… A fost o adevărată zi de vară cu căldură și soare zâmbitor, o sărbătoare religioasă: Înălțarea Domnului, dar și Ziua Eroilor, a făcliilor nestinse ale neamului românesc. A fost ziua aceea care ne învață că dragostea de țară se măsoară nu în cuvinte, ci în fapte. Pe acest fond în frumoasa așezare hunedoreană Cinciș-Cerna, lângă Monumentul Eroilor din Parcul Central al localității, s-a implementat proiectul „Flori pentru Eroi” menit să se cinstească faptele înaintașilor, aducându-se un respectuos omagiu acelora care au căzut pe câmpurile de luptă în cele două războaie pentru apărarea gliei strămoșești – unii dintre aceștia fiind chiar fii ai comunei. În același timp, pentru toți s-a făcut și o slujbă de rugăciune, un parastas de pomenire în Biserica Ortodoxă din localitate, prin grija părintelui paroh Apetroaie Cosmin Gabriel. Activitatea a fost organizată de către Primăria Teliucu Inferior, ziarul „Accent Media” și Centrul Educativ „Copii și Tineri pentru Comunitatea Europeană”, având sprijinul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (președinte Sorin Stanciu) și a Inspectoratului Județean de Jandarmi. Nu a lipsit obișnuitul moment de reculegere și depunerea de coroane și flori multicolore pe frontispiciul monumentului. Pe marginea evenimentului, în fața auditoriului au vorbit primarul comunei, ing. Pupeză Daniel Gheorghe, (care a punctat un sincer omagiu pentru eroii comunei, aducând în același timp mulțumiri localnicilor pentru încredere și reușita sa în obținerea unui nou mandat), preotul paroh Apetroaie Cosmin Gabriel, col. (r) Alexandru Toma Negoiță, președintele Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere din M.A.I. filiala „Țebea”, col. (r) Octavian Todea, vicepreședintele Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere „Cerna” Hunedoara și Cornel Poenar, directorul ziarului „Accent Media” – membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și vicepreședinte al Asociației Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere din M.A.I. filiala „Țebea”. Nu au lipsit cântecul și poezia. Au interpretat cântece patriotice soliștii Valerica Ianoși Marian, Alin Ienciu și grupurile vocale ale Școlilor Gimnaziale din Teliucu Inferior și Bretea Română conduse de prof. Marius Cioabă și Laurențiu Borca. Momentul poetic a fost semnat de tânăra Ștefania Adina Bellu. Sub semnul unor emoții firești s-au oferit câteva diplome „ÎNSEMN DE PREȚUIRE” în amintirea ostașilor care au luptat sau au căzut pe câmpurile de luptă în cele două războaie pentru apărarea gliei strămășești. Așadar, la Cinciș-Cerna s-a consemnat un moment de sărbătoare, semn de cinstire și educare patriotică, prilej de omagiere a ostașilor care și-au dovedit îndeplinirea unei datorii de înaltă semnificație morală.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR Foto: Nicolae Șișu
Într-o lume în continuă schimbare – ne spunea prof. Karina Hadadea (foto), directorul Liceului „Bora Tit Liviu” Baru, jud. Hunedoara – educația joacă un rol esențial în pregătirea generațiilor viitoare pentru a face față provocărilor complexe ale societății moderne. Două inițiative inovatoare, „Școala Altfel” și „Școala Verde”, reprezintă pași importanți către o educație holistică și sustenabilă. Aceste programe nu doar completează curriculum-ul tradițional, ci și stimulează creativitatea, responsabilitatea socială și conștiința ecologică a elevilor. Programul „Școala Altfel” le-a oferit elevilor o pauză de la structura clasică a orelor de curs și de le-a permis să exploreze noi domenii prin activități practice și interactive. Acest program desfășurat, pe parcursul unei săptămâni, a inclus o varietate de activități extracurriculare, excursii educative, ateliere de creație, proiecte de voluntariat și întâlniri cu profesioniști din diverse domenii.
Beneficiile „Școlii Altfel” pentru elevii școlii noastre includ dezvoltarea competențelor practice, prin care învață să aplice cunoștințele teoretice în situații reale, esențiale pentru viață. Activitățile non-formale stimulează creativitatea și inovația, în timp ce proiectele de grup și activitățile comune promovează colaborarea și abilitățile sociale. De asemenea, diversificarea experiențelor educative le-a oferit elevilor oportunitatea de a descoperi noi pasiuni și interese care nu sunt acoperite de curriculum-ul standard. În contextul schimbărilor climatice și al problemelor de mediu tot mai stringente, „Școala Verde” vine ca o inițiativă necesară pentru a educa elevii despre importanța protejării mediului înconjurător. Acest program s-a concentrat pe integrarea educației ecologice în toate aspectele vieții școlare, promovând practici sustenabile și responsabilitate ecologică, prin variate activități care au vizat schimbările climatice, managementul deșeurilor, energia verde și biodiversitatea.
Beneficiile activităților din săptămâna „Școala Verde” includ îmbunătățirea sănătății și a bunăstării prin crearea unui mediu școlar mai verde și sănătos. Totodată le-a oferit o educație pentru viitor, cunoștințe și abilități necesare pentru a face față provocărilor de mediu și pentru a contribui la dezvoltarea unei societăți sustenabile.
