Filiala UZPR,,Mihai Eminescu” Timișoara încheie strălucit stagiunea de pionierat între filiale de prestigiu ale Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Facem această precizare pentru că Filiala timișoreană s-a înființat recent la 15 ianuarie 2024, sub semnul geniului eminescian într-un spațiu ,,Sala Revoluției” a C.J Timiș, în care se respiră de-acum nu numai politică dar și cultură de calitate. În această perioadă de șase luni, Filiala a inițiat, organizat o serie de activități cultural-jurnalistice, la Timișoara, Lugoj, Petroșani, Oradea, București, de anvergură europeană. De-asemeni membrii acesteia au fost implicați în evenimente cultural-artistice și jurnalism de utilitate publică la, Săcălaz, județul Timiș (Eveniment caritabil-Copiii flacăra speranței) Făget, Lugoj, Oravița, Anina, Reșița, Bocșa, Ploiești, Mediaș, Baia Mare, Uzdin-Serbia. Dar cea mai mare realizare o constituie lansarea în circuitul cultural internațional a Proiectului Cultural ,,Eminescu, un vis în așteptare” ediția a III-a – 2024, sub egida UZPR, și cu sprijinul C.J.Timiș și al filialei Mihai Eminescu.
În acest context de revelație culturală și jurnalistică, sâmbătă 22 iunie ora 11.00, oameni iubitori de cântec, poezie și de Eminescu, cu toată ardoarea insuportabilă de-afară au onorat cu prezența și nu numai evenimentul comemorativ al poetului stelar plecat dintre noi în urmă cu 135 de ani, desfășurat la Centrul Multifuncțional din Complexul Bastion Timișoara pus la dispoziție de C.J.Timiș. În deschiderea acestei întâlniri de comuniune și simțire românească, domnul Ioan Dănuț Ardelean, secretar general C.J Timiș a adresat un cuvânt de salut invitaților după care ne-a călăuzit pașii spre a vizita Muzeul POPA”S, instituție reprezentativă pentru România și cunoscută în lume prin ambasadorul nostru cultural-artistic Ștefan Popa.
Revenim la ,, răcoare”,, moderatorul Nicolae Toma, vicepreședinte, prezintă pe scurt asistenței desfășurătorul simpozionului. Dumitru Buțoi, președinte, urează Bun venit colegilor de breaslă și tuturor celor prezenți, recită poemul ,,Eminescu e un cântec”, înserat pe coperta 4 a antologiei recent tipărită: ,,Eminescu, un vis în așteptare”, care cuprinde premiații participanți la Proiectul Cultural Internațional cu același nume ediția 2023.
Au fost prezenți și merită aprecierea noastră:
Ion Machidon, București, jurnalist, poet, critic literar, director editura ,,Amurg sentimental”și redactor șef revista de cultură cu același nume cu apariție de peste 30 de ani în spațiul cultural -artistic românesc. Un om deosebit, implicat în multe activități, Cenaclul literar, organizator de concursuri, tabere de creație, un om sufletul risipit prin cultura română. A venit pentru prima oară în capitala culturală a Banatului împreună cu un alt coleg poet, publicist, un mare iubitor de istoria poporului român, profesor Mihai Istudor.
De la Baia Mare, a venit colegul nostru de breaslă Vasile Bele, sarea și piperul evenimentelor cultural-jurnalistice organizate în Maramureș. El are vocația poetului de forță, care vorbește fără microfon, sincer și entuziast că Filiala Timișoara i-a oferit prilejul de a cunoaște bănățenii la ei acasă și a socializa ca pe plaiurile maramureșene. Sperăm să-i răspundem invitației făcute pentru sfârșitul lunii august cu prilejul sărbătoririi ,,Ziua Limbii Române”în cadrul evenimentul cultural ,,Oprește-mă la tine Maramureș”.
Mihai Chiper a sosit de la Anina, județul Caraș Severin, un oraș uitat de unii oameni dar nu și de Dumnezeu. Mihai Chiper, fost lucrător în domeniul minier și activist cultural de-o viață, n-a uitat și continuă să fie în slujba comunității prin tipărirea revistei Arcadia, o fereastră deschisă spre noi orizonturi, cultural-artistice pentru iubitorii din arealul cultural cărășan și nu numai.
Maria Rogobete, din Lugoj, cândva cetatea culturală a Banatului, (în prezent în (de)venire lentă, dar de perspectivă, știm ceea ce susținem) poet, jurnalist, publicist, actor amator, director și editor al revistei ,,Theatrum Civitatis”, periodic de cultură și conștiință civică, parte a Grupului de Publicații, ,Carașul” director Ionel Bota, un om împătimit de cultură, un cărășan de (ne)uitat. A prezentat un referat plin de sensibilitate specifică eternului feminin, atunci când vorbești și scrii despre poetul nepereche.
Constantin Mărăscu, senior editor Radio Tv Timișoara, poet, jurnalist, ne-a prezentat cărțile sale de suflet ,,Sfinți fără aureolă” și ,,Nimic despre Troia”. Din motive obiective ne vom limita a menționa: ,,Putem vorbi despre poetul care în lumea de lângă noi, Strigând printr-un oraș mare, poate fi titlul acestor volume despre sfinți fără aureolă. Cărțile lui sunt despre sfinții-pentru noi- cu aureolă”! (Cornel Ungureanu ,, Meridianul Timișoara”, ianuarie 2024)
Gheorghe Lungu, ne-a prezentat în calitate de editor și redactor șef ,,Foaia Săcoșană” periodic al comunității din Sacoșul Mare, județul Timiș ca și celelalte publicații prezentate de Nicolae Toma, coordonate de colegul nostru Dumitru Toma, redactor la Redeșteptarea de Lugoj, Informația de Bethausen, Foaia Nădrăgeană, Cuvânt Dumbrăvean, Curier de Găvojdia, ne-au dovedit că presa rurală nu va muri niciodată cât mai există oameni care n-au uitat că s-au născut și crescut în veșnicia satului românesc.
Daniel Luca, poet, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor in România, filiala Timișoara, director editura Castrum de Thymes- Giroc-Timișoara, recent înființată dar devenită o veritabilă rampă de lansare a numeroși poeți și nelipsită prezență la târgurile de carte din țară.
Ioan I. Ionescu, jurnalist, publicist, istoric ne-a prezentat în sinteză ,,Ziaristica din Banat ”și volumul doi ,,Personalități de seamă ale Banatului” o carte scrisă cu sensibilitate și credința că prin acest remember sentimental-colegial, cei care au edificat ceva trainic și frumos de oriunde ar fi venit, pe aceste meleaguri și în slujba bănățenilor, nu vor fi uitați.
Dumitru Buțoi, membru UZPR, ca de obicei a prezentat asistenței sumarul revistelor dragi primite la redacție. Revista UZPR nr. 33. o publicație etalon pentru presa din România, din care am reținut deocamdată, materialele ,,Să privim spre viitor cu speranță”semnat de Sorin Stanciu, președinte UZPR și Marian Nencescu, Eminescu și ,,spiritul frontierei”. Revistele ,,Luceafărul de Vest” număr dedicat lui Eminescu și VIP Seniorii în care semnează membrii UZPR, publicații editate de Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” Timișoara. Revista Română de versuri și proză, periodic al Societății scriitorilor români, ION, Foaie de familie literară românească, primite de la colegul Florin Grigoriu, București. Artă și comunicare, Ploiești, revistă trimestrială de educație și cultură, redactor șef, Emilia Petrescu, membru UZPR Prahova și recent înființată revistă independentă de educație, cultură și civilizație a Cenaclului ,,Expresia ideii”,, Al cincilea anotimp”, fondator, Mariana Bendoiu, profesor, scriitor, redactor șef Vasile Rușeți, fotoreporter, scriitor, membru Liga Scriitorilor din România.
Au mai ținut să aducă un omagiu personalității ,,Dragului nostru Emin” prin cuvinte rostite, poezie ori cântec, sub semnul emoțiilor că suntem datori cu o iubire infinită celui ce ne este peste timp ,,Arcul de Triumf” pe sub care trecem cotidian ca învingătorii, că: ,,Suntem Români și Punctum”! Cantaautorii Vasile Gondoci, trubadurul din Lugoj, Grigore Mâinea, pictorul Mihai Olteanu, poetele Viorica Vancu, Aura Lupșescu, din Timișoara, Loredana Livia Lupescu, Lugoj.
Le mulțumesc tuturor și în mod deosebit colegilor din Filiala Timișoara, prezenți care au dovedit că suntem cu adevărat o echipă, Maria Rogobete, Lugoj, Gheorghe Chiran, Oravița, Gheorghe Țunea Pîrvovanu, Reșița, Vasile Bele, Baia Mare, Ioan Dănuț Ardelean, Nicolae Toma, Gheorghe Lungu, Horia Țâru, Ioan Ionescu, Silviu Lazăr, Emil Manzur și colaboratorii Mihai Chiper, Anina, Daniel Luca, Lăcrămioara Condea, Nicolae Ene, Ioan Hațegan, istoric și Cetățean de onoare al municipiului Timișoara. Toți jurnaliștii au primit câte o Diplomă de Excelență-Eminescu-Jurnalistul-UZPR.
Dumitru Buțoi, Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu”, Timișoara
Fotografii, Grigore Mâinea, UZPR/ Timișoara

