Ziua Mondială a Știrilor. „Responsabilitatea jurnaliștilor de a oferi informații precise,de încredere și independente nu a fost niciodată mai critică”

Industria globală de știri a lansat campania „Alege adevărul” înainte de Ziua Mondială a Știrilor, care va fi celebrată pe 28 septembrie. Peste 100 de țări, sute de organizații de știri, asociații media și jurnaliști își vor uni forțele pentru a sublinia importanța jurnalismului bazat pe fapte și își vor invita audiența să susțină instituțiile de știri de încredere.

Ziua Mondială a Știrilor este co-organizată de World Editors Forum al WAN-IFRA și Canadian Journalism Foundation, cu tema campaniei de anul acesta dezvoltată de Project Kontinuum. „Ziua Mondială a Știrilor oferă ocazia de a reflecta asupra rolului vital pe care jurnaliștii independenți și curajoși îl joacă în comunitățile din întreaga lume. Munca lor oferă dovezile care conduc la adevăr”, a declarat David Walmsley, redactor-șef al The Globe and Mail și fondator al Zilei Mondiale a Știrilor.

Angajamentul de a relata faptele într-un mediu informațional inundat de dezinformare

Campania „Alege adevărul” subliniază angajamentul neclintit al jurnaliştilor de a relata faptele, recunoscând totodată provocarea din fața publicului, de a naviga într-un mediu informaţional toxic, inundat de dezinformare.

Potrivit wan-ifra.org , într-un articol comun pentru Ziua Mondială a Știrilor, Brkic și laureatul Nobel Maria Ressa notează: „Zgomotul și violența se vor diminua în cele din urmă, iar discursul bazat pe adevăr și decență va reveni. Deocamdată, ne luptăm – în fiecare moment din fiecare oră, din fiecare zi… Vom apăra adevărul”.

Președintele WAN-IFRA, Ladina Heimgartner, a declarat: „Prin această campanie subliniem angajamentul nostru comun de a apăra principiile jurnalismului bazat pe fapte. Într-o lume copleșită de dezinformare, responsabilitatea jurnaliștilor de a oferi informații precise, de încredere și independente nu a fost niciodată mai critică. Această campanie este un memento că adevărul nu este doar o alegere, ci este fundamentul unei societăți libere și democratice”. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

Lansarea volumului „Potpourri” aparținând lui Gheorghe Jianu, la Ciclova Montană

Ciclova Montană, 22 septembrie 2024 – O manifestare culturală de o înaltă ținută, într-un cadru rustic deosebit, cu o participare aleasă și cu suflet românesc în tradițiile satului bănățean de munte, lansarea volumului „Potpourri” aparținând lui Gheorghe Jianu.  Ediție întocmită de către Ariana Jianu și Maria Radu Novac,  Ed. Castrum de Thymes, Timișoara, 2024.

Ediția originală din 1901 a fost realizată la tipografia Carol Wunder din Oravița.

A fost sărbătoarea unui intelectual român cu o personalitate complexă născut la Ciclova Montană în anul 1866, Gheorghe Jianu. Comunitatea s-a mobilizat ca totul să fie bine. La începutul activității domnul preot Ion Marius Ciublea a binecuvântat întâlnirea și s-a ținut un moment de reculegere pentru înaintași.

A moderat frumos activitatea dr. etnolog Maria Mandroane de la Muzeul Satului din Timișoara. Au mai luat cuvântul: conferențiar dr. filolog Gheorghe Secheșan, tipograf Ioan Drugărin, prof. Florica Molnar, ing. Liviu Almășan, prof. Martin Olaru, prof. Constantin Falcă. Gazde primitoare au fost familia Bădescu Gabriela și Simi care au prezentat un mini-muzeu și obiecte de podoabă confecționate manual. Atmosfera de sărbătoare a fost completată de talentații instrumentiști, frații Nicu și Gelu Tudor. 

Ariana Jianu

INVITAȚIE

25 septembrie 2024, ora 16.30, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Din istoria muzicală a Reșiței: Jazz, Dixieland și alte amintiri / mărturisiri despre trecut. Invitați: Mariana Troner-Vermeșan și Gheorghe Jurma.

Expoziția documentară „Dixieland Band de la pasiune la performanță”.

