Duminica dinaintea Înălțării Sfintei Cruci: Nașterea Maicii Domnului. Biserica Ortodoxă din localitatea hunedoreană Teliucu Superior (preot dr. Achim Alin Nicușor) și-a sărbătorit hramul, pe fondul căruia am consemnat un inedit moment cultural-religios. În prezența unui număr mare de tineri și vârstnici s-a implementat, sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Episcopia Devei și Hunedoarei și ziarul „Accent Media”, o parte din proiectul „Trăim în Dumnezeu și El trăiește în noi”, în scopul promovării prin cântec și trăire sufletească a învățăturii creștine, a Ortodoxiei – care este viață în Hristos, viață în duh și adevăr. Astfel au interpretat pricesne Mariana Suciu, Viorica Brândușan Lupo și Marian Lupo, un minunat prilej de îndemn al celor prezenți spre o viață curată, bunătate izvorâtă din credință, smerenie și rugăciune făcută din adâncul inimii pentru drumul mântuirii și biruinței asupra răului. Auditoriul a trăit astfel momente de contribuție la zidirea unei vieți noi, de înălțare a gândurilor și năzuințelor spre Dumnezeu pentru dobândirea fericirii și mântuirii creștine. Am notat și mesajul adresat auditoriului (în cadrul căruia au fost și mulți pensionari) de către Rotar Delian Dorel, președintele CARP „Speranța” Hunedoara, în calitate de partener la această activitate și din care am spicuit: „Pricesnele ascultate să vă purifice simțurile, cugetul și voința, înarmându-vă viața cu izvorul faptelor bune creștinești. Să vă potrivească viața dreptarului luminos al Evangheliei, al credinței ortodoxe strămoșești”. În final s-au acordat Diplome pentru promovarea și păstrarea tradițiilor populare strămoșești în rândul tineri generații, ca de altfel Diploma de Excelență din partea ziarului „Accent Media” (director Cornel Poenar) pentru promovarea și păstrarea tradițiilor populare, a sentimentului de apartenență la istoria, credința și glia strămoșească.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
9 septembrie 2024, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Prezentare de carte: „Întâmpinarea Domnului“, autor: Adrian Georgescu, apărută la Editura „Stefadina” din București, 2024.
9. September 2024, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Begegnung mit dem Schriftsteller Adrian Georgescu und Vorstellung des Bandes „Întâmpinarea Domnului“, erschienen im Bukarester „Stefadina“-Verlag, 2024.
La Călan, odată cu clopoțelul pentru un nou început de an școlar, elevii și preșcolarii se bucură, prin grija administrației locale, de condiții moderne pentru studiu în unitățile în care învață. Iată ce ne-a declarat în exclusivitate primarul orașului, Adrian Filip Iovănesc: – Liceul Tehnologic „Ovid Densusianu” Călan funcționează cu următoarele structuri școlare: Școala Gimnazială Călan, Grădinița „Voinicelul” Călan, Școala Primară Strei, Școala Primară Nădăștia de Sus, Școala Primară Nădăștia de Jos, Școala Primară Orașul Vechi Călan, Grădinița Program Normal Crișeni și Liceul Tehnologic „Ovid Densusianu” Călan. Pentru buna începere a activității anului școlar 2024-2025 au fost realizate: • deratizarea/dezinfecția/dezinsecția tuturor spațiilor școlare • curățirea și cosirea curților de la toate structurile • au fost tăiate lemnele pentru toate școlile unde se folosește încălzirea pe lemne • s-au zugrăvit sălile de clasă la școlile din satele aparținătoare și la clasele de grădiniță cu program prelungit • s-a reparat acoperișul școlii din satul Nădăștia de Sus • s-a achiziționat o nouă centrală termică la Liceul Tehnologic „Ovid Densusianu” • s-a reparat liftul ridicare alimente la grădinița „Voinicelul” Călan • s-au achiziționat produse de curățenie pentru buna desfășurare a activității în școli • în curs de finalizare licitația prin care vor fi furnizate peste 1200 de pachete zilnic în cadrul programului „Masa sănătoasă”. • în toate structurile au fost făcute, unde a fost necesar, zugrăveli și vopsitorii parțiale, reparații la instalațiile de încălzire și alimentare cu apă și canalizare.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Pe toată perioada vacanței de vară – după cum susținea căpitan Murguleț Denis Luiza (foto) în calitatea sa de persoană de contact – jandarmii hunedoreni au fost prezenți în locațiile unde s-au organizat tabere pentru elevi pe raza județului Hunedoara pentru a desfășura activități de prevenire a delincvenței juvenile și pentru prevenirea consumului de droguri, alcool și tutun în rândul tinerilor. În acest interval au fost realizate 45 de astfel de activități la care au participat aproximativ 2100 de elevi și cadre didactice, din România și din străinătate, în diverse locații din localitățile Straja, Parâng, Râușor, Nucșoara, Pasul Vâlcan, Câmpu lui Neag, Costești și în municipiul Deva. Menționăm că din numărul total, 8 activități de prevenire au fost desfășurate în cooperare cu Biroul de Siguranță Școlară din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Hunedoara, în cadrul Programului de Tabere ARC 2024, ediția a XV-a, organizat la Centrul de Agrement Căprioara, la care au luat parte aproape 400 de tineri și profesori români din diaspora. Pe timpul activităților, tinerilor le-au fost prezentate de către jandarmii montani regulile de comportare pe timpul vizitelor în siturile arheologice și pe traseele montane, modalitatea de echipare și dotările necesare în timpul drumețiilor pe munte, precum și regulile ce trebuie respectate în timpul desfășurării activităților de picnic. Jandarmii le-au vorbit elevilor și despre consecințele legale care decurg din nerespectarea normelor de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, dar și despre consecințele consumului de droguri sau a altor substanțe halucinogene, alcool și tutun. Activitățile de prevenire vor continua odată cu începerea noului anul școlar, atât în mod independent, cât și în cooperare cu celelalte instituții cu atribuții în domeniu, în școlile din județul Hunedoara.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Cu prilejul frumoasei vârste de 70 de ani urăm domnului profesor si poet Vasile Barbu multă sănătate și bună sporire în toate!