PUBLICAȚIA VESTEA, Mehadia, nr. 4 – aprilie-decembrie 2018)

Aşa cum am promis în numărul anterior, revenim continuând şirul amintirilor doamnei Ana FLEICHER. De această dată publicăm un fragment dintr-o povestire mai amplă, primită de curând la redacţie, purtând titlul: ,,Călătorie forţată spre necunoscut”. Aceasta reproduce, cu o incontestabilă autenticitate – certificată prin trăirea tragicei experienţe de către autor, o etapă a unei epoci dintre cele mai sumbre ale istoriei noastre relativ recente: edificarea și consolidarea societăţii socialiste (comuniste). Unul dintre episoadele triste ale ,,facerii” acestei epoci fiind deportarea în Bărăgan, condamnarea la inexistenţă în ,,închisoarea în aer liber din Bărăgan”, aşa cum a fost ea considerată de cei care au fost obligaţi de a o experimenta. Frapant, aceasta se declanşează unitar în cele trei judeţe, aflate în graniţa cu Jugoslavia: Timiş, Caraş Severin şi Mehedinţi, tocmai în ziua de Rusalii, la 18 iunie 1951- 12.791 de familii, 40.320 de persoane, 2.656 de vagoane de tren şi 6.211 de autocamioane – destinaţia: câmpia stearpă a Bărăganului.
Constantin VLAICU

[…] Era o teroare în acei ani (1948 – 1953) de neînchipuit. Părinţii noştri, în special taţii, nu dormeau noaptea acasă, deoarece veşnic circulau zvonuri că ridică pe chiaburi şi-i duce în Siberia. Mai târziu ne-am dat seama că acele zvonuri erau aruncate de tovarăşii noştri în popor, anume că atunci când într-adevăr se va efectua ceva să nu crezi spunând că este tot un zvon. Şi de fapt aşa s-a şi întâmplat că ridicarea noastră de acasă şi începutul călătoriei mele […]
Noaptea de 18 iunie 1951 spre ziuă: zgomote în curte, zăngănit de arme, s-a trezit mama i se părea că visează. Apoi bătăi sinistre în uşa casei. Mama şi-a pus ceva pe spate şi a ieşit să vadă cine bate aşa puternic în uşă şi de ce. Nu-i venea să creadă : miliţieni şi soldaţi care au intrat în casă şi au început să controleze camerele. Ne-am trezit şi noi copiii. Tremuram toţi de frică, văzând comportamentul lor brutal. Au cerut mamei toate actele de identitate ale tuturor: buletine, certificate de naştere, de căsătorie, carnetul de şcoală al meu, etc. La întrebarea mamei pentru ce, i s-a răspuns
cu un ton răstit şi cu o înjurătură: – Dă actele femeie şi nu mai pune întrebări, dumnezeii tăi. Apoi întrebarea: – Unde este banditul de bărbatul tău? Mama a răspuns că a plecat de la noi că n-a mai suportat pedepsele, care i se aplică din cauza pământului nostru, că el este un om sărac. La asemenea răspuns i s-a dat crezare şi n-au mai chinuit-o săi stoarcă adevărul, căci cu grupul de soldaţi şi miliţieni era şi un tovarăş de la primărie
care a confirmat aceasta. De fapt tata, de când se auzea de ridicarea chiaburilor nu mai dormea noaptea acasă.

