29 iulie 2024, ora 17.30, Centrul German „Alexander Tietz” = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
110 ani de la începutul Primului Război Mondial (28 iulie 1914).
Prezentare de carte: col. ing. (ret.) Pavel Brebu, „Militarii din Ilidia în cele două conflagrații mondiale“, Editura „Eurostampa“ Timișoara, 2024.
29. Juli 2024, 17:30 Uhr,Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
110 Jahre seit dem Beginn des Ersten Weltkriegs (28. Juli 1914).
Buchpräsentation des Autors Oberst Dipl.-Ing. Pavel Brebu: „Militarii din Ilidia în cele două conflagrații mondiale“, erschienen 2024 im „Eurostampa“-Verlag Temeswar.
În aceste zile caniculare întreaga mass-media anunță o veste tristă: plecarea la cele veșnice a sportivului Constantin Gruescu. Este o știre care ne întristează și pe noi, bocșenii, deoarece Constantin Gruescu și-a început activitatea sportivă la Bocșa și a rămas legat de acest orășel care i-a purtat noroc. În anul 2011, când orașul Bocșa își sărbătorea cei 50 de ani de la înființare, primarul Mirel Patriciu Pascu a avut inițiativa de a invita bocșeni de pretutindeni, oameni ai locului, pe care viața i-a purtat pe alte tărâmuri din țară sau din afara țării. Astfel, l-am invitat și pe sportivul Constantin Gruescu, cel care a acceptat bucuros invitația și a venit de la București împreună cu soția. Atunci am avut onoarea și bucuria să îi cunosc și pot mărturisi că m-au impresionat prin modestie și noblețe. Am avut bucuria să mai întâlnesc o dată această frumoasă familie, în noiembrie 2013, când Titus Suciu și Vasile Bogdan și-au lansat volumul despre sportivii bocșeni, volum în care se regăsește și boxerul Constantin Gruescu: Frumoșii nebuni ai Bocșei (București: Palimpsest, 2013). Prezentă din nou la Bocșa, familia Gruescu nu a ocolit biblioteca. Ne-am bucurat de revedere și ne-am propus și alte întâlniri. Din păcate… nu a fost să fie! Iar acum, vestea morții maestrului Gruescu ne-a întristat și îndurerat. Constantin Gruescu, maestru emerit al sportului, s-a născut în 24 iunie 1945 în comuna Godeanu, jud. Mehedinţi. A început activitatea pugilistică în anul 1957 la Asociaţia Sportivă Metalul Bocşa din jud. Caraş-Severin pentru care a cucerit două titluri de campion al României la juniori în anii 1961 şi 1962. Din anul 1965 a fost selecţionat şi a făcut parte din „Clubul Sportiv al Armatei” şi al Lotului Naţional al României. A reprezentat România la două ediţii ale Jocurilor Olimpice: Munchen 1072 şi Monreal 1976. În palmaresul său a adunat titluri, decoraţii şi medalii la competiţii naţionale şi internaţionale. În cariera sa de sportiv Constantin Gruescu a susţinut 417 meciuri din care 337 victorii, 38 de meciuri egale şi 42 înfrângeri. După retragerea din sportul de performanţă s-a dedicat muncii de antrenor. A activat ca antrenor la Metalul Bocşa şi la C.S. Steaua Bucureşti. S-a stins din viață la București, luni 22 iulie 2024, potrivit mesajelor de pe rețelele de socializare și din presa națională. ”Ne-a părăsit un mare campion! Sincere condoleanțe familiei îndoliate! Înmormântarea va avea loc miercuri 24 iulie, la Cimitirul Metalurgiei”, a transmis Clubul Steaua București. „Fostul mare boxer, Constantin Gruescu, campion european în 1973 la cat. muscă, la Belgrad, s-a stins din viață luni, la vârsta de 79 de ani, a anunțat marți Clubul Sportiv al Armatei Steaua” este anunțul AGERPRES publicat în 23 iulie 2024.
„Fostul mare boxer al Stelei și al României, Constantin Gruescu s-a stins din viață luni, la vârsta de 79 de ani. Campion european în 1973, la Belgrad, vicecampion continental doi ani mai târziu, la Katowice, Constantin Gruescu mai are în palmares un bronz european (1971 – Madrid), dar și un loc 3 la Campionatele Mondiale din 1974, de la Havana. Legitimat doar la Steaua București, Constantin Gruescu a fost de patru ori campion național (1967, 1968, 1970 și 1971). A participat la două ediții ale Jocurilor Olimpice, Munchen 1972 și Montreal 1976. Maestru emerit al sportului, și-a dedicat toată cariera sa boxului românesc”, se arată în mesajul postat pe Facebook de Clubul Sportiv al Armatei Steaua. Înmormântarea va avea loc miercuri 24 iulie, la Cimitirul „Metalurgiei”. Ne alăturăm și noi celor care transmit sincere condoleanțe familiei îndoliate și-l rugăm pe bunul Dumnezeu să-i dăruiască maestrului Constantin Gruescu odihnă în pace și lumină!
