Omul de lângă noi – Sănătatea văzută prin ochiul limpede al unui Doctor în Științe Medicale (ne vorbește dr. Seviciu Caius – Deva)

Dr. Seviciu Caius

– M-am considerat întotdeauna și mă consider un om de înaltă probitate profesională și morală. Aceste calități vin atât din anii de studiu, dar și din familie.
Familia sădește în om modul de comportament, gradul de educație, spiritul de cunoaștere, iar școala le șlefuiește, le adâncește, le perfecționează bineînțeles dacă are ce. La mine a avut. Provin dintr-o familie de intelectuali. Tata a fost doctor în drept comun, un jurist de marcă în Banat și aș zice chiar în țară, cu studii făcute în străinătate. Iar dacă adaug și calitățile sale de politician dinamic și rafinat în PNL și Parlamentul României între anii 1930 – 1940, am alte motive de stimă și prețuire pentru părintele meu, chiar dacă a plătit pentru idealurile lui politice cu șase ani de temniță grea, care i-au grăbit sfârșitul.
Am avut de suferit în școală și facultate, șicane, constrângeri, anchete. Am învățat, am luptat, am reușit. Am terminat Liceul real „Coriolan Brediceanu” din Lugoj în 1960. Facultatea de Medicină din Timișoara 1960 – 1966. Apoi am intrat în exercițiul atât de complex, dar nobil de apreciere a sănătății oamenilor dându-le tot ce pot și ce știu.
Soția a fost medic neuro-psihiatru infantil, în prezent pensionară, iar băiatul este medic anestezist la o clinică de chirurgie cardio-vasculară în Statele Unite.
Am urmat toate etapele pregătirii și obligațiilor față de acei care au asigurat gratuitatea studiilor – medic de circă, secundar, specialist și primar. Din păcate, aceste stagii atât de utile au fost desființate în noua democrație. Toți absolvenții doresc să lucreze în orașe mari, dacă se poate în centre universitare.
Am 60 de ani – vechime în munca sanitară, 50 la stat și 10 în privat, de asemenea, 52 de ani în specialitatea Dermatovenerologie. Sunt Doctor în Medicină de la vârsta de 37 de ani.
Este cazul să vă spun de ce am ales specialitatea dermato-venerice. Pentru simplul motiv că încă din anii studenției m-am atașat de marele dermatolog, Profesor Doctor Mișu Anghelescu, șeful Clinicii Dermato-Venerologie din Timișoara, despre care am putea vorbi o zi întreagă și scrie zeci de pagini. Cu domnia sa am făcut și lucrarea de diplomă în anul VI și bineînțeles, și doctoratul. Îi port recunoștință veșnică. Am conștiința, fără falsă modestie, că mi-am făcut datoria, iar faptul că am publicat peste 60 de lucrări în reviste de specialitate din țară și de peste hotare, că sunt membru al unor societăți de medicină naționale și europene, reprezintă, îmi place să cred, dovezi ale recunoașterii și prețuirii.
Am fost și sunt apreciat ca un bun profesionist de foarte mulți bolnavi, care mă contactează și în prezent. La rândul meu am fost și sunt aproape de bolnavi, le înțeleg suferințele, le explic totul pe înțelesul lor. Niciun bolnav nu poate părăsi un cabinet fără un diagnostic, că e bun, că este discutabil, diagnosticul trebuie să existe. Sigur, poate fi modificat pe parcurs. Cu această ocazie aș sublinia importanța majoră a serviciilor de urgență, unde consultația, în foarte multe situații, după foarte multe minute de așteptare, se termină printr-o perfuzie care desigur impresionează, din păcate doar atât. Managerii și directorii medicali sunt responsabili de deficiențele existente.
Am intrat puțin în probleme organizatorice pentru că nu pot să nu introduc în această prelegere faptul că în activitatea mea am fost propulsat în funcția de Director al Spitalului Județean de Urgență Deva, nu pe criterii politice – pe criterii profesionale, în acel moment nefiind membru de partid.
Însă jocurile de culise, ingerințele brutale ale politicului în activitățile profesionale de organizare și conducere m-au determinat să-mi dau demisia și să-mi văd în liniște de treburile mele. Politicul în profesie, mai ales venind de la incompetenți, îmi repugnă. În permanență am vrut să impun valoarea și rigoarea. Algoritmul este un cancer al politicii românești, afirmație valabilă și în sănătate. După atâția ani, nu mă tem să o spun, trăim încă o vreme a nonvalorilor, a luptei oarbe pentru putere, pentru interese și foloase necuvenite, afirmații valabile și pentru sectorul sanitar în care noile generații doresc cu orice preț, fără o eleganță și recunoștință în comportament, înlocuirea colegilor de la care au învățat și care i-au ajutat să se formeze.
Uitați-vă cine conduc unele ministere, multe instituții centrale și locale, inclusiv Spitale Județene de Urgență. Pe alocuri, non valori sadea. Așa societatea nu poate merge înainte. Societatea în ansamblul ei este bolnavă, inclusiv domeniul sanitar trece prin mari suferințe.
Eu nu am niciun motiv să elogiez epoca ceaușistă, pentru copilăria și tinerețea mea zbuciumată, pentru ce a pătimit tata și familia mea. Greșelile regimului comunist au fost multe, dure, de neiertat. Dar trebuie să fiu cinstit. Între altele, sistemul sanitar era bine organizat, era solid, stabil. Bolile cronice, transmisibile se urmăreau cu atenție, responsabilitate, profilaxia era o preocupare permanentă. Și aici principala vină o poartă conducerea MS care a dezamăgit profund, inclusiv actualul ministru al sănătății. Libertatea și democrația au început după atâția ani să fie înțelese după bunul plac al fiecăruia, politicul injectând derută, nesupunere, haos organizatoric și profesional.
Ca urmare a acestora, morbiditatea este în creștere, mortalitatea la fel. Instituțiile de sănătate se dezorganizează, se prăbușesc sub austeritatea bugetară, medicamentele sunt tot mai puține și mai scumpe, iar peste toate, repet, tronează ingerința politică și algoritmul.
Conștiința mea și experiența de peste 60 de ani în profesie m-au obligat să abordez cele afirmate anterior în cadrul acestei prezentări.
Revenind de la problemele organizatorice la cele profesionale, pe lângă succesele dignostice și terapeutice care le-am avut și le am în continuare, am trăit o satisfacție deosebită la întâlnirea cu cea mai valoroasă echipă de chirurgie vasculară din Statele Unite, ocazie cu care am discutat despre insuficiența venoasă cronică a membrelor inferioare.
La ședința comună cu conducerea MS – 1982, la Timișoara, în prezența marilor titani ai Dermatologiei românești, am fost elogiat pentru rezultatele obținute în organizarea, prevenirea și combaterea bolilor venerice în județul Hunedoara.
Am avut și insuccese diagnostice și terapeutice care nu au dus la consecințe vitale. Am învățat din greșeli și mi le-am asumat. Vârsta duce la o discretă erodare a echilibrului și comportamentului față de bolnavi. Am încercat să controlez în permanență aceste stări.
Ce aș putea să vă mai spun – că nu sunt de acord cu protocoalele impuse, experiența medicului bate de foarte multe ori protocolul. Că internările de zi sunt mai mult metode de economisire a hranei, curentului și apei – decât punerea unui diagnostic corect și complet. Sper ca generațiile tinere care ne urmează, să lămurească aceste probleme foarte importante pentru sănătatea oamenilor.
Sunt mulțumit de propriul destin profesional, dar nemulțumit că nu am acceptat – dorindu-mi dintotdeauna o carieră universitară – numirea mea ca și conferențiar, în 1992, la Clinica Dermatologică din Timișoara.
Doresc bolnavilor mei și, în general, tuturor bolnavilor să aibă o viață mai bună, să se adreseze medicului și nu farmacistului, care nu este și nu are competențe de a pune diagnostic pentru un tratament complex, să se prezinte la timp la consultații și să aibă încredere în viitorul medicinei românești. Sunt convins că lucrurile se vor schimba, că vor veni profesioniști capabili și de excepție în sănătate, care vor conduce cu inteligență, pregătire și dăruire Ministerul Sănătății și instituțiile subordonate.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