În îmbrăţișarea vântului s-a contopit câmpia cu muntele şi a apărut localitatea Uzdin cea mai de vest aşezare românească din Europa. Satul Uzdin – oază de spiritualitate românească, o intersecţie de duh şi speranţă a devenit un focar de cultură al neamului cu poeţi, pictori, artişti, care au răsărit ca florile din zăpezile sfârşitului de iarnă. Una dintre aceste personalităţi este scriitorul şi omul de cultură Vasile Barbu. Din măreaţa potriveală a filonului băştinaş al câmpiei Banatului de sud, cu harul divin a ieşit Omul Vasile Barbu – un dac prin înfăţişare, dârzenie şi demnitate, un luptător fără compromisuri când este vorba de limbă, neam şi credinţă. Personalitate polivalentă şi dinamică s-a manifestat în multiple domenii ale vieţii culturale: ziarist, prozator, director de editură, poet, eseist, monograf, conferenţiar, promotor cutural, unde în meditaţia despre destinul fiinţei româneşti, numele lui Vasile Barbu se aşează de la sine în galeria iluştrilor predecesori. Om de suflet şi om de nădejde, cărturar, cuget limpede şi generos, cercetător pe cât de modest, pe atât este de hotărât în acţiunile şi judecăţile sale. Ca ziarist şi crainic la radio şi TV este apreciat pentru calităţile sale de model de umanitate, stil, căldură, relief, strălucire, putere comunicativă şi o nobilă sinceritate. Este om de presă şi mare vizionar, cu imaginea unui magnat inventator de ziare şi reviste. În presă respectă principiul: află adevărul şi păcăleşte-l pe diavol. Vasile Barbu trăieşte printre noi prin scrierile sale ca o personalitate bine conturată în cultura română, peste care nu se va putea trece uşor, va dăinui peste vremuri. Este un talent viguros, stăpân pe profesia sa , afirmă şi confirmă că dreptatea este de partea poporului român, faţă de care nu-şi ascunde cuvintele de iubire şi preţuire. El denunţă primejdia care ameninţă societatea românească , decadenţa în care se complac falsele elite. În portretele sale se dovedeşte capabil de a învia din morţi oamenii din trecut şi a-i face să se mişte vii în paginile sale, cu un conţinut de umanitate şi de viaţă. Vasile Barbu este un izvor, este binecuvântarea românilor din Voivodina. Împreună cu prietenii săi au făcut din Uzdin o scară spre cer, un Olimp al credinţei. Misiunea românească şi creştină a uzdinenţilor este model şi îndemn. Ea a devenit sub încercările vremurilor, una profund românească. Iar oamenii cară cu ei zi de zi, strop cu strop sfinţenia. La acţiunile culturale organizate la Uzdin, vin zeci de cărturari, iubitori de cultură – anual – ca să mărturisească ceva, să se descarce de răul lumii care s-a revărsat asupra lor, să se încarce cu energie, cu speranţă, cu credinţă. Au venit să caute iubire, prietenie, acolo unde căldura relaţiei interumane dă sentimentul veşniciei. Aici se conştientizează că Dumnezeu ne-a lăsat pe acest mirific spatiu pentru a face cinste poporului român. Bardul de la Uzdin – Vasile Barbu are un talent remarcabil în meşteşugul versificării. Exprimă cu vigoare apartenenţele la românism. Cultivă o poezie patriotică faţă de alţii. Poeziile lui au perspective sufleteşti educatoare, iar ideile şi ţelurile ce străbat poezia lui reuşesc să introducă în sufletul cititorului spiritul unei întregi societăţi. Poezia Domniei sale reuşeşte să ne smulgă din cotidianul vulgar, marcat de o imoralitate crasă, şi să ne transfere într-o lume paralelă curăţată de tot ce este hidos şi inconfortabil în viaţa zilnică. Cu lira poetului cântă locurile natale, câmpia nesfârşită, mănoasă şi sfântă a Banatului de Sud – cu oamenii ei iubitori de muncă, semeni şi de Dumnezeu, de limbă şi neam. Om al mesajelor înalte, prin poezie încearcă să restaureze lumea stricată de păcat. Cântă satul, starea de sat – vatră – foc care conţine centrul crucea – Hristos, asigurând echilibrul orfic în poezie. Cântă Neamul – Patria – Moşie – o fuziune a Omului cu pământul, a omenirii în Om cosmic, prin spiritualizare. Este poetul care cântă codrul, satul, moşia – plai, tradiţia, ciclurile vieţii, datini, obiceiuri, anual reluate. Roata – rotirea ritualului cerc cea mai profundă şi unică formă de existenţă a Omului ca Dumnezeu. Dictatura ritualului înlătură dictatura haosului. Libertatea ţăranului român conservator stă în înrobirea faţă de hieratism, faţă de absolut. Cu calitate de Om liturgic, de Iniţiat, cuprins de dor şi amor, Eros. Poziile lui au o muzicalitate fenomenală. Taina poeziei lui Vasile Barbu constă în faptul că el nu elogiază supremaţia omului, ci a Marelui Creator, a lui Dumnezeu – Mântuitorul. Maestrul Vasile Barbu este el însuşi, nu se poate compara cu nimeni, doar că la el ca şi la alţi poeţi vine cuvântul divin prin Eminescu şi atunci sunt toţi la fel – români, creştini şi ortodocşi. Bardul, Magul de la Uzdin, cu inima, ochii şi mâna logodeşte cuvintele pe coala de hârtie pentru a sluji sufletul omului din spaţiul locuit de români. Pentru poeziile sale a primit numeroase premii literare În cele 46 de cărţi – Vasile Barbu mărturiseşte despre sine şi prin dragoste luminează inimile şi sufletele cititorilor trezind speranţă. Este o desfătare să citeşti paginile lui Barbu în care găseşti ”acel fagure de miere” limba română. Fraza lui este simplă şi curge lin ca Timişul în câmpie. Înţeleptul Patriarh al slovei în limba română, cu o putere de muncă de neimaginat şi un suflet mare, organizează şi participă la numeroase acţiuni culturale în spaţiul cu români – de la Uzdin la Cernăuţi şi Chişinău – ducând dorurile şi ofurile românilor. La întâlnirile cu Vasile Barbu se produce o revelaţie sufletească cu o nouă experienţă ce îmbogăţeşte sufletul. Manifestările multiculturale omniprezente, îi oferă temeiul să vorbească românilor despre ”instinctul naţional”, despre vitalitatea politică a românilor în spaţiul mioritic, dând măsura exactă a calităţii şi mărimii, a capacităţii de apostol al românismului şi arhanghel al Sfintei Tradiţii româneşti. Cu dibăcie şi măiestrie evidenţiază – azi, ca o contrapondere în calea marii globalizări, identitatea şi unitatea poporului român – aşezat pe falia a două civilizaţii şi la graniţa lor. Popor creştin şi ortodox de origine latină, ca o sinteză a celor două civilizaţii, occidentală – catolică şi orientală – ortodoxă, ţinând de Bizanţ. Spaţiul politic şi cultural românesc a aparţinut de la început de civilizaţia occidentală – a vestului. Astfel combate teoriile care susţin fragmentarea spaţiului românesc şi a civilizaţiei românilor. Expunerile Domniei sale încântă auditoriul prin calităţi ca :
– abilitatea de a explica înţelesul textului, a se face înţeles,
– capacitatea de a induce celor prezenţi starea de participare la o sărbătoare liturgică.