„Școala Altfel” și „Școala Verde” – concluziona prof. Karina Hadadea – reprezintă două abordări complementare care, împreună, contribuie la formarea unei generații de tineri bine pregătiți, responsabili și conștienți de impactul lor asupra lumii. Prin promovarea educației experiențiale și a practicilor sustenabile, aceste programe nu doar îmbogățesc experiența educațională a elevilor, ci și plantează semințele unui viitor mai bun și mai verde. Investind în astfel de inițiative, construim nu doar școli mai bune, ci și o lume mai bună pentru toți.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
…este titlul inedit și incitant al cărții, recent lansate de către autorii Dănuț și Victoria Iuga, din Oradea, în ședința de lucru a Cenaclului avocaților din Baroul Bihor, coordonator poet, scriitor și dramaturg de notorietate Pașcu Balaci. O carte de suflet, o lecție de curaj, prin care autorii care de-o viață sunt împreună, în curând vor celebra 50 de ani de la căsătorie, ne-au mărturisit cu sinceritate povești de viață autentice cu parfum de bucurie dar și cu amărăciune despre unele secvențe mai puțin plăcute, mai puțin bune, mai (ne)prietenoase într-un timp în care tinerețea le-a purtat pașii prin vâltoarea vieții, respectiv a activității profesionale ori cea dedicată actului de creație. Relevant este și următorul citat din prefața cărții a doamnei Prof (Drd.) Petronela Apopei ,, Când îți plouă în suflet, fă-ți umbrelă dintr-o bucurie” spunea Emil Cioran, iar cei doi soți și-au făcut bucurii nenumărate în povestea lor de dragoste, ce durează de 49 de ani, dar au bucurat și lectorii cu cele trei cărți anterioare ,,Viața mea, ca o poveste” (ian. 2021) ,,Fete și destine” (sept.2021) ,,Băieți și destine” ian.2022) ,,care s-au dovedit a fi o trilogie având temă comună despre destin, viață și iubire”. O sinteză spumoasă despre carte plină de evocări de poveste, dar și despre viața cotidiană a celor doi soți și autori Dănuț și Victoria Iuga și implicarea acestora în în activitatea social-cultural-artistică a comunității bihorene ne-a fost prezentată de doamna Miorița Săteanu, publicist și Cetățean de Onoare al municipiului Oradea și coordonator al Proiectului ,,Cetățeni activi la puterea a treia”. Cartea ca un remember sentimental este presărată cu mici epistole, păreri, ale unor cunoștințe ori prieteni apropiați referitoare la destin, viață și iubire. ,,Greu cu dragostea asta tare greu. De ce la început este miere și lapte? De ce tinerii nu știu să mențină acea dragoste ca în povești până la adânci bătrâneți? Și această întrebare e grea! Iar căsătoria ar trebui să fie începutul iubirii, frumosul în relația celor doi, împlinirea lor, dragostea să fie reciprocă și cultivate mereu în sufletele lor” Partea a doua a ședinței a fost alocată comemorării a 135 de ani de la plecarea geniului Eminescu în eternitate. Despre viața, opera și personalitatea celui ce se identifică fericit cu Ziua Națională a Culturii Române, Mihai Eminescu , a vorbit domnul Pașcu Balaci, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Arad. Complementar, ca un gest de prețuire și respect pentru tot ceea a însemnat Eminescu, poetul nepereche, domnul Dumitru Buțoi, membru UZPR și președinte Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” Timișoara, prezent la eveniment a decernat premiile participanților din județele Bihor, Maramureș și Cluj, la Proiectul Cultural Internațional ,,Eminescu, un vis în așteptare” organizat sub egida UZPR, ediția 2023-2024, după cum urmează. Ana Maria Chircea, Delia Smaranda Terțan, Vasile Bele, Mihaela Poduț Ienuțaș, Adina Ungur, Lili Stancu. Diplome de excelență, Miorița Săteanu, Pascu Heteș, Dănuț și Victoria Juga. Meritul Cultural Pașcu Balaci. Ședința s-a încheiat cu un regal de poezie și cântec sub semnul geniului eminescian. Protagoniști membrii cenaclului dar și iubitori de Eminescu, Ana Maria Chircea, Viorel Boldiș, Florica Mera, Pascu Heteș, Aurel Horgoș, Ioan Bărnuțiu, Adrian Cojan, Alexandru Sfârlea, Ioan Fluieraș. Eminescu este steaua neapusă/ Pe un cer de crizanteme/ Și e cartea de citire pentru țară pentru neam/ Doar în limba mea tradusă/ Și izvorul de lumină / Ce-nflorește prin poeme/ Cum primăvara mugurii pe ram! Eminescu este strigătul dintre viscole și ploi/ Singur în singurătate /Și credința că doar noi / Mai putem face dreptate/ Într-o lume cotropită de ciocoi! / Într-o țară de români și patrioți / Eminescu-i vis de zbor spre libertate/ Eminescu suntem toți/ Peste zare muguri de eternitate! Dumitru Buțoi UZPR /Timișoara
Casa de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova (Serbia),
Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin,
Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
Lucrări primite die România:
A. Pe localități:
Reșița: 75 lucrări;
Colegiul Național „Diaconovici – Tietz”: 26 lucrări;
Colegiul Național „Mircea Eliade”: 23 lucrări;
Școala Gimnazială Nr. 7: 16 lucrări;
Școala Gimnazială Nr. 8: 10 lucrări.
Anina / Steierdorf: 13 lucrări;
Vrani: 6 lucrări;
Lugoj: 2 lucrări. TOTAL: 96 lucrări.
B. Pe clase:
Clasa 0: 30 lucrări;
Clasa a I-a: 5 lucrări;
Clasa a II-a: 8 lucrări;
Clasa a III-a: 24 lucrări;
Clasa a IV-a: 29 lucrări.
Lucrări primite die Serbia:
A. Pe localități, care intră în concurs:
Cuvin / Kovin: 38 lucrări;
Torac / Torak: 13 lucrări;
Sân-Mihai / Lokve: 11 lucrări;
Ovcea / Ovča: 8 lucrări;
Satu Nou / Banatsko Novo Selo: 5 lucrări;
Sân-Ianăș / Barice: 5 lucrări;
Uzdin / Uzdin: 2 lucrări;
Novi Sad: 4 lucrări;
Vlaicovăţ / Vlajkovac: 2 lucrări. TOTAL: 88 lucrări
B. Pe clase, care intră în concurs:
Clasa I: 31 lucrări;
Clasa a II-a: 17 lucrări;
Clasa a III-a: 23 lucrări;
Clasa a IV-a: 17 lucrări.
PREMIANȚII
Categoria I, 7 – 8 ani
SERBIA
Locul I: Viktoria-Mara Şuboni, cls I, Şcoala Elementară „Sfântul Gheorghe” Uzdin; Locul II: Radu Mihailov, cls. I, Şcoala Elementară „Žarko Zrenjanin” Satu Nou / Banatsko Novo Selo; Locul III: Luka Şămanţ, cls. a II-a, Şcoala Elementară „3 Octombrie” Sân-Mihai / Lokve; Menţiuni:
Lana Kovačević, cls. I, Şcoala Elementară „Đura Jakšić” Cuvin / Kovin, Premiu II;
Ivan Vasi Ljević, cls. I, Şcoala Elementară „Đura Jakšić” Cuvin / Kovin, Premiu III.