PICTURA, CA TERAPIE A SUFLETULUI

Pe omul și pictorul de excepție Mihai Teodor Olteanu îl cunosc din zilele fierbinți ale Revoluției din 1989, când orașul era devastat de fluturii de noapte și ,,bubulii” trăgeau în neștire cu gloanțe de rouă în privighetorile de pe treptele Catedralei din Timișoara. Dar odată cu trecerea implacabilă a unui timp care nu ne mai aparține, ne vedem din ce în ce mai rar, preocupările cotidiene ale fiecăruia ne limitează oarecum entuziasmul de a fi mereu acolo unde actul de creație de bună calitate ne cheamă.
Mihai Teodor Olteanu, este un artist de un talent debordant, în picturile sale descoperim lumină și o cromatică de culori fascinantă specifică unei școli de tradiție în domeniu, respectiv Institutul de Arte Plastice din Cluj Napoca, unde i-a avut profesori pe Aurel Ciupe,Teodor Botiș, Mircea Crișan și prieten cu Horia Bernea cu care împarte multe paradigme comune, cum ar fi credința în Dumnezeu și iubirea de natură.
Regalist convins, pictează tablouri și icoane care impresionează chiar și pe Majestatea Sa Regele Mihai, cu prilejul unei vizite la Timișoara. Dar dincolo de toate (dez)amăgirile cu iz de suspiciuni rezonabile ,,Îngerul ” își continuă cu voluptate drumul spre împlinirea idealurilor sale și îmbrățișează fiecare răsărit de soare care-l găsește în fața șevaletului, pictând, idei, gânduri și vise, cu emoția unui copil ce a descoperit o stea în bobul de rouă!


Recent am avut bucuria de a fi prezent împreună cu colegii de breaslă Maria Rogobete și Horia Țâru, la vernisajul expoziției ,,Întâlnire cu Îngerii”, Remus Irimescu, Molnar Ceza, Ciprian Surulescu, Mihai Teodor Olteanu, într-o simbioză de spirit și suflet, sculptor și pictor, lucrări expuse într-un spațiu generos, Centrul Multifuncțional Bastion, sub egida Consiliului Județean Timiș, care ne-a impresionat prin mesaj și o nouă abordare cu care prestigioșii noștri confrați vor să cucerească viitorul.
Expozițiile sale din țară și străinătate cu titluri inedite, sunt reprezentative și de notorietate, continuă fericit gloria maeștrilor de anvergură europeană, Grigorescu, Luchian, Andreescu, pe care-i descoperă fiind copil în muzeele din Ardeal.
Închei cu un pasaj relevant din prezentarea de pe coperta albumului Mihai Teodor Olteanu ,,Întâlnire cu Îngerul” de Doina Uricariu. ,,Pentru el tabloul este o stare a sufletului, o ofrandă adusă lui Dumnezeu. Expozițiile sunt vernisate într-un ritm incredibil, artistul pictează cum respiră, ca și cum ceea ce vede cu sufletul devine imediat pictură”.


Dumitru BUȚOI / UZPR

Din activitatea Filialei „Valeriu Braniște”– Timiș a UZPR. Implicarea jurnaliștilorîn activități prepascale

Jurnalistul se plasează mereu între vremuri, vreme și vrere. Deontologia profesională obligă la acțiuni continue pentru o informare promptă și corectă a cetățeanului. Și totuși, în această perioadă în societate sunt multiple diferențe de cuget și atitudine, multe chiar contradictorii.

În ultimele săptămâni, după calendarul creștin-ortodox încadrate în Postul Mare al Învierii Domnului, mai mulți jurnaliști ai filialei UZPR „Valeriu Braniște” Timiș au evitat disputele pe teme electorale și de pregătire a „minivacanței” și s-au implicat cu răspundere în acțiuni cu conotații religioase, păstrând predominată starea de pioșenie și evlavie.

Perioada Postului a debutat cu o acțiune „In memoriam”, de evocare a unor importante personalități trecute în eternitate, care au însemnat referințe pentru jurnalistica românească. Preotul paroh Vasile D. SUCIU (nou membru UZPR) ne-a prezentat ultimul număr al Revistei „Vatră nouă” (din comunitatea locală Giarmata Vii), cu suplimentul religios ICONOSTAS. În săptămâna următoare, părintele jurnalist Valentin BUGARIU a prezentat noua creație a scriitorului Adrian Georgescu, „Întâmpinarea Domnului” (Editura Stefadina, București, 2024), lansând cu această ocazie și al 49-lea număr al revistei de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul”.

A urmat acțiunea de mare încărcătură spirituală, din ziua de 18 aprilie, UZPR alăturându-se în organizare Academiei Române – filiala Timișoara precum și Mitropoliei Banatului. Conferința duhovnicească cu tema „Judecata Nevinovatului din Nazaret”, susținută de ÎPS Părinte IOAN, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului, a trezit un interes remarcabil, Aula Academiei devenind neîncăpătoare, iar conținutul s-a constituit în reale învățături pentru auditoriu. Înaltul ierarh, subliniind rolul paradoxal al tâlharului care L-a apărat pe Iisus, a atras atenția „Să nu judecăm imediat și să dăm verdicte; mai întâi să-i ajutăm și apoi să-i judecăm pe oameni”. Două întâlniri de la sediul UZPR din Timișoara, au fost rezervate temei „Ierusalimul – Cetatea pătimirii și a Învierii Mântuitorului”. Preotul Paroh dr. Ionel POPESCU (membru marcant al UZPR), după vizionarea unui montaj de film realizat cu prilejul unui pelerinaj în Țara Sfântă, pe care l-a organizat și coordonat, a oferit o mulțime de detalii interesante asupra istoriei locului și a semnificațiilor evenimentelor comemorate în Săptămâna Pătimirilor. Participanții au beneficiat astfel de o adevărată lecție de istorie biblică și laică, de exegeză și de jurisprudență, încadrată în contextul lumii iudaice și greco-romane antice.