– expunerea se transformă într-un act viu şi stimulator. Dă în permanenţă un examen de competenţă în faţa auditorului – de om pentru limbă şi neam, cu grija pentru ceilalţi, cu o forţă ce-i vine de la Spiritul Suprem. Opera şi faptele lui Vasile Barbu au rolul de a înlătura impostura. Ca şi Blaga – el crede că salvarea neamului este mediul cert al existenţei, prin participarea omului ca un vas al transcendentului, care coboară cu rânduială şi lumină. El crede că omul trebuie să-şi stabilească înălţimea în raport cu ceilalţi, nu în raport cu proiecţia unor funcţii trecătoare. Omul Vasile Barbu se domină pe sine şi îi domină şi pe ceilalţi şi o face cu înţelepciunea duhului şi a minţii. Crede ca şi Petre Ţuţea că ”identificarea cu sacrificiul este meseria de român”. Se caracterizează ca şi toţi românii din afara graniţelor, printr-o dragoste fără hotare şi necondiţionată pentru neamul românesc. Este un om – instutuţie, bogat în condei şi-n fire, cu o dorinţă sălbatecă de înrădăcinare şi trăire morală în universul tradiţiei, cu misie brâncuşiană, prin iluminare şi perfecţiune. Vasile Barbu este omul faptelor mari, Om – centrul energetic al universului românesc – tămăduire şi leac pentru rana despărţirii lumii în buni şi răi. Vorbeşte ca un poet, iar cuvintele lui sunt ca muzica. De o modestie proverbială, dar de o eficienţă cu totul de invidiat, demnă de un înalt şi binemeritat elogiu şi respect. Sensibil şi discret şi-a creat o lume proprie, deschisă cu generozitate spre binele aproapelui. Om cosmic, Om natură, Stejarul cu rădăcinile în trecut şi ramurile spre viitor. În opera lui răsar chipurile lui Dumnezeu prin oameni. Luptă cu singura armă – cuvântul, extrem de eficientă în lupta cu oamenii cărora le-a fost pustiit sufletul. Vântul care a risipit dorurile de limba română în tot spaţiul locuit de români, l-a azvârlit în lumea românească de la Uzdin până la Cernăuţi şi Chişinău pentru păstrarea limbii române – Patria comună. Este o memorie ieşită din miracol, la o personalitate de o delicateţe neobişnuită şi cu fineţe sufletească rară şi profundă, cu o bunătate ce vine din buna cuviinţă nativă a poporului român din Banat şi cu o expresie însuşită de Sfânta Tradiţie. Pentru toate acestea, noi almăjenii, îl privim cu preţuire pentru că din prea-plinul calităţilor sale se revarsă asupra tuturor. Aduce în jurul lui pace, linişte, bucurie şi lumină. Prin tot ce a făcut este o lecţie de istorie şi de viaţă pentru tinerele generaţii. De aceea urăm maestrului să trăiască mulţi şi fericiţi ani, să rămână cu aceeaşi vigoare şi prospeţime a capacităţii de muncă şi cu aceiaşi patimă pentru slujirea românismului.
Poezia rugăciune – ca o profesiune de credinţă
Putna
Venit-am la tine într-un târziu…
Dar am venit totuși Putna, izvor nesecat de credinţă românească în bine. Putna, zid de apărare şi mărturisitoare de rugi. Putna, candela veşnic vie a Adevărului Schimbării la faţă Putna, cruce, închinare, sânge…
Uzdin, 03.11.2004
Prof. PANDURU PAVEL Societatea Literar Artistică ”Tibiscus” din Uzdin la 30 de ani de existență
„într-o noapte adormisem cu gândul la Dumnezeu Când m-am trezit era deja Sfânta Duminică a Învierii. De acum încolo ne vom recunoaște după Epifanii.” (Vasile Barbu)
Pomii îi cunoști după rod, iar oamenii după fapte, se spune în popor. În cazul românului Vasile Barbu, uluitoare fapte îi preced numele, poetul concurând cu managerul cultural, prozatorul și traducătorul concurând cu editorul și jurnalistul, dar, mai ales, cu animatorul și militantul cultural! Pe Vasile Barbu l-am cunoscut cu mult timp în urmă prin intermediul radioului reșițean. Nume reprezentativ al vieții culturale și literare din Voivodina, în mod constant era prezent pe undele Radio Reșița și spicuia din evenimentele petrecute în Banatul Sârbesc, multe din aceste întâmplări purtând marca „baronului de Uzdin”. După ce ne-am ascultat unul pe celălalt în eter, s-a ivit și momentul întâlnirii față în față și, evident, ne-am plăcut de la prima vedere! Nici nu s-ar fi putut altfel! Am convingerea că oamenii care „ard” pentru cultură la modul dezinteresat se plac, se apreciază și se privesc cu admirație! Așa s-a întâmplat și în cazul nostru și, iată, s-au scurs peste 25 de ani de atunci, iar prietenia și colaborarea noastră încă există! Despre Vasile Barbu aș vrea să vorbesc și să scriu la modul excepțional, în cel mai frumos mod posibil, doar că, atunci când mi-e tare drag cineva, și aș vrea să fiu eu cea extraordinară, nu-mi iese! Încep să mă bâlbâi, nu-mi găsesc cuvintele și sunt cea mai proastă mânuitoare de condei! Șchiop și incorent! Așa că, acum la ceas aniversar, dragul meu prieten și frate Vasile va trebui să se mulțumescă doar cu câteva rânduri încropite cu emoție, de altfel, și cu ales atașament. Câteva informații biobibliografice și câteva referințe, nu de alta, dar o asemenea personalitate precum cea a lui Vasile Barbu se cuvine a fi cunoscută și promovată, pentru a fi un real model pentru cei tineri, pentru cei care vin din urmă! Vasile Barbu s-a născut la Uzdin (Voivodina – Banatul Sârbesc) în 6 septembrie 1954. A studiat la Facultatea de Filosofie a Universității din Novi Sad, secția limbă și literatură sârbă. Este poet, publicist, editor, un harnic animator cultural și un creativ inițiator de programe și proiecte culturale. Figură emblematică a Banatului Sârbesc, scriitorul Vasile Barbu este președintele Societății Literar-Artistice „Tibiscus” din Uzdin, una dintre asociațiile culturale românești de primă importanță pentru românii din Serbia, o societate culturală cu o activitate impresionantă, apreciată, de altfel, și de președintele României, cel care, în anul 2019 a conferit Societății Literar-Artistice „Tibiscus” Ordinul „Meritul cultural” în grad de Cavaler, „pentru contribuția importantă pusă în slujba promovării culturii, limbii și spiritualității românești în Republica Serbia, contribuind astfel la afirmarea identității etnice a românilor din acest stat.” Harnic și creativ, Vasile Barbu este fondatorul Festivalului Internațional „Drumuri de spice” de la Uzdin (aflat la ed. XXXI-a), al Simpozionului Internațional „Oameni de seamă ai Banatului” (aflat la ediția XXIX-a), al Concursului internațional de recitare în grai bănățean „Buna Vestire” (aflat la ed. XXIII-a), al Festivalului Internațional de Datini și Obiceiuri „Fie în veci de veci lăudat” (aflat la ed. a XXXIII-a), al Festivalului de colinde „Noi umblăm și colindăm” (aflat la ed. a V-a), al Concursului „Ceaunul Uzdinean”, întrecere în prepararea ciorbei de pește (aflat la ediția a XVIII-a), al Festivalului „Fest cu berea”(aflat la ediția a XVIII-a), al concursului de ciocnire de ouă de Paști „Ăl mai tare ou din lume”(aflat la cea de-a XXVIII-a ediție), precum și al altor multe manifestări culturale românești, importante, necesare și atractive. A debutat editorial, cu o schiță monografică intitulată „Acum 35 de ani” (Uzdin, 1989); a urmat o altă monografie „Activitatea corală la Uzdin 1885 – 1990” (Uzdin, 1990); apoi o plachetă de versuri „Refugiu în visele fecioarelor” (Reșița, 1991); și au urmat volume precum: „Cu fața la perete” (aforisme, Uzdin, 1992); „Aici totul e dor” (Uzdin, 1993); „Lacrimă la o margine de așteptare” (Drobeta Turnu Severin, 1995); „Drumuri de spice” (Chișinău-București, 1996); „Uzdin, pagini de dor” (almanah, Uzdin, 1996); „Bătătorind drumurile ploilor” (Timișoara, 1997); „În zodia