17 iulie 2024, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Expoziția de fotografii „Banatul Montan: Cheile Nerei“, realizate de Nicu Șușara (Anina).
17. Juli 2024, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Fotoausstellung „Banater Bergland: der Nera-Klamm“, mit Fotos von Nicu Șușara (Anina).
Această aserțiune, celebră la cei peste 400 de ani de când a fost scrisă de Shakespeare, este fraza incipientă în solilocviul lui Hamlet, prințul Danemarcei, în care contemplă moartea, în timp ce-și aștepta iubita și se întreba dacă ar fi mai bine să trăiască sau să moară. Celebritatea sa, depășind granițele filologiei, a căpătat conotații diverse prin asociere la unele fenomene sau evenimente incerte.
Acum, o folosesc și eu în încercarea de a elucida o întrebare, care se rostogolește în toată media mondială, de câțiva ani buni: va fi război mondial sau nu?
Cum subiectul nu este nou, folosesc drept introducere un fragment din articolul ,,Al treilea război mondial?” pe care l-am publicat în presa națională, în anul 2015.
De foarte mulți ani se vorbește despre un presupus război care, prin folosirea armelor nucleare, ar putea distruge Pământul. Diferiți analiști, scriitori, jurnaliști sau savanți, au încercat să dezlege o astfel de probabilitate, prin analizarea unor posibile zone de conflict și identificarea posibililor combatanți, cu presupunerea unor evenimente care ar putea genera un conflict militar mondial.
Scriitorul Norman Podhoretz sugera că războiul rece ar fi fost Al Treilea Război Mondial. Fostul președinte al Statelor Unite, George W. Bush, a declarat că războiul împotriva terorismului ar fi Al Treilea Război Mondial. Savantul Michael Ledeen, de la American Enterprise Institute, spunea că lupta împotriva terorismului „este mai mult Al Patrulea Război Mondial”. Comentatorul unei televiziuni americane, Lawrence Kudlow, a avansat și ipoteza că ,,Al Patrulea Război Mondial este războiul împotriva terorismului și că războiul cu China va fi Al Cincilea Război Mondial”.
Opinia publică a reacționat, cerând să se identifice momentul declanșării unui eventual conflict militar mondial. Vladimir Ștoli, profesor la Academia Rusă de Economie Națională și Administrare Publică, a considerat că evenimentele din Ucraina constituie începutul celui de-Al Treilea Război Mondial. Papa Francisc a susținut că războiul mondial a început. Mihail Gorbaciov, afirma în 2015, că tensiunile dintre Rusia și Occident, din cauza crizei din Ucraina, pot declanșa un război nuclear. După atentatul din Franța din 7 ianuarie 2015, Ibrahim al-Jaafari, șeful diplomației irakiene, a subliniat faptul că lupta împotriva Statului Islamic este de fapt Al Treilea Război Mondial.
Toate aceste declarații și ipoteze au rămas la stadiul declarativ, dar au ținut trează atenția opiniei publice din întreaga lume.
Tulburat de perspectiva izbucnirii unui conflict militar mondial, mi-am adus aminte cât de repede se poate produce un astfel de eveniment, căruia nu-i lipsește decât o scânteie pentru a declanșa iadul pe pământ. Atentatul de la Sarajevo din data de 28 iunie 1914, în care au fost uciși arhiducele Franz Ferdinand și soția sa, ducesa Sophie Albina Chotek, a fost scânteia care a dus direct la izbucnirea Primului Război Mondial. Cel de Al Doilea Război Mondial, a început la 1 septembrie 1939, odată cu invadarea Poloniei de către Germania, conflict militar generalizat care a provocat moartea a peste 70 de milioane de oameni, fiind considerat drept cel mai mare și mai ucigător război din istoria omenirii.
Sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, a marcat trecerea la cea mai perfidă armă, aceea nucleară, obținută prin fisiune. Orașele japoneze Hiroshima (6 august 1945) și Nagasaki (9 august 1945), au cunoscut efectele acestor arme nucleare.
De atunci și până astăzi, tehnica militară mondială, a cunoscut o dezvoltare explozivă: armament nuclear controlat cu ajutorul inteligenței artificiale, cu o putere distructivă de neimaginat, arme noi de la cele biologice la cele robotizate și un arsenal militar care ar putea distruge planeta.
Este logic să ne întrebăm dacă nu cumva acest arsenal militar uriaș nu pune în pericol, la un moment dat, pacea omenirii. Propaganda militară, potrivit căreia, înarmarea asigură descurajarea menținând pacea între popoare, pare să fie perimată, deși se tot folosește pentru a motiva creșterea cheltuielilor militare.