Am fost, am ascultat, am fost atent, am notat, am votat și sunt în măsură să vă asigur că…
Sâmbătă 20 iulie 2024 a avut loc ADUNAREA GENERALĂ UZPR, pentru descărcare de sarcini a vechii conduceri și alegerea noii conduceri.
Acest important eveniment pentru Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, s-a desfășurat începând cu ora 12,00 în aula Universității Ecologice București, pe parcursul a trei ore de dezbateri ,finalizând prin vot deschis alegerea conducerii U.Z.P.R pentru următorii patru ani.
Am fost prezent pe tot parcursul Adunării Generale, ca delegat al filialei sectorului 1 București, al cărei membru afiliat sunt.
DESCHIDEREA LUCRĂRILOR ADUNĂRII GENERALE…
Lucrările au fost deschise și conduse pe tot parcursul Adunării Generale de către secretarul general al UZPR, d-na jurnalist Mădălina Corina Diaconu, pe care o felicit pentru modul elegant în care a condus Adunarea General, dând dovadă de diplomație și înțelegere.
Prezenți au fost 256 de delegați din țară și comunitățile românești de peste hotare.
Adunarea a fost declarată statutară.
Președintele interimar UZPR, d-nul SORIN ȘTEFAN STANCIU, care a preluat funcția de președinte în anul 2021, în urma decesului fostului președinte Doru Dinu Glăvan, ne-a prezentat succint activitatea pe parcursul mandatului avut.
Au fost câteva intervenții de la microfonul aulei, din partea unor delegați.
Chiar dacă au fost unele manifestări acide, cum au fost ale ziaristului Dumitru Manea, cu pseudonimul „Miron Manega”, și a lui Petre Răcănel, care a avut pe alocuri cuvinte obraznice adresate delegaților din aulă, s-a trecut cu eleganță peste ele de către Adunarea Generală, fără a se crea o imagine negativă a momentului. De reținut că alias „Miron Manega”, în finalul discursului, a anunțat că-și retrage candidatura la funcția de președinte al UZPR, în favoarea d-lui Petru Frăsilă, director la televiziunea TV Moldova Plus-Iași.
PREZENTAREA CANDIDAȚILOR PENTRU FUNCȚIA DE PREȘEDINTE
În cursa pentru șefia UZPR, au rămas următorii:
1. Petre Cichirdan, filiala Olt;
2. Petru Frăsilă, filiala UZPR Iași;
3. Petre Răcănel, UZPR București;
4. Sorin Ștefan Stanciu, fost președinte UZPR.
În urma votului exprimat de către Adunarea Generală, s-a stabilit următorul număr de voturi:
1. Petre Cichirdan – 1 vot;
2. Petru Frăsilă – 76 voturi;
3. Petre Răcănel – 1 vot;
4. Sorin Ștefan Stanciu – 178 voturi.
Conform votului exprimat și al Statului UZPR, președintele UZPR la nivel național pentru următorii patru ani este d-nul SORIN ȘTEFAN STANCIU, care a obținut 178 voturi, iar necesare pentru ocuparea funcției de președinte erau 151 de voturi.
Președintele ales a exprimat câteva cuvinte la adresa Adunării Generale și a prezentat structura completă a Consiliului Director și a Comisiilor din cadrul UZPR, fiind validate de Adunarea Generală.
După această importantă zi va urma structurarea activității UZPR de conducere și consider că vom avea parte de continuitate privind ce s-a început în urmă cu doi ani.
Sunt convins că președintele, împreună cu echipa sa, va fi permanent în susținerea și protecția breslei jurnaliștilor, atât din presa scrisă, cât și din cea audio-vizuală.
Conducerea Asociației Ziariștilor de Investigaţii Rm.Vâlcea, împreună cu redacția ziarului on-line A.Z.I. urează conducerii proaspăt aleasă sănătate, putere de muncă și realizări pentru susținerea JURNALISMULUI INDEPENDENT.
Voi adăuga două link-uri pentru a avea d-voastră și mai multe informații:
Noul președinte executiv al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) este, pentru următorii patru ani, Sorin-Ștefan Stanciu. Alegerea sa a avut loc în Adunarea Generală a UZPR de sâmbătă, 20 iulie, la care au participat delegații desemnați ai filialelor din țară și din străinătate. Filiala „Marius Mircu” din Bacău a fost reprezentată de președintele ei, Cornel Cepariu, de vicepreședintele Ștefan Radu și de Petru Done – secretar (în calitate de delegați cu drept de vot) și de Dorin Dodiță (membru al filialei).