În ajunul zilei de sărbătoare a Intrării Domnului în Ierusalim (Floriile), am trăit emoțiile datorate prestațiilor artistice prilejuite de inaugurarea expoziției de icoane pe sticlă realizate de iconarul Florin POENARU (declarat „tezaur uman viu”), acțiune găzduită de Muzeul satului bănățean din Timișoara. Pe lângă admirarea creațiilor iconarului, momentul a fost înnobilat de intervențiile excepționale ale specialiștilor din domeniul artelor vizuale, dar și de interpretările Coralei bărbătești „EPIFANIA”, (dirijor Florin Nicolae ȘINCARI). Ineditul evenimentului cultural a fost multiplicat și de prezența excepțională a unui alt posesor al titlului de „tezaur uman viu”, maestrul Ion CREȚEANU, un artist cobzar și vocal, care reușește de fiecare dată să impresioneze prin autenticitatea și sensibilitatea interpretărilor în fața publicului de orice vârstă și pregătire intelectuală.

Pe durata acestor manifestări derulate în perioada premergătoare „Săptămânii patimilor”, s-au făcut și unele remarci și observații critice asupra unor comportamente și atitudini, venite din partea unor semeni, cu rol managerial pe diferite ierarhii, pretinși creștini-ortodocși, fără un orizont cultural și spiritual adecvat. La nivel instituțional, în plină perioadă de Post, s-au organizat o serie de agape și chermeze, dedicate sărbătorii de „Paște”. În cadrul discuțiilor noastre s-au criticat astfel de acțiuni care aduc aminte de cele organizate de conducătorii comuniști, ca și contracarări la acțiunile religioase. Din nefericire și în presa largă a predominat subiectul extravaganțelor din „minivacanța de Paști”, decât cel al rostului acordării prin lege a acestor zile libere. S-au făcut referiri și legate de corectitudinea exprimării: „Paști” sau „Paște”. Această dilemă a fost de multe ori subiect și în unele articole din publicațiile UZPR. Cu toate acestea persistă confuzii. În dicționarul religios publicat de către Ion M. Stoian în 1994, există definiția: „Paști = cea mai mare sărbătoare religioasă, celebrată de creștini în amintirea Învierii lui Iisus Hristos; (reg.) păscuță; (la mozaici) sărbătoare pe care evreii o celebrează între 15 și 22 ale lunii Nisan (aprox. aprilie), în amintirea ieșirii lor din Egipt, sub conducerea lui Moise; sărbătoarea azimelor (pesach)”. După Dicționarul Ortografic, Ortoepic si Morfologic al Limbii Romane (DOOM- ediția a II-a, revizuită și adăugită), denumind sărbătoarea Învierii Domnului, ambele forme – Paște/ Paști – sunt acceptate ca fiind corecte, cu atenție totuși asupra ridicolului posibil din formularea urărilor tradiționale, de tip: „Paște fericit!” … (cu răspunsul ironic al vreunui cârcotaș: „Să ne fie de bine iarba!” …).

Marcați de importanța sărbătorilor pascale, s-au dezbătut mai puțin rolul și importanța zilelor de „1 Mai”, respectiv „2 Mai”, deși sărbători oficiale de actualitate, sunt percepute de „vulg” doar ca ocazii pentru „grătare, mici și bere” …

Postul Mare fiind și o perioadă în care bunii creștini înțeleg să fie mai smeriți, toleranți și iertători, membrii UZPR, Filiala „Valeriu Braniște” Timiș, avându-l în frunte pe conf. univ. dr. Ioan DAVID, au satisfacția împlinirii misiunii de realizarea și de promovare a creației publicistice, cu particularități religioase adecvate perioadei, parte integrată vieții culturale și spirituale din zona Banatului. Împărtășim din suflet și celorlalți bucuria Învierii Domnului, să mărturisim Lumina lui Hristos, Cel care a Înviat din morți, „cu moartea pe moarte călcând”.

A consemnat,

Prof. univ. Dumitru Mnerie

Filiala „Valeriu Braniște” Timi

INVITAȚIE

30 aprilie 2024, ora 16,30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Expoziție de fotografii „Ciprul ortodox”. Cu fotografii realizate de Viorica Ana Farkas (Reșița).

 

 

30. April 2024, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Fotoausstellung: „Das orthodoxe Zypern“ der Autorin Viorica Ana Farkas (Reschitza).

 

,,Zilele Literaturii Germane la Reșița”Ediția a XXXIV-a, 25 – 28 aprilie 2024

PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR٭:

Duminică, 28 aprilie 2024

Ora 10.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:

Ø Veronika Haring (Maribor, Slovenia) prezintă antologia apărută în 2024 „Vezi med ljudmi. 22. Zbornik kulturnega društva nemško govorečih žena MOSTOVI = Zwischenmenschliche Bindungen. 22. Sammelband des Kulturvereins Deutschsprachiger Frauen BRÜCKEN“ (= „Legături interumane. Cea de-a 22-a antologie a Asociației Culturale a Femeilor Germane PODURI“);

Ø Ivan Korponai (Stehanja vas, Slovenia) citește din creația proprie;

Ø Katharina Kilzer (Frankfurt am Main, Germania) citește două povestiri din Banatul Montan: „Die Wassermühle von Wolfsberg“ (= „Moara din Gărâna“) & „Ferdinand Rank: Ein Waldmensch aus Wolfsberg“ (= „Ferdinand Rank: un om al pădurii din Gărâna“);

Ø Întâlnire cu Cercul literar „Die Stafette“ și cu scriitorii germani din Timișoara. Citesc: Arthur Funk („Eindrücke. Lyrik / Impresii. Lirică“, „CosmopolitanArt“ Timișoara, 2023), Arnold Schlachter (antologia „Die Stafette“ a Cercului literar, „CosmopolitanArt“ Temeswar, 2023), Bianca Barbu, Benjamin Burghardt și Henrike Brădiceanu-Persem; moderatoare: coordonatoarea Cercului literar „Die Stafette“, Henrike Brădiceanu-Persem.


După masa, excursie literară în Banatul Montan.


* Manifestările se vor desfășura în limba germană.