Dar nimeni nu vorbește de procesul fizic al creșterii presiunii în oricare sistem fizic existent pe Terra. Cel mai simplu exemplu este acela al balonului: orice acumulare de gaz într-un balon, crește presiunea în acesta care, la un moment critic, produce distrugerea sa. Principiul are caracter universal și-l vom regăsi atât în economie cât și în domeniul militar.
Strategii militari cunosc acest principiu și caută în permanență să mențină presiunea sistemului mondial sub limita critică, pentru ca sistemul să nu se prăbușească. Din acest motiv, asistăm la jocul de încurajare a unor conflicte zonale, care scad presiunea din sistem, asigurând și o creștere economică ce va asigura investiții militare suplimentare în țările mari ale lumii. Bineînțeles, acest lucru determină la rândul său, inechități sociale, care duc la acumulări sau pierderi de capital.
Dar, la un moment dat, aceste artificii nu mai țin sub control sistemul, fiindcă se izbesc de un alt principiu universal, acela al ciclicității, care dirijează orice sistem prin patru etape: înviorare, dezvoltare, regres și prăbușire. Metodele de corecție ale acestui traseu, pot duce la prelungirea sau scurtarea fazelor, dar nu pot anula producerea lor.
Fiindcă vorbim de un posibil nou război mondial, vom înțelege ce se întâmplă în jurul nostru, analizând legile universale care acționează în universul cognoscibil. Restul este propagandă, manipulare, motivare socio-emoțională, jocuri de putere, luptă pentru sfere de influență și revizuirea acestora, stabilirea unor noi ierarhii mondiale, acapararea de resurse, capital și piețe de desfacere și nu în ultimul rând, formarea unei ,,elite”, care să controleze capitalul mondial și să conducă destinele planetei.
Vorbim despre conflictele militare din Ucraina și Orientul Apropiat, de menținerea unor focare peste tot în lume care pot fi reactivate oricând. Cum vor soluționa marii strategi ai planetei provocările actuale, vom afla în curând. Să sperăm că nu apare cineva care să înțepe ,,balonul mondial”. A fi sau a nu fi… Aceasta e întrebarea!
Andrușa R. Vătuiu / UZPR
Foto: pixabay.com
E vară, e cald și elevii au intrat în vacanță atât de la școlile unde învață zi de zi, cât și de la Clubul Copiilor Hațeg.
Copii fericiți, profesori și părinți fericiți și totul e bine – ne spunea recent prof. Adriana Trif Vințan (foto), coordonator Structura Hațeg a Palatului Copiilor Deva.
Da, este trio perfect: profesor – elev – părinte și dacă totul este armonios, bineînțeles că și rezultatele sunt pe măsură.
Ne amintim cu drag de serbările de final de an școlar ale cercurilor de Dans clasic coordonat de prof. Timișan Mariana, ce a avut loc la Liceul Teoretic „I.C.Brătianu” Hațeg și a Cercului de muzică vocal – instrumentală coordonat de prof. Trif Vințan Adriana desfășurate la Liceul Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” Simeria și Liceul Teoretic „I.C. Brătianu” Hațeg care s-au bucurat de o prezență și susținere minunată din partea părinților.
(Cercul de muzică vocal – instrumentală și-a desfășurat activitatea nu doar la Hațeg cum eram obișnuiți. Am derulat un proiect de parteneriat cu Liceul Tehnologic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” Simeria pe o perioadă de 2 ani și astfel 3 grupe de elevi au beneficiat de cursurile gratuite oferite de Palatul Copiilor Deva – Structura Hațeg).
Am fost invitați la Gala Excelenței Hațegane, ediția I, care a adus bucurie în rândurile celor două cercuri artistice de la Clubul Copiilor Hațeg în care trupa de dans ,,X-Treme Junior” și elevii de la canto: Avatavului Rebeca, Drămnesc Saviana, Dănescu Maria & Mircea Lucas au fost premiați și aplaudați la scenă deschisă de oficialitățile orașului alături de celelalte valori educaționale din Hațeg.
Înainte de a pune punct activităților din acest an, am participat la ziua iei, sărbătorită de Sânziene la Cooperativa Hațegana, locul unde poveștile cu Feți-Frumoși și Ilene Cosânzene prind viață direct pe pânză.
Dar la Clubul Copiilor Hațeg nu se face doar dans și muzică. Aici găsim și pictură unde putem așterne povești în culoare.
Găsim cercul de cultură și civilizație engleză unde putem afla despre cultura britanică și ne putem exersa scrisul și cititul în această limbă a lui Shakespeare. De asemenea, avem copii care iubesc tehnica și vin cu drag la cercul de informatică, deslușind tainele calculatorului. S-a participat la Concursul județean „Info-PC-Deva”, organizat de Palatul Copiilor Deva, ediția a III-a, ocupând locurile I, II și III la secțiunile Power Point și Programare C++.