Articol întreg:

>>>>https://uzprcarasseverin.org/ana-fleischer-calatorie-fortata-spre-necunoscut-deportati-in-iadul-baraganului/

Ana FLEISCHER: CĂLĂTORIE FORȚATĂ SPRE NECUNOSCUT – DEPORTAȚI ÎN IADUL BĂRĂGANULUI

21 iunie 2024, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Fête de la Musique, 21 iunie.

Cu următoarea participare: corul „Franz Stürmer“ (dirijor: prof. Elena Cozâltea), Marianne & Petre Chirilovici și grupul muzical „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas), toți din Reșița.

 

 

21. Juni 2024, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Fête de la Musique, 21. Juni. Auftritte des „Franz Stürmer“-Chors (Dirigentin: Elena Cozâltea), von Marianne & Petre Chirilovici und der „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas), alle Reschitza.

Sâmbătă, 15 iunie 2024, la 135 de ani de la plecarea în veșnicie a poetului național Mihai Eminescu, în curtea Centrului Universitar UBB din Reșița a avut loc un eveniment remarcabil: dezvelirea monumentului „Ansamblu omagial Eminescu” realizat de artistul plastic Alexandru Podea.
Ansamblul omagial a fost realizat prin decupare a înscrisului și imaginii în tablă (oțel corten), având forma unei cărți deschise. Pe pagina întâi a cărții se află decupat chipul poetului -fotografia de tinerețe, 1869 – sub acesta se regăsește semnătura sa olografă, anii de viață și numele, iar pe pagina alăturată, găsindu-se decupate două strofe din poemul „Luceafărul”, în română și germană. La baza monumentului este consemnat finanțatorul – FSEGA Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj Napoca. Monumentul a fost realizat în atelierele Întreprinderii de Construcții Siderurgice Hunedoara (ICSH) cu tabla oferită de Artrom Steel Tubes Reșița, și  a fost montat în curtea CUUBB în două etape succesive la începutul acestui an.
În deschiderea ceremoniei au fost intonate imnurile României (versuri Andrei Mureșanu, muzica Anton Pann) și al Reșiței (versuri Octavian Doclin, muzica Sabin Păuța) de către un grup de elevi de la Liceul de Artă „Sabin Păuța” din Reșița, urmând un Te Deum, slujbă oficiată de protopul ortodox al Reșiței, Gheorghe Șuveți.
Evenimentul a fost moderat de prof. univ. dr. Gheorghe Popovici, iar despre „Strălucirea lui Eminescu“ a susținut un eseu eminescologul reșițean Gheorghe Jurma.
Despre această împlinire reșițeană au rostit alese cuvinte organizatorii, reprezentanți ai prestigioasei universități clujene, dar și subprefectul județului Caraș-Severin, dra. Adina Radici.
Lucrarea în sine, ca operă de artă, a fost argumentată de realizator, sculptorul în metal Alexandru Podea, președintele filialei Hunedoara a Uniunii Artiștilor Plastici.
De asemenea, special pentru această zi, scriitorul și editorul Gheorghe Jurma a pregătit o expoziție de carte reprezentativă pentru opera eminesciană, pe de-o parte expunând volume de referință scrise de sau despre Eminescu, pe de altă parte expunând colecția „Eminescu” a editurii TIM din Reșița, colecție îmbogățită cu un nou volum intitulat „Eminescu și Reșița”, semnat Gheorghe Jurma. Acest volum constituie, într-un fel caracteristic eminescologului reșițean, argumentul său pentru necesitatea unui monument Eminescu la Reșița, precum și a unei colecții „Eminescu”, care, iată, numără acum 20 de titluri. 
La final, au fost selectate fragmente din poemul „Luceafărul” și au fost recitate în limbile română și germană de către dr. Ada D. Cruceanu-Chisăliță și Erwin Josef Țigla.
Evenimentul, care s-a bucurat de o prezență numeroasă, a fost organizat de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca prin Centrul Universitar  UBB din Reșița, în parteneriat cu Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB Cluj-Napoca, cu prilejul împlinirii celor 135 de ani de la trecerea în eternitate a poetului național Mihai Eminescu.

Sâmbătă 22 iunie 2024, ora 11,00, la Centrul Multifuncțional din Complexul Bastion Timișoara, Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu”, împreună cu poeți, scriitori, iubitori de cultură și artă, din Zona de Vest a țării și nu numai se vor întâlni sub semnul geniului eminescian, pentru a-l readuce în actualitate pe dragul nostru Emin… ca un gest de cinstire, prețuire a personalității sale în domeniile poezie, proză și în mod deosebit al jurnalismului. Simpozionul se va încheia cu un regal de poezie și cântec, protagoniști cantautorii Vasile Gondoci și Grigore Mâinea. De-asemeni, participanții vor avea fericitul prilej de a vizita Muzeul POPA’S, din Complexul Bastion Timișoara. Mulțumim C. J.Timiș.

Silviu Lazăr / UZPR Filiala ,,Mihai Eminescu” Timișoara

20 iunie 2024, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

In memoriam Werner Hirschvogel (*13 decembrie 1931, Reșița – † 10 iulie 2014, Bad Reichenhall – Bavaria), la 10 ani de la trecerea sa în eternitate.