 

25. September 2024, 16:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Afișează textul citat

INVITAȚIE

Programul pentru perioada 25 – 29 septembrie 2024:

 

25 septembrie 2024, ora 16.30, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Din istoria muzicală a Reșiței: Jazz, Dixiland și alte amintiri / mărturisiri despre trecut. Invitați: Mariana Troner-Vermeșan și Gheorghe Jurma.

Expoziția documentară „Dixieland Band de la pasiune la performanță”.

 

26 septembrie 2024, ora 11.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“, Reșița:

Ziua Europeană a Limbilor (26 septembrie). Manifestare interactivă organizată cu sprijinul profesoarei de limbă germană – limbă maternă, Sonia Maria Chwoika, dir. adj. Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița și a prof. Ema Lațcu. Cu participarea claselor a X-a B și C. Invitat: Erwin Josef Țigla, președintele Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin.

 

26 septembrie 2024, ora 17.00, Sala mare a Parohiei Romano-Catolice „Maria Zăpezii“ Reșița:

Întâlnire pastorală cu membrii Asociației Medicilor Catolici Reșița și ai Asociației Caritative Sfântul Vincențiu de Paul Reșița.

 

26 septembrie 2024, ora 19.00, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii“ Reșița:

În ziua de comemorare a Sfinților Cosma și Damian (26 septembrie), patronii spirituali ai Asociației Medicilor Catolici, și în preziua de comemorare a Sfântului Vincențiu de Paul (27 septembrie), Sfântă Liturghie și binecuvântarea membrilor Asociației Medicilor Catolici Reșița și ai Asociației Caritative Sfântul Vincențiu de Paul Reșița.

 

28 septembrie 2024, ora 17.00, Piața centrală din fața Primăriei Vukovar, Croația:

Participarea Corului „Franz Stürmer“ (dirijoare: Elena Cozâltea) și a formaţiei de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ din Reşiţa (coordonatori: Marianne & Nelu Florea) la „Oktobersfest 2024” / Sărbătoarea Berii din Vukovar, organizată de Asociația Germanilor și Austriecilor din Vukovar, Croația, președinte: Darko Tufekčić.

 

29 septembrie 2024, ora 14.00, Văliug, strada principală și piațeta de lângă Biserica Romano-Catolică „Sfântul Francisc de Assisi”:

Program cultural prezentat cu prilejul hramului, cu participarea Fanfarei din Anina (dirijor: Dimitrie Omescu), urmat de Parada portului popular german.

 

29 septembrie 2024, ora 15.00, Văliug, Biserica Romano-Catolică „Sfântul Francisc de Assisi”:

Sfânta Liturghie de hram.

 

29 septembrie 2024, ora 16.00, Văliug, piațeta de lângă Biserica Romano-Catolică „Sfântul Francisc de Assisi”:

Sărbătoarea „Kirchweih“-ului, cu ridicarea pomului și program cultural cu participarea Formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ din Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

 

 

 

Programm für die Zeitspanne 25. – 29. September 2024:

 

25. September 2024, 16:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Aus der Musikgeschichte Reschitzas: Jazz, Dixieland und weitere Erinnerungen / Erwähnungen aus der Vergangenheit. Als Gäste: Mariana Troner-Vermeșan und Gheorghe Jurma.

Dokumentationsausstellung „Dixieland Band de la pasiune la performanță = Dixieland Band von Leidenschaft zur Leistung”.

 

26. September 2024, 11:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:

Europäischer Tag der Sprache (26. September). Interaktive Veranstaltung geleitet von stellv. Schulleiterin Sonia Maria Chwoika, die Deutsch-als-Muttersprache am „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg unterrichtet, zusammen mit Prof. Ema Lațcu. Mit der X. B und C-Klasse. Mit Beteiligung von Erwin Josef Țigla, Vorsitzender des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen.

 

26. September 2024, 17:00 Uhr, Pfarrsaal der „Maria Schnee“-Kirche Reschitza:

Pastorale Begegnung der Mitglieder des Katholischen Ärztevereins Reschitza und der Vinzenzgemeinschaft Reschitza.

 

26. September 2024, 19:00 Uhr, Römisch-Katholische „Maria Schnee“-Kirche Reschitza:

Am Tag des Gedenkens an die Heiligen Kosmas und Damian (26. September) und am Vortag des Gedenkens an den Heiligen Vinzenz von Paul (27. September), Heilige Messe mit Segnung der Mitglieder des Katholischen Ärztevereins Reschitza und der Vinzenzgemeinschaft Reschitza.