Aceștia suntem noi și am ținut să descriu puțin și cercurile care nu sunt foarte des scoase în lumina reflectoarelor prin prisma activității lor statice.
Închei cu o urare pentru toți, să avem o vacanță frumoasă și relaxantă și să ne reauzim cu sănătate în toamnă.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
La sugestia mai multor pacienți încercăm să creionăm crâmpee din dăruirea profesiunii alese de către colectivul care lucrează în cadrul Cabinetului Medical Individual – Medicină ce familie, dr. FAUR Dorina Andreea, aflat în orașul de pe Cerna.
Aici peste 2000 de pacienți înscriși beneficiază de consultații, consiliere, prevenție, tratamente etc.,
iar medicul specialist Faur Dorina Andreea secondată de asistentele Focșa Anca și Rădoane Raluca Gabriela zilnic sunt întâlnite stând de „strajă” la sănătatea semenilor, dovedindu-se adevărate femei – repere în realizarea actului medical.
Intrând în vorbă cu Lucia Lugojan, aceasta ne-a spus: Dumnezeu le-a dat acestor cadre medicale puterea să-și formeze cunoștințe în specialitate și un suflet bun care să le folosească pentru sănătatea noastră.
Sergiu Orășan a adăugat: Doamna dr. Faur este un medic cu nebănuite disponibilități native și profesionale, cu o mare putere de muncă și asimilare.
Cu un evident rafinament și elevație profesională împreună cu cele două asistente sunt întâlnite zilnic în timpul programului în cabinet, mereu în slujba sănătății noastre. Este un privilegiu, o bucurie și încredere să te întâlnești cu asemenea cadre medicale.
La acest cabinet, susținea Maria Vlad, găsești o echipă bine conturată și specializată profesional, care realizează actul medical în condiții lăudabile ridicându-l la nivel de performanță cu accent pe șansa bolnavului la ameliorare, vindecare și o viață cât mai aproape de normalitate.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
10 iulie 2024, ora 17.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Expoziția de fotografii „Abu Dhabi, I“, realizate de Erwin Josef Ţigla.
10. Juli 2024, 17:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Fotoausstellung „Abu Dhabi, I“, mit Fotos von Erwin Josef Ţigla.
– Pentru început, punctează cele mai semnificative date biografice.
– M-am născut în orașul Hunedoara, într-o zi de mai. Am absolvit Colegiul Național „Iancu de Hunedoara”, am studiat la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării din București, am urmat un masterat în Jurnalism Politic. Momentan profesez în industria comunicării și lucrez în Departamentul de Marketing într-o companie internațională.
– Asociația epigramiștilor clujeni „Satiricon”, avându-l la timonă pe cunoscutul și apreciatul epigramist, Marian Popescu, a fost prima din țară care și-a creat o pepinieră de elevi dotați cu simțul umorului. Debutul a avut loc în orașul de pe Cerna – Hunedoara. Cu ocazia activității „În lumea epigramei”, printre componenții acestui mini cenaclu a fost și eleva Lucia Rudaci în calitatea sa de membră a Subredacției de presă din cadrul Clubului Copiilor. Cum comentezi?
– La înscrierea mea în Clubul Copiilor, atât la secția de literatură, cât și la secția muzică populară au contribuit în egală măsură mama și bunica, cele care s-au ocupat îndeaproape de educația mea. Îmi amintesc cu drag de mica, dar însemnata perioadă în care am scris și epigrame, ele făcând parte din dezvoltarea mea lingvistică.
– În cartea „Măria sa, țăranul” semnată de Silvia Popescu, am remarcat printre câștigătorii Festivalului Național „Eterna Epigramă” și numele tău, fiind chiar semnatară a trei epigrame, printre care: „Se ploconește ne-ncetat/ Coloana nu îi este dreaptă/ De aplecări s-a cocoșat/ Nici dracu nu i-o mai îndreaptă”. Ce sentimente îți creează această amintire?
– Aceste pasaje mă teleportează într-o perioadă frumoasă a vieții și mă bucur să le recitesc cu drag. Participarea la Festivalul Național „Eterna Epigramă” îmi trezește și acum amintiri pe care le voi purta cu mine mereu.
– De ce ai îndrăgit jurnalismul?