Sorin Ștefan Stanciu a deținut, circa doi ani, și interimatul conducerii UZPR, iar acum a obținut 178 dintre voturile delegaților (peste 250 în total) pentru funcția de președinte executiv. Principalul său contracandidat a fost Petru Frăsilă, membru al Filialei UZPR din Bacău, votat de 75 dintre delegați. Alți trei candidați au fost Petre Chichirdan, Dumitru Manea (cunoscut public ca Miron Manega) și Petre Răcănel, dar care nu au întrunit sufragiile participanților.
De asemenea, au fost desemnați și votați de marea majoritate a delegaților, și membrii structurilor de conducere ale Uniunii, propuși de președintele ales, care au întrunit un vot majoritar. În Consiliul Director a fost astfel reconfirmat și președintele UZPR Bacău, Cornel Cepariu.
În discursul său de după alegere, președintele Sorin Stanciu a menționat încă o dată ceea ce a fost deviza sa pe tot parcursul perioadei în care a condus interimar Uniunea și care a fost declarat crezul său și pe mai departe: „UZPR suntem noi, TOȚI, EGALI!”.
Reprezentanții jurnaliștilor profesioniști din România au ascultat expunerile fiecăruia dintre candidați și au pus întrebări vorbitorilor, care în unele cazuri au încins atmosfera reuniunii de alegeri.
Sorin Stanciu: „Părerile exprimate de noii membri primiți în UZPR, dezbaterile avute în întâlnirile din filialelele teritoriale au relevat și o seamă de neîmpliniri, deficiențe și ambiguități raportate la documentele programatice după care se conduce activitatea noastră – în primul rând Statutul UZPR – ceea ce ne-a determinat să acordăm, în ultimii doi ani, o atenție specială îmbunătățirii acestora. Prin consultarea filialelor, am adus o seamă de corecturi acelor texte care reglementează calitatea de membru al Uniunii, criteriile de alegere a organismelor de conducere și întărirea puterii decizionale a filialelor.
Mutarea centrului de greutate al activității UZPR și a deciziilor către filiale este necesar să continue, ca o întărire a caracterului democratic al întregii activități a Uniunii. De altfel, acest spirit trebuie să guverneze constant soluțiile la dezbaterile noastre, schimbul de păreri trebuie să ne aparțină numai nouă, membrilor UZPR, nimănui altcuiva sau altor structuri administrative. Avem aceleași drepturi, toți suntem egali! Fiecare are dreptul la opinie, trebuie ascultat, trebuie respectat! Desigur, există și unele orgolii exagerate, dar și acestea trebuie luate în considerare, cu înțelegere colegială”. (Petru Done)
Sorin Stanciu, cel care a preluat conducerea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România după trecerea în eternitate a regretatului Doru Dinu Glăvan, a fost ales președinte al UZPR la Adunarea Generală de Alegeri de sâmbătă. De altfel, trebuie spus că pentru funcția de președinte și-au mai depus candidatura Petre Chichirdan, Petru Frăsilă, Dumitru Manea (Miron Manega) și Petre Răcănel.
La Casa Ecologiei a Universității Ecologice din București a avut loc – sâmbătă, 20 iulie – Adunarea Generală de Alegeri a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, la care au participat, în conformitate cu normele stabilite de Statut, câte un delegat la 20 de membri din toată țara. Aradul a fost reprezentat de jurnaliștii Vasile Filip – în calitate de președinte, Lavinia Betea, Vasile Sărăndan și Gabriel Constantinescu – aleși ca delegați în cadrul Filialei „Ioan Slavici”.
Ordinea de zi a cuprins: Sinteza Rapoartelor de activitate pentru mandatul 2020-2024; Prezentarea dosarelor candidaților la funcția de președinte al UZPR; Supunerea la vot; Propunerile pentru componența echipei de conducere (Consiliul Director, comisii de specialitate) prezentate de președintele nou ales; Supunerea la vot a tuturor propunerilor pentru structurile de conducere ale UZPR.
În funcția de președinte a fost ales Sorin Stanciu, cu 178 de voturi, iar Lavinia Betea, prim-vicepreședintele Filialei „Ioan Slavici” Arad a fost aleasă în Consiliul Director. De menționat că Vasile Filip, ca șef de filială, face parte din Consiliul Național Consultativ al UZPR.
Așa cum prezintă și site-ul UZPR, în discursul său de după alegere, președintele Sorin Stanciu a menționat încă o dată ceea ce a fost deviza sa pe tot parcursul perioadei în care a condus Uniunea în ultimii doi ani și care va fi crezul său și pe mai departe: „UZPR suntem noi, toți, egali!”.
Sâmbătă, 20 iulie 2024, s-a desfășurat, la București, Adunarea Generală a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), în cadrul căreia s-a făcut bilanțul activităților din mandatul 2020-2024 și s-au desfășurat alegerile președintelui și ale organismelor de lucru.