„Deutsche Literaturtage in Reschitza”

XXXIV. Auflage, 25. – 28. April 2024

PROGRAMMÜBERSICHT:

Sonntag, den 28. April 2024

 

10:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek:

Ø Lesung des Autors Ivan Korponai (Stehanja vas, Slowenien);

Ø Katharina Kilzer (Frankfurt am Main, Deutschland) liest zwei Geschichten aus dem Banater Bergland: „Die Wassermühle von Wolfsberg“& „Ferdinand Rank: Ein Waldmensch aus Wolfsberg“;

Ø Begegnung und Buchpräsentationen mit dem „Stafette“-Literaturkreis und Temeswarer deutschen Schriftstellern. Es lesen: Arthur Funk („Eindrücke. Lyrik / Impresii. Lirică“, „CosmopolitanArt“ Temeswar, 2023), Arnold Schlachter (Sammelband „Die Stafette“ des gleichnamigen Temeswarer deutschen Literaturkreises, „CosmopolitanArt“ Temeswar, 2023), Bianca Barbu, Benjamin Burghardt und Henrike Brădiceanu-Persem, alle Temeswar. Moderation: die Leiterin des „Stafette“-Literaturkreises Temeswar, Henrike Brădiceanu-Persem.

Nachmittags, literarische Reise durch das Banater Bergland.

„Zilele Literaturii Germane la Reșița”

Ediția a XXXIV-a, 25 – 28 aprilie 2024

PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR٭

Sâmbătă, 27 aprilie 2024

Ora 10.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:

Ø Gábor Ruda, președintele Asociației Culturale „Freundeskreis Murgebiet“ din Pilisvörösvár, Ungaria, își prezintă noile apariții editoriale: „Zusammengehörigkeiten. Ausstellungsreihe des Kulturvereins Freundeskreis Murgebiet, 2022 – 2023“ (= „Afinități. Expozițiile Asociației Culturale «Freundeskreis Murgebiet», 2022 – 2023“), Dumbaridisz Imre László, B. Szabó Péter: „Meditationen für Soloflöte“ (= „Meditații pentru solo flaut“), 2023, și „Sammelpunkt. Ausstellungsreihe des Kulturvereins Freundeskreis Murgebiet, 2023 – 2024“ (= „Loc de întâlnire. Expozițiile Asociației Culturale «Freundeskreis Murgebiet», 2023 – 2024“);

Ø Autorul german din Ungaria Josef Michaelis (Somberek) citește din noul său volum apărut 2023 „Tierkonzert“ (= „Concertul animalelor“);

Ø Autorul german din Ungaria Nelu Bradean-Ebinger (Budapesta) citește texte noi;

Ø Johann Schuth, președintele Uniunii Scriitorilor și Artiștilor Plastici Germani din Ungaria (VUdAK) își prezintă uniunea și noile ei apariții editoriale din perioada 2022 – 2023;

Ø Două autoare germane din Ungaria, Csilla Susi Szabó (Szederkény) & Christina Arnold (Mecseknádasd), se prezintă și citesc din creația proprie.

Ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:

Ø  Jurnalista și traducătoarea Beatrice Ungar (Sibiu) prezintă cele două volume închinate anul trecut autorului transilvănean Eginald Schlattner: „Die Erde ist gewachsen. Festschrift für Eginald Schlattner / Pământul a crescut. Volum jubiliar pentru Eginald Schlattner“, coordonatori: Andras Bandi, Andreea Dumitru-Iacob, Florian Gassner, Roger Pârvu, Editura  „Mega” Cluj-Napoca, 2023 și „«Man verlasse den Ort des Leidens nicht, sondern handle so, dass die Leiden den Ort verlassen.» Eginald Schlattner ist seit 90 Jahren da und handelt…“ (= „«Nu părăsești locul suferinței, ci mai degrabă acționează în așa fel încât suferința să părăsească locul.» Eginald Schlattner este de față de 90 de ani și acționează…“), coordonatori: Rudolf Gräf, Christoph Klein, Gabriella-Nora Tar, Ioana Florea, apărut la „Presa Universitară Clujeană” Cluj-Napoca, 2023;

Ø Prezentarea „Cronicii romanești” – „Astea aflasem printre oameni” (titlu în original:„Romanhaften Chronik“ – „Das erfuhr ich unter Menschen“)în curs de apariție la Editura „Schiller”, Sibiu / Bonn) a autorului Joachim Wittstock (Sibiu);

Ø Traian Pop Traian, directorul Editurii „Pop“ din Ludwigsburg, Germania, prezintă împreună cu coordonatorul Benedikt Dyrlich (Dresda, Germania) volumul bilingv sorb-german: Posledni sněh. Basnje serbsce-němsce / Der letzte Schnee. Gedichte sorbisch-deutsch“, grafica Božena Nawka-Kunysz, și citește din acesta;

Ø Bastian Kienitz (Mainz, Germania), deținătorul Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2022, citește din creația proprie.                

Ora 19.30, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“:

Ø Decernarea Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2024 în instituția școlară frecventată și de Rolf Bossert:

1.  Expoziție documentară dedicată lui Rolf Bossert, din arhiva Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița;

2.  Introducere prin inițiatorul Premiului, Hellmut Seiler (Backnang, Germania);

3.  Laudatio pentru premiantul pe anul 2024 al Premiului literar „Rolf Bossert“, Dietrich Machmer (Seevetal, Germania);

4.  Cuvinte de mulțumire și lectura premiantului Dietrich Machmer (Seevetal, Germania).

* Manifestările se vor desfășura în limba germană.

 

 

„Deutsche Literaturtage in Reschitza”

XXXIV. Auflage, 25. – 28. April 2024

PROGRAMMÜBERSICHT:

Samstag, den 27. April 2024

10:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek:

Ø Gábor Ruda, Vorsitzender des Kulturvereins „Freundeskreis Murgebiet“ in Werischwar / Pilisvörösvár, Ungarn, stellt von ihm herausgegebene oder veröffentlichte Bücher vor: „Zusammengehörigkeiten. Ausstellungsreihe des Kulturvereins Freundeskreis Murgebiet, 2022 – 2023“, Dumbaridisz Imre László, B. Szabó Péter: „Meditationen für Soloflöte“, 2023, und „Sammelpunkt. Ausstellungsreihe des Kulturvereins Freundeskreis Murgebiet, 2023 – 2024“;

Ø Der ungarndeutsche Autor Josef Michaelis (Schomberg, Ungarn) liest aus seinem neuen Band „Tierkonzert“, 2023 erschienen;

Ø Der Autor Nelu Bradean-Ebinger (Budapest, Ungarn) liest neue Texte;

Ø Johann Schuth, erster Vorsitzender des Verbands Ungarndeutscher Autoren und Künstler (VUdAK) stellt den Verband und seine Veröffentlichungen 2022 – 2023 vor;

Ø Zwei ungarndeutsche Autorinnen stellen sich vor und lesen aus dem eigenen literarischen Schaffen: Csilla Susi Szabó (Surgetin / Szederkény) & Christina Arnold (Nadasch / Mecseknádasd).