– De mică mi-a plăcut literatura și mai ales să scriu. La o vârstă fragedă și când încă eram în formare, am avut ocazia de a participa într-o tabără de jurnalism care a avut loc în Ciric, Iași. Această experiență mi-a deschis o nouă lume: am descoperit cum e o zi din viața unui jurnalist, cum se documentează scrierea unui reportaj, am petrecut o săptămână în redacția ziarului „Ieșeanul” și, cel mai important, am contribuit la lansarea ziarului „Ieșeanul Junior” – un proiect care ne-a inițiat pe noi, învățăceii, în acest domeniu.
– La sugestiile mamei tale, ai cochetat fructuos și cu cântecul popular. Te-ai remarcat prin frumusețea portului, a glasului și ținutei personale. Aici ce mai poți adăuga?
– Cred că explorarea, indiferent de ce formă, face parte din evoluția noastră ca oameni și poate contribui frumos la dezvoltare. Perioada cântecului și portului popular este una pe care mi-o amintesc cu mare drag și, deși nu mai fac parte din această lume acum, latura artistică m-a ajutat să mă înțeleg, să îmi dezvolt creativitatea și să devin ceea ce sunt astăzi.
– Care ți-a fost zona folclorică îndrăgită?
– Cu siguranță cea în care m-am născut și am copilărit – Ținutul Pădurenilor. Bunica mea a avut o influență pozitivă asupra educației mele, astfel că și educația folclorică a contribuit la creșterea și învățarea mea.
– Vorbește-ne puțin despre actualul tău loc de muncă și satisfacțiile de care te bucuri.
– Am fost întotdeauna atrasă de arta comunicării, m-am conectat mereu cu oamenii din jur, am încercat să îi înțeleg și în special să le înțeleg nevoile, gândurile, dorințele, ce îi îndeamnă să facă anumite alegeri. Am fost atrasă în egală măsură de literatură și comunicare, dar și de matematică și științe exacte. Astfel, viața m-a purtat spre un domeniu în care pot să explorez ce-i mai bun din ambele lumi. Acum lucrez în Departamentul de Marketing al uneia dintre cele mai mari companii din lume, lucru care îmi aduce o satisfacție profesională fantastică. Momentan, planurile mele de carieră rămân în marketing, business și comunicare.
– Ce transmiți tinerilor din orașul de pe Cerna – Hunedoara?
– Nu doar tinerilor din Hunedoara, ci tuturor: să fie curajoși, să încerce, să înțeleagă cine sunt și ce vor, să-și depășească limitele, dar mai ales să creadă în ei.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Comisarii din cadrul Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu – după cum ne spunea comisarul șef Dorel-Ovidiu BRETEAN – au efectuat un număr total de 187 inspecţii, atât inspecţii planificate cât și neplanificate.
Inspecţiile planificate (57) au fost realizate conform Planului anual de activitate al Comisariatului Judeţean Hunedoara al Gărzii Naţionale de Mediu, la operatorii economici care desfăşoară activităţi cu impact asupra mediului şi se supun procedurii de reglementare.
În cadrul inspecţiilor neplanificate au fost efectuate un număr de 130 controale după cum urmează: 11 controale în urma autosesizării; 34 de verificare a respectării condiţiilor din actele de reglementare; 17 efectuate în urma sesizărilor; 1 control pentru investigarea unor accidente sau incidente cu impact asupra mediului; 22 dispuse de Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu; 4 pentru verificarea realizărilor măsurilor impuse anterior; 40 cu alte autorităţi, conform protocoalelor încheiate în acest sens cu instituţii la nivel judeţean/național; 1 control pentru identificarea de obiective noi.
Principalele neconformităţi constatate în urma controalelor efectuate în perioada menţionată au fost:
lipsa solicitării/obţinerii actelor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului; nerespectarea prevederilor autorizaţiei/autorizației integrate de mediu/acordului de mediu; gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor deținute sau generate în urma desfășurării activității; lipsa evidenței gestiunii deșeurilor; nedepunerea în termenul legal al declarațiilor privind obligațiile de plată la Administrația Fondului pentru Mediu; neluarea măsurilor necesare în vederea reducerii emisiilor de poluanți în atmosferă.
În urma acestor controale, au fost aplicate 20 sancţiuni contravenţionale principale, respectiv 6 avertismente și 14 amenzi (cea mai mare a avut valoarea de 80000 lei), în valoare totală de 261.500 lei.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
9 iulie 2024, ora 17.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Prezentare de carte: „Luptele de la Mărășești”, autor: Costică Telescu, apărută la Editura „Castrum de Thymes” din Giroc, 2023. Volumul cuprinde poeziile lui Costică Telescu, scrise în limba română și traduse în macedoneană de nepoata sa, Aliki Telescu.