ROMÂNIA
Locul I: Alessia Maria Giurcă, cls. 0, Colegiul Național „Mircea Eliade” Reșița; Locul II: Maria Anais Molnar, cls. a II-a, Școala Gimnazială Nr. 2 Steierdorf / Anina; Maya Evelyn Drăgilă, cls. I, Școala Gimnazială Nr. 2 Steierdorf / Anina; Locul III: Antonia Miriam Diaconu, cls. a II-a, Școala Gimnazială Nr. 2 Steierdorf / Anina; Menţiune: Antonia Georgiana Gyorodi, cls. 0, Colegiul Național „Mircea Eliade” Reșița; Alicia Silvia Dimcea, cls. 0, Colegiul Național „Mircea Eliade” Reșița; Răzvan Apreotesei, cls. I, Școala Gimnazială Vrani; Mihai Samuel Gavril Moise, cls. 0, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz”; Natalia Andreea Nină, cls. 0, Colegiul Național „Mircea Eliade” Reșița; Carmen Rogobete, cls. I, Lugoj; Antonia Gavrilescu, cls. 0, Școala Gimnazială Nr. 7 Reșița.
Categoria II, 9 – 10 ani
SERBIA
Locul I: Denis Pavici, cls. a III-a, Şcoala Elementară ,,Dositej Obradović” Sân-Ianăş / Barice; Locul II: Helena Ilić, cls. a III2-a, Şcoala Elementară „Đura Jakšić” Cuvin / Kovin; Locul III: Andrea Filep, cls. a III-a, Şcoala Elementară „George Coşbuc” Torac / Torak; Menţiuni:
Sara Truja, cls. a III2-a, Şcoala Elementară „Đura Jakšić” Cuvin / Kovin;
Miloš Pankalujić, cls. a III2-a, Şcoala Elementară „Desanka Maksimović” Cuvin / Kovin, Premiu I;
Lenka Radović, cls. a III2-a, Şcoala Elementară „Desanka Maksimović” Cuvin / Kovin, Premiu II;
Darko Bogovac, cls. a IV-a, Şcoala Elementară „Đura Jakšić” Cuvin / Kovin, Premiu I.
ROMÂNIA
Locul I: Aissa Rose-Maria Ungur, cls. a III-a, Colegiul Național „Mircea Eliade” Reșița; Locul II: Deian Florian Imbri, cls. a IV-a, Școala Gimnazială Nr. 7 Reșița; Robert Andrei Gâlcu, cls. a III-a, Colegiul Național „Mircea Eliade” Reșița; Locul III: Giulia Afrăsiloaia, cls. a IV-a, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița; Mențiune: Ianis Mita Vasile, cls. a IV-a, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița; Briana Arsenia Gava, cls. a III-a, Colegiul Național „Mircea Eliade” Reșița; Mihai Sebastian Mităr, cls. a III-a, Școala Gimnazială Vrani; Annamaria Malanca, cls. a III-a, Școala Gimnazială Nr. 8 Reșița; Raisa Maria Mezin, cls. a III-a, Școala Gimnazială Nr. 8 Reșița.
Membrii juriului:
A. Pentru lucrările din Serbia: Mihaela Mohan, profesor de desen, Școala Elementară „3 Octombrie” Sân-Mihai / Serbia; Aneta Gaşpăr, graficiană, CPE „Libertatea” Panciova.
B. Pentru lucrările din România: Ovidiu Iovanel, arhitect, pictor, Austria Superioară; Doina Hlinka, artist plastic, Reșița / România; Viorica Ana Farkas, artist plastic, Reșița / România.
În afara concursului, lucrări primite în Serbia:
Grădiniţe:
Grădiniţa din cadrul Școlii Elementare ,,Žarko Zrenjanin” Satu Nou / Banatsko Novo: 1 lucrare;
Şcoala Elementară „Desanka Maksimović” şi Şcoala Elementară „Đura Jakšić” Cuvin / Kovin: 33 de lucrări în plus, acestea reprezentând lucrări mai multe trimise de un elev / o elevă. În total, toate lucrările de la Cuvin: 156 de lucrări.
12 iunie 2024, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVII-a).
„Cinste ție, copilărie!“ (ediția a XVII-a).
Expoziție de desene „Banatul meu drag”, ca rezultat al concursului transfrontalier organizat cu copiii având vârsta de 6 – 10 ani din România și din Serbia.
Premierea participanților din România.
12. Juni 2024, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVII. Auflage).
„Lob der Kindheit!“ (XVII. Auflage): Eine Veranstaltung zum 1. Juni, dem internationalen Kindertag.
„Mein geliebtes Banat“: Kinder-Zeichnungen-Ausstellung mit den Ergebnissen eines grenzüberschreitenden Projekts mit Beteiligten aus dem rumänischen und aus dem serbischen Banat.
Verleihung der Preise für die Teilnehmer aus Rumänien.