16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek:

Ø Die Journalistin und Übersetzerin Beatrice Ungar (Hermannstadt) präsentiert die beiden Eginald Schlattner im Vorjahr gewidmeten Bände: „Die Erde ist gewachsen. Festschrift für Eginald Schlattner / Pământul a crescut. Volum jubiliar pentru Eginald Schlattner“, Hrsg.: Andras Bandi, Andreea Dumitru-Iacob, Florian Gassner, Roger Pârvu, 2023 im „Mega”-Verlag Klausenburg erschienen, und „«Man verlasse den Ort des Leidens nicht, sondern handle so, dass die Leiden den Ort verlassen.» Eginald Schlattner ist seit 90 Jahren da und handelt…“, Hrsg.: Rudolf Gräf, Christoph Klein, Gabriella-Nora Tar, Ioana Florea, 2023 im Verlag „Presa Universitară Clujeană” Klausenburg erschienen;

Ø Vorstellung der „Romanhaften Chronik“ – „Das erfuhr ich unter Menschen“ (im Erscheinen begriffen im Schillerverlag, Hermannstadt / Bonn) durch den Autor Joachim Wittstock (Hermannstadt);

Ø Traian Pop Traian, Leiter des „Pop“-Verlags in Ludwigsburg, Deutschland, und der  Herausgeber Benedikt Dyrlich (Dresden, Deutschland) stellen den Band vor: Posledni sněh. Basnje serbsce-němsce / Der letzte Schnee. Gedichte sorbisch-deutsch“, mit Grafiken von Božena Nawka-Kunysz;

Ø Lesung von Bastian Kienitz (Mainz, Deutschland), Träger des „Rolf Bossert“-Gedächtnispreises für das Jahr 2022.

19:30 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg:

Ø Verleihung des „Rolf Bossert“-Gedächtnispreises für das Jahr 2024 in der Schule, die Rolf Bossert besucht hat:

1.  Dokumentationsausstellung „Rolf Bossert“, aus den Beständen des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“;

2.  Einführende Worte zum „Rolf Bossert“-Gedächtnispreis, vorgetragen vom Preisinitiator Hellmut Seiler (Backnang, Deutschland);

3.  Laudatio auf Dietrich Machmer (Seevetal, Deutschland), den Preisträger des „Rolf Bossert“-Gedächtnispreises für das Jahr 2024;

4.  Dankesworte und Lesung des Preisträgers Dietrich Machmer (Seevetal, Deutschland).

 

Conferențiar Florina-Maria Băcilă, Universitatea de Vest din Timişoara: „Scriu bine mulți tineri ancorați în diverse domenii; cred că ar trebui încurajați”

Doamna Florina-Maria Băcilă este – din 23 septembrie 2019 – conferențiar doctor la Universitatea de Vest din Timişoara, Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie, Departamentul de studii româneşti, Colectivul de limba română. Dincolo de titlul academic, este o persoană deosebit de atașată de locurile natale, un neobosit căutător de comori ale spiritului românesc, pe care le conservă prin scris și le prezintă cu însuflețire celor interesați.

În cele ce urmează, vă propun să descoperiți personalitatea doamnei conferențiar universitar doctor într-un interviu care îngemănează experiența didactică cu predilecția pentru scris și cercetare culturală.

În ce cadru vă simțiți în largul dvs. – conferențiar universitar doctor, scriitor sau publicist?

– Ipostaza pe care o simt cel mai aproape de sufletul meu este aceea de dascăl. E adevărat că ascensiunea profesională în mediul universitar implică parcurgerea anumitor etape, în urma căreia se obțin gradele didactice, dar, dincolo de ele, rămâne profesorul – omul de la catedră care îi învață pe copii… să învețe: ce, cum și, mai ales, de ce. Pe de altă parte, nu mă consider scriitor în sensul restrâns al termenului, deși am „cochetat”, în mai multe rânduri, cu eseistica și chiar cu ideea de a scrie proză. Experiența de publicist îmi este de mare ajutor în activitatea de editare a textelor și în impunerea exigenței inclusiv atunci când vine vorba despre elaborarea propriilor studii și articole, în vederea publicării. De altfel, în pofida prejudecăților care îl asaltează astăzi din ce în ce mai puternic, se cuvine ca universitarul să fie, mai întâi, dascăl, apoi cercetător dedicat muncii fără astâmpăr și, simultan, om al comunității, unind fervoarea și sensibilitatea ei cu solemnitatea mediului academic. Tocmai de aceea mă bucur enorm ca, din când în când, să mă pot simți în largul meu de… om.

Implicarea dvs. deosebită în activitatea didactică se datorează moștenirii de familie?

– Cred că implicarea aceasta derivă, în primul rând, din buna rânduială pe care Făcătorul a toate ne-o așază pe firul vieții. Omenește vorbind, vă mărturisesc că refrenul care mi-a însoțit răspicat, fără ezitare, copilăria și adolescența a fost: „Când voi fi mare, vreau să mă fac profesoară de română și să scriu cărți!”. Visam să ajung cândva studentă la Litere, ca să fiu aidoma celor doi admirabili profesori ai mei de limba română din gimnaziu (Irina Frîncu) și din liceu (Iosif Băcilă), adică să am o profesie care presupune dăruire și sacrificiu de sine, să le ofer celorlalţi câte ceva din cunoştinţele, strădaniile şi trăirile proprii. Sigur, am preluat ce am socotit că mi se potriveşte de la mai mulţi dascăli din ciclurile şcolare pe care le-am urmat, am încercat să adaptez la trăsăturile personalităţii mele ceea ce mi s-a părut demn de reţinut şi de pus în practica didactică.

Citește articolul întreg:

Continuă lectura

Erwin Josef Țigla – Oare am învățat ceva din istorie? 26 aprilie, Ziua internațională de comemorare a dezastrului de la Cernobîl

În primăvara anului 2015 am avut ocazia să vizitez, în capitala Ucrainei, la Kiev, cu prilejul participării la un congres internațional, Muzeul Memorial al Cernobîlului. Acest muzeu a fost înființat la 26 aprilie 1992 și se adresează unui număr mare de vizitatori din Ucraina, dar mai ales din lumea largă, având ca tematică, așa cum spune însuși numele său, uriașa tragedie petrecută în urmă cu 38 de ani, când, la 26 aprilie 1986, avea loc accidentul nuclear de la al patrulea reactor din cadrul Centralei Atomoelectrice din Cernobîl, cu urmări până în ziua de astăzi. De fapt, este unul dintre cele mai vizitate muzee din Ucraina. Motto-ul muzeului reprezintă un citat din Cicero: „Est dolendi modus non est timendi – există o limită a suferinței, dar nu și o limită a fricii.” Vizitând acest loc unic în lume, am înțeles mult mai bine ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 38 de ani, despre injustețea ținerii sub controlul comunist de atunci a transferului de informații care, dacă circulau liber, poate mai salvau vieți…
Când am ieșit din muzeu, după două ore și mai bine de vizitat, am fost un alt om: mai aproape de suferințele semenilor noștri de atunci, mai înțelegător față de nevoia de a face tot posibilul ca o astfel de tragedie să nu se mai repete niciodată…
Și astăzi mă cutremură și mă sperie faptul că ne jucăm cu tehnologii care, dacă nu sunt întrutotul securizate, pot fi fatale pentru viața noastră, a tuturor, chiar a planetei noastre în general. De multe ori nu suntem destul de conștienți de urmările unor astfel de tehnologii, dacă ele nu sunt întrebuințate conform normelor sau cad în mâinile oamenilor fără discernământ. Și în perioada de astăzi, când conflictul armat din Ucraina sângerează, centralele nucleare din țara vecină sunt la un pas oricând de o nouă catastrofă nucleară!
Cernobîlul a reprezentat pentru omenire o cotitură. Fie ca astfel de tragedii să nu se mai întâmple aici, acolo, niciunde… Oare am învățat ceva din istorie?
La 8 decembrie 2016, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție care desemna 26 aprilie drept Ziua internațională de comemorare a dezastrului de la Cernobîl. Astăzi ne amintim de acea zi de 26 aprilie 1986…
Iar pentru că Biblioteca Germană „Alexander Tietz” nu poate fi indiferentă, vom organiza o miniexpoziție de fotografii, luni, 29 aprilie. De ce abia luni? Fiindcă până duminică, spațiul Bibliotecii este ocupat de manifestarea internațională „Zilele Literaturii Germane la Reșița”.
Prin urmare:
29 aprilie 2024, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița, cu posibilitate de vizitare între orele 15.00 și 18.00:
Ziua Internațională de reamintire a dezastrului de la Cernobîl (26 aprilie 1986). 38 de ani de la accidentul de la centrala atomoelectrică.
Expoziție de fotografii cu Muzeul Național al dezastrului de la Cernobîl, situat în Kiev. Cu fotografii realizate de Erwin Josef Țigla.

