumpăna dintre milenii, un om care se naște la câteva zeci de ani. De acolo din cer veghează asupra poporului lui Dumnezeu (român) să nu-și piardă credința și identitatea națională în vremurile tulburi ale sec. XXI. Ioan Velișcu Boldea, fiu al Țării Almăjului, a fost un cititor pasionat și autodidact, era un om blând, modest, răbdător, la adăpost din calea superficialității lumii decadente, înzestrat cu har și dar. A știut să-și mențină în timp probitatea morală și profesională, pe care a păstrat-o cu demnitate, suferind chiar privațiuni pentru curajul său în vremea regimului comunist. A fost și a rămas un model de iubire și nădejde în păstrarea Sfintei Tradiții. A fost cinstit ca firul de iarbă, onest și profesionist înzestrat de Dumnezeu cu dragoste pentru tradiția românească și a cultivat acest dar în viața culturală. A văzut în ortodoxie și in tradiția românească particularitatea poporului român de a aduce un suflu nou Uniunii Europene. A fost un om dur cu cei care susțineau amestecul de spirit și idei străine de credința străbună. Nu s-a ferit să-i critice pe politicieni și pe administratori atunci când aceștia au slujit interesului personal sau de grup și nu celui național. Nu știu dacă eu gândesc ca el, sau dacă el este cel care m-a influențat în privința slujirii neamului românesc. În întâlnirile astrale cu sufletul său mi-a spus că este foarte mulțumit pentru faptul că este atât de apreciat și comemorat de către domnul director Țunea Gheorghe, doamna directoare Mariana Dănescu și doamna Angelica Herac – îngerul almăjenilor care au organizat atâtea festivaluri și simpozioane, întâlniri cu colaboratorii lui și le mulțumește. Dar este nemulțumit că în folclor au apărut mercenarii și trădătorii din muzica populară românească (a poporului) îmbrăcați nemțește – tractoriști sau în costumele (salopetele) staliniste și ale coreenilor comuniști. Pun brâu peste cureaua la nădragi și se întreabă cui folosește și unde au văzut așa ceva. Au schimbat linia melodică a cântecelor. Muzica lor este după – duduie tractorul și ne-aduce bani, nu după cântecul păsărilor ca al păstorului mioritic – Orfeu. A învățat de la părinți si de la țăranii almăjeni să iubească folclorul ca pe ceva viu , care ne reprezintă și prin care putem să cunoaștem neamul acesta. Și-a dedicat viața cultivării valorilor autentice ale folclorului românesc, lea dus faima în întreaga lume prin concertele susținute de către ansamblului Sermenicul din Canada până în Japonia. Era conștient că portul, jocul și muzica populară românească autentică îl apropie pe om de Dumnezeu și de semenii săi, ceea ce este cultura românească cum spunea Blaga, cântec, joc, port. Omul de vocație a fost în permanență preocupat de copii și de oamenii cu care a lucrat pe care i-a iubit și prețuit în mod deosebit. Pentru personalitățile participante la această memorabilă întâlnire, cât și pentru urmași Velișcu Boldea rămâne ca unul din oamenii mari răsărit din acest colț de țară, prin mărețele sale fapte de cultură si spiritualitate. El a dovedit dragoste firească, autentică față de om și autenticul din viață fiind un bun pedagog și psiholog după cum o dovedesc faptele. Să păstrăm în taina inimii noastre memoria acestui mare Om de cultură, trăitor autentic al credinței străbune, un stâlp de lumină pentru Banatul de munte.
Motto: Femeie, mamă atotocrotitoare, soră și iubită Tu ești de-a pururea izvor de viață, lumină și iubire infinită! Mirajul primăverii să vă călăuzească pașii pe drumul aspru către stele, iar viața să vă fie înfloritoare cum mugurii pe ram/ Să aveți puterea de a (re)naște și a dărui iubire, precum mireasa din visurile mele, cînd zăpada sărută munții și se preface în dor, floare, lacrimă/ Iar tu, femeie, mamă soră și iubită, la țărmul speranței să rămâi verticală chiar dacă planeta se clatină! Vouă, femei răsărituri de soare/ Vă-nchin acest nemuritor poem/ Vouă, surori, iubite și mame atotocrotitoare/ Scut și spadă între iubire și blestem/ Și dacă fulgeră și plouă / Peste fruntea înaltă și senină/ La ceas deosebit poetul se înclină/ Și vă sărută mâinile-amândouă! Am împlinit din stele și luceferi/ Cunună pentru sărbătoare/ Acum când Martie, v-aduce-n suflet împlinirea/ Anilor frumoși ca zorii răsăritului de soare/ V-am plămădit acest poem din dragoste și dor/ Lumina lui să vă călăuzească-n viață/ Și-n suflet s-o purtați/ Ca pe blândă mângâiere/ Și binecuvântare în zi de Mărțișor! SCRISOARE PENTRU MAMA Cu ochii pe un cer pustiu / Și lacrima sub geană Din depărtare-ți scriu / Mi-e dor de tine mamă! Adorm și-mi este frig / Când visul se destramă Pe alte brațe plâng/ Mi-e dor de tine mamă! Cu ochii pe cerul fără stea/ Singurătății îi dau vamă Mi-e dor de mângâierea ta/ Mi-e dor de tine mamă! Aici și dincolo de stele/ Un glas duios mă cheamă Icoană sfântă a visurilor mele/ Mereu îmi va fi dor de tine mamă!
UZPR CARAS SEVERIN 