Eminescu e un cântec/ Ce răsună peste zare/ Este taina din descântec/ Vis frumos în așteptare/ Și surâsu-nfiorat al copilului din pântec. / Eminescu e izvor de lumină, libertate/ Și-ntr-o țară de români și patrioți/ Peste zarea cea albastră/ Mugur de eternitate/ Într-o lume de poveste/ Eminescu suntem toți, zbor de pasăre măiastră! (D.B.) După evenimentul cultural-jurnalistic de la Petroșani, județul Hunedoara, ce se va derula pe data de 14 iunie2024 ora 16,00 la Teatrul Dramatic,,I.D.Sîrbu” din Petroșani, organizat în premieră de către recent înființatul ,,Grup Literar Ioan Dan Bălan”, coordonator colega noastră de breaslă Mirela Cocheci, prilej deosebit de întâlnire, dezbatere și socializare, a tuturor iubitorilor de cultură și presă din țară și diaspora. Eveniment susținut de Trustul de presă Exclusiv Media, Teatrul I.D.Sîrbu și alte instituții din Petroșani, continuare a acestui demers cultural de excepție și Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu” Timișoara, va organiza în data de 22 iunie, ora 11.00, 2024, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș la Centrul Multifuncțional ,,Bastion”, strada Hector nr. 4 din Timișoara, Simpozionul ,,Eminescu, un vis în așteptare”, la care sunt invitați poeți, jurnaliști, scriitori, iubitori de artă și cultură, editori de ziare și reviste, coordonatori cenacluri literar-artistice, grupări literare etc, din țară și străinătate. Eveniment de anvergură europeană care se constituie ca un simpozion omagial pentru a comemora cei 135 de ani de la plecarea luceafărului Mihai Eminescu printre stele și readuce în actualitate opera eminesciană lăsată nouă moștenire în domeniile, poezie, proză și în mod deosebit cel al jurnalismului de forță și expresivitate. În acest context susținem în continuare o mai veche inițiativă a UZPR, pentru cei ce ne guvernează a oficializa ziua de 28 iunie ca Zi Națională a Ziaristului – Jurnalistul român. Ar fi un gest de prețuire și omagiu a personalității geniului eminescian și pentru toți acei slujitori ai cuvântului scris ori vorbit, de-o viață în slujba comunității. Rugăm participanții a trimite din timp confirmarea de a fi prezenți la acest eveniment și desigur, a prezenta pe scurt un C/V, al activității sau istoricul grupării literare, ori publicații, etc. Materialele 2-3 pagini dactilografiate vor fi trimise până la data de 17 iunie a.c. pentru a fi tipărite în revista de cultură ,,Luceafărul de Vest” Timișoara, pe adresa: butoidumitru@hotmail.com . Vor prezenta referate și alocuțiuni, invitați de notorietate, din viața social-cultural-artistică și din domeniul jurnalismului românesc. Vor fi vernisate expoziții de pictură ale colaboratorilor noștri, din Petroșani, Lugoj și Uzdin, Serbia, lansare de cărți recente, ziare, reviste, ale membrilor UZPR filiala ,,Mihai Eminescu” Timișoara, și invitați. Simpozionul se va încheia cu un regal de poezie, cântec și socializare. ,,SUNTEM ROMÂNI ȘI PUNCTUM”!
Dumitru BUȚOI, coordonator, Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu” Timișoara
Vulturii orbi/ Die blinden Adler, de Nichita Danilov, lansat la Iași –
Radio UZPR
Prezentarea volumului bilingv, română și germană, de versuri: Vulturii orbi/ Die blinden Adler, de Nichita Danilov, în traducerea lui Jan Koneffke. Manifestarea s-a desfășurat la Iași, nu demult, în Sala „Paul Celan” din incinta Centrului Cultural German.
Evenimentul a fost moderat de către profesor Alexander Rubel, director al Centrului Cultural German.
Volumul a fost prezentat de către prof. univ., specialist în Filologie, Andrei Corbea-Hoișie.
A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.
Conform regulamentului, reportajele având ca temă „Minunată-i prietenia” au evocat personalități, evenimente sau aspecte din realitatea cotidiană redând emoțional, afectiv, pozitiv, unul dintre cele mai nobile sentimente omenești – prietenia, a tinerilor cu locuri, oameni, culturi, etnii, popoare și chiar țări.
„Ne propunem încurajarea creației jurnalistice și publicistice ca domeniu distinct al vieții spirituale, descoperirea de tinere talente pe care să le încurajăm să devină jurnaliști onești, creativi, dedicați publicului larg, apărători ai drepturilor, libertăților și demnității profesionale, ai libertății de exprimare”, a afirmat Camelia Duca, director executiv al Societății „Metarsis”, principalul organizator al acestui concurs.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Camelia Duca, director executiv al Societății „Metarsis”, principalul organizator al acestui concurs.
Binecunoscutul etnograf, pedagog și scriitor reșițean Alexander Tietz este reprezentantul cel mai marcant al mișcării culturale germane din secolului XX în Banatul Montan. El a editat în timpul vieții un număr de cinci cărți în limba germană, care conțin legende și povestiri culese de la toți locuitorii acestui spațiu. A scris totodată multe articole în presa germană și română a timpului, între care Scrisorile de la sălaș se disting prin acuratețea observațiilor și o impecabilă stilistică literară în limba română. Pe timpul vieții i-au apărut în capitală un număr de 5 proiecte editoriale, iar postum i-au apărut 8 cărți, editate la Reșița, Timișoara și București. De asemenea, i-au fost ecranizate câteva povești pentru o înregistrare pe disc. Alexander Tietz a fost unul dintre cei mai recunoscuți pedagogi germani reșițeni din același secol, care a insuflat elevilor săi dragostea pentru locul natal, pentru cultură, turism și protecția mediului. Numele său este purtat atât de Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” din Reșița, cât și de Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din cartierul reșițean Lunca Pomostului. Anul acesta, o expoziție documentară deschisă la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” evocă personalitatea polivalentă a celui care a fost primul membru reșițean al Uniunii Scriitorilor din țara noastră, Cetățean de onoare post mortem al Reșiței sale natale din 2004.