„Zilele Literaturii Germane la Reșița”

Ediția a XXXIV-a, 25 – 28 aprilie 2024

PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR٭:

Vineri, 26 aprilie 2024

Ora 10.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:

Ø Edith Ottschofski (Berlin, Germania) citește texte noi;

Ø Anton Sterbling (Fürth, Germania) își prezintă și citește din povestirea Rückreise aus dem Klimadelirium oder das Lenautreffen in Wien“ (= „Întoarcerea din delirul climatic sau întâlnirea Lenau în Viena“);

Ø Barbara Zeizinger (Darmstadt, Germania) citește din noul ei roman în curs de apariție „Leben in Etagen“ (= „Viața în etaje“);

Ø Prezentare de carte și lectură din traducerea în germană a romanului „Viața și întoarcerea unui Halle“, volum apărut la Editura „Polirom“ Iași, 2019, prin traducătorul Werner Kremm (Reșița);

  • Thomas Krause (Braunschweig, Germania) citește proză scurtă din creația proprie.

Ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:

Ø Vernisajul expoziției de fotografii Éva Seiler-Iszlai (Backnang, Germania) Instantanee;

Ø Hellmut Seiler (Backnang, Germania) citește din „Aufhebung der Schwerkraft. Lyrik“ (= „Abolirea gravitației. Poezie“), Edition Noack & Block, Berlin, 2023, și din volumul în curs de apariție „Wolfsberg oder Die Tiefe der Stille“ (= „Gărâna sau Adâncul liniștii“). Introducere de Katharina Kilzer;

Ø Prezentare de carte și lectură din aceasta: „Flucht der Deutschen aus dem Banat im Herbst 1944. Erzählberichte” (= „Refugierea germanilor din Banat în toamna lui 1944. Amintiri“), coordonatori: Albert Bohn, Werner Kremm, Anton Sterbling, un volum colectiv care va apărea în anul 2024 la Editura „CosmopolitanArt“ Timișoara, de față fiind Werner Kremm și Anton Sterbling;

Ø Balthasar Waitz (Timișoara) citește din creația proprie;

Ø Edith Ottschofski (Berlin, Germania) citește din traducerea ei în germană a volumului Norei Iuga „Fetița strigă-n pahar“, volum apărut la Editura „Nemira“ București, 2023;

Ø Traian Pop Traian, coordonatorul Editurii „Pop“ din Ludwigsburg, Germania, prezintă două numere ale revistei „BAWÜLON”, urmată de o lectură din acestea.

* Manifestările se vor desfășura în limba germană.

 

„Deutsche Literaturtage in Reschitza”

XXXIV. Auflage, 25. – 28. April 2024 

PROGRAMMÜBERSICHT:

Freitag, den 26. April 2024

10:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek:

Ø Edith Ottschofski (Berlin, Deutschland) liest unveröffentlichte Texte;

Ø Anton Sterbling (Fürth, Deutschland) stellt vor und liest aus seiner Erzählung Rückreise aus dem Klimadelirium oder das Lenautreffen in Wien“;

Ø Barbara Zeizinger (Darmstadt, Deutschland) liest aus ihrem neuen unveröffentlichten Roman „Leben in Etagen;

Ø Buchpräsentation und Lesung in Deutsch aus dem Roman: „Viața și întoarcerea unui Halle“ (= „Leben und Rückkehr eines Halle“), erschienen im „Polirom“-Verlag Jassy, 2019, durch Werner Kremm (Reschitza);

Ø Thomas Krause (Braunschweig, Deutschland) liest eine Kurzgeschichte.

 

16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek:

Ø Éva Seiler-Iszlai (Backnang, Deutschland) stellt ihre Fotoausstellung Momentaufnahmen” vor;

Ø Hellmut Seiler (Backnang, Deutschland) liest aus  „Aufhebung der Schwerkraft. Lyrik“, Edition Noack & Block, Berlin, 2023, und aus dem im Erscheinen begriffenen Band „Wolfsberg oder Die Tiefe der Stille“. Einführung von Katharina Kilzer;

Ø Buchpräsentation und Lesung: „Flucht der Deutschen aus dem Banat im Herbst 1944. Erzählberichte” (Hrsg.: Albert Bohn, Werner Kremm, Anton Sterbling), ein Sammelband, der 2024 im Verlag „CosmopolitanArt“ Temeswar erscheinen wird. Anwesend sind zwei Herausgeber: Werner Kremm, Anton Sterbling;

Ø Lesung des Autors Balthasar Waitz (Temeswar) aus dem eigenen literarischen Schaffen;

Ø Edith Ottschofski (Berlin, Deutschland) liest ihre Übersetzungen der Gedichte Nora Iugas aus dem Buch „Fetița strigă-n pahar“ (= „Das Mädchen schreit ins Glas“), erschienen im „Nemira“-Verlag Bukarest, 2023;

Ø Traian Pop Traian, Leiter des „Pop“-Verlags in Ludwigsburg, Deutschland, stellt die beiden zuletzt erschienenen Zeitschriften „BAWÜLON” vor, gefolgt von einer Lesung daraus.

 

GABRIELA ȘERBAN: „Oameni de seamă ai Banatului”, la Uzdin, pentru a 29 – a oară!