9. Juli 2024, 17:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Buchpräsentation: „Luptele de la Mărășești”, Autor Costică Telescu, im Mazedonischen, von Aliki Telescu übersetzt, erschienen im „Castrum de Thymes”-Verlag Giroc, 2023.
Vă aștept cu drag la prezentarea unui volum de versuri ce aparține lui Costică Telescu. El a luptat în primul război mondial și a luat parte la luptele de la Mărășești. Este o poveste versificată a unui eveniment istoric.
Adriana Telescu
Prezentare de carte: „Bad Kiss sau Fotoliul lui Proust”, un roman de Petrika Ionesco, traducere din franceză: Dana Antoaneta Bălănescu, apărut la Editura „Cassius Books” Cluj Napoca, 2024.
Invitați: Daniel Botgros, George & Doina Gassenheimer.
Moderator: dr. ist. Dana Antoaneta Bălănescu.
8. Juli 2024, 17:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Buchpräsentation: „Bad Kiss sau Fotoliul lui Proust”, ein Roman des Autors Petrika Ionesco, aus dem Französischen, von Dana Antoaneta Bălănescu (Reschitza) übersetzt, erschienen im „Cassius Books”-Verlag Klausenburg, 2024.
A apărut nr. 34/2024 al Revistei UZP, publicația-etalon a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, realizată integral de membrii Uniunii. Într-un fel, este o ediție-bilanț, care punctează, în materialele de fond, acțiunile derulate de conducerea centrală în ultimii doi ani și evoluția Uniunii, care îi consolidează statutul de utilitate publică. „În pragul Adunării Generale de alegeri, conducerea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – președintele Sorin Stanciu, membrii Consiliului Director și șefii comisiilor de specialitate – privesc înapoi cu sentimentul că bilanțul Uniunii este unul fast și înainte cu încrederea că UZPR va continua pe drumul remarcabil pe care o susțin miile de membri care o fac cea mai mare organizație de breaslă din țară”.
Publicația se deschide cu editorialul semnat de Sorin Stanciu, președinte al UZPR, care poartă titlul sugestiv „Să ne iubim marea noastră familie – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România”: „Mutarea centrului de greutate al activității UZPR și a deciziilor către filialele noastre locale este necesar să continue, ca o întărire a caracterului democratic al întregii activități a Uniunii. (…) Avem aceleași drepturi, toți suntem egali!”.
La sumarul bogat al publicației care și-a obișnuit cititorii cu articole care reflectă aria deosebit de extinsă de preocupări ale jurnaliștilor au contribuit condeie redutabile: Marian Nencescu, președintele Filialei Presa Culturală, – „De ce scriu”? De bucurie! – , Adina Andrițoiu, președinte Filiala „Jean Bărbulescu” a UZPR Gorj – „Ultima vară a lui George Coșbuc la Tismana”, George Coandă, președinte al Filialei „Ion Heliade Rădulescu” Dâmbovița – „Editorialul ca un ecou de conștiință al opiniei publice”, Maria Stanciu, președinte al Filialei „Radu Macovei” Galați – „ O nouă etapă a proiectului de povești identitare”, Lavinia Betea, vicepreședinte al Filialei Arad – „O zi la Comrat: Complicata memorie găgăuză”, Grigore Radoslavescu, președinte al Filialei Iași – „Promoția 1969 a Liceului militar Dimitrie Cantemir din Breaza, la ceas aniversar. O generație cu măreția ei”, alături de Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR, Aurel Lăzăroiu, Gheorghe Crișan, Ion Tița-Călin, Violeta Ionescu, George Miloșan, Romulus Busnea, Laurențiu Szemkovics, Emilian M. Dobrescu, Silvia Hodaș, precum și Teodora Smolean, din Serbia, și Theodor Damian – UZPR New York.
Temele pe care le abordează aceste voci jurnalistice remarcabile atestă și în această ediție a Revistei UZP că publicația păstrează reperele trasate de regretatul președinte al UZPR Doru Dinu Glăvan, care a dat un nou impuls publicației și care au fost păstrate și extinse sub „bagheta” președintelui Sorin Stanciu și a redactorului șef Dan Constantin; aceste „linii directoare” reliefează importanța pentru întreaga societate a muncii jurnalistice profesioniste. De altfel, creșterea numerică – și implicit valorică – a UZPR în ultimii doi ani atestă faptul că organizația are un renume consolidat și că tinerii colegi care se alătură constant Uniunii o percep ca pe o entitate cu proiecții solide în viitor.
Complexă, limpede ca fațetele unui diamant, aplicată și definitorie pentru activitatea din interiorul unei organizații, dar și al unei bresle, Revista UZP nr. 34/2024 continuă să îmbogățească peisajul media din România și, în același timp, să fie un unicat, deopotrivă prin conținutul la cele mai înalte standarde și printr-o etalare grafică pe măsura acestuia.