Alexander Tietz și familia sa
o cronologie selectivă –
• În anul 1706 (sau 1726?, 1736?) a venit în Banat de la Mânăstirea Tismana din nordul Olteniei, diaconul și pictorul de biserică Vasile și s-a așezat la Srediştea Mare de lângă Vârșeț. A fost numit Diaconu, de unde i se trage și numele de Diaconovici. Vasile a fost stră-stră-stră-stră-străbunicul lui Alexander Tietz din partea mamei; • La 19 august 1829 s-a născut, la Bocşa Montană, Adolf Diaconovich, bunicul din partea mamei al scriitorului Alexander Tietz. El a murit la 27 mai 1886 în Reșița; • La 19 mai 1833 s-a născut, la Alt-Kalken (Boemia), Franz Xaver Tietz, bunicul din partea tatălui al scriitorului Alexander Tietz. S-a stins din viață la 26 aprilie 1912 în Timișoara; • La 28 octombrie 1833 s-a născut, la Párdány (Torontal), Margarethe Geiger, bunica din partea tatălui a scriitorului Alexander Tietz. Aceasta a murit la 25 iulie 1917 în Reșița; • La 24 septembrie 1836 s-a născut, la Bocşa Montană, Adelaide Kostiha, bunica din partea mamei a scriitorului Alexander Tietz. Ea a murit la 26 iulie 1915 în Reșița; • La 20 iunie 1859 a văzut lumina zilei la Timișoara (Mehala) Josef Ferdinand Tietz, tatăl scriitorului Alexander Tietz. El a fost cel de al doilea copil al lui Franz Xaver și al Margaretei (născ. Geiger) Tietz; • La 23 ianuarie 1863 s-a născut, la Viena, Therese Lidia Diaconovici, mama scriitorului Alexander Tietz. Ea fost cel de-al treilea copil al familiei Adolf și Adelaide (născ. Kostiha) Diaconovici; • În anul 1877 a venit la Reșița, ca proaspăt învățător, Josef Ferdinand Tietz, tatăl lui Alexander Tietz; • La 28 august 1882 s-au căsătorit, la Reșița, Josef Ferdinand Tietz și Therese Lidia Diaconovici, părinții lui Alexander Tietz; • Între anii 1886 și 1888 Cornel Diaconovici, unchiul lui Alexander Tietz, a editat la Reșița publicația „Romänische Revue” ca o publicație politico-literară, cu apariție la Budapesta – Reșița – Viena. Prin apariția acestei publicații s-a încercat propagarea culturii române în spațiul german. Publicația a apărut între anii 1885 și 1892; • Între anii 1898 și 1904 Cornel Diaconovici a editat la Sibiu prima enciclopedie (trei volume) în limba română; • La 9 ianuarie 1898 a văzut lumina zilei, la Reșița, Alexander Tietz, al șaselea copil (șapte au fost în total) al familiei Josef Ferdinand și Therese Lidia (născ. Diaconovici) Tietz; • Alexander Tietz a urmat, în perioada 1905 – 1908, cursurile școlii primare la Reșița; • La 2 aprilie 1907 s-a născut prima soție a lui Alexander Tietz, Stella Maria Simic; • Alexander Tietz a absolvit Gimnaziul Piarist din Timișoara, cu diploma de bacalaureat, la 20 iunie 1916. El a urmat acest gimnaziu în perioada 1908 – 1916. Alexander Tietz a frecventat în aceeași perioadă și Școala de Muzică din Timișoara (violoncel); • Alexander Tietz a studiat germanistica la Cluj și Budapesta în perioada 1916 – 1920; • În anul 1920 Alexander Tietz a efectuat stagiul militar la Regimentul 37 de artilerie de la Turnu-Severin; • Începând cu 1 septembrie 1920, Alexander Tietz este suplinitor pentru trei ani la Gimnaziul de Băieți din Reșița; • La 14 iunie 1922, Alexander Tietz a primit din partea Facultății de Litere din Cluj, Diploma de licență ca profesor de limba germană; • La 20 martie 1923, Alexander Tietz a primit Diploma de profesor; • Începând cu 1 septembrie 1923, Alexander Tietz a predat germana ca profesor titular la Gimnaziul de Băieți din Reșița; • În anul 1923 Alexander Tietz a înființat la Reșița gruparea „Wandervögel” având drept scop propagarea drumeției și a cântecului popular german; • La 3 aprilie 1930 a murit, la Reșița, Josef Ferdinand Tietz, tatăl lui Alexander Tietz; • La 1 aprilie 1934, Alexander Tietz a primit gradul doi ca profesor titular la Gimnaziul de Băieți Reșița; • La 26 decembrie 1938 s-au căsătorit, la Timișoara, Alexander Tietz și Stella Maria Simic; • Alexander Tietz a debutat în limba română, în anul 1939, cu o serie de 13 articole reunite sub titlul „Crăișori din sălașul meu”, în publicația „Reșița”; • Printr-o adresă din 7 februarie 1940 a Ministerului Învățământului din București, Alexander Tietz a fost înștiințat că a fost numit cu caracter definitiv profesor de germană principal la Gimnaziul de Băieți din Reșița, prin Decretul regal nr. 266 / 27 ianuarie 1940, începând cu 1 noiembrie 1939; • Alexander Tietz a început în 1940 să culeagă povești populare, povestiri și legende ale germanilor din Văliug și Gărâna. Aceste prime încercări au fost continuate în 1942, adăugându-se și material cules de la români, caraşoveni și sârbi de pe întreg cuprinsul Banatului Montan; • La 31 iulie 1948 a murit la Reșița Therese Lidia Tietz (născ. Diaconovich), mama lui Alexander Tietz; • La Editura Tineretului din București a apărut, în1956, prima carte semnată Alexander Tietz: „Sagen und Märchen aus den Banater Bergen” („Legende și povești din Munții Banatului”); • La 7 iulie 1956 a murit, la Reșița, Stella Maria Tietz, soția lui Alexander Tietz; • În anul 1958 a apărut la Editura Tineretului cea de a doua carte semnată Alexander Tietz: „Das Zauberbründl. Märchen aus den Banater Bergen” („Izvorul fermecat. Povești din Munții Banatului”); • Alexander Tietz s-a pensionat în 1959; • La 20 februarie 1964 Alexander Tietz s-a căsătorit cu Gertrude Antonia Klipsch; • La Editura pentru Literatură a apărut, în anul 1967, cea de a treia carte semnată Alexander Tietz: „Wo in den Tälern die Schlote rauchen. Ein Lesebuch” („Acolo unde fumegă furnalele printre dealuri. O carte de citit”); • În anul 1967 i-a apărut cărticica „Der goldene Ritter. Märchen aus den Banater Bergen” („Călărețul auriu. Povești din Munții Banatului“) la Editura Tineretului din București, în cadrul colecției „Märchensäckel“; • În anul 1974 a apărut, la Editura „Kriterion“ din București, cartea „Märchen und Sagen aus dem Banater Bergland” („Povești și legende din Banatul Montan”), ediție care a fost comercializată și în Republica Democrată Germană printr-o convenție între edituri; • La 10 iunie 1978 Alexander Tietz a murit în urma unui accident de circulație și a fost înmormântat în cripta familiei. Ceremonia religioasă a celebrat-o mons. Paul Lackner. Au vorbit despre Alexander Tietz, Hans Kehrer, din partea oamenilor de cultură germani din România, Mircea Șerbănescu, din partea Uniunii Scriitorilor și Georg Hromadka, din partea prietenilor și a concetățenilor reșițeni; • În anul 1980, Casa de discuri „Electrecord” a realizat un disc în limba germană, sub nr. 01564, care conține pe o parte trei povești ale lui Alexander Tietz; • La 19 octombrie 1995 s-a inaugurat