 

 

20. Juni 2024, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

In Memoriam Werner Hirschvogel (*13. Dezember 1931, Reschitza – † 10. Juli 2014, Bad Reichenhall – Bayern), anlässlich des 10. Todestages.

 

18 iunie 2024, Parcul justiției din Timișoara, ora 11,00, Monumentul Foștilor Deportați în Bărăgan, aproape 200 de participanți au ținut a fi prezenți la comemorarea a 73 de ani de la deportarea bănățenilor ( români, bulgari, sârbi, nemți, unguri, ucraineni) în gulagul românesc din Bărăgan. Acțiune inumană a regimului din vremea de tristă aducere aminte, produsă în noaptea de Rusalii 17-18 iunie 1951, așa cum mi-a relatat cu vădită amărăciune în suflet domnul Vichentie Maniov, conf.univ.ing.dr. un om cu o vastă experiență de viață, scriitor, și un analist de notorietate al unei istorii tulburătoare, trăită împreună.
Au rostit alocuțiuni de venerație și binecuvântare, pentru cei mulți ce nu mai sunt astăzi, printre noi, I.P.S.Ioan Selejan, Mitropolitul Banatului, Ioana Boca, din partea Academia Civică din București, Niculina Moica, Asociația Foștilor Deținuți Politic și Leonard Câmpeanu, București. Din partea oficialităților locale, Petru Mirciov, ing. Președinte Asociația Foștilor Deținuți Deportați în Bărăgan și deputat în Parlamentul României din partea Uniunii Bulgarilor din Banat-România, Viorel Coifan, consilier, C..J. Timiș, Cosmin Tabără, viceprimar Timișoara, Gheorghe Ciuhandu, fost primar municipiul Timișoara.
Organizatorul de suflet al acestui eveniment comemorativ a fost Rafael Mirciov, profesor și autorul unei cărți, ca o lecție de istorie ce nu trebuie uitată, un excelent remember cu iz de nostalgie, sensibilitate și umanism. Lagărul Deportării-Pagini din Lagărul Bărăganului 1951-1956, ediție bilingvă bulgară-română, traducere de prof, Gheorghe Ghergulov, ediția completă 2016, editura Mirton, Timișoara, cu sprijinul Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan. Odată cu deportarea acestor oameni gospodari și iubitori de locurile natale în conștiința mea de om de creație mă-ntreb dacă nu cumva și Dumnezeu a fost deportat în Bărăgan.
,,Oprește Doamne, oprește Te rog, ceasornicul cu care ne măsori destrămarea”
Și luminează-ne cerul de lacrimi și (ne)timp, să nu se cuibărească-n noi (ne)uitarea!

Dumitru BUȚOI / UZPR Timișoara
.

20 – 28 iunie 2024, Galeria Direcției pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Vernisaj: 20 iunie 2024, ora 12.00.

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVII-a). Expoziție de artă plastică Alice Dobre (Timișoara).

 

 

20. – 28. Juni 2024, Galerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin, Reschitza:

Vernissage: 20. Juni 2024, 12:00 Uhr.

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVII. Auflage). Kunstausstellung Alice Dobre (Temeswar).

 

Liceul – susținea prof. Karina Hadadea (foto), director al Liceului „Prof. Bora Tit Liviu” Baru – reprezintă o etapă esențială în parcursul educațional al fiecărui tânăr. Este o perioadă în care se pun bazele cunoștințelor academice avansate, se dezvoltă abilități esențiale pentru viață și se conturează personalitatea fiecăruia. În contextul unei lumi în continuă schimbare și al cerințelor tot mai ridicate ale pieței muncii, alegerea unui liceu poate fi decisivă pentru viitorul tău.

Sub deviza „Fii elevul nostru”, Liceul „Prof. Bora Tit Liviu” Baru deschide o poartă către viitorul elevilor, oferind multiplele beneficii pentru elevi care vor influența parcursul educațional și profesional al acestora. La Liceul „Prof. Bora Tit Liviu” Baru oferim un mediu stimulant și suportiv, unde elevii noștri sunt bine îndrumați în procesul educațional pentru a dobândi competențe esențiale pentru succesul profesional și personal.

– Veniți și cu alte amănunte.
• La finalizarea liceului se va obține certificat de calificare profesională nivel 4;
• Se învăță într-un cadru motivațional amenajat în baza educațională a Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca din localitatea Baru;
• Se beneficiază de o pregătire generală, tehnică și profesională care pregătește pentru nevoile pieței muncii;
• Se învață cum să-ți construiești propria afacere de la diverși antreprenori prin intermediul unor schimburi de experiență;
• Se participă la activitățile organizate împreună cu Facultatea de Geografie din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca;
• Diploma de absolvire de la Liceul „Prof. Bora Tit Liviu” Baru dă posibilitatea de a se candida pe locuri distincte în învățământul universitar.