A fost aprobată, în unanimitate, sinteza activităților organizației și toate materialele prezentate de comisiile de specialitate, inclusiv bilanțul financiar-contabil.
Punctul central al adunării l-au reprezentat alegerile pentru funcţia de preşedinte, pentru care au candidat cinci ziariști: Petre Cichirdan, Dumitru Manea (pseudonim Miron Manega), Petru Frăsilă, Petre Răcănel și Sorin Stanciu. După retragerea din cursă a lui Miron Manega, „bătălia” s-a dat între Sorin Stanciu și Petru Frăsilă, ceilalți doi candidați obținând câte un singur vot.
În funcția de președinte al UZPR a fost ales, cu 178 de voturi, Sorin Stanciu, cel care a asigurat interimatul după decesul lui Doru Dinu Glăvan. Noului și „vechiului” președinte ales al UZPR îi dorim sănătate și putere de lucru, pentru a putea împlini proiectele Uniunii și pentru a evidenția rolul de creație și de utilitate publică al breslei ziariștilor profesioniști din România.
Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița a organizat în data de 19 iulie 2024, începând cu ora 17.30, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz”, adunarea de bilanț al celui de-al 37-lea an de activitate. Președintele asociației, Erwin Josef Țigla, împreună cu conf. dr. ing. Christian Paul Chioncel au prezentat un rezumat al bilanțul acesteia pe perioada 19 iulie 2023 – 19 iulie 2024, perioadă în care au fost organizate sau co-organizate 377 de manifestări în Banatul Montan, în țară și chiar peste hotare. Din rândul acestora se remarcă cele din cadrul „Decadei Culturii Germane în Banatul Montan” (în octombrie 2023, cea de-a 33-a ediție), „Zilele Literaturii Germane la Reșița” (în aprilie 2024, cea de-a 34-a ediție), precum și concursul cu caracter internațional „Copiii desenează ținutul natal” (cea de-a 17-a ediție). În prim-plan s-a aflat desigur continuarea proiectelor dedicate celor două jubilee reșițene din 2021 / 2022: 250 de ani de istorie industrială și 150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur pe teritoriul de azi al României. Acestora l-i s-a adăugat și sărbătorirea a 120 de ani de la începutul construirii Sistemului hidroenergetic Reșița – Secu – Văliug – Semenic, 1903 – 2023. În cele 377 de manifestări desfășurate în perioada evidențiată, sunt cuprinse și cele 31 cu caracter religios precum și 158 de diferite expoziții. Din 19 noiembrie 1987, de când funcționează asociația, au fost organizate sau co-organizate până în prezent, în total, 6.617 de manifestări. În acest an de activitate, asociația a editat un număr de 2 titluri de carte, 58 de plicuri filatelice ocazionale și a realizat, de asemenea, 55 de ștampile poștale ocazionale, dedicate diferitelor evenimente deosebite. Revista „Echo der Vortragsreihe“ („Ecoul Asociației“) apare neîntrerupt începând cu 1 februarie 1990. De asemenea au apărut până în prezent ediții speciale dedicate diferitelor evenimente deosebite ale etniei germane din Banatul Montan. Buletinul informativ „Info“ a apărut în decembrie 2023 cu numărul 28. După prezentarea bilanțului a urmat un program cultural-artistic cu formația de dansuri populare germane „Enzian”, copii și adulți (coordonatori: Marianne & Nelu Florea), formație care, de curând a împlinit frumoasa vârstă de 25 de ani, cu Corul german „Franz Stürmer“ (care a împlinit, în luna mai, 33 de ani de activitate), dirijat de Elena Cozâltea, acompaniat la orga electronică de Angela Kovács, dar și cu grupurile muzicale „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca), Marianne & Petru & Valentin Chirilovici precum și „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas). De asemenea au fost expuse desene / picturi și sculpturi realizate de către cele două cercuri: de pictură, condus de Doina & Gustav Hlinka („Deutsche Kunst Reschitza”), respectiv, de sculptură, condus de George Molin („Jakob Neubauer”), ambele funcționând în cadrul organizației germane din Reșița de 30 de ani, împlinire care a fost sărbătorită în noiembrie trecut. Erwin Josef Țigla
În ziua de 20 iulie a.c., în aula Universității Ecologice București a avut loc Adunarea Generală de alegeri a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, întrunită statutar, în cadrul căreia delegați ai tuturor filialelor UZPR au votat președintele și structurile de conducere pentru următorii patru ani.