la Reșița secția germană „Alexander Tietz” a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” din Reșița; • La 26 decembrie 1997 a murit, la Reșița, Gertrude Antonia Tietz, a doua soție a lui Alexander Tietz; • În ziua de 9 ianuarie 1998, când s-au împlinit 100 de ani de la nașterea lui Alexander Tietz, a avut loc o comemorare la mormântul omagiatului. Despre Alexander Tietz au vorbit ing. Karl Ludwig Lupșiasca și Erwin Josef Ţigla. În același an, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin împreună cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au editat 2 cărți dedicate lui Alexander Tietz, una în limba germana și una în limba română: „Alexander Tietz und seine Welt. Dokumente, Erinnerungen, unveröffentlichte Texte“ (= „Alexander Tietz și lumea sa. Documente, amintiri, texte nepublicate încă“), editori: Erwin Josef Ţigla, Hans Liebhardt, apărută în București, în cadrul Editurii cotidianului „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien“, precum și „Alexander Tietz și Banatul Montan”, editor: Erwin Josef Ţigla, carte apărută în Reșița, la Editura „Timpul”. Tot cu prilejul centenarului Alexander Tietz, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au finanțat o medalie jubiliară, realizată la Monetăria Statului din București; • În anul 1999, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița împreună cu Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin au hotărât decernarea anuală a Premiului „Alexander Tietz” – cea mai importantă distincție pe care o oferă minoritatea germană din Banatul Montan; • La 29 martie 1999 Liceului Teoretic Nr. 4 Reșița i s-a atribuit, printr-o Hotărâre a Consiliului Județean Caraș-Severin (nr. 31), numele de Liceul „Diaconovici – Tietz”. Astfel au fost apreciate două personalități: dr. Corneliu Diaconovici și Alexander Tietz; • În anul 2000, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au editat cartea „Alexander Tietz: «Briefe von der Alm = Scrisori de la sălaș»”, o ediție bilingvă, cu traducere din română în germană de Hans Liebhardt, avându-l ca editor pe Erwin Josef Ţigla, carte apărută în București, în cadrul Editurii cotidianului „Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien“; • Consiliul Local al Municipiului Reșița a hotărât în unanimitate, în ședința sa ordinară din 24 februarie 2004, si-i fie conferit lui Alexander Tietz, titlul de Cetățean de onoare post mortem al orașului său natal. Înmânarea festivă a diplomei către inițiatorii propunerii, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița și Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, a avut loc în ziua de 1 mai 2004, oficiată fiind de către Primarul Municipiului Reșița, ing. Mircea Ioan Popa, ea aflându-se în prezent la loc de cinste în cadrul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz”; • În data de 6 octombrie 2004 a avut loc la Reșița inaugurarea festivă a noului Centru German de Tineret, Documentare și Cultură „Alexander Tietz”, în prezența a peste 400 de invitați, centru în care funcționează și secția germană „Alexander Tietz” a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” din Reșița; • În data de 6 octombrie 2004 s-a dezvelit în fața noului Centru German de Tineret, Documentare și Cultură „Alexander Tietz” un bust de bronz al lui Alexander Tietz, realizat de sculptorul bucureștean Horea Flămând. Bustul a fost dezvelit de către ultimul urmaș al lui Alexander Tietz, prof. univ. dr. Damian Vulpe din Timișoara. Acest bust este primul ridicat pe raza municipiului Reșița și primul dedicat unei personalități germane din Banatul Montan; • În noiembrie 2008 a avut loc premiera unui filmul documentar în limba germană, subtitrat în limba română, care l-a avut în plan central pe Alexander Tietz, realizat de Alex Calcan pentru Emisiunea în limba germană a TV. Filmul are o durată de 37 de minute și poartă titlul: „Alexander Tietz und sein Banater Bergland“ (= „Alexander Tietz și Banatul Montan al său“); • Conducerea Liceului „Diaconovici – Tietz“ din Reșița a derulat, începând cu anul 2008, un proiect editorial dedicat lui Alexander Tietz, coordonat de prof. Ana Kremm. Astfel, în cadrul acestuia au apărut următoarele trei volume: 2008 – „Călător prin Banatul de Munte. Itinerarii culturale (Reșița – Bocşa – Dognecea – Oravița – Anina) = Reisender durch das Banater Bergland. Erzählungen = Utazás a Hegyvidéki Bánságban”, cu texte în limbile română, germană și maghiară, 2009 – „Călător prin Banatul de Munte. Itinerarii culturale, vol. II (Reșița – Iabalcea – Carașova) = Reisender durch das Banater Bergland. Erzählungen = Putnik po plainskom Banatu. Pripovijetke”, cu texte în limbile română, germană și croată, precum și în 2010 – „Călător prin Banatul de Munte. Itinerarii culturale, vol. III (Reșița – Cuptoare – Văliug – Gărâna – Semenic) = Reisender durch das Banater Bergland. Erzählungen = Traveller through The Mountainous Banat”, cu texte în limbile română, germană și engleză; • Începând cu anul 2012, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, împreună cu Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, cu Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici“ Caraș-Severin și cu Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” organizează anul, în ianuarie, un Concurs pentru creații literare pentru elevi, al cărui rezultat este publicat în revista „Echo der Vortragsreihe”. Cele mai bune lucrări sunt premiate într-un cadrul festiv, anual la Colegiul Național „Diaconovici – Tietz”; • În anul 2013 apare la Editura „David Press Print” din Timișoara cartea „Scrisori de la sălaș. Ediție critică, studiu introductiv, tabel cronologic, notă asupra ediției, addenda et corrigenda, note și glosar de Bogdan Mihai Dascălu, cu o prefață semnată prof. dr. Crișu Dascălu și o postfață semnată prof. dr. Doina Bogdan-Dascălu”; • În anul 2018, cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la naștere a celui care a fost Alexander Tietz, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au editat 2 cărți dedicate lui Alexander Tietz, una în limba germană și una în limba română: „Alexander Tietz und seine Welt“ (= „Alexander Tietz și lumea sa“), editor: Erwin Josef Ţigla, precum și „Alexander Tietz și Banatul Montan”, editor: Erwin Josef Ţigla, ambele cărți apărute în Reșița, la Editura „Banatul Montan”. Cei 120 de ani au fost marcați și prin realizarea unei Medalii jubiliare finanțată de către ambele organizații ale etniei germane din Reșița, iar Erwin Josef Țigla a conceput un turneu în țară pentru aprofundarea cunoașterii personalității lui Alexander Tietz, manifestări