După cum ne-a obișnuit Societatea Literar-Artistică „Tibiscus” de la Uzdin și liderul acesteia, scriitorul Vasile Barbu, sâmbătă, 20 aprilie 2024, la „Centrul Pastoral” din Uzdin, s-au întâlnit o mulțime de „oameni de seamă”, scriitori, jurnaliști, dascăli și personalități ale vieții culturale din Banat, în cadrul celei de-a 29-a ediție a Simpozionului „Oameni de seamă ai Banatului”.
Deși întâlnirea a fost una de suflet, invitații fiind prieteni vechi, totuși organizatorii au propus un eveniment științific, constituit într-un simpozion, structurat pe trei secțiuni: o sesiune de comunicări în plen și două secțiuni constând în comunicări științifice .
După cuvântul de deschidere rostit de gazda întâlnirii, scriitorul Vasile Barbu, și excelența sa Daniel Bala, ministru consilier al Consulatului României la Vârșeț, organizatorii au pregătit câteva momente omagiale: s-a lansat publicația „Almăjul” – număr dedicat memoriei prof. Gheorghe Rancu; s-a lansat volumul „Actele Simpozionului «Oameni de seamă din Banat», ediția XXVIII, 2023” și a fost conferit premiul „dr. Gligor Popi”, pentru contribuții deosebite în istoriografia română, domnilor Valeriu Stancu (Iași) și Ionel Bota (Oravița).
Un cuvânt de salut a fost rostit și de scriitoarea Mariana Moga din Sebeș (Alba), prezentă pentru prima dată la Uzdin.
Evenimentul a continuat cu sesiunea de comunicări în plen: Gabriela Șerban (Bocșa) a prezentat o lucrare omagială dedicată scriitorului Vasile Barbu la ceas aniversar – 70; Marcel Drăgan (Novi Sad) l-a readus în actualitate pe Remus Avramescu, un redutabil cineast și excelent ziarist; Lințu Tămaș (Skopje) a vorbit despre poeta aromână Vanghea Mihani Sterghi; Erwin Josef Țigla l-a prezentat pe Rolf Bossert, poetul de limbă germană originar din Banat; comunicările în plen s-au încheiat cu prezentarea Țării Hațegului de către Petre Ursan.
În cele două secțiuni s-au dezbătut subiecte pe diverse teme, care mai de care mai interesante: de la prezentarea unor personalități – Eftimie Murgu, Gheorghe Jianu, Ioan Aurel Pop, Dumitru Țeicu, Ioan Traia, Vidu Velici, înv. Miron Popovici și prof. Ion Iliescu, Romul Ladea, Ana Aslan, Vasile Goldiș, pictor Nicolae Hașcă, Constantin Diaconovici – Loga, Viorel Cristea, Gheorghe Bălteanu, Petru Jivoin, Gheorghe Rancu și Draga Liocici – , până la pagini de monografie și istorie, spiritualitate și etnografie.
Între invitați s-au aflat „oameni de seamă”, cunoscuți și recunoscuți pentru preocupările lor literar-artistice, cultural-jurnalistice. Oravița a fost reprezentată cu cinste de istoricul și scriitorul Ionel Bota, de jurnaliștii Cristina Zainea și Gigi Gheorghe Chiran; Reșița a fost reprezentată de scriitorul Erwin Josef Țigla și doamnele profesoare Maria Radu și Ariana Jianu; Bocșa i-a avut ca reprezentanți pe Gabriela și Tiberiu Șerban, „oameni de-ai casei”, deja, la Uzdin, fiind între cei mai vechi prieteni și colaboratori ai lui Vasile Barbu; Timișoara a fost reprezentată de editorul Daniel Luca, de poetul Nicolae Toma, muzeograful Ioan Traia, av. Ioan Ionescu, prof. Gheorghe Lungu, criticul literar Maria Monica Condan; Lugojul a fost reprezentat de artiștii Maria și Daniel Rogobete, maeștri în arta cuvântului și în artă sportivă; de la Săcălaz a spus prezent Gheorghe Blejușcă, iar de la Sasca Montană, Petru Țăranu; de la Ilidia a răspuns prezent Pavel Brebu, iar de la Bozovici, scriitoarea Mariana Pâșlea; de la Anina, cei doi vrednici reprezentanți: Mihai Chiper și Nicolae Marișescu, iar de la Deta, dna. Olga Dobrescu.
Nu au lipsit jurnaliștii de la Novi Sad, presa fiind  alături, participând la întregul  eveniment.
Iar pentru reușita Simpozionului de la Uzdin, se cuvine să felicităm organizatorii: Diogen Băbuț, Nicolae Toma, Elena Maria Murgu, Gabriel Băbuț, Lințu Tămaș, pr. Moise Lința, Iosif Spăriosu, Sima Oalge, Todor Oalge și evident, Vasile Barbu, baronul de Uzdin, cel care, prin bagheta sa magică, dirijează și ordonează întreaga activitate cultural-artistică din acest mirific colț al Banatului istoric.
Ca bocșean, nu pot să închei această consemnare fără să amintesc că aici, în Biserica Ortodoxă din Uzdin, păstorită de pr. Moise Lința, încă se poate admira pictura realizată de Filip Matei, pictorul bisericesc, care a trăit, a construit și s-a stins la Bocșa și de la a cărui naștere am marcat anul trecut 170 de ani.
Simpozionul „Oameni de seamă ai Banatului” inițiat și organizat de „bardul de la Uzdin” sau „aedul de la Uzdin” – Vasile Barbu – timp de 29 de ani, are menirea de a aduna valori de ieri și de azi, de a le prezenta și promova, de a le repune pe harta culturală a Banatului istoric, tocmai prin strădania unor noi oameni de seamă, creatori de literatură, artă și veritabil act cultural, în frumosul și străvechiul grai românesc. 
Felicitări, SLA „Tibiscus”! Felicitări, Vasile Barbu!

Sărbătorirea Zilei Pământului – o reușită

Luna aprilie – după cum susținea prof. Bianca WOLLNER (foto), în calitatea sa de consilier educativ la Școala Gimnazială Băcia – a fost cea care a marcat o schimbare, o revenire la ceea ce ne este oferit natural, ceea ce nu este contrafăcut și, mai ales, nepoluat: aer, apă, sol, plante, animale. În această lună, ziua de 22 s-a evidențiat ca având rezonanță. A fost data la care statele membre ale O.N.U. au sărbătorit Ziua Planetei Pământ, dar și Ziua Internațională a Mamei – Pământ.
În ziua de 22 aprilie 2024, împreună cu elevii claselor a VI-a și a VII-a de la Școala Gimnazială Băcia, ne-am organizat pentru a celebra Ziua Pământului. Elevii au fost îndrumați de dl profesor de geografie Remus Caranfil și de dna profesor de biologie, Loredana Pasc, spre a realiza un proiect care a cuprins:
• Dezbatere pe tema conservării și protejării mediului înconjurător: În cadrul unei discuții despre mediul înconjurător, elevii au menționat idei despre importanța protejării mediului.
• Identificarea unor activități care au impact pozitiv sau negativ asupra mediului înconjurător: Elevii au identificat activități din viața de zi cu zi, activități care au fost grupate în funcție de impactul pe care îl au asupra mediului.
• După identificarea activităților și gruparea acestora în funcție de impactul pe care îl au asupra mediului înconjurător, elevii și profesorii au realizat un afiș cu planeta Pământ. Pe afiș au fost realizate desene în funcție de activitățile identificate la punctul anterior. Elevii au realizat pe carton un desen cu planeta Pământ pe care l-au împărțit în două părți egale. Pe fiecare parte a afișului a fost trecută o activitate care ajută la conservarea și protejarea mediului înconjurător.
Așa cum reiese din imaginile alăturate, copiii s-au implicat cu pasiune și dăruire.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