Reprezentanții jurnaliștilor profesioniști din România au votat ordinea de zi, au ascultat expunerile fiecăruia dintre candicații care și-au depus candidatura pentru funcția de președinte al UZPR – Petre Chichirdan, Petru Frăsilă, Dumitru Manea (Miron Manega), Petre Răcănel și Sorin Stanciu – au pus întrebări, au evaluat și au votat, prin vot deschis. Cu 178 de voturi, Sorin Stanciu a devenit președintele ales al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
De asemenea, s-au votat deschis și membrii structurilor de conducere ale Uniunii, propuși de președintele ales, care au întrunit un vot majoritar.
În discursul său de după alegere, președintele ales al UZPR a menționat încă o dată ceea ce a fost deviza sa pe tot parcursul perioadei în care a condus Uniunea în ultimii doi ani și care va fi crezul său și pe mai departe: „UZPR suntem noi, toți, egali!”.
22 iulie 2024, ora 17.30,Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Ziua Banatului (21 iulie) / 306 ani de la Pacea de la Pojarevăț, 21 iulie 1718.
Sărbătorim împreună: Prieteni din Banatul Sârbesc în vizită la prietenii din Banatul Montan.
Miniexpoziție: cărți apărute în cadrul Casei de Presă și Editură „Libertatea” din Panciova în anul 2023.
Prezentări de carte și lecturarea autorilor:
„Cartea neagră” – aforisme alese, autor: Aleksandar Čotrić, ediţie specială apărută la Uniunea Sârbilor din România, în 2024. Selecţie, traducere şi prefaţă: Valeriu Butulescu;
„Amar” – poezii de Elena Maria Brânzei, CPE „Libertatea”, 2024;
„Versurile unui fluturaş” – volum de debut a tânărului Georgel Ivaşcu, CPE „Libertatea”, 2024;
Prezintă din partea Casei de Presă și Editură „Libertatea”: Mariana Stratulat (director), Valentin Mic (director adj.) și Marin Gașpăr (redactor șef).
Incursiuni muzicale: Formația muzicală „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas) din Reșița.
22. Juli 2024, 17:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Tag des Banats / 306 Jahre seit dem Frieden von Passarowitz, 21. Juli 1718.
Wir feiern zusammen: Freunde aus dem serbischen Banat zu Gast bei uns.
Buchpräsentationen: Neue Bücher, erschienen im Verlag „Libertatea“ in Pantschowa:
„Cartea neagră” – Autor: Aleksandar Čotrić, herausgegeben vom Verband der Serben in Rumänien, 2024;
„Amar” – Gedichte von Elena Maria Brânzei, Verlag „Libertatea”, 2024;
„Versurile unui fluturaş”: Debüt-Band von Georgel Ivaşcu, Verlag „Libertatea”, 2024;
Es stellen vor seitens des Presse- und Verlaghauses „Libertatea“ in Pantschowa: Mariana Stratulat (Direktorin), Valentin Mic (stellv. Direktor) und Marin Gașpăr (Chefredakteur).
19 iulie 2024, ora 17.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Manifestare dedicată încheierii celui de al 37-lea an de activitate al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Darea de seamă prezentată de președintele acesteia, Erwin Josef Țigla.
Program muzical susținut de corul „FranzStürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), de grupurile muzicale „Intermezzo” (coordonator: Lucian Duca), Marianne & Petru & Valentin Chirilovici și „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas). Prezentare de dansuri populare germane de către formația „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).
Mică expoziție a cercurilor de sculptură „Jakob Neubauer” (coordonator: George Molin) și pictură „Deutsche Kunst Reschitza” (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) ale Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin.
19. Juli 2024, 17:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Schlussveranstaltung des 37. Arbeitsjahres des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“. Kurzbericht des Vereinsleiters Erwin Josef Ţigla.
Musikprogramm: „Franz Stürmer“-Chor (Dirigentin: Elena Cozâltea), „Intermezzo“ (Koordination: Lucian Duca), Marianne & Petru & Valentin Chirilovici, „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas; Tanzvorführung seitens der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppen (Leitung: Marianne & Nelu Florea).
Ausstellung der Kunstkreise des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Holzschnitzerei-Kreis „Jakob Neubauer“ – Koordination: George Molin, und Malerei-Kreis „Deutsche Kunst Reschitza“ – Koordination: Doina & Gustav Hlinka).