dedicate acestuia desfășurându-se în Timișoara, București, Sibiu, Suceava, Satu Mare și Suceava; • În ziua de 1 februarie 2019 s-a organizat, la inițiativa Filialei Timișoara a Academiei Române, Simpozionul omagial Alexander Tietz (1898 – 1978), moderator fiind conf. univ. dr. Ioan David (Directorul Institutului de Studii Banatice „Titu Maiorescu“ al Academiei Române, Filiala Timișoara). În cadrul acestuia au luat cuvântul acad. Dan Dubină (președintele Filialei Timișoara a Academiei Române), ES Ralf Krautkrämer (consul al Republicii Federale Germania la Timișoara), prof. Ovidiu Victor Ganț (deputat în Camera Deputaților din Parlamentul României), conf. univ. dr. Ioan Fernbach (președintele Forumului Democrat al Germanilor din Banat), prof. univ. dr. Rudolf Gräf (prorector al Universității „Babeș – Bolyai“ Cluj-Napoca și director al Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu), prof. univ. dr. Doina Bogdan-Dascălu (Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu“ Timișoara), Erwin Josef Țigla (bibliotecar la Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Reșița și președinte FDG Caraș-Severin), dr. Ada Cruceanu-Chisăliţă (critic literar, traducător), prof. univ. dr. Damian Vulpe (critic muzical, Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Muzică), Gheorghe Jurma (critic literar, editor) și conf. univ. dr. Bogdan Mihai Dascălu (Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu“ Timișoara); • În 9 ianuarie 2023, cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la naștere a celui care a fost Alexander Tietz, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au organizat un eveniment la Biblioteca Germană „Alexander Tietz”. De asemenea, alte manifestări distincte au fost organizate în luna ianuarie a aceluiași an împreună cu Colegiul Național „Diaconovici – Tietz”, în al evoca pe Alexander Tietz, la fel ca în luna iunie 2023 inclusiv, când s-au împlinit 45 de ani de la trecerea sa în eternitate, organizându-se mai multe evocări, atât la Reșița, cât și la Timișoara; • Cu prilejul împlinirii a 125 de ani de la naștere și a 45 de ani de la trecerea în eternitate a celui care a fost Alexander Tietz, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au realizat o medalie omagială dedicată omului de cultură reșițean, aceasta fiind cea de a 3-a, emisă până în prezent, dedicat lui; • Până în iunie 2023 inclusiv, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au realizat un număr de 11 plicuri filatelice ocazionale precum și 6 ștampile filatelice ocazionale, dedicate omului de cultură reșițean Alexander Tietz.
Societatea Jurnaliştilor Independenţi (SFJ) a organizat o întâlnire la recentul Festival Internaţional de Jurnalism de la Perugia.
SFJ a fost fondată în martie 2020 ca un răspuns la preocupările tot mai mari cu privire la modul în care pandemia ar afecta munca jurnaliştilor independenţi. Pentru mulți membri, ultimele 12 luni au fost unele dintre cele mai grele de până acum, deoarece resimt efectele creșterii economice globale lente, concedierilor din industrie și închiderii publicațiilor, relatează journalism.co.uk.
Jurnaliștii liber profesioniști din întreaga lume au împărtășit povești și preocupări. Potrivit SFJ, freelancerii consideră că este nevoie de plăți echitabile și la timp, pentru a eradica o cultură la nivel de industrie a plății scăzute, lente, înscriere formală pentru freelanceri care lucrează regulat pentru o organizație de journalism, crearea de puncte de contact regulate (lunare) pentru freelanceri, pentru a comunica întrebări/actualizări despre un loc de muncă, oferirea de acces la echipamente de lucru și de beneficii pentru angajați, reprezentare și includere la evenimente și conferințe din industrie unde pot fi auzite voci diverse, independente.
Societatea Jurnaliştilor Independenţi este o comunitate online cu peste 3.000 de membri din întreaga lume. (redacția UZPR)
Din dorința de a diversifica manifestările desfășurate, în cadrul Filialei „Valeriu Braniște” – Timiș a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și de a pune în valoare personalitățile de renume ale culturii și științei românești prin intermediul peliculei cinematografice, luni, 3 iunie a.c, a fost sărbătorit maestrul naiului Gheorghe Zamfir.
Gheorghe Zamfir este un faimos naist român, recunoscut la nivel mondial pentru măiestria sa în interpretarea muzicii la acest delicat instrument. Născut pe 6 aprilie 1941, în Găești, județul Dâmbovița, Zamfir și-a început cariera muzicală de la o vârstă fragedă și a devenit unul dintre cei mai renumiți interpreți de muzică clasică și populară din România.
Gheorghe Zamfir a studiat la Conservatorul din București, unde a fost elevul lui Fanica Luca, unul dintre cei mai mari naiști ai vremii. A obținut diploma de absolvent în 1966.
Repertoriul lui Zamfir include o gamă largă de stiluri muzicale, de la cel clasic la folclor românesc și pop. A colaborat cu numeroși artiști și orchestre din întreaga lume. Este cunoscut pentru perfecționarea și dezvoltarea naiului, extinzând gama instrumentului și adăugând noi registre. A creat naiuri cu mai multe tuburi decât cele tradiționale, permițând o expresivitate și o versatilitate mai mari.
A câștigat numeroase premii internaționale, inclusiv discuri de aur și platină pentru vânzările sale record. A fost decorat cu diverse onoruri, printre care Ordinul Național „Steaua României”.
Gheorghe Zamfir a contribuit la coloanele sonore ale multor filme celebre, printre care „Picnic at Hanging Rock” și „Once Upon a Time in America”. Interpretările sale au adăugat o dimensiune unică și memorabilă acestor producții cinematografice.
Gheorghe Zamfir este adesea denumit „Regele naiului” datorită tehnicii sale excepționale și a interpretărilor sale emoționante. A adus naiul, un instrument tradițional românesc, pe scena internațională, popularizându-l și inspirând numeroși muzicieni tineri să studieze acest instrument.
Contribuțiile lui Gheorghe Zamfir în acest domeniu sunt vaste și diverse. A influențat generații de muzicieni și a jucat un rol crucial în promovarea culturii muzicale românești pe scena internațională. Interpretările sale la nai continuă să fie apreciate și iubite de public din întreaga lume.
Pe lângă cariera sa muzicală, Gheorghe Zamfir este cunoscut și pentru activitățile sale de filantropie și pentru interesul său în promovarea culturii românești. De-a lungul vieții, a trecut prin diverse provocări personale și profesionale, dar și-a menținut, întotdeauna, pasiunea pentru muzică și dorința de a împărtăși frumusețea naiului cu publicul larg.