bordeiului” (Iași, 1998); „Continente de dragoste” (interviuri, Drobeta Turnu Severin, 1998); „Cronica handbalului uzdinean” (monografie, Uzdin, 1998); „Sărbătorile bisericii noastre străbune” (monografie, Uzdin, 1999); „Drumurile noastre” (publicistică, Timișoara-Uzdin, 1999); „Uzdin zic, Uzdin gândesc” (proză, Timișoara, 1999); „Catapetesme regăsite în sângerarea cuvintelor” (monografie, Timișoara, 2000); „Uzdin 2000” (almanah, Uzdin, 2000); „Ultima noapte de păcat” (Drobeta Turnu Severin, 2001); „Năloagă în fondroc” (poezii în grai bănățean, Uzdin, 2001); „Dintotdeauna am murit singur” (Panciova, 2002); „Pictura naivă din Uzdin prin veacuri” (colab., Uzdin, 2002); „Cele mai frumoase poezii” (Turnu Severin, 2002); „Până azi” (Timișoara, 2004); „Omul fără drum” (Uzdin, 2004); „Ștroale goalie sau doi într-unu (ca pușeii la purcari) ” (Timișoara, Uzdin, 2006); „Casa românească” (monografie, Uzdin, 2006); „Doi poeți, aceeași limbă” (Arad, 2008); „Și zdrăncănie și scârțâie șî fliondără (poezie în grai bănățean)” (Uzdin, 2011); „Cuvinte vechi din graiul bănățean al Uzdinului” (glosar, Sebeș, 2012); „Și nici n-aș mai putea” (Arad, 2012); „Îngerii vin, îngerii pleacă, poezia rămâne”(monografie, 2013); „Ca și după o icoană” (Uzdin, 2013); „ Epoci, într-o gară oarecare” (Uzdin – Baia Mare, 2015); „Drumuri de spice, popasul îngerilor” (Uzdin, 2018); „Sacramentul singurătății” (Baia Mare, 2018); „Aedul singuratic a ales altarul” (Uzdin, 2023) și altele. În „Encicliopedia Banatului. Literatura” (lucrare realizată de Academia Română – Filiala Timișoara în anul 2016) Vasile Barbu este prezentat ca poet, jurnalist, publicist, editor și traducător, fiindu-i alocat un spațiu generos, în care îi sunt consemnate câteva dintre aparițiile editoriale, precum și câteva referințe. Astfel, aflăm despre începuturile scriitoricești, dar și despre cât de apreciat este talentul său, dacă ar fi să citim doar câteva titluri de articole din presa de specialitate: „ Vasile Barbu sau un poet oscilând între mioritism și modernismul demetaforizat” (Florian Copcea); „Vasile Barbu, poetul unei istorii sacre” (Catinca Agache); „Vasile Barbu: un poet din Uzdin – care bea cuvintele din cenușa lustrală” (Cezarina Adamescu); „Poet al iubirii și satului bănățean” (Marina Ancaițan); „Poetul Vasile Barbu sau despre nepotolitul dor de veșnicie” (Anton Ilica) și multe alte astfel de referințe semnate de nume extraordinare: Mihai Cimpoi, Delia Muntean, Adam Puslojić, Pavel Gătăianțu, Ana Niculina Ursulescu, Mirela-Ioana Dorcescu, Ioan Baba, Aurel Turcuș, Pavel Panduru și alții. Este deosebit de important faptul că Vasile Barbu, conștient de valoarea acestor materiale și a autorilor, le adună într-o carte intitulată „Aedul singuratic a ales altarul: scrieri despre poetul și omul de cultură Vasile Barbu din Uzdin”, carte apărută recent, în pragul aniversării sale (Uzdin: Tibiscus, 2023). De asemenea, regretatul academician Costa Roșu îl include pe Vasile Barbu în volumul „Personalități românești din Voivodina (1734 – 2004), lucrare apărută la Panciova în 2004, de unde, mai târziu, a preluat informația lingvistul Vasile C. Ioniță, pentru cartea „Memento. Evenimente și personalități din Banatul istoric” (vol. 2, Reșița: Banatul Montan, 2008). Vasile Barbu este realizatorul periodicului „Tibiscus”, pe care l-a fondat în anul 1990, și redactorul-șef al revistei „Floare de latinitate”; de asemenea, este realizatorul unor antologii reprezentative, dintre care amintesc, probabil, pe cea mai importantă: „Oameni de seamă ai Banatului”. „Baronul de la Uzdin” – după cum îl numesc confrații și prietenii apropiați, care au beneficiat adesea de ajutorul acestui inimos român, care au colaborat îndeaproape cu acest manager cultural – colaborează la diverse publicații din România și Serbia, este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Scriitorilor din Serbia și este „omul care dispune de suficientă putere de seducție pentru o animație atât de vie, de amplă a spiritului românesc în Uzdin – sat cu români -, abia zărit pe harta țării voievozilor din Serbia, de unde răzbate un ecou armonic – purtător de vers și liră -, care îmbogățește poezia contemporană românească…” (prof. univ. dr. Anton Ilica). Deținător al multor premii pentru poezie, și, adesea, pentru poezie în grai, Vasile Barbu este prezent în antologiile literaturii dialectale bănățene realizate de critici și istorici literari precum Cornel Ungureanu, Ioan Viorel Boldureanu, Simion Dănilă, Aurel Turcuș și Ștefan Pătruț. Este bine cunoscută dragostea lui Vasile Barbu pentru graiul bănățean, original și neprefăcut, iar bazele Asociației Scriitorilor în Grai Bănățean au fost puse la Casa Românească din Uzdin: scriitorul Ion Ghera, alături de Ion Căliman, Vasile Barbu și Ștefan Pătruț au înființat, fără înscrisuri juridice, printr-un proces verbal, la Uzdin, în data de 1 aprilie 2000, Asociația Scriitorilor în Grai Bănățean, cu președinte Ștefan Pătruț. După trei ani (3 iulie 2003) acest nucleu al scriitorilor dialectali din Banatul istoric și-a obținut statutul juridic, iar această echipă a lucrat și colaborat cu însuflețire în organizarea de diverse evenimente, atât în România (Banatul românesc) cât și în Serbia, la Uzdin (Banatul lui Vasile Barbu). Din păcate, această „echipă de aur” s-a depărtat, într-un fel sau altul, iar astăzi, Asociația nu mai este nici pe departe ceea ce și-au visat, atunci, în anul 2000, la înființare, Ștefan Pătruț și Vasile Barbu! Însă, la Uzdin, și nu numai, Vasile Barbu continuă „lupta” pentru limba românească și graiul bănățean, slujește cauzei românismului prin cea mai de preț armă: cultura! Scrie undeva, atât de frumos și aplicat dl. prof. univ. dr. Anton Ilica: „La Uzdin, Vasile Barbu a creat o platformă de culturalizare integrată, durând instituții, o altă tipologie de relații și o efervescență culturală exemplară, menită să dea un nou sens vieții uzdinenilor. Scriitori români și oameni de cultură au poposit între săteni, cu prilejuri diferite: festivaluri, reuniuni, societăți, reviste, edituri: C. Ivănescu, A. Păunescu, Ion Miloș, G. Vieru, M. Cimpoi, I. Mărginean, V. Crăciun, M. Dinescu, C. Stoica și mulți alți poeți. Anual, de mai multe ori, Uzdin devine un fel de Mecca a limbii române și a poeziei, a culturii, în care amfitron este Vasile Barbu.” Pe cât de puternic și organizat, pe atât de sensibil și creativ este Vasile Barbu! Iar mărturie stau versurile sale, o lirică expresivă, originală, colorată și parfumată! Culorile sunt ale satului bănățean, cu trecutul și prezentul său, cu tradițiile și sărbătorile sale, iar parfumul este unul cu diverse nuanțe: fie al copilăriei, fie al adultului conștient de tulburările vieții, fie al singurătății și al dorului neostoit. Iată, „bardul de la Uzdin”, „aedul singuratic”, „baronul de Uzdin” se află la ceas de frumoasă sărbătoare! Iar noi, prietenii de la Bocșa, nu putem sta deoparte! Ne alăturăm celor ce transmit alese cuvinte la ceas aniversar, celor care, cu prețuire, trimit gânduri bune și binecuvântări spre Uzdin și spre cel sărbătorit! „Pentru că atunci când m-am născut românește m-au îmbrăcat…” spune poetul, iar noi astăzi, când poetul își sărbătorește nașterea, în românește îi urăm precum povestitorul „cele bune să se-adune, cele rele să se spele!” și-i dorim viață lungă, biruință în fapte și inspirație în condei! La mulți ani, maestre! La mulți ani, dragul nostru Vasile Barbu!