Au trecut deja zece ani de la plecarea maestrului Constantin Lucaci la cele veșnice și încă îmi este totul atât de proaspăt în memorie. Încă îmi răsună în urechi vocea tremurândă a Irinei, care mă anunța că „a murit Ginu”… Era 19 iulie 2014, iar vestea era îngrozitor de dureroasă! În 23 iulie 2014, la București, „sculptorul luminii” a fost condus pe ultimul drum pământesc de o mână de oameni, fiind înmormântat în Cimitirul Străulești II, alături de alți importanți artiști și oameni de cultură. Sculptorul Constantin Lucaci s-a născut la Bocşa, jud. Caraș-Severin, pe str. Muncii nr. 15, în 7 iulie 1923 și s-a stins în 19 iulie 2014 la București. Este cunoscut mai ales datorită fântânilor cinetice care înfrumuseţează câteva oraşe importante din ţară şi sunt făurite de către acest talentat și harnic bocșean. Fântânile maestrului Lucaci sunt simfonii ale apei izvorâte dintr-un suflet bântuit de stări contradictorii: frumos, armonie, visare, lumină, pace, pe de o parte, iar pe de altă parte trudă, tehnică, ştiinţă, rigurozitate, meticulozitate. Prima fântână este cea de la Constanţa, în 1971. Urmează Turnu Severin 1979, Vaslui 1981, Reşiţa 1984 , Brăila cu trei fântâni 1988- 1992, Giurgiu 2000, Alba Iulia 2007. Cu fântâna de la Constanţa şi ciclul „Spaţiu şi lumină” începe zodia lui Constantin Lucaci, acestea consacrându-l ca un artist modern, un renascentist modern, un sculptor al metaforelor şi ideilor în inox. În anii studenţiei a avut loc debutul său în artă, iar lucrarea „Înotătorul” îi aduce porecla de „Il genio”, incluzându-l în Istoria artelor şi propus la Premiul de Stat. Constantin Lucaci a inventat un pantograf spaţial, care a fost brevetat mai întâi în Italia şi Franţa, apoi în România. Oficiul de Stat pentru Invenţii a premiat pantograful considerându-l cea mai interesantă invenţie a anului 1957. Participă şi adună nenumărate premii de la expoziţii din ţară şi străinătate, devenind unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați artiști români contemporani. În 1982 primeşte din partea guvernului italian Ordinul „Cavaler al Meritului Republicii Italiene”, în 1984 Universitatea din Viena şi Fundaţia Alfred Toepfer cu sediul în Hamburg, Germania, îi acordă premiul „Herder”, „Premiul Nobel al Estului”, devenind primul sculptor român care primeşte acest premiu, aşezându-l între personalităţile marcante ale artelor şi ştiinţelor spiritului din Europa. Continuă organizarea de expoziţii în diverse oraşe din ţară şi străinătate, în 1999 i se atribuie Medalia de Aur la Bienala Internaţională Dantescă de la Ravena, iar în 2007, sub patronajul Vaticanului, în Pinacoteca Sanctuarului San Francesco di Paola, Italia, a fost inaugurată „Colecţia Constantin Lucaci”, fiind singurul artist român care beneficiază de acest privilegiu muzeistic din partea Sfântului Scaun. „Un artist cu loc în orice proiect al lumii!” Astfel a fost perceput maestrul Constantin Lucaci. „Sculptând lumina” şi-a sculptat nemurirea. Un strop din această lumină, o picătură din geniul maestrului se află şi la Bocşa. În Bocşa Montană, pe str. 1 Decembrie 1918 nr. 43. În data de 5 iunie 2012 la Bocşa a fost inaugurat Muzeul „Constantin Lucaci” – „Spaţiu şi lumină” – Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” revenindu-i onoarea să realizeze acest muzeu împreună cu maestrul, la inițiativa primarului Mirel Patriciu Pascu. Tot la propunerea Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, din anul 2008 maestrului Constantin Lucaci i se conferă Titlul de Cetățean de onoare al orașului Bocșa, titlu oferit și de județul Caraș-Severin la inițiativa ministrului Sorin Frunzăverde. Constantin Lucaci s-a stins la București, vegheat fiind de soția sa, Irina, cea care i-a stat alături 62 de ani. Irina Lucaci (Tomescu) s-a născut în Focșani la 10 aprilie 1925 și s-a stins duminică, 28 martie 2021, în apartamentul din București. A fost întreaga sa viață soția, perechea, sprijinul și încurajarea maestrului Constantin Lucaci! Tatăl Irinei absolvise dreptul, dar lucra ca militar artilerist, iar mama era casnică. În toamna anului 1952 Irina l-a cunoscut pe proaspătul absolvent de artă Constantin Lucaci, iar după numai șase luni s-au căsătorit. „Când l-am cunoscut pe Gin m-a luat de mână și nu mi-a mai dat drumul. De mână m-a ținut toată viața” mărturisea într-un interviu realizat în anul 2020, la momentul în care doamna Irina Lucaci a donat Primăriei Sectorului 1 de pe bulevardul Banu Manta din București cinci lucrări de sculptură realizate de maestrul Constantin Lucaci (1923 – 2014), lucrări care au reprezentat România la bienala de la Veneția în anul 1976. Sculpturile sunt un dar pentru București din partea Irinei Lucaci completând astfel seria de lucrări pe harta bucureșteană în care sunt incluse sculpturile din curtea TVR și sculpturile donate Teatrului Național. Maestrul Constantin Lucaci este celebru în special pentru fântânile sale cinetice, dar și pentru sclupturi monumentale în piatră și oțel inoxidabil. Soția lui, Irina, rămâne în memoria celor care au cunoscut-o ca Doamna din umbra maestrului, sprijinul și puterea artistului, dar și pentru generozitatea cu care a înnobilat Bucureștiul cu lucrări valoroase realizate de sculptorul luminii. Irina Lucaci a fost înmormântată alături de soțul său, maestrul Constantin Lucaci, în cimitirul Străulești 2 din București, fiind condusă pe ultimul drum pământean de o mână de apropiați, într-o ceremonie decentă. Mă leagă amintiri frumoase de această familie, iar dragostea și prietenia cu care ei m-au onorat nu pot fi transpuse în cuvinte. Dumnezeu să-i odihnească în pace și lumină!
Referinţe: Mic dicţionar al personalităţilor culturale din Caraş-Severin/ Gheorghe Jurma: Reşiţa. 1976; Constantin Lucaci/ Romulus Balaban. Bucureşti: Meridiane, 1977; Acvariu pe nisip/ Marcu Mihail Deleanu.- Timișoara: Facla, 1980, p. 84-99; Nu vă doare depărtarea, domnule?…/ Dorina Sgaverdia. Reşiţa: Timpul, 2000; Constantin Lucaci. Metafora luminii/ Giorgio Segato. Bucureşti: Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, [2001]; Constantin Lucaci/ Pietro Amato. Bucureşti: Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, 2005; Constantin Lucaci în căutarea Legendei Personale/ Dorina Sgaverdia. Timişoara: Marineasa, 2008; Viață și memorii/ Mircea Ioan Popa.- Reșița: TIM, 2008, 2 vol.; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2000 – 2009/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2009 (Bocșa – istorie și cultură); Bocşa din inimă/ Vasile Bogdan.- Reşiţa: TIM, 2008; Identitate şi destin cultural II/ Titus Crişciu.- Oraviţa, 2008; Memento. Evenimente și personalități din Banatul istoric./ Coord. Vasile C. Ioniță.- Editura Banatul Montan, 2008; Cărăşeni de neuitat XII/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2011; Cărăşeni de neuitat XV/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2012; Întâlniri cu destine: interviuri/ Adalbert Gyuris. Cluj-Napoca: Grinta, 2012; Cărăşeni de neuitat XIX/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2013; Biblioteca, între datorie și pasiune/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2013 (Bocșa, istorie și cultură (30); Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2009 – 2013/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură); Cărăşeni de neuitat XXVII/ Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2015; Cărăşeni de neuitat XXXIII/Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2017; Cărăşeni de neuitat XL/ Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2019; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2014 – 2018/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură); Tangențe. Autografe și poveștile lor/ Adalbert Gyuris.- București: eLiteratura, 2019; Constantin Lucaci: Fântâna din Centru/ Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2021; Cumpăna/ Vasile Bogdan.- Reșița: TIM, 2021; Cărășeni de neuitat. Partea a XLIV-a/ Constantin C. Falcă.- Timișoara: Eurostampa, 2023. Referințe: Petre Chichirdan. Irina Lucaci, femeia care a îmbogățit Bucureștiul cu un muzeu cu sculpturile lui Constantin Lucaci. În: Cultura Ars Mundi. Din 20 decembrie 2019; http://www.culturaarsmundi.ro/irina-lucaci-femeia-care-a-imbogatit-bucurestiul-muzeu-cu-sculpturile-lui-constantin-lucaci/; Bocșa culturală. Anul XXII, nr. 2 (113)/ 2021.
Eminescu e un cântec/ Ce răsună peste zare/ Este taina din descântec/ Vis frumos în așteptare/ Și surâsu-nfiorat al copilului din pântec! Cu toată căldura excesivă de-afară, iubitorii de cultură și de Eminescu s-au reîntâlnit în ședința de lucru a membrilor cenaclului Literar ing, coordonator publicistul de notorietate și membru UZPR, Nicolae Vasile. Întâlnirea a avut loc în Sala mică, de astă data mai răcoroasă ca oricând și (ne)încăpătoare, a A.G.I.R. din București, de la la ora 16,00 la 19,00. Pentru început domnul Nicolae Vasile, prezintă pe scurt desfășurătorul acestei întâlniri de suflet și iubire de versuri și proză de calitate într-un areal cultural-artistic de excepție cu protagoniști insipirați și conectați la realitatea cotidiană a evoluției în timp a fenomenului literar artistic autohton.. De asemeni sumarul revistei ,,Cronica Timpului” nr. pe mai-iunie, a.c. o revistă ca un florilegiu de valori cultural-jurnalistice din România. Alocuțiuni complementare subiectului au mai prezentat scriitorul și editorul George Terziu, un adevărat recordmen de antologii coordonate și editate la nivel national peste 70 și inițiatorul unui proiect provocator referitor la elaborarea unui ghid- monografie a cenaclurilor și grupările litarar-artistice din țară, pentru cunoaștere reciprocă și promovare a celor ce sunt în slujba cuvântului scris și nu numai. Ovidiu V. Țuțuianiu, polivalent om de cultură, cronicarul de excepție al tuturor evenimentelor și întâmplărilor cu parfum de cântec și poezie desfășurate în acest spațiu a apreciat inițiativa și disponibilitatea de colaborare. Partea a doua a fost rervată lansării Antologiei de versuri și proză ,,Eminescu, un vis în așteptare” editura Waldpress,Timișoara, ediție coordonată de, Grigore Mâinea și Silviu Lazăr, membri UZPR Timișoara, în care sunt prezentate lucrări ale premiaților și participanților la Proiectul Cultural Internațional ,,Eminescu,un vis în așteptare” ediția a doua, 2023, un Proiect de anvergură europeană, inițiat și organizat sub egida UZPR, de Asociația Cultural Umanitară,,Luceafărul de Vest” Timișoara, președinte Dumitru Buțoi și membru UZPR, Filiala ,, Mihai Eminescu” Timișoara. Despre această bijuterie literară a vorbit domnul Geo Călugăru, reputat om de cultură și ziarist, care a și (re)citat două poeme, (Umbră și tremur și Dumnezeul pădurii), de referință din creația premiantei Carolina Baldea,Teiuș, județul Alba, pentru domnia sa, locul unor amintiri de neuitat, desigur din anii tinereții. În concluzie domnul Dumitru Buțoi, a menționat faptul că participarea la acest Proiect a fost una de succes ceea ce denotă că Eminescu, reperul nostru de identitate și moralitate românească, este și va fi prețuit și mai mult în contextul în care la ediția din acest an 2024, avem în continuare sprijinul și susținerea UZPR, prin domnul președinte Sorin Stanciu, și al Filialei ,,Mihai Eminescu” Timișoara, și în premieră suportul financiar al Consiliului Județean Timiș, mulțumim tuturor, Eminescu merită orice investiție! Și ca de obicei a prezentat pe scurt recentul număr 34 al revistei UZPR, o publicație fanion pentru presa din România, vom reveni. Menționăm că materialele pot fi trimise pe mail pe adresa; butoidumitru@hotmail.com până la 30 octombire 2024, conform regulamentului promovat pe site UZPR și complementar, acceptăm și materiale din domeniul jurnalistic, reportaj, însemnări, portrete, interviu, 3-4 pagini. După aceasta a urmat un regal de poezie susținut de premianții prezenți la eveniment. Corneliu Cristescu, Andreea Cristea, Liviu N. Zanfirescu, Ionuț Calotă, Marian Nicolae, toți din București. Ionel Sima, Ștefești-Prahova și nu în ultimul rând, Doina Ghițescu, actrița care ne-a onorat cu prezența și încântat cu entuziasmul său debordant prin recitarea în stilul caracteristic a unor poeme de suflet, relevante pentru cultura română. Din partea Asociației ,, Luceafărul de Vest”și Filialei UZPR ,,Mihai Eminescu”Timișoara, domnul Dumitru Buțoi, a acordat Diplome de Excelență,-Eminescu-Jurnalistul-UZPR, următorilor; Nicolae Vasile, Andreea Cristea, Geo Călugăru, Carmen Ella Bobocescu, George Terziu și Ovidiu Țuțuianu. Eminescu-i Everestul meu / de dor și de cuvinte/ Pe care încerc să-l cuceresc mereu/ Și zi și noapte/ Și-nfiorat de piatra ce-a-nceput să cânte/ Mă retrag învins/ În panteonul bibliotecilor de șoapte!
In memoriam Constantin Lucaci (*7 iulie 1923, Bocșa – †19 iulie 2014, București).
Manifestare și miniexpoziție comemorativă dedicată autorului Fântânii cinetice din centrul civic al Reșiței și Monumentului Eroilor (Parcul Tricolorului Reșița), la 10 ani de la trecerea sa în eternitate.
Miniexpoziție cu lucrări realizate de Livia Frunză, Adina Ghinaci și Eleonora & Gabriel Hoduț.
18. Juli 2024, 17:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
In Memoriam Constantin Lucaci (*7 Juli 1923, Bokschan – †19. Juli 2014, Bukarest).
Eine Veranstaltung in Erinnerung an den international anerkannten Bildhauer, Autor des kinetischen Springbrunnens im Zentrum Reschitzas, anlässlich dessen 10. Todestags.
Kleine Kunstausstellung mit Arbeiten von Livia Frunză, Adina Ghinaci und Eleonora Hoduț.
UZPR CARAS SEVERIN 