– Ce mai puteți adăuga la cele spuse până acum?
• Avem un program de studii diversificat și riguros, susținut de profesori cu înaltă calificare și pasiune pentru predare. Elevii noștri obțin rezultate remarcabile la examenele naționale și internaționale, fiind acceptați la universități de prestigiu;
• Ne concentrăm pe dezvoltarea abilităților sociale, emoționale și de leadership. Oferim o gamă largă de activități extracurriculare, de la cluburi de dezbateri și arte, până la sporturi și voluntariat;
• Pregătim elevii pentru provocările viitoare prin programe de orientare în carieră, consiliere educațională și parteneriate cu universități și companii locale. Elevii noștri dobândesc competențe esențiale pentru succesul profesional și personal;
• Dispunem de facilități moderne și tehnologii avansate care susțin procesul educațional. Sălile de clasă echipate corespunzător, laboratoarele de științe și sălile de informatică sunt doar câteva dintre resursele care îi ajută pe elevi să învețe într-un mod interactiv și eficient.
• Punem accent pe crearea unui mediu prietenos și incluziv. Ne mândrim cu o comunitate unită de elevi, profesori și părinți care colaborează pentru a asigura succesul fiecărui tânăr.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Activitățile desfășurate cu elevii de la grupele de educație rutieră și studioul creativ – ne relata recent prof. Sava Voicu Constantin, coordonator la Clubul Copiilor Brad – constituie un puternic mijloc de educație, având menirea de a forma și dezvolta abilitățile, deprinderile, interesul cognitiv, curiozitatea teoretică-aplicativă, dar și aptitudinile morale și fizice.
Temele abordate își propun formarea la elevi a unei gândiri flexibile, dezvoltând capacitatea de analiză, de extragere a esenței unui subiect anume, dintr-un context mai amplu sau mai dificil.
Prevenirea vătămării copiilor şi adolescenţilor prin accident rutier, prin formarea abilităţilor, competenţelor şi comportamentului rutier responsabil, în calitate de pietoni, skaterollers şi conducători de vehicule cu două roţi este principalul scop al promovării de competențe privind educația rutieră în rândul elevilor și al tinerilor.
Fiind parte integrantă educaţiei pentru formarea abilităţilor generale de viaţă, educaţia rutieră sau, mai degrabă, educaţia pentru prevenirea riscului rutier, urmăreşte formarea abilităţilor şi competenţelor rutiere individuale, de grup şi sociale în rândul preşcolarilor şi elevilor din învăţământul preuniversitar. Consolidarea și repetarea cunoștințelor de educație rutieră au o deosebită importanță pentru verificarea calității informației acumulate, dar mai ales a aplicării ei în practică într-un mod cât mai rapid și eficient.
Modul cel mai abordabil și mai plăcut pentru elevi în deslușirea cunoștințelor de educație rutieră este participarea la concursuri de profil unde se îmbină cel mai bine cunoștințele teoretice cu cele aplicative sau practice.
În contextul celor arătate mai sus echipajul format din elevii Manoli Mălina cl. aV-a, Ioniță Silviu cl. a VI-a, Pui Larisa cl. a VIII-a (toți de la Școala Gimnazială ,,Mircea Sântimbreanu” din Brad) și Boț Robert cl. a VIII-a (Școala Gimnazială ,,Horia Cloșca și Crișan” din Brad), toți înscriși la Clubul Copiilor Brad, la cercul de educație rutieră coordonat de prof. Sava Voicu Constantin a participat la a XXV-a ediție a Concursului Național de Educație Rutieră ,,Trofeul Coresi” desfășurat la Târgoviște. Elevii menționați mai sus au obținut premiul III național la secțiunea a III-a a concursului și premiul I pentru cel mai bun timp obținut de elevul Ioniță Silviu în traseul aplicativ (poligon cu obstacole). Menționez faptul că la acest concurs au participat 18 județe din țară. Vreau să adresez și pe această cale mulțumiri speciale doamnei profesor universitar doctor Marinescu Suzana de la Universitatea ,,Valahia”, inițiatorul concursului, pentru invitația adresată Clubului Copiilor Brad de a participa la concurs.
Prin organizarea Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara, a Școlii Gimnaziale din localitatea Vețel și a Serviciului Județean Rutier Hunedoara s-a desfășurat etapa județeană a Concursului National de Educație Rutieră ,,Educația rutieră-Educația pentru viață”.
Elevii Ioniță Silviu cl. a VI-a, Mariș Adelin cl. a VI-a, Boț Robert cl. a VIII-a, Manoli Mălina cl. a V-a, au reprezentat Palatul Copiilor Deva – structura Brad obținând locul II în clasamentul general pe echipe.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Trupa de teatru „Traian Grozăvescu” din Lugoj a participat la Festivalul de Teatru „ProActoria” Mediaș care s-a ținut săptămâna trecută, de vineri până duminică, 14-16 iunie la Sala Traube, Teatrul Popular Mediaș aniversând 60 de ani de la înființare.
Evenimentul a adus pe scenă trupe talentate din întreaga țară și a oferit o varietate de spectacole pentru toate gusturile. Festivalul de Teatru ProActoria a debutat vineri după-amiază de la ora 16:00, atunci a avut loc și deschiderea oficială. Astfel că Trupa de teatru „Noi și…atât” a prezentat piesa „O inspecție școlară” de Dumitru D. Pătrășcanu, ora 16.30. De la ora 18:00, a urmat Trupa de teatru „Dan Alecsandrescu” din Roman cu piesa „Ultima șansă”, o adaptare după Mihail Zadornov. La ora 20:00, Trupa de teatru „Redoute” din Brașov a prezentat piesa „Se caută un mincinos”, o adaptare după Dimitris Psathas. La sfârșitul serii, Trupa Milenium din Mediaș a ținut un concert extraordinar începând cu ora 21:00. Ziua de sâmbătă a început cu Trupa de teatru „ProActoria Junior” din Mediaș care a prezentat piesa „Copiii din ziua de azi”. De la ora 17:30, Trupa de teatru „Traian Grozăvescu” din Lugoj a jucat „Hangița” de Carlo Goldoni. Trupa de teatru „Joker” din Medgidia a prezentat spectacolul „Nimic nu-mi scapă”, ora 19:00, adaptare după Adolf de Herz. Ziua de duminică a umplut sala de copii, la ora 11:00, Trupa de teatru „Joker” din Medgidia a jucat piesa „Pinocchio” de Carlo Collodi. La ora 18:00 a fost programată piesa de teatru „Certificatul” de Venerus Popa, Trupa de teatru „ProActoria” din Mediaș.
Bucurie mare în rândul actorilor lugojeni, minunații actori amatori ai Teatrului Municipal „Traian Grozăvescu”, după aproximativ cinci ani de zile, iată că a venit clipa fericirii și au participat în cadrul acestui festival cu piesa „Hangița” de Carlo Goldoni, scenografia și regia Maria Voronca. În distribuție: Ileana Căprariu, Tudor Trăilă, Lăcrămioara Bercean, Cristina Velici, Maria Rogobete, Constantin Goloșie, Cristian Alexandru, Cristian Ioschici, Marian Costea, Gabriela Hlușcu, Sorin Palciuc. În perioada pandemiei acest sector cultural a avut momente grele, spectatorii nu au mai avut șansa să intre în sălile de teatru, actorii nu au mai putut să facă repetiții, să ofere spectacole, dar nici după pandemie situația nu s-a îmbunătățit foarte bine. Teatrul nu moare niciodată, teatrul renaște în fiecare clipă, în fiecare suflet de spectator și actor, teatrul este poezie, cântec, dans, este dascălul de la care învățăm ce înseamnă un sentiment, este prietenul care ne ajută la rezolvarea problemelor de viață, teatrul ne transformă, el înseamnă cultură, iar o piesă jucată cu actori buni clădește scena teatrului. Acest festival a însemnat pentru actorii Teatrului Municipal Lugoj foarte mare bucurie, prietenie, fericire și dulce revedere! Dar cum să nu te bucuri în asemenea momente? Fiecare trupă de teatru vine cu sufletul curat și înflăcărat pentru a oferi cât mai multă poftă de viață spectatorilor, colegilor de scenă, tuturor celor care participă la festival. Cum să nu iubești teatrul? Cum să nu simți pulsul unui spectacol și să pleci acasă total schimbat, în deplină armonie cu tine însuți, cu natura, cu ființele din jur, să simți legătura puternică între tine și stradă, între spațiu și timp, între dragoste și speranță? Cum să nu te îndrăgostești de teatru? El este artă, este terapie pentru om. Teatrul atinge sufletul omului, ne regăsim în jocuri, muzică, măști, povești, ne tratăm sufletul cu această funcție terapeutică care realizează un echilibru în viața noastră, o legătură între trup și suflet. Cu ajutorul teatrului oamenii își dezvoltă posibilitățile creative, dar și imaginația, oferă o perspectivă asupra sentimentelor produse de problemele, experiențele lor. Teatrul oferă actorilor, dar și spectatorilor să-și pună în oglindă calitățile, defectele, frumosul și urâtul, teatrul înseamnă iubire, emoție, schimb de idei, de gânduri, de trăiri, de iubire…multă, multă iubire! Teatrul te cizelează, te sensibilizează, te ordonează și te disciplinează, ca OM și ca ARTIST! Teatrul face parte din viața orașului și va rămâne pansamentul tuturor cuvintelor nerostite, sentimentelor singuratice, gândurilor fără cuvinte și timpului oprit pe marginea malului Timișului, acolo unde bustul marelui tenor Traian Grozăvescu ne salută ori de câte ori îi trecem prin față.
Teatrul lugojean are o istorie foarte bogată, a reușit de-a lungul timpului să se facă cunoscut în țară și în străinătate, să promoveze limba română, să contribuie la istoria locală și națională. Am fost cândva mulți, astăzi am rămas o mână de oameni care speră la revenire, la pași spre viitor, dar un viitor scris cu litere de aur pe cortina sălii de teatru lugojean, a multor săli de teatru din lume, în ropot de aplauze și lacrimi de bucurie actorii își culeg roadele, fericirile, toate astea nu se compară cu nimic, e prea multă bucurie în piepturile lor, lumina ochilor dând naștere unui Luceafăr.
Festivalul de anul acesta a fost unul special deoarece Teatrul Popular Mediaș a aniversat 60 de ani de la înființare, nu putem decât să le urăm: La mulți ani cu sănătate și multă putere de muncă!