VALERIU TRAIAN FRENTIU – PICTURA VIORICA ANA FARKAS

149 de ani de la nașterea la Reșița a Fericitului Episcop martir dr. Valeriu Traian Frențiu

VALERIU TRAIAN FRENTIU – PICTURA VIORICA ANA FARKAS

Astăzi, 25 aprilie 2024, se împlinesc 149 de ani de la nașterea, în anul 1875, a  fericitului episcop martir greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu, episcop de Lugoj (14 ianuarie 1913 – 25 februarie 1922), apoi de Oradea (25 februarie 1922 – 11 iulie 1952; în 1941 – 1947, Administrator Apostolic al Arhieparhiei de Alba-Iulia și Făgăraș, rămânând în același timp episcop de Oradea). Fericitul episcop martir dr. Valeriu Traian Frențiu este singurul arhiereu / episcop creștin născut până în prezent în Reșița. 

Este arestat la Oradea pe 28 octombrie 1948, dus în lagărul de la Dragoslavele, apoi, în februarie 1949, la Mănăstirea Căldărușani, iar în 1950 ajunge în Penitenciarul de la Sighet, unde, după 2 ani, trece în eternitate, la 11 iulie 1952. A fost înmormântat noaptea, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor din Sighet, locul exact necunoscându-se nici până astăzi. Episcopul martir nu a fost judecat și nu a fost condamnat.

În data de 24 august 2011, Consiliul Local al Municipiului Reșița îi conferă titlul de Cetățean de Onoare post mortem, iar în data de 4 februarie 2019, Consiliul Județean Caraș-Severin îi conferă, tot post-mortem, titlul de Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin.

În data de 21 aprilie 2012 se dezvelește și sfințește în curtea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice „Sfânta Fecioară Maria de la Fatima” și „Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea” din municipiul de pe Bârzava, bustul fericitului episcop martir, realizat de artistul plastic reșițean Petru Comisarschi. În anul 2022, printr-o Hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Reșița din 22.11.2022, Parcul „Cărășana” este redenumit Parcul „Episcopul Martir Valeriu Traian Frențiu”, la inițiativa Asociației Generale a Românilor Uniți Greco-Catolici, Filiala Reșița.

După ce în 19 martie 2019 Papa Francisc a autorizat Congregația pentru Cauzele Sfinților din Vatican să promulge decretul de recunoaștere a martiriului episcopilor greco-catolici români Valeriu Traian Frențiu, Vasile AftenieIoan SuciuTit Liviu ChinezuIoan BălanAlexandru Rusu și Iuliu Hossu, Suveranul Pontif a oficiat, în data de 2 iunie 2019, Sfânta Liturghie a beatificării pe Câmpia Libertății din Blaj, la care a participat și o delegație numeroasă din orașul său natal, Reșița.

Erwin Josef Țigla

Foto: tabloul realizat pentru beatificare de către artista reșițeană Viorica Ana Farkas.

INVITAȚIE: ,,Zilele Literaturii Germane la Reșița”

Ediția a XXXIV-a, 25 – 28 aprilie 2024

PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR٭:

Joi, 25 aprilie 2024

Ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:

Ø Deschiderea festivă a celei de a XXXIV-a ediții a „Zilelor Literaturii Germane la Reșița“. Expune Erwin Josef Ţigla;

Ø Vernisajul expoziției de fotografii „Ei au mai fost aici”, o colecție de portrete, surprinse de Werner Kremm (Reșița);

Ø Autoarea Stefana CiorteaNeamțiu (Timișoara) își prezintă și citește din volumul propriu: „Kulturerlebnis Temeswar“ (= „Experiența culturală Timișoara“), apărut la Editura  „CosmopolitanArt“ Timișoara, 2023;

Ø Prezentare de carte: „Johann Michael Ackner, 1782 – 1864. Leben und Werk(= „Johann Michael Ackner, 1782 – 1864. Viața și activitatea“), Editura „Honterus” Sibiu, 2024, cu autorul  Volker Wollmann (Obrigheim, Germania);

Ø Benjamin Józsa (Sibiu) citește din creația proprie;

Ø Prezentare de carte: Bibliografia istoriei berăritului românesc,autori: Traian Popescu, Bogdan Penescu, apărută 2024 în editura proprie „BeRoMania“, cu Traian Popescu (Höhenkirchen-Siegertsbrunn, Germania);

Ø In memoriam Edith Guip-Cobilanschi (*12 iulie 1937, Oțelu Roșu – † 17 ianuarie 2024, Timișoara). Balthasar Waitz (Timișoara) și Erwin Josef Ţigla evocă pe scriitoarea și profesoara bănățeană.

* Manifestările se vor desfășura în limba germană.

„Deutsche Literaturtage in Reschitza”

XXXIV. Auflage, 25. – 28. April 2024

PROGRAMMÜBERSICHT:

Donnerstag, den 25. April 2024

16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek:

Ø Festliche Eröffnung der XXXIV. Auflage der „Deutschen Literaturtage in Reschitza“ durch Erwin Josef Ţigla;

Ø Vernissage der Fotoausstellung Sie waren schon da. Eine Porträtsammlung…schnappgeschusst von Werner Kremm (Reschitza);

Ø Die Autorin Stefana CiorteaNeamţiu (Temeswar) stellt vor und liest aus ihrem Band: „Kulturerlebnis Temeswar“, erschienen im „CosmopolitanArt“-Verlag Temeswar, 2023;

Ø Buchpräsentation: „Johann Michael Ackner, 1782 – 1864. Leben und Werk, „Honterus”-Verlag Hermannstadt, 2024, mit dem Autor Volker Wollmann (Obrigheim, Deutschland);

Ø Benjamin Józsa (Hermannstadt) liest zum Teil unveröffentlichte Texte vor;

Ø Buchpräsentation: Bibliografia istoriei berăritului românesc(= „Bibliographie der Geschichte der rumänischen Bierbrauerei“),Autoren: Traian Popescu, Bogdan Penescu, 2024 im Eigenverlag „BeRoMania“ erschienen, mit Traian Popescu (Höhenkirchen-Siegertsbrunn, Deutschland);

Ø In Memoriam Edith Guip-Cobilanschi (*12. Juli 1937, Ferdinandsberg – † 17. Januar 2024, Temeswar).Balthasar Waitz (Temeswar) und Erwin Josef Ţigla erinnern an die Heimatdichterin und langjährige Deutschlehrerin im Banat.