Roxana Istudor
Am participat recent la evenimentul cultural-jurnalistic „Dragul meu Emin…“, organizat de Filiala UZPR „Mihai Eminescu” Timișoara, la Centrul Multifuncțional din Complexul Bastion Timișoara, la finalul căruia domnul Dumitru Buțoi, președintele filialei, a prezentat pe scurt revistele UZPR nr. 33, „Luceafărul de Vest” Timișoara, număr dedicat poetului nepereche Mihai Eminescu, „VIP Seniorii“, care apare sub egida UZPR, în care publică majoritatea colegilor de breaslă din zona de vest, dar și din țară și a oferit participanților câte un exemplar.
Reținem din cuprinsul acestora câteva titluri interesante „Să privim spre viitor cu speranță” semnat de Sorin Stanciu, președinte UZPR și Marian Nencescu, – Eminescu și ,,spiritul frontierei” – Revista UZPR nr. 33, o publicație fanion a presei din România.
Din revista de cultură ,,Luceafărul de Vest” nr. 65, iunie a.c, Cronica Evenimentului cultural-jurnalistic, „Arte și Carte” sub semnul geniului eminescian desfășurat la Teatrul dramatic I.D. Sîrbu din Petroșani, organizat de Tustul de presă Exclusiv Media, manager omul de presă Tiberiu Vințan, Grupul cultural ,,Ioan Dan Bălan” coordonator Mirela Cocheci, poet, pictor, membru UZPR Filiala Mihai Eminescu Timișoara, Grupul vocal „Glasuri de argint” cordonator Irina Berki, Cercul de Arte al Clubului Copiilor din Petrila, coordonator, Radu Chința. Interviu realizat de colegul Ioan Vasiu „Presa tipărită nu va dispărea niciodată” cu Ion Machidon, poet, critic literar și director editura „Amurg Sentimental” București. Paraschiva Abutnăriței, comentarii despre cartea „Ciprian Porumbescu în marginea imperiului”editura, Universității „Ștefan cel Mare” 2023, Suceava, a profesorului universitar, Mircea A. Diaconu. Trupa de teatru din Lugoj a strălucit la Festivalul de Teatru „ProActoria” Mediaș, semnat de colega noastră și actriță, Maria Rogobete. Dumnezeu a fost deportat în Bărăgan și Eminescu sărbătorit și la Oradea. semnate de Dumitru Buțoi. Pe ultima pagină sunt înserate coperțile foilor de informație rurală din zona Lugojului, coordonate de Dumitru Toma, redactor la Redeșteptarea, Curier de Găvăjdia, Informația de Bethausen, Cuvânt Dumbrăvean, Foaia Nădrăgeană. Săptămânalul ,,Actualitatea”de Lugoj, redactor șef Nicolae Silade și Revista de cultură și conștiință civică „THEATRUM civitatis, director Maria Rogobete.
Revista „VIP Seniorii“ ne propune spre lecturare câteva materiale importante: „Domnul Sorin Stanciu, președinte UZPR, s-a întâlnit cu jurnaliștii arădeni“, de Lucian Șerban, Pascu Heteș ,,Cel mai talentat poet de pe plaiurile tăgădăuane” semnat de prof.univ. Anton Ilica, din Arad.
O lecție de jurnalism la Liceul Teoretic „Traian Vuia” Din Făget-Timiș, semnat de Nicolae Toma, „Ziaristica Bănățeană“, Ioan I. Ionescu, „Războiul țărănesc condus de Gheorghe Doja“, de Ștefan Tatm „Oameni de seamă ai Banatului“ – Maria Rogobete, „George Călinescu, personalitate a culturii românești“ – Gheorghe Lungu, „Sfințirea Luceafărului la Caransebeș“ – Gheorghe Țunea Pîrvovanu, „EURO 2024“ – Paul Mâinea, „Steaua cea de toate Jiurile -Damian Militaru, Dorel Neamțu, cu toții membri UZPR Filiala „Mihai Eminescu” Timișoara.
„Trei mari prieteni“, de Maria Istov, Timișoara, „Despre personajele non-binare“, conf.univ dr. Nicolae Grigorie Lăcrița, Craiova, „Cinstire eternă veteranilor“, Laura Muntoiu, Lugoj, „Ziua internațională a familiei“, de Miorița Săteanu, Oradea, colaboratori de notorietate.
Revistele apar în format A4, 16-20 pagini, parțial color, tehnoredactare și fotografii Ana-Maria Lazăr și Grigore Mâinea, editate de Asociația Cultural Umanitară„,Luceafărul de Vest” Timișoara.