„Trupa de teatru “Traian Grozăvescu” din Lugoj a adus pe scenă piesa „Hangița” de Carlo Goldoni. Cu un echilibru perfect între umor și emoție, au reușit să fascineze publicul medieșean prin interpretarea lor memorabilă.”
Foto: Teatrul Mediaș – Trupa „ProActoria” Festivalul de Teatru ProActoria – 60 de ani de Teatru la Mediaș

Maria ROGOBETE Membru UZPR Lugoj 18.06.2024

19 – 24 iunie 2024, Holul Casei „Adam Müller-Guttenbrunn“ Timișoara:

Vernisaj: 19 iunie 2024, ora 17.00.

Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVII-a).

Expoziție de artă plastică dedicată orașului Oravița, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă cu lucrări:  Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Maria Tudur și Tatiana Țibru.

 

19. – 24. Juni 2024, Foyer des „Adam Müller-Guttenbrunn“-Hauses Temeswar:

Vernissage: 19. Juni 2024, 17:00 Uhr.

Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVII. Auflage).

Kunstausstellung, der Stadt Orawitza im Banater Bergland gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka). Es beteiligen sich die Künstler: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Maria Tudur und Tatiana Țibru.

• UZPR

Pentru succesul oricărei organizații, activitatea managerială este esențială. Actuala conducere a UZPR Filiala „Valeriu Braniște” Timiș, avându-l ca președinte pe dl. conf. univ. dr. Ioan DAVID, își activează mereu echipa pentru atitudine și acțiune în favoarea îmbunătățirii continue a activității organizației. Astfel, timp de mai bine de 2 ore, vineri, 14 iunie, a.c., s-a desfășurat o importantă ședința comună a Biroului și Consiliului Consultativ al filialei. Ordinea de zi a cuprins în prim plan un raport, urmat de o analiză, asupra proiectelor pe care membrii biroului și ai consiliului și le-a propus pentru această legislatură. S-au făcut referiri asupra unor evenimente deja realizate, cel mai recent fiind cel dedicat comemorării a 135 de ani, de la urcarea la cer a Luceafărului poeziei românești, poetul nepereche Mihail Eminescu. Astfel, în ziua de 12 iunie, la Biblioteca Județeană Timiș (Bastion), doamna Constanța Sylvia HÂRCEAGĂ, a prezentat un material cu tema „Mihail Eminescu, gânditor politic”. După exprimarea opiniilor participanților, s-a creat un moment poetic de înaltă emoție, intitulat „Gând pentru eroi”.

În cadrul ședinței de vineri, Dl. Gheorghe CRIȘAN a prezentat o sinteză a acțiunilor de cuprindere mai largă, stabilite pentru acest an, accentuând nevoia încheierii unor parteneriate cu alte instituții și organizații pentru crearea unei perspective de succes al inițiativelor. Au avut intervenții și completări majoritatea celor prezenți.