Motto: ,,Eminescu este cântecul ce se flutură pe zare/ Este taina din descîntec/ Vis frumos în așteptare/ ȘI surâsu-nfiorat al copilului din pântec”! După evenimentul cultural-jurnalistic din 29-08-2024, ora 11,00 organizat de Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu”Timișoara la Casa Brădicenilor din cetatea culturală Lugoj-Timiș, eveniment de adevărată sărbătoare a Zilei Limbii Române, despre care colega noastră de breaslă Maria Rogobete a scris o cronică excelentă, promovată pe site UZPR Caraș Severin și mass media lugojană, ne continuăm drumul către o altă cetate cultural-jurnalistică din Nord, pentru a onora invitația și a fi parteneri colegului Vasile Bele, inițiator și organizator al Taberei Culturale ,,Oprește-mă la tine Maramureș! Oprește-mă în anotimp”! Așadar a doua zi împreună cu familia Mirela și Ovidiu Cocheci, subsemnatul și soția Lidia Buțoi, am pornit dis -de-dimineață spre o altă destinație cultural-artistică și jurnalistică, reprezentativă prin tradițiile românesți și desigur prin fascinația așezămintelor de cultură și de cult risipite printre dealuri și munți. După mai multe ore de drum călăuziți de razele unui soare mai arzător ca niciodată și ceva peripeții generate de o infrastructură (ne)conformă cu pretențiile turistului de ocazie, român dar și mai mult al celor din străinătate ajungem la Baia Mare, facem un popas de documentare și optimști străbatem localitatea suburbană Firiza și o continuăm pe cărări de munte, vreo 15 km. În jurul orei 15,00 ajungem la locația mult visată ,,Stațiunea Izvoare” fixată la o altitudine de peste 900 de metri și la cca. 25 km de orașul Baia Mare pe un platou vulcanic situat între înălțimile vârfului Ignis, munții Gutâi și mai concret la pensiunea ,,Izvoare resort”, unde colegul Vasile Bele, un om cu suflet mare cât Țara Maramureșului, poet, publicist și editor revista de cultură ,,Din Vatra Satului” membru UZPR Filiala ,,Mihai Eminescu” Timișoara și coordonator Aria Maramureș Asociația pentru Civilizație și Ortodoxie, a organizat Tabăra Culturală ,,Oprește-mă la tine Maramureș! Oprește-mă în anotimp! Filiala UZPR Timișoara (reprezentată aici de Dumitru Buțoi, președinte, editor și redactor șef al publicațiilor ,,Luceafărul de Vest și VIP Seniorii” Timișoara) fiind unul dintre partenerii oficiali ai acestui eveniment de iubire, conștiință, simțire românească și anvergură europeană. După masa de prânz servită la pensiunea Izvoare Resort, o gazdă generoasă ne retragem la Sala de conferințe pentru o scurtă ședință de lucru. Domnul Vasile Bele ne prezintă pe în sinteză programul și ne revedem la ora 17,00. Ne relaxăm plimbându-ne prin zonă și admirând o priveliște parcă din poveștile copilăriei. Și ca un semn bun pe platformă muncitorii trudesc pentru modernizarea continuă a acestul colț de Rai. Ne întâlnim cu toții la ora 17,oo la Sala de conferințe, pentru început am vizionat un scurt metraj video realizat de Gavril Babiciu, despre viața și personalitatea lui Vasile Lucaciu, Erou al Națiunii Române., transpus și într-o carte monumentală. Cu aceasta începem Regalul de poezie, muzică, dans, concluzii și bună dispoziție. Suntem o echipă redutabilă, o familie de impătimiți ai cuvântului scris ori vorbit. Flavia Foltoș, poet și editor, ne prezintă un Proiect Cultural, Tinere speranțe-Dialog cu îngerii și un concurs fulger cu premii,l a care au participat elevii prezenți , la secțiunea poezie și proză. Coordonatori, profesorii, Claudia Chioran și Adela Maria Borșe. Vasile Bele , membru UZPR,prezintă revista de literatură, cultură și artă ,,Din Vatra Satului” coperți cartonate-color și multe poezii și referințe biografice și de analiză din care redăm câteva titluri, Din lada de zestre a satului Chiuzbaia-Nunta. Chemat la nuntă. Ședința de cenaclul literar a L.S.R. Cluj-Napoca, semnată de Marieta Coman. Semnal editorial Gelu Dragoș, Ioan Costin ,,Moara din Șișești”-este primul roman românesc din Ardeal, poezie și altele Dumitru Buțoi, redactor șef și editor a prezentat revista de cultură ,,Luceafărul de Vest” Timișoara, editată de Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Timiș, prin Programul Tim Cultura 2024 referitor la promovarea Proiectului Cultural Internațional ,,Eminescu, un vis în așteptare”ediția 2024. Revista a promovat proiectul, respectiv prin publicarea regulamentului de concurs și a publicat pragramul taberei și aproape toți participanții cu poezie ori ale materiale. Revista, are 24 de pagin parțial color, s-a distribuit tuturor gratuit. Mulțumim C.J.Timiș. De asemeni și ca de obicei am prezentat pe scurt nr.34 al Revistei noastre de suflet și conștiință profesională ,,UZPR” revista etalon a presei din România. UZPR SUNTEM NOI, TOȚI, EGALI. Cristian Maris, reprezentant editura ,,Maris” din Baia Mare, ne deconspirat faptul că în curând va apărea o care de referință ,,Șișești-Maramureș- În vâltoarea istoriei” de Gavril Babiciu. Distinsa doamnă Natașa Peteu, venită tocmai de la Medgidia-Constanța, istoric de notorietate ne-a vorbit despre istoria Limbii Române, așteptăm cu nerăbdare și manuscrisul. Zenovia Zamfir, UZPR Vâlcea, Biblioteca județeană Râmnicu Vâlcea, ne-a vorbit cu dezinvoltura-i cunoscută despre ,,Spiritualitate, cultură și iubire în credința strămoșească și Oameni, Locuri, Istorii.” Florentina Danu, poet, publicist membru LSR Brașov, ne-a încântat cu o serie de poeme din volumul ,,Dintre sute de cuvinte” Marinela Belu Capșa, UZPR Vâlcea, poet, publicist a prezentat Revistele ,,Vâlcea Literară, Cultura Vâlceană și Povestea Vorbii”. Și cartea de autor ,,India, dincolo de timp” însemnări de călătorie și poeme.