Silviu LAZĂR/ membru UZPR Filiala „Mihai Eminescu” Timișoara
3 iulie 2024, ora 18.00, Sala „Lira“, Liceul de Artă „Sabin Păuța“ Reșița:
253 de ani de la aprinderea primelor două furnale la Reșița, „Josephus” și „Franziskus”, 3 iulie 1771 – momentul 0 a ceea ce astăzi este Reșița.
Concert extraordinar cu „Bel Voce – Gesangsolisten” din Germania, conducerea artistică: Erika Sommer. În organizarea Consulatului Republicii Federale Germania din Timișoara.
3. Juli 2024, 18:00 Uhr, Reschitza, „Lyra“-Saal des Kunstlyzeums „Sabin Păuța“ / 18:00 Uhr:
253 Jahre, seitdem am 3. Juli 1771 in Deutsch-Reschitza deutsche, aus Bokschan hierher versetzte Schmelzer, die Hochöfen „Josephus” und „Franziskus” anbliesen, die Geburtsstunde der Industrie in Reschitza.
Außerordentliches Konzert mit den „Bel Voce“ Gesangsolisten aus Deutschland, künstlerische Leitung: Erika Sommer; veranstaltet vom Konsulat der Bundesrepublik Deutschland in Temeswar.
2 iulie 2024, ora 17.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiectul „Reșița: 253 de ani de istorie industrială”.
Proiect „De 10 ani în comunitate: Muzeul Cineastului Amator”. Expoziție de fotografii: „Hermann Stephanus Heel: Fotograful UDR”.
Expoziție de vederi vechi din colecția Anton Schulz (înainte Reșița, astăzi Regensburg).
2. Juli 2024, 17:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Projekt: „Reschitza, 253 Jahre Industriegeschichte“.
Projekt: „Seit 10 Jahren für die Gemeinschaft: Das Museum des freiwilligen Filmemachers”. Fotoausstellung: „Hermann Stephanus Heel: Der UDR-Werke-Fotograf“.
Alte-Ansichtskarten-Ausstellung aus der Sammlung Anton Schulz (früher Reschitza, heute Regensburg, Deutschland).
În “Facerea”, din Sfânta Scriptură, fiecare zi a creației se încheie prin formula: ”și a văzut Dumnezeu că este bine”. Era concluzia fiecărei zi din ciclul Creației și ea se referea la întreg și la părțile lui. Întreaga Creație, de la început și până la sfârșit, a fost făcută de Dumnezeu, ”și a văzut Dumnezeu că este bine”, iar în ebraică și greacă același cuvânt înseamnă și “frumos”. Deci trebuie să înțelegem că ceeace a făcut Dumnezeu cel în Treime lăudat de Ortodocși, este bun și frumos. Nu sunt multe comentarii sau adăugiri de făcut. Acestea sunt afirmații categorice, de importanță cosmică și vorbesc de stări care sunt de neclintit.
Este vorba aici de întreaga Creație, un tot complex și unitar, minunat în sine, minunat în lucrarea lui, minunat în cele ce îl alcătuiesc.
În acest întreg fiecare parte componentă este la rândul ei alcătuită “bine” și având rol unic în manifestarea, din nou, a întregului. Nu există părți “mai importante” și părți “mai puțin importante”, și nu există de fel părți inutile. Fiecare parte este unică și cu rol unic, originală, vie, cu rost. Iar peste aceasta mai este o împrejurare, și ea este frumusețea. Nu este o frumusețe circumstanțială sau trecătoare, este o frumusețe așezată dinadins și cu o generozitate copleșitoare. Marele scriitor german Ernst Junger care, între altele, a fost și un celebru entomolog și descoperitor al câtorva specii, spunea că peste nouăzeci la sută din “creație” este pur și simplu frumusețe de dragul frumuseții, fără urmă de scop utilitar. În aceasta putem vedea poate cea mai elocventă dovadă a faptului că lumea a fost “creată” de un Creator bun și iubitor. Dacă “evoluția” ar fi obârșia lucrurilor această frumusețe, această abundență de frumusețe, o contrazice și ar fi trebuit să îi fie antitetică, contrară. Dacă “evoluția” ar fi cauza existenței atunci dezvoltarea ar fi trebuit să fie făcută strict “utilitar”, ar fi trebuit să se dezvolte și să rămână dominante doar cele cu folos, practice. Ori nu este așa!