În continuare, au fost luate în discuție unele aspecte de principiu, privind respectarea prevederilor Statutului UZPR în vigoare, disciplina din interiorul organizației, legate atât de calitatea de membru al organizației, cât și a drepturilor de a alege și de-a fi ales. Intervenții foarte pertinente au fost legate de îndatoririle membrilor UZPR, Art. 15, lit. f): „să întrețină relații cordiale, profesionale, cu ceilalți membri pentru o atmosferă de lucru constructivă, în beneficiul Asociației”, respectiv: lit g): „să nu aducă prejudicii de ordin moral și material Uniunii”.

Domnul Președinte Ioan DAVID a solicitat exprimarea de opinii referitoare la reprezentarea organizației în Forumul național UZPR, fiind stabilită și o listă a membrilor organizației care vor participa la Adunarea Generală a UZPR, care va avea loc la București în luna viitoare.

De asemenea, un moment aparte al ședinței a fost rezervat pregătirii participării membrilor organizației la al XVII-lea Congres Internațional de Istorie a Presei, organizat la Iași în zilele de 27-28 septembrie, având ca temă „Personalități ale presei românești”.

Ședința s-a încheiat într-o ambianță de bună dispoziție, de deschidere la cooperare, întreaga echipă fiind invitată la proxima acțiune inițiată și organizată cu ocazia „Zilei Mondiale a Iei”, care va avea loc luni, 17 iunie, 2024, începând cu ora 12,00 la Muzeul Satului bănățean. Moderatorul evenimentului va fi conf. univ. dr. Ioan DAVID, președintele UZPR „Valeriu Braniște” Timiș, momentele centrale fiind asigurate de expunerile „Istoria și simbolurile iei”, susținută de doamna Constanța Sylvia HÂRCEAGĂ, respectiv „Ia românescă – simbol universal”, având autoare pe doamna Mara MÂNDROANE.

În concluzie, ne dorim cu toții să fim mai implicați în atingerea obiectivelor principale ale UZPR și mai aproape de evenimentele comunității timișeene, la care ziariștii profesioniști își aduc pe deplin contribuția.

A consemnat,

prof.univ. Dumitru Mnerie

Filiala „Valeriu Braniște” Timiș

Copiii sunt răsărituri de soare pe bolta albastră/ Izvoare nesecate de lumină și iubire ce dăinuiesc în casa noastră/ Copiii sunt daruri de viață trimise de la Dumnezeu/ Sunt grădinile cu flori de rouă ce înfloresc de-a pururi în sufletul meu!
Încep acest reportaj de suflet și iubire cu aceste gânduri frumoase și emoționante, ca un semn de recunoștință pentru îngerii de rouă ce fac parte din Grupul vocal ,,Glasuri de argint” din cetatea culturală Petroșani, județul Hunedoara, care a reprezentat România la concursul mondial din Italia unde au obținut locul unu. Coordonator, Irina Berki pe care o felicităm sincer. Aceleași gânduri frumoase și pentru copiii: Maya Voina, Evelyn Pătrașcu, Alessia Polk, Miruna Croitoru, Jiulia Bîicu, Alice Itu, Daniela Nițu, Matei Croitoru, Andy Itu, Irina Burcea, Cezara Kiss, Sofie Andrei, Alessia Voina, Natalia Gasco, Gabiela Iordache, Radu Moldovan, Ruxandra Merișanu. Pentru această performanță Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” Timișoara partener a acordat Grupului ,,Glasuri de Argint” în aplauzele binemeritate, Meritul Cultural. În deschiderea evenimentului cultural-jurnalistic ,,Arte și Carte”acești copii minunați ne-au umplut inimile de bucurie și mândrie că prin iubirea lor de cântec și Eminescu, spiritul cultural românesc nu va muri niciodată.
Mai menționăm faptul că și la Petrila, preocuparea pentru dezvoltarea armonioasă într-un spirit creator de excepție, este miza pe copii și elevi concretizată într-o Expoziție de desene diverse și inedite ale copiilor care fac parte din Cercul de ,,Arte al Clubului Copiilor” Petrila, coordonator profesor Radu Chința, astfel că Foaierul Teatrului I.D.Sîrbu, dacă adăugăm și Expoziția de sculptură modernă a artistului plastic Cristian Sergiu Ianza a fost plin de artă, cultură și oameni
În deschiderea evenimentului participanții, poeți, scriitori. Jurnaliști, iubitori de cultură, artă și de Eminescu, au aplaudat cuvântul de salut rostit de doamna Irina Radu, manager și gazdă generoasă a Teatrului I.D.Sîrbu, Petroșani, Dorel Neamțu, poet, publicist, membru, UZPR, din partea Grupului Cultural ,,Ioan Dan Bălan”, Petroșani, Dumitru Buțoi, coordonator Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu” Timișoara, Aurel Muntoiu, vicepreședinte, din partea MINADOR Timișoara și Mirela Cocheci, poet, pictor, membru UZPR, organizatorul acestui eveniment de anvergură europeană. În acest context de adevărată revelație culturală și într-un spațiu în care se respiră cultură de calitate, Tiberiu Vințan, un om cu suflet mare cât Valea Jiului, director al Trustului Media și al Casei de Editură Exclusiv, Petroșani, ne propune a fi în continuare timp de 4 ore protagoniștii și martorii fericiți ai unui alai de lansări de cărți și a unui regal de poezie, răsplătite cu aprecieri colegiale, îmbrățișări și aplauze. Surprizele plăcute ale aceste zile mai frumoase ca un zâmbet de copil au fost cele două ambasadoare culturale ale României în diaspora, prezente în Valea Jiului pentru prima oară.
Violeta Andrei Stoicescu, Madrid-Spania, premiul unu la poezie și Meritul Cultural, decernat de Dumitru Buțoi, președinte Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” Timișoara, care a organizat sub egida UZPR ,,Festivalul Cultural Internațional ,,Eminescu, un vis în așteptare” ediția 2023. Violeta Andrei Stoicescu este scriitor, poet și traducător în limba spaniolă, membru UZPR Filiala Iași, membră a Societății poeților și artiștilor plastici din Franța, fost redactor la revista ,,Spania Literară” . Volumele de poezie, recente ,,Între lacrimă și zâmbet” ,,Șoapte de mătase” și ,,Inscripție pe un bob de orez”, au fost prezentate de Dumitru Tâlvescu, membru al Uniunii Scriitorilor din România și președinte fondator ASOCA Deva-Hunedoara. Din creația autoarei redăm o strofă relevantă a dorului de dor de casă în toate ipostazele sale. La margine de vis m-așteaptă marea/ Cu valu-i spumegând mă cheamă iar/ Și parcă m-aș întoarce -acasă, dar/ Nu știu dac-am să mai găsesc cărarea…
Doina Guriță, Iași cu volumele de versuri ,,Lacrimi de sticlă”, Rouă de stele, bilingvă română- spaniolă și antologia de autor ,,Lacrimi de cristal”. Prezentate de Dumitru Tâlvescu. Doina Guriță este scriitor, jurnalist, profesor doctor, lector la catedra de marketing a Universității ,,Petre Andrei” din Iași, membră a Uniunii scriitorilor din România, Membră UZPR și a Societății poeților și artiștilor plastici din Franța, redactor la revista ,,Spania Literară, care apare la Madrid. Pentru întreaga activitate Asociația ,,Luceafărul de Vest” Timișoara i-a conferit Meritul Cultural. Redăm deasemeni o strofă din poemul ,,Eminescu e comoara copilei ce am fost” Eminescu a fost și rămâne al neamului meu/ Al nostru al vostru, al lumii întregi/ Ca un profet care l-a cunoscut pe Dumnezeu/ Strigând către lume: tu trebuie să crezi!
Au mai lansat cărți scriitori, poeți, istorici cu notorietate în domeniu: Marin Rada, (Slatina -Olt) Semnul de carte și Ceremonia de ceai, haiku, prezentat de Elisabeta Bogățan. Dumitru Tâlvescu (Deva), cu volumul ,,Arcana Animae”. Ioan I. Ionescu (Timișoara) ,,Personalități ale Banatului” vol. 2, prezentat de Dumitru Buțoi, Ștefan Tat (Timișoara ) ,,Monumente de artă timișorene”. Marieta Coman, Turda ,,Esențe în ecouri. Mariana Bendoiu și Vasile Rușeți din Târgu Jiu, membri ai Ligii Scriitorilor din România, au prezentat revista ,,Al Cincilea Anotimp”. Gheorghe Lungu, Timișoara, editor Foaia Săcoșană- presa rurală.