Gelu Dragoș UZPR Maramureș, poet, prozator, administrator al blogului, ,Moara lui Gelu”,,Cronici din Nord” o carte recentă cu o serie de referințe despre oameni implicați în fenomenul cultural-artistic și nu numai. Georgeta Tudor, Buzău, poet, publicist ,,Maratonul vieții” poeme, un titlul inedit și incitant și ,,Pe altarul Culturii și neatârnării.” Grupul de copii și elevi, de la Școala gimnazială din Satulung-Maramureș și de la Școala de Muzică Grupul ,,Sonore” din Baia Mare, ne-au cucerit inimile până la lacrimă prin interpretarea unor cântece cu vocație și mesaj istoric dar și cu fascinantul ,,Maramureș plai cu flori”. Un gând frumos de admirație pentru micuța Sara Butcure, de trei ani. Aceleași gânduri și pentru ceilalți, Elisa Haidu, 6 ani, Luana Pașca 7 ani, Sofia Kuszko 7 ani, Renate Sălăjean 11 ani, Miruna Polgar 14 ani, Lorena Sălăjean 14 ani, Adrian Mihali 16 ani. Profesori, Diana Borodi și Giulia Ferenț. Maria Tomița Corini, din Republica Moldova, o româncă absolută a prezentat două volume interesante cu trimitere spre și pentru lumea copiilor,,Ghicitori și Șorocelul și umbrela”. Un moment de meditație și sensibilitate profundă am trăit împreună cu muzicologii Lotica Șarlota și Simion Vaida venerabili seniori, din Baia Mare, autori ai volumului ,,Veniți să ne bucurăm,Domnului” care ne-au cucerit sufletele prin interpretarea în duet a unui grupaj de pricesne aplaudate la unison. Și volumul de însemnări sentimentale ,,Din holda cu grâul copt”. Radu Botiș, UZPR Maramureș, poet și redactor șef, revista ,,Mărturii Maramureșene” a prezentat ,, Sfaturi pentru mântuire, grija pentru suflet” și ,În brațele luminii” poezie împreună cu poet a Gentiana Muhaxhiri din Kosovo. ,,Poezia este testamentul vieții, al prieteniei și iubirii, iar lumea se înțelege cel mai bine prin sufletul poetului”. Seara s-a încheiat pe ritmuri de muzică și dans în vers liber, acompaniați de chitaristul Eugen Marchiș și formația Mara Music Band, soliști, Nicu Libotean și Diana Borodi. Iulia Ferenț,,vioară, Forin Ferenț saxofon, Petru Bude, orgă. Ne retragem ca învingătorii, fiecare în templul său poetic, adormim și visăm cu gândul la ziua de mâine 31 august 2024 ,,Ziua Limbii Române” care o vom sărbători împreună la mănăstirea din zonă de la 17,00. După micul dejun, ora 10,00 ne întâlnim la Sala de conferințe pentru a continua dezbaterile literare. În deschidere, Mirela Cocheci, UZPR Timișoara, de loc din Petroșani, din Ținutul momârlanilor, coordonator ASCIOR Timișoara, poetă și pictoriță de excepție, este deținătoarea ,,Marelui Premiu”la secțiunea poezie a Proiectului Cultural Internațional ,,Eminescu ,un vis în așteptare” ediția 2023, organizat sub egida UZPR , de Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest”Timișoara. Prezintă volumele de poezie ,,Flori de răsărit și recent, Puterea gândurilor, bilingv română-albaneză, editura Castrum de Times, cu o prefață și coperta aparținând colegului de breaslă Nicolae Toma, UZPR Timișoara. Marieta Coman, poetă remarcabilă prin multitudinea genurilor abordate ne recită câteva poeme de suflet din recentul volum ,,Esențe în ecouri” despre care dr. Victor Constantin Măruțoiu, coperta 4 ,,ne îndeamnă în redescoperirea noastră prin calea restauratoare a Poeziei în diversele noastre esențe trasscedentale pe care le purtăm ascunse în adâncul nostru și care se deschid și rezonează doar prin muzica sferelor, determinată de poemele de har ale autoarei”. Carmen Pinte, poetă și pictoriță, din Petroșani, membră a Grupului Literar ,,Ioan Dan Bălan” recent constituit la Petrila, în memoria poetului și jurnalistului Ioan Dan Bălan, prematur plecat dintre noi. Ne-a recitat cu dezinvoltura-i cunoscută câteva poeme din volumele proprii ,,Gând înflorit și Clepsidra literară”scris împreună cu Mitel Gârleanu. Dar cel mai mult ne-a impresionat prin complementaritatea de culoare, lumină și expresivitatea tablourilor, expuse în incinta Sălii de conferințe. Dumitru Tâlvescu, sosit de la Deva-Hunedoara, poet și critic literar, cu volumul ,,Arcana animae” ne surprinde plăcut și versurile următoare sunt relevante privind abordarea condiției umane poetului într-un cotidian dezamăgitor ,,Adevărul se dă la liber/ Sau desființat parantezele/ Acum poți să mori mai frumos/ Învelit în litere și semne/ Chiar și la colțul blocului/ Unde nuntesc șobolanii/ Iar rimele pier în canale”. Mioara Baciu, UZPR Galați, poet și publicist de sensibilitate și de cursă lungă un veritabil ambasador cultural, ne-a prezentat volumul-antologie ,,Așezăminte sufletești”, titlul este sugestiv referitor la subiectele înserate în aceast volum. În acest context de emulație creatoare menționâm în încheierea acestui regal cultural și prezentările de carte ; Cui nu-i place hazul/ Să nu ardă gazul, autor Leliana Mihaela Rădulescu, din Craiova și Sofia Marin , din Buzău ,,Din lada de zestre a memoriei”. Și alocuțiuni pertinente, și de profundă meditație, rostite de Andrada Diaconescu din Râmnicu Vâlcea și Cristian Mărginean din Craiova. Mihai Marian, din Baia Mare, scriitor de atitudine și conștiință românească, președinte al Asociației Culturale ,,Ion al Anei”din Băsești, Maramureș, a amenajat ad-hoc o miniexpoziție de carte ,, Eu, Cain! Mi-am uitat pantofu-n tata, Marea Rătăcire,, Noua sclavi” cărți scrise cu dragoste pentru românii din țară și de asemenea pentru cei din diaspora. ,,Tu Ion al Anei să-ți porți crucea cu demnitate”! Așa cum am menționat la ora 17,00, am fost primiți de preotul mănăstirii din zonă unde am participat cu sufletul la slujba religioasă de pomenire a celor plecați dintre noi, poeți, scriitori, ziariști, oameni de cultură, etc, Prin alocuțiuni de iubire credință pentru semeni și Dumnezeu, poezie și pricesne am celebrat cu toții, sub semnul geniului eminescian ,,Ziua Limbii Române”! Eminescu este steaua neapusă / pe un cer de crizanteme/ Și e cartea de citire Pentru șară