 

28. September 2024, 17:00 Uhr, Hauptplatz am Rathaus in Vukovar, Kroatien:

Beteiligung des „Franz Stürmer“-Chors (Dirigentin: Elena Cozâltea) und der „Enzian“-Volkstanzgruppe (Koordination: Marianne & Nelu Florea), beide Reschitza, am Programm zum „Oktoberfest 2024 in Vukovar“, organisiert vom Verein der Deutschen und Österreicher in Vukovar in Kroatien, Obmann: Darko Tufekčić.

 

29. September 2024, ab 14:00 Uhr, Franzdorf, Zentrum der Gemeinde, auf der Hauptgasse und am Platz neben der römisch-katholischen „Heiliger Franziskus von Assisi”-Kirche:

Konzert zur Kirchweihmesse mit der Blasmusikformation aus Steierdorf – Anina (Dirigent: Dimitrie Omescu). Anschließend Trachtenaufmarsch.

 

29. September 2024, 15:00 Uhr, Franzdorf, Römisch-Katholische „Heiliger Franziskus von Assisi”-Kirche:

Kirchweihmesse.

 

29. September 2024, 16:00 Uhr, Franzdorf, Platz neben der römisch-katholischen „Heiliger Franziskus von Assisi”-Kirche:

Kirchweihfest mit Aufstellen des Kirchweihbaums und Kulturprogramm mit der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe aus Reschitza (Koordination: Marianne und Nelu Florea) und mit der Blasmusikformation aus Steierdorf – Anina (Dirigent: Dimitrie Omescu).

 

Gabriela ȘERBAN: Povești în bibliotecă. De vorbă cu tenorul Lucian Krasznec

În vara acestui an am avut bucuria să –l întâlnesc pe tânărul tenor Lucian Krasznec venit în vacanță în România împreună cu familia. L-am întâlnit în Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Vasiova unde, ca întotdeauna, a cântat în strană și a amintit bocșenilor de regretatul bas Nicolae Florei, care proceda la fel: de câte ori se întorcea acasă, venea la biserică și cânta pricesne în strană.
În zilele următoare Lucian a venit la bibliotecă și am stat puțin de vorbă. A fost de acord să transmită bocșenilor câteva gânduri prin intermediul revistei „Bocșa culturală”. Trebuie să mărturisesc că și de astă dată m-am convins că un om valoros are modestie și bun-simț, exact așa cum se spune: oamenii valoroși sunt și cei mai modești!
Lucian Krasznec este o minune de om, extrem de talentat și extrem de modest, un om pentru care familia ocupă primul loc, un om care încă are principii sănătoase după care se ghidează în viață, iar credința în Dumnezeu, sădită în sufletul lui de bunici, îl ajută să-și păstreze calea dreaptă indiferent de tentații și greutăți.
Lucian vorbește o limbă română frumoasă, cu inserții vasiovene, foarte rar nu-și amintește vreun cuvânt, mai bine zis, sensul unui cuvânt.
Gabriela Șerban (G.Ș.) Cine este Lucian Krasznec?
Lucian Krasznec (L.K.) Păi, cine să fie?E un copil care s-a născut în Reșița în 19 decembrie 1981,a crescut în Bocșa, iar din 1992 s-a dus cu părinții lui în Germania unde locuiește și acum, și drumul lui a fost așa: a făcut acolo școala, o pregătire pentru muzică și până la urmă a studiat. Înainte de asta a învățat o meserie de mechatroniker (două meserii împreună: electrician și strungar) era destul de nou pe vremea aceea, acum este ceva obișnuit.
G.Ș. Și muzica? Cum a pornit?
L.K. – Muzica a pornit cu bunica- Irina Coita- cu care am cântat aici de la 4 ani și jumătate, am cântat prima dată în biserică „Tatăl nostru” și asta a rămas, cântam duminică de duminică. Mi-a plăcut întotdeauna, de sărbători, de Crăciun, să cânt.Mi-a plăcut și să bucur lumea cu cântatul.
G.Ș. Și în Germania a fost greu?
L.K. A fost greu prima dată să învăț limba și pentru asta tata m-a introdus într-un cor de copii, acolo am cântat prima dată. La biserica catolică. Apoi am făcut o trupă, un band, și am cântat și la chitară și pian, mai mulți copii, mai întâi în biserică, tot a patra duminică făceam un concert mai mare. Deci, fără să mă gândesc, cântam tot timpul. Fără să mă gândesc că vreau să devin un cântăreț.
G.Ș. Cum a fost parcursul tău și cum te-ai hotărât să faci muzică? Putem vorbi de un moment-cheie?
L.K. Asta iar a fost ceva! Nu a existat un moment cheie. Pe când eram copil, prietenii noștri de familie ne-au adus odată o casetă cu cei trei tenori: Luciano Pavarotti, Plácido Domingo și José Carreras. Eu aveam un casetofon din ăla mic și era singura casetă pe care o aveam pe timpul acela, și eu o tot ascultam și am încercat să cânt ca ei. Și parte din momentul acela a rămas în treaba asta, ascultându-i m-a prins ceva ce mi-a plăcut! Mi-a plăcut și am încercat să-i copiez. Apoi am început primele lecţii de canto, am frecventat cursurile Colegiului bavarez de formare pentru muzică, am început să studiez canto la Academia de Muzică cu soprana de renume internațional Cheryl Studer. Acolo am întâlnit-o pe viitoarea mea soţie, care studia educaţie muzicală (EMP).
G.Ș. Abordezi mai multe genuri? Romanțe, lieduri? Ce genuri de muzică cânți?
L.K. Cânt în primul rând operă și operetă. Am încercat și musical, dar… nu prea, nu e vocea mea calificată. Mai cânt și romanțe, dar eu rămân pe operă și operetă, pe lieduri. Cu astea îmi câștig eu pâinea.
G.Ș. Unde cânți acum?
L.K. La Staatstheater am Gaertnerplatz, Symon (Der Bettelstudent) la Volksoper Wien şi Sänger – Tenor la Stadttheater Dortmund. Acolo sunt de opt ani.
G.Ș. Care a fost primul rol? Rolul de debut?
L.K. Don Jose în „Carmen” joc acum, iar primul meu rol a fost Tamino în „Flautul Fermecat”, ăsta l-am cântat și-l cânt și acum.
G.Ș. Ai un rol la care visezi?
L.K. Am avut foarte multe visuri care s-au împlinit și am avut norocul să cânt roluri foarte, foarte frumoase! Visele sunt tot mai mici, am ajuns să cânt roluri foarte mari și frumoase, ca tenor și, de aceea, așa un rol mare-mare să zic că vreau să-l fac neapărat, nu am.
G.Ș. Ai cântat alături de alți interpreți cunoscuți?
L.K. Am cântat cu câteva nume, am întâlnit mulți oameni importanți, în operă te întâlnești tot timpul cu oameni importanți, fiindcă e ca un orășel mic, nu-s chiar așa mulți și te întâlnești tot timpul. Mai pe aici, mai pe dincolo.
G.Ș. Ai emoții? Ai fost vreodată copleșit de emoții? Cum ai depășit momentul?
L.K. Da, am pățit acum, duminică la biserică, am cântat „Tatăl nostru” și, deodată, au venit toate amintirile peste mine. Demult nu am pățit, mă vedeam când eram copil și stăteam acolo în strană. Biserica nu s-a schimbat foarte mult. Aceleași picturi, toată bolta bisericii, amintirile cu bunicul și bunica în scaunele de la biserică, au venit toate fulger în mine și de-a dreptul m-am emoționat. Demult nu mi s-a întâmplat să am așa emoții…
G.Ș. Pe scenă nu ai emoții?
L.K. Poate primele două-trei minute. Nu sunt chiar emoții, care să zici că te trag înapoi. Pornesc cu ce mi-am pus eu în gând, îmi merge vocea și când ies afară e aproape totul uitat și s-a dus febra emoțiilor.
G.Ș. Ești un om credincios…
L.K. Sunt credincios de mic, nu că mă pune cineva.
G.Ș. În Bocșa cu ce sentimente te întorci?
L. K. Cu toate sentimentele bune și cu amintirea copilăriei și a bunicilor. Bunicii au fost o bază foarte importantă pentru mine, m-au învățat să fiu un om bun, să fiu cu picioarele pe pământ. De exemplu, când cântam în strană „Tatăl Nostru” și toată lumea mă lăuda, veneu oamenii la mine după slujbă să-mi spună că am cântat frumos, că am talent, bunica nu-mi dădea voie să mă bucur prea mult și nici să mă laud prea tare. Spunea că e important să fiu cu picioarele pe pământ și să fac lucruri care să dureze toată viața.
G.Ș. În România ai cântat?
L.K. Până acum, nu. Era vorba să cânt la Timișoara, dar… nu am reușit. Nu s-a potrivit programul.
G.Ș. Ești deschis la colaborări?
L.K. O, sigut că da! Doar să știu din timp, să putem potrivi programul.
G.Ș. În Germania se poate trăi din cântat?
L.K. Da. E tot mai greu și acolo, e greu cu finanțarea, dar funcționează.
G.Ș. Cum ești când nu cânți? Ce faci? Ce pasiuni ai?
L.K. Sunt căsătorit, am doi copii, fată și băiat, și pot să spun că familia e pasiunea mea. Îmi petrec timp cu ei! Mergem la sală, jucăm fotbal, alergăm, facem patinaj, înot, facem mișcare. E foarte important sportul! E important și să mă mențin, să am grijă de imaginea mea.
G.Ș. Ai o întâmplare deosebită pe care ai vrea s-o împărtășești cu noi, să ne-o povestești?
L.K. Da, am o întâmplare altfel. Domnul Nicolae Florei venea la biserică și cânta și în duminicile alea nu aveam eu voie să cânt „Tatăl Nostru” și eu, copil fiind, mă tot gândeam de ce ar vrea oamenii să-l audă pe omul ăsta bătrân, de ce neapărat pe el și, la un moment dat m-am gândit că poate și pe mine o să mă asculte oamenii cândva. Doamna înv. Petcu ne-a invitat la masă și era acolo și dl. Florei. El știa că eu cânt și m-a încurajat. Mi-a dat un disc (de vinil) și mi-a scris pe el dedicația: „Pentru Lucian și îi doresc să devină un cântăreț mare!” și placa o am, chiar dacă nu mai am pick-up.
G.Ș. A ajuns Lucian un cântereț mare?
L.K. Fiecare vede din perspectiva lui. Eu nu m-am considerat niciodată mare și nu m-am luptat să devin mare, să mă cunoască toată lumea. Eu îmi doresc să fiu sănătos și atunci când sunt pe scenă să cânt atât de frumos încât să le placă oamenilor, și dacă le place înseamnă că sunt bun și asta e important. Nu cânt cu gândul să devin mare, să devin faimos, celebru! Asta înseamnă să-ți sacrifici familia! Dacă vrei să fi celebru trebuie să circuli, să călătorești și să cânți în toată lumea, să fi mai mult plecat. Am fost și eu în câte un turneu, dar de scurtă durată. Eu țin de familie, eu vreau mai mult să fiu lângă soție, lângă copii, să-i văd cum cresc. Probabil ai mai mulți bani când ai faimă și ești celebru, dar familia are de pierdut. Iar eu nu-mi doresc acest lucru. Eu țin de familie, trăim decent, avem tot ce ne trebuie, iar în carieră am ajuns unde nu am visat în viața mea!
G.Ș. Un gând pentru tineri, pentru Bocșa?
L.K. Egal ce-ți pui în gând, să crezi în tine! Să ai încredere în tine e cel mai important! Dacă crezi în tine, crezi și în Dumnezeu, iar Dumnezeu nu te lasă! E o legătură foarte mare! Nu poți să sudezi o legătură mai mare! Niciodată să nu renunți la credință! Dumnezeu îți dă putere și nu te lasă să te descurajezi!
G.Ș. Te-ai întoarce la Bocșa cândva?
L.K. De ce nu? Părinții mei au casă aici, în fiecare an mai lucrăm câte ceva la casă; au grădină, ceea ce este minunat! Să-ți îngrijești grădina ta, să-ți sădești în ea ce vrei, este atrăgător pentru copiii noștri. Sunt păduri, sunt locuri atât de frumoase! De ce nu? Bocșa se transformă, este tentantă și… nu se știe niciodată. Doar Dumnezeu știe ce va fi…

GABRIELA ȘERBAN: Zilele Europene ale Patrimoniului au fost marcate și la Bocșa!21- 22 septembrie 2024

La propunerea Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa s-a alăturat unui important și necesar proiect, Zilele Europene ale Patrimoniului.
Potrivit comunicatului aflăm că în fiecare an, în luna septembrie, milioane de cetăţeni sunt invitaţi să viziteze monumente istorice sau să ia parte la evenimente prin care cunosc patrimoniul cultural din întreaga Europă cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului (ZEP), organizate la iniţiativa comună a Consiliului Europei şi a Uniunii Europene. Din anul 1992 şi în România, Zilele Europene ale Patrimoniului oferă participanţilor ocazia să descopere nu numai monumente istorice, dar și patrimoniul cultural mai puţin cunoscut care, în mod obişnuit, nu sunt accesibile publicului larg.
În anul 2024, Consiliul Europei a ales tema Routes, Networks and Connections, în traducere – Rute, contacte și conexiuni. Tema oferă posibilitatea iniţierii organizării unui evantai de evenimente culturale ce au în centru patrimoniul construit, aflat în proprietate publică sau privată, în care se va permite accesul (fizic sau virtual), prin intermediul vizitelor, expozițiilor, al traseelor ghidate tematice în mediul urban sau rural sau al activităților tematice.
Astfel, sâmbătă 21 septembrie 2024 și duminică 22 septembrie 2024, la Bocșa s-au desfășurat câteva activități menite să prezinte, mai ales tinerilor, o parte din patrimoniul orașului Bocșa.
Evenimentul desfășurat la Bocșa în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului a avut în atenție două teme derulate pe parcursul celor două zile: Descoperim istoria locală pe bicicletă și Bocșa, cultură și credință.
Prima zi, cea de sâmbătă 21 septembrie 2024, s-a desfășurat sub titlul generic „Descoperim istoria locală pe bicicletă” și poate fi considerată o primă parte din acest proiect, urmând și alte călătorii pe bicicletă pe trasee și spre locuri de patrimoniu ale orașului. Acțiunea s-a desfășurat în parteneriat cu Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa, iar elevii prezenți au fost însoțiți de doamnele prof. Monika Boru și Carla Cioca. Elevii au străbătut orașul pe bicicletă și au poposit în gara Bocșa Montană. Aici au fost așteptați de organizatori, dar și de reprezentatul CFR în zonă, dna. Lidia Jurca.
Istoricul Mihai Vișan, partener la eveniment, a vorbit elevilor despre Ansamblul Gara Bocșa Montană: Parcul Gării Bocșa Montană – Ansamblul Gării Bocșa Montană (sec. XIX); Ansamblu stăvilar și canal aducțiune apă (1723—1725); Turn de alimentare furnal (1719) cod LMI CS-II-m-11037, CS-II-a-B-11038, CS-II-a-B-11040, CS-II-m-B-11040.02.
Odată locul identificat, cei tineri au venit cu propuneri de amenajare a acestui Parc și al întregului Ansamblu ca loc de promenadă, dar și loc de agrement.
Cea de-a doua zi – duminică, 22 septembrie 2024 – a fost dedicată temei „Bocșa, cultură și credință” și s-a desfășurat în biserica monument istoric – Biserica „Sf. Nicolae” din Bocșa Română, datată 1795, cod. LMI CS-II-m-B-11043.
Istoricul acestui lăcaș supranumit „Voronețul Banatului”, precum și fazele sale de restaurare, dar și activitatea cultural-spirituală cunoscută aici din vechime, activitatea corală de peste 150 de ani, toate acestea au fost prezentate de către pr. dr. Silviu Ionel Ferciug.
De asemenea, parohul bisericii a prezentat și proiectul național „Hristos – Cuvântul care vindecă”, proiect al Patriarhiei Române, la care a participat și Biserica Ortodoxă „Sf. Nicolae” din Bocșa Română și la care Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” a fost partener. În cadrul acestui concurs, proiectul realizat și prezentat de Biserica „Sf. Nicolae” din Bocșa s-a clasat pe locurile II și III din peste 30 de parohii participante din Eparhia Caransebeșului.
În cadrul acestui proiect „Hristos – Cuvântul care vindecă”, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” a realizat un volum născut din paginile revistei „Bocșa culturală”, revistă care se află în cel de-al 25-lea an de apariție. Cartea este constituită dintr-un mănunchi de texte ale rubricii de religie susținută și semnată de Roxana Novacovici din Caransebeș, sub titlul „Cuvântul, potecă spre Cer”, un volum frumos realizat în seria „Bocșa, istorie și cultură; 68” la Editura TIM din Reșița, are în deschidere o prefață a doamnei prof. Stela Boulescu și, la final, o postfață a Gabrielei Șerban. Cartea Roxanei Novacovici este o lectură plăcută în vreme de bucurie și tihnă, dar și o alinare la ceas de boală și suferință.
Iar duminică, 22 septembrie 2024, în prezența autoarei Roxana Novacovici, în cadrul ZEP, la Biserica monument istoric din Bocșa Română, a fost prezentată și această carte în mod oficial.
Prezent la eveniment, Nicolae Șușară de la Anina a vorbit publicului prezent despre frumusețile naturale ale Banatului Montan și a îndemnat tinerii spre călătorii pe trasee monumente istorice (spre exemplu Situl Calea ferată Baziaș-Oravița-Anina cu componente de artă inginerească și arhitectură cod. CS-II-s-A-10949, dar și altele).
Evenimentele organizate la Bocșa în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului au fost bine receptate de către public și, mai ales, de către tineri. Aceștia și-au propus să continue această „aventură” a descoperirii istoriei locale pe bicicletă și să promoveze, în felul lor, bogăția patrimonială a orașului Bocșa. De asemenea, activitatea culturală din lăcașele de cult va avea continuitate, deoarece Bocșa mai are și alte clădiri de patrimoniu care merită o atenție deosebită și se cuvine a fi puse în valoare.
Evenimentul a fost organizat de către Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local, dar și al primarului Mirel Patriciu Pascu, în parteneriat cu Direcția pentru Cultură Caraș-Severin, Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa și Centrul de Tineret „Sf. Stelian” al Bisericii Ortodoxe „Sf. Nicolae” Bocșa Română.

INVITAȚIE

Duminică, 22 septembrie 2024, ora 15, Ciclova Montană, str. Pinilor, nr 10, va avea loc lansarea volumului „Potpourri” aparținând lui Gheorghe Jianu, ediție întocmită de către Ariana Jianu și Maria Radu Novac, Ed. Castrum de Thymes, Timișoara, 2024. Învăţătorul Gheorghe Jianu (1866-1951), născut la Ciclova Montană într-o familie de bufeni, înfiinţează în anul 1907, la Oraviţa, tipografia „Progresul” cu aparatură cumpărată din Imperiul Austro-Ungar. Apărea astfel, în acelaşi an, prima gazetă în limba română (Progresul, 1907) din Oraviţa. A fost ales ca delegat la Marea Adunare Națională de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, a fost și primul primar al Oraviței după Marea Unire dar și senator timp de patru mandate. ,,Ediţia de faţă constituie, în egală măsură, o reeditare, dar şi o actualizare a volumului „Potpourri” al lui Gheorghe Jianu (Oraviţa, 1901), fiind întocmită prin reproducerea textului original, cu minime intervenţii acolo unde s-a considerat că, pentru cititorul de astăzi, anumite particularităţi fonetice şi gramaticale sunt de neînţeles sau i-ar îngreuna peste măsură lectura”, menționează Ada Cruceanu în Nota asupra ediției. Ediția originală din 1901 a fost realizată la tipografia Carol Wunder din Oravița, avea 97 pagini și coperta broșată.Vor vorbi despre importanța reeditării volumului dar și despre ambianța începutului de secol XX în Ciclova, orașul Oravița, și în Banat, dr. etnolog Maria Mandroane, tipograf Ioan Drugărin, prof. istorie Florica Molnar, conferențiar dr. în filologie Gheorghe Secheșan, dr. istorie Dana Antoaneta Bălănescu, coordonator cenaclu literar ,,Mihai Moldovan” de la Casa de Cultură ,,George Motoia Craiu” din Oravița, Dorina Enuica, Tima Diia. Gazda, creatoarea digitală Gabriela Bădescu,  ne va prezenta minimuzeul sătesc și obiecte de podoabă din expoziția personală. Pentru completarea atmosferei de sărbătoare, instrumetiștii Nicu și Gelu Tudor vor interpreta câteva piese la vioară și orgă.

Ariana Jianu

Gânduri pentru un început fructuos în noul an școlar

Ecaterina Iuliana CORNEA

Orice început de an şcolar – după cum ne relata prof. Ecaterina Iuliana CORNEA (foto),  director adjunct al Școlii Gimnaziale Nr. 2 Hunedoara – înseamnă speranţe şi emoţii nu numai pentru copiii care păşesc timid pentru prima dată într-o sală de clasă, ci şi pentru elevii care revin în mediul şcolar familiar. În aceeaşi măsură înseamnă speranţe şi idealuri pentru părinţi şi pentru noi, dascălii.

După o vară călduroasă și o vacanță binemeritată, ne-am întors cu drag la școală să ne  pregătim cu seriozitate pentru noul an școlar. Unitatea noastră de învățământ își desfășoară activitatea în două corpuri de clădire, corpul A situat pe str. Luncii, respectiv corpul B de pe str. Rândunicii, în care funcționează un număr de 26 clase, 14 la nivel primar și 12 la ciclul gimnazial.
Această pregătire intensă a început pe perioada verii și a constat în igienizarea sălilor de clasă și a holurilor școlii, renovarea spațiilor învechite, reabilitarea sălii de sport și vopsirea gardului școlii în corpul A din fonduri proprii. De asemenea, au fost dotate două cabinete medicale, două săli de clasă, o sală de mese și una de sport cu mobilier și aparatură modernă de ultimă generație în corpul B printr-un proiect pe fonduri europene. În plus, a fost amenajat și un spațiu de recreere în curtea școlii de pe str. Rândunicii.
Luând în considerare toate aceste aspecte, putem afirma că tot personalul unității a făcut toate demersurile necesare pentru a asigura cele mai bune condiţii care să îi ajute pe elevi să se concentreze pentru a învăţa cât mai bine şi pentru a-și atinge obiectivele. De asemenea, îi rugăm pe părinți și pe bunici să ne sprijine și în acest an școlar în toate activitățile desfășurate, să mențină o colaborare strânsă cu școala, să îi încurajeze pe copii să aibă încredere în forțele proprii și să își extindă cunoștințele în toate domeniile.
În concluzie – susținea prof. Ecaterina Iuliana CORNEA – se poate afirma că școala noastră este o instituție care sprijină și îndrumă elevii în permanență, personalul unității depunând toate eforturile necesare pentru a asigura continuitatea unui proces instructiv-educativ de cea mai înaltă calitate.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

                                                                                                      ,
                                                                                       

Jandarmii hunedoreni mereu alături de elevi

Murguleț Denis Luiza

În primele săptămâni din anul școlar 2024-2025 – ne spunea  căpitan Murguleț Denis Luiza ca și persoană de contact a Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara – nu au fost înregistrate evenimente negative la instituțiile de învățământ.

Jandarmii au fost alături de elevii hunedoreni încă din prima zi de școală, fiind prezenți la festivitățile organizate cu prilejul deschiderii anului de învățământ 2024-2025, în instituțiile de învățământ din aria de competență.
Debutul noului an școlar a reprezentat o oportunitate pentru jandarmi de a continua activitățile preventive și dezbaterile tematice cu elevii, pentru identificarea problemelor cu care aceștia se confruntă acasă, la școală, în spațiile publice și în mediul online. 
Astfel, încă din prima săptămână de școală, jandarmii, în cooperare cu Biroul de Siguranță Școlară din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Hunedoara, au desfășurat activități de informare și prevenire la care au participat zeci de elevi și cadre didactice din cadrul Liceului cu Program Sportiv „Cetate” Deva.
În cadrul acestor activități, au fost  purtate discuții despre siguranța elevilor și au fost oferite recomandări cu privire la modalitățile de prevenire a consumului de droguri și substanțe interzise, de prevenire a faptelor de violență și a bullying-ului.
Patrulele de poliţie și jandarmerie au acționat zilnic în zona şcolilor, în sistem integrat, fiecare unitate de învăţământ fiind inclusă în itinerariile de patrulare auto şi pedestre ale acestora, în scopul prevenirii oricăror fapte de natură antisocială.
În urma activităților desfășurate, jandarmii au aplicat 5 sancțiuni contravenționale, 4 avertismente și o amendă în cuantum de 100 de lei, pentru fumat, dar și pentru pătrundere cu încălcarea drepturilor de acces în instituțiile de învățământ.