Au mai rostit alocuțiuni : Dorel Neamțu, poet, scriitor, membru UZPR, seniorul și spiritul care unește spirite al Grupului Literar ,,Ioan Dan Bălan”recent înființat, Petroșani. Elisabeta Bogățan, poet, scriitor, sufletul pereche al lui Ioan Dan Bălan, membră a UZPR și a Uniunii Scriitorilor din România. Zenovia Zamfir, scriitor, jurnalist, director Biblioteca Județeană ,,Antim Ivireanu” – Râmnicu Vâlcea, cu o bogată experiență și activitate literară. Daniel Luca,Timișoara, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, director Editura Castrum de Times – Giroc – Timișoara, colaborator și editor de cărți ale colegilor poeți și jurnaliști. Mirela Cocheci, Dumitru Buțoi, Nicolae Toma și alții. Lia Teodora Ianto, (Natalia Micalona) Arad, poetă, scriitoare, redactor revista ,,Tu-carte deschisă” membru al Ligii Scriitorilor din România, filiala Arad.
Regal de poezie, Mariana Alexandru, Anca Ciolca, Augustin Țanca,Maria Marin, Ianina Cupșan, Gheorghe Boantă, toți din Grupul Ioan Dan Bălan, Sorin Micuțiu, Gelu Dobrescu, Maria Sângerean, toți din Deva-Hunedoara, Lorin Cimponeriu, Oravița – Caraș Severin. În final au fost prezentate de către Dumitru Buțoi, revistele UZPR nr.33, ca o publicație fanion a presei din România, Luceafărul de Vest, număr special dedicat acestui eveniment și antologia ,,Eminescu, un vis în așteptare” proaspăt tipărită, care cuprinde premianții participanți la ediția 2023 a Festivalului Concurs Internațional cu același nume. Întâlnirea s-a încheiat cu o repriză de socializare sub semnul prieteniei și al unei colaborări benefice mediul cultural-artistic pe Zona de Vest a țării și nu numai. Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu” Timișoara a onorat cu prezența și implicarea activă, a unei delegații formată din: Ioan I. Ionescu, Ștefan Tat, Gheorhe Lungu, Aurel C. Muntoiu, Adrian Bacoș și Dorel Neamțu, Mirela Cocheci, inițiatorii și gazdele noastre generoase. Deasemeni delegația de la MNADOR Timișoara, președinte, Remus Știr. Sperăm ca prin această comuniune de spirit și conștiință ,, Că suntem români și punctum”! să-i susținem pe confrații noștri în demersul curajos de a edifica în Valea Jiului o nouă cetate culturală, ca o fereastră deschisă spre noi orizonturi, spre modernitate.

BLÂNDĂ FULGERARE
Eminescu e un cântec
Ce răsună peste munți și peste vale
Este taina din descântec
Dar și spaima dintre bucurii și jale!
Eminescu ca o blândă fulgerare
Peste munți și peste ape
Între somn și-ntre visare
Cerul mi-l aduce mai aproape!
Eminescu este stea mea polară
Ce mă (i)luminează-n noapte
Ca-ntr-un vis de primăvară
Scut și spadă ce mă apără de moarte!

Dumitru BUȚOI/ UZPR/ Timișoara
Fotografii: Constantin Oneață