pentru neam / Doar în limba mea tradusă/ Și izvorul de lumină, ce-nflorește prin poeme/ Cum primăvara mugurii pe ram. (D.Buțoi) Seara de poezie a continuat la ,,Focul de tabără” de la marginea pădurii, aici, la lumina flăcărilor, s-au decernat și premiile concursului de tautogramă. Menționăm cu mare plăcere că medaliile și cele două trofee ale Festivalului-concurs sunt lucrări realizate de Ștefan Călin Hrihor și au ajuns la drd. Geta Lipovanciuc, din Republica Moldova, și premiantă a proiectului Cultural Internațional ,,Eminescu, un vis în așteptare”, ediția 2023. Duminică, 1 septembrie 2024, ora 10 , Tabăra noastră dragă se încheie su semnul prieteniei și al respectului față de actul de creație, mai socializăm la o cafea cu aromă de poezie și regret că lăsăm în urma noastră amintiri de neuitat. Dar poezia ne unește ca un pod de lacrimi suspendat între pământ și cer, pentru ca noi, ostașii cuvântului, binecuvântați de Dumnezeu, să trecem cotidian ca învingătorii pe sub Arcul de Triumf al Limbii Române. Mulțumim familiei Cristina și Vasile Bele din Chiuzbaia și tuturor celor implicați în reușita acestui eveniment de excepție! De Ziua Limbii Române ,,La mulți ani, tuturor celor ce s-au născut români, vorbesc, scriu și plâng în dulce grai românesc”! ,,SUNTEM ROMÂNI ȘI PUNCTUM”!
Dumitru Buțoi / Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu”Timișoara Prelucrare fotografii Nicolae Toma/ UZPR Timișoara
3 septembrie 2024, ora 15.00, Galeria Centrului Muzeal Anina:
Expoziție de artă plastică dedicată orașului Oravița, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă cu lucrări: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Busuioc Puiu, Maria Tudur și Tatiana Țibru.
Kunstausstellung, der Stadt Orawitza im Banater Bergland gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka). Es beteiligen sich die Künstler: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Busuioc Puiu, Maria Tudur und Tatiana Țibru.
3. September 2024, 18:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Projekt: „Seit 10 Jahren für die Gemeinschaft: Das Museum des Freizeitfilmers”.
Fotoausstellung: „Karl Windberger – Ein Banater Photograph“.
Continuând proiectul ,,Noaptea Muzeelor la Sate”, al cărui debut a avut loc în anul 2023, Valea Almăjului a participat și în acest an la cea de-a doua ediție a respectivei manifestări. Înscrise în proiect, ca și în anul anterior, au fost cele două entități muzeale acreditate, din acest areal, respectiv: Colecția privată de arheologie și etnografie ,,Almăjul”, din Șopotul Vechi și ,,Casa memorială Novacovici”, din Gârbovăț.
Acțiunea celor două entități menționate s-a desfășurat în seara de 31 august, având ca parteneri Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș Severin, și Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat. Nu a lipsit sprijinul acordat, ca la prima ediție, de către Muzeul Banatului Montan din Reșița.
Acțiunea de la Șopotul Vechi a fost organizată și coordonată de către dr. Dacian Rancu, fiul regretatului profesor și publicist Gheorghe Rancu Bodrog, cel care a înființat cu câțiva ani în urmă această colecție privată. Nu în ultimul rând trebuie menționată înscrierea în itinerariul obiectivelor deschise vizitatorilor, Muzeul Presei Bănățene, din aceeași localitate, primul de acest gen înființat în arealul Banatului Montan. Muzeul a luat ființă la inițiativa și prin strădania aceluiași Gheorghe Rancu Bodrog, figură reprezentativă a Văii Almăjului, recunoscut pentru toate activitățile sale cultural-educative, prin care a promovat istoria, tradiția cultural-spirituală a Țării Almăjului, în mod special, dar și a întregului Banat din granițele sale istorice. Nu voi omite a menționa faptul că Gheorghe Rancu Bodrog a fost și un membru marcant al UZPR, făcând parte din filiala Caraș Severin, mare parte dintre acțiunile sale desfășurându-se în parteneriat cu UZPR, inclusiv constituirea acestui muzeu al presei. În respectivul context, remarcăm prezența între vizitatorii acestei ediții a Nopții Muzeelor la Sate, și a președintelui filialei Caraș Severin a UZPR, a domnului ID Cucu, alături de alți membri ai filialei, din Reșița, Forotic, Prigor, Mehadia etc. De asemenea, au fost prezenți și membrii ai Asociația Publiciștilor Presei Rurale, din Timișoara și Băile Herculane.
Cea de-a doua entitate muzeală vizitată, ,,Casa memorială Muzeu Novacovici Gârbovăț”, înființată în memoria preotului profesor Romulus Novacovici (1897-1929), ctitor și director al Gimnaziului ,, Principele Carol” din Bozovici (1922). Descendent al acestei familii, custodele acestui muzeu, doamna Felicia Novacovici, cu binecunoscuta ospitalitate și-a întâmpinat și de această dată oaspeții vizitatori. Paleta largă de exponate prezente aici, la care se adaugă și imobilul care le găzduiește, neschimbat prin intervenții majore de restaurare cu elemente moderne, creează liniile temporale care conturează vizitatorului imaginea trecutului cu elementele sale tradiționale reprezentative. Felicitări doamnei Felicia pentru strădania depusă și pentru deosebita reușită !
O concluzie a experienței oferite, este că amprenta acestui gen de acțiuni este una necontestabilă, totuși, în lipsa unei promovări mai ample, reușita ei va fi una destul de limitată, rezumându-se oarecum la nivel local. În acest sens, promovarea și implicarea masss media, prezentă și acum, pare a fi insuficientă în lipsa unor inițiative de colaborare cu instituțiile responsabile pentru promovarea culturii și a tradiției, nu în ultimul rând cu a celor însărcinate cu educația tinerelor noastre vlăstare, prin lansarea unor acțiuni specifice, între care și inițierea unor itinerarii tematice. Cunoașterea și familiarizarea tinerilor cu tot ce ține de istoria și tradiția cultural-tradițională, constituie fără îndoială elemente esențiale ale unei dezvoltări sănătoase a societății și a națiunii noastre.