Întreaga Creație este învăluită în frumusețe, de la monumentalitatea munților și oceanelor și până la cea mai gingașă gâză sau floarea de păpădie. Toate sunt acoperite de o frumsețe care se înnoiește clipă de clipă, se schimbă, se adăugește, se combină, îmbată și farmecă. Efectiv nu este necesară multă imaginație ca să vezi în ‘‘tot” urmele unui Creator fără egal.
Dar încă mai tulburătoare este legătura dintre părțile care alcătuiesc minunea din jurul nostru.
Niciuna dintre părți nu poate exista “în sine”, fără alăturarea la întreg și întregul nu poate fi desăvârșit în lipsa, fie și uneia, dintre părți. Este îndeajuns să ne uităm la trupurile noastre. Este suficientă a alergie, o durere de dinte sau cine mai știe ce hibă minoră, ca întregul trup să sufere și să nu mai funcționeze deplin. În același timp cât de mișcător este modul în care, la un accident, părțile se ajută între ele, se “compensează”. Iar în trupul social nu este altfel. Diferența este însă în faptul că oamenii sau, mai exact ‘’omul”, nu sunt doar realități biologice, sunt mai ales realități morale. Realități chemate să reflecte cele din jurul lor, să le înțeleagă si definească, sub starea de “bine” sau “rău”, ca realități morale, să contribuie la prosperitatea lor și mai ales să recunoască, atât cu dragoste cât și cu venerație, că sunt “lucrul” mâinilor Dumnezeiești. În momentul și numai în măsura în care această trăire morală există și oamenii și Creația vor fi la adăpost de catastrofe.
Marile planuri de distrugere și anulare a oamenilor nu pot izbuti decât atunci când au loc transformări abisale în lumea morală, când dimensiunea morală de care pomeneam este anulată.. Pentru a putea trece la distrugeri în masă, fie prin ucideri, fie prin reducerea oamenilor la existența biologică, vegetativă, fără rost, este nevoie ca valoarea metafizică a “persoanei” să dispară. Iar această distrugere este realizată de forțele răului în diferite chipuri.
Fie prin distrugere fizică, războaie fără rost, genocide, fie prin lagăre, teroare, regim de persecuție de “plumb”, gen “cheka”, ”Gestapo”, ”Guantanamo”. Dar încă mai distrugător se arată modalitatea de anihilare a valorii “persoanei” prin “îndoctrinare”, prin intoxicarea de “scenă”.
Este vorba de răspândirea tuturor otrăvurilor iluzorii, droguri, erotism, cultul violenței. Este contra cultura răspândită prin “globalism”, Otrăvuri care cuprind paturi largi și foarte mulți tineri. Iar această lucrare diabolică este făcută prin sistematica distrugere și demonizare a stărilor organice, a stărilor firești. Așa sunt atacate Credință, Neamul, familia, satele. ”Persoana” trebuie să fie izolată, rătăcită, disperată și deci preschimbată în număr socio-biologic, în “individ”. Iar aici vedem cum, miraculos, și această împrejurare a fost prevăzută în Scripturi. Învățătura de Dreaptă Credință nu a încetat să vorbească despre importanța “persoanei”, despre caracterul ei indestructibil și despre responsabilitea ei la nivelul “întregului.”
Toate credințele tradiționale au vorbit despre importanța “persoanei”, a celui “drept’’. La români este cunoscută legenda “blajinilor” a celor care prin viață evlavioasă și prin rugăciune țin lumea în ființă. O la fel de frumoasă credință există în iudaismul rabinic. Este vorba de legenda ”lamed vovncilor”. A celor treizeci și șase de ‘‘drepți” care, fără să se cunoască între ei, prin comportamentul și rugăciunea lor țin lumea în existență.
În cazul Sodomei, cetate a cărei stare morală era atâta de asemănătoare cu cea pe care o trăim, Domnul se arată gata să o cruțe dacă în interiorul ei vor mai fi fost zece “drepți”. Doar zece oameni trăind “drept”, având verticalitate morală, puteau salva cetatea. Vedem aici afirmată importanța colosală a fiecărei ‘persoane”. O singură “persoană”, cu viață “dreaptă”, poate chezășui pentru milioane. Nu este altfel azi. Asumarea responsabilității personale, fără a privi spre dreapta sau stânga, poate mântui lumea. Cine sunt acești “drepți ? Nu putem ști. Dar știm că fiecare persoană poate fi un drept. Și iarăși știm că acești drepți sunt cei care dau sfat bun și de folos, sunt cei care mângâie și alină suferință, sunt cei care apară pe cel în nevoie, sunt cei plini de milă. Sunt cei mai buni dintre noi și pentru ei Dumnezeu ne mai ține în ființă.
Alexandru Nemoianu
Istoric
USA
UZPR CARAS SEVERIN 