Regizorul timișorean Victor Popa, ne-a purtat în universul fantastic al acestui inegalabil mesager al cântului românesc și universal, prezentându-l pe Gheorghe Zamfir, printr-un Laudațio, după care am urmărit filmul documentar „Gheorghe Zamfir – miracolul românesc”, scenariu Mirela și Eugen Dorcescu, în care l-am văzut pe marele naist alături de Papa Ioan Paul al II-lea și de multe vedete ale muzicii internaționale.
O astfel de întâlnire cinematografică se va desfășura, periodic, în ultima luni din lună, prin bunăvoința regizorului Victor Popa, Domnia sa deține un vast patrimoniu în acest sens, sute și sute de filme pe care le-a realizat de-a lungul timpului.
La următoarea manifestare de acest gen va fi evocat scriitorul și publicistul bănățean Virgil Birou.
– Ce v-aţi propus când aţi decis organizarea acestui concurs pentru jurnalişti împreună cu ECOTIC?
– Scopul concursului este acela de a încuraja demersurile jurnalistice în domeniul problematicii de mediu, al impactului schimbărilor climatice şi al dezvoltării durabile. Obiectivul pe termen lung este de a susţine şi dezvolta jurnalismul de mediu în România, pentru informarea corectă a publicului privind temele legate de protecţia mediului şi utilizarea eficientă a resurselor în contextul economiei circulare. Tranziţia la economia circulară implică adoptarea unui nou model de producţie, bazat pe tehhnologii curate, şi, respectiv, a unui model de consum sustenabil. În acest sens, rolul mass-media este esenţial în explicarea şi promovarea acestor schimbări în următorii ani.
– Care este, din punctul dvs de vedere, nivelul de educaţie ecologică în România?
– Nivelul de educaţie ecologică a crescut în ultimii ani, cu precădere în rândul tinerilor. În acest sens, actualizarea programelor şcolare cu noţiuni de mediu şi schimbări climatice, includerea în calendarul şcolar a Săptămânii verzi, cursurile opţionale pentru protecţia mediului în instituţiile de învăţământ contribuie substanţial la formarea unei noi mentalităţi pro-mediu. Pe de altă parte, proiectele verzi iniţiate de diverse comunităţi din România, de companii şi organizaţii de mediu oferă exemple de bune practici care stimulează interesul oamenilor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi a calităţii vieţii. Între aceste iniţiative, putem include şi programele derulate de ECOTIC, partenerul nostru în acest concurs: Gala Premiilor pentru un mediu curat şi Şcoala Ecoterrienilor.
– Ce trebuie să facă mass media pentru informarea corectă a cetăţenilor asupra problematicii complexe a protecţiei mediului şi a utilizării eficiente a resurselor?
– Informarea corectă şi conştientizarea cetăţenilor în domeniul protecţiei mediului şi dezvoltării sustenabile implică o pregătire formală şi o specializare a jurnalistului de mediu. Aici mă refer concret la instruirea în problematică de mediu, dezvoltarea capacităţilor de identificare şi realizare a subiectelor, documentarea pe teren pentru înţelegerea şi explicarea problemelor şi soluţiilor, menţinerea contactelor şi comunicarea cu actorii din domeniu (instituţii, companii şi organizaţii neguvernamentale, experţi, consultanţi).
– Ce recomandări doriţi să faceţi jurnaliştilor care doresc să participe la acest concurs?
– În primul rând, le recomand să acceseze pagina dedicată, pusă la dispoziţie de organizatori (www.ecotic.ro/jurnalisti). În al doilea rând, să facă o selecţie a materialelor cu care vor să participe la concurs (articole, fotoreportaje, bloguri, videoreportaje, emisiuni radio sau tv) şi, apoi, să îşi înscrie materialele în concursul „Jurnalism pentru un mediu curat”.
Materialele pe tematica de mediu propusă de organizatori pot fi înscrise până la 28 iunie 2024
Școala Gimnazială Râu de Mori – după cum ne spunea prof. Antonela-Livia Chiper (foto) în calitatea sa de director – a fost gazda a unui reușit cerc pedagogic al educatoarelor din zona Hațeg, cu tema „Învățarea prin joc”. Educatoarele Pasconi Jeni, Obrejan Damaris, Ivancu Aurelia și Prială Ana au prezentat participantelor sălile de grădiniță punctând rolul jocurilor în educația timpurie. S-a vorbit despre cheia învățării prin experiment care constă în identificarea unor teme, unor povești și unor jocuri care să le le dea copiilor o stare de confort, plăcere, entuziasm și bucurie. S-a accentuat pe faptul că jocurile (de experiment sau de rol ) sunt modalități perfecte de a-i ajuta pe cei mici să descopere și să asimileze cunoștințe și abilități într-un mod creativ. Prin joc, copiii pot să exploreze lumea înconjurătoare, să-și dezvolte abilități sociale și să-și stimuleze imaginația.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Și la Școala Gimnazială „Hadrian Daicoviciu” din Orăștioara de Sus în acest an școlar, profesorii s-au implicat în organizarea și desfășurarea cu elevii a unor reușite serii de activități educative și recreative. Acestea au avut scopul de a îmbogăți cunoștințele elevilor, de a dezvolta experiența lor personală și de a promova valori culturale și ecologice. Astfel, în colaborare cu biblioteca locală, elevii au marcat aniversarea a 174 de ani de la nașterea marelui poet Mihai Eminescu, au sărbătorit Ziua Internațională a cărții, dar și Ziua Pământului – printr-o serie de activități ecologice. La acestea se adaugă și alte inedite și interesante activități printre care: „E ziua ta, mămico!”, „Cunoașterea mediului – Cireșe de mai”, „Unirea Principatelor – 24 Ianuarie”, „Încondeierea ouălor de Paști”, „Plantăm flori”, „La cules de ghiocei”. De asemenea, elevii școlii gimnaziale sunt incluși în Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS). Acesta are ca obiectiv prevenirea și reducerea abandonului școlar și a părăsirii timpurii a școlii. De precizat este faptul că din acest an, școala a intrat într-un eficient proiect, în colaborare cu Primăria, propunându-și să devină cea mai modernă unitate din zonă.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
UZPR CARAS SEVERIN 