Zona de agrement Cinciș, o autentică zonă turistică, a fost gazdă ospitalieră a primei ediții a Festivalului Gastronomic Cinciș Fest 2024. Cei prezenți aici, tineri și vârstnici, au descoperit cu satisfacție o destinație îmbietoare, originală, un peisaj superb, o natură primitoare. Nu a lipsit premierea celui mai gustos preparat la ceaun, un spectacol de muzică populară, concert de muzică ușoară și o reușită discotecă. Pe fondul unui cadru sărbătoresc, am consemnat premierea a șase cupluri familiale care au împlinit 50 ani de la căsătorie, fiecare dintre ele cu pasiuni și realizări care le-au oferit expresie și perspectivă asupra vieții. A fost un moment de recunoștință din partea Primăriei Teliucu Inferior și a Consiliului local (primar ing. Pupeză Daniel Gheorghe) față de aceste familii care s-au condus și trăiesc alături de semeni cu respect și înțelegere. Așa după cum susținea primarul comunei, aceste cupluri sărbătorite și-au creionat viața cu bucurie și învățăminte, știind să-și dezvolte abilitățile și să găsească soluții pentru a aduce valoare și impact în propriile proiecte. A fost o zi aniversară care trebuia sărbătorită. Iată și numele familiilor premiate: Apostol Gheorghe și Tiberia, Codreanu Traian și Emilia, Goleșie Ioan și Victoria, Lăscuț Ioachim și Rodica, Tămaș Aron și Ioana, Vlad Ioan și Maria. Fiecare cuplu a primit din partea ziarului „Accent Media” (director Cornel Poenar – vicepreședinte al Filialei județene a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România) – Diploma de onoare „O zi din viață” în amintirea anilor petrecuți, o zi din jurnalul sufletului, cu o puternică satisfacție care a trezit și menține dragostea și dorul de viață. Întrucât unii dintre sărbătoriți sunt membri ai Asociației CARP „Speranța” Hunedoara, președintele acesteia, ec. Rotar Delian Dorel, le-a transmis un mesaj, din care spicuim: La mulți ani și să găsiți în continuare înțelegere familială, străbătând cu mult curaj cărările vieții. Prin pasiunile care vă definesc, să vă oferiți mereu bucurie și confortul unei vieți civilizate.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA * CONSILIUL JUDEȚEAN TIMIȘ * LUCEAFĂRUL DE VEST * FILIALA UZPR ,,MIHAI EMINESCU” TIMIȘOARA Un eveniment de excepție organizat la Lugoj, Casa ,,Bredicenilor”, 29 august 2024. ORGANIZATORI: Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu” Timișoara, președinte Dumitru Buțoi, Biblioteca Municipală Lugoj, director și moderator eveniment Henrieta Szabo, Maria Rogobete, UZPR- director Revistă de cultură ,,THEATRUM civitatis” Lugoj. PARTENERI: Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” Timișoara, Nicolae Toma, UZPR, vicepreședinte. ASCIOR Timișoara, coordonator Mirela Cocheci, UZPR Timișoara. Mass media lugojeană: Redeșteptarea, Actualitatea, Lugoj Expres, Autentic TV. Evenimentul a cuprins muzică și poezie, invitați fiiind poeți, scriitori, iubitori de cultură și artă. Ziua Limbii Române a fost încărcată, iată că starea de bine și visarea au fost oferite de elevul Școlii Gimnaziale de Muzică ,,Filaret Barbu” Lugoj, Radu Bercean, la pianină, un copil foarte talentat. Frumusețea locului a fost vernisajul expoziție pictură/desene de eleva Școlii Gimnaziale Nr.2 Lugoj Carmen Maria Rogobete care i-a dat și culoare acestei zile, dar și strălucire, expoziția fiind prezentată de artistul plastic Tünde Enikö Petneházy. Au recitat: Dara Covaci, elevă a Școlii Gimnaziale Nr.2 Lugoj care s-a prezentat îmbrăcată în costum popular, o excelentă idee pentru a marca portul tradițional, iubirea pentru neam și țară, costumul național românesc fiind unul dintre cel mai important element al poporului român, Radu Bercean, Serena Aponte Acosta, elevă a Școlii Gimnaziale Nr.2 Lugoj, precum și minunații actori ai Teatrului Municipal ,,Traian Grozăvescu” Lugoj: Loredana Livia Lupescu, Lăcrămioara Bercean, Constantin Goloșie ( Golo), prof.Gabriela Hlușcu ( Corul Ion Vidu), prof. Marcela Balint, poetul Ion Panait, jurnalistul/ scriitorul Cristian Ghinea, poeta Mirela Cocheci, poetul Gheorghe Lungu, jurnalistul/ scriitorul Nicolae Toma, jurnalistul/ scriitorul Ștefan Tat, jurnalistul/ scriitorul Dumitru Buțoi, poetul Ion Ionescu, precum și alți invitați. Au fost oferite diplome tuturor celor care au pus suflet la această minunată sărbătoare națională organizată astăzi, ea fiind sărbătorită la data de 31 august în România din 2011 și în Republica Moldova din 1990. În semn de prețuire, stimă și respect, la începutul evenimentului a fost ținut un moment de reculegere în amintirea domnului profesor Nicolae Streian, veteran de război, cetățean de onoare al municipiului Lugoj, Dumnezeu să-l odihnească în pace! UZPR Filiala ,,Mihai Eminescu” TIMIȘOARA a oferit o DIPLOMĂ DE ONOARE în memoria domnului profesor Nicolae Streian. RESPECT ȘI PREȚUIRE pentru doamna teatrului lugojean Maria Voronca. Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu” Timișoara s-a gândit la doamna Maia, un om iubitor de cultură, actor, scenograf, regizor- oferindu-i o diplomă binemeritată pentru: pasiune, dăruire, sacrificiu și contribuție la dezvoltarea patrimoniului cultural-artistic românesc. Pentru o viață în slujba comunității. Dumnezeu să o binecuvânteze și să o țină sănătoasă, Lugojul are nevoie de asemenea oameni. MERITUL CULTURAL a fost oferit doamnei Henrieta Szabo, directoarea Bibliotecii Municipale Lugoj și Mariei Rogobete pentru pasiune, dăruire, implicare și susținere a performanței în cultură, contribuție la îmbogățirea patrimoniului spiritual românesc și o viață în slujba comunității- ASOCIAȚIA CULTURAL UMANITARĂ ,,LUCEAFĂRUL DE VEST” TIMIȘOARA. A fost o zi memorabilă în ,,Casa Bredicenilor”, mulțumim tuturor participanților! Iubesc limba română pentru că iubesc pământul pe care îl calc, țara în care trăiesc, lumea ce mă înconjoară. Limba română este limba cu care m-am născut, în care mă exprim, mă îndrăgostesc, gândesc, visez și sper. În limba română spun zilnic ,,Tatăl Nostru” și vorbesc cu Fiul Domnului, cu Maica Domnului, cu Dumnezeu. Și cât de frumos sună cuvintele! Ce bine se aud literele! Limba română este eternitatea. Dumnezeu ne-a dat această limbă să o vorbim, să o prețuim, ea este o comoară, este ceva sfânt pentru că: ,,Mult e dulce și frumoasă limba ce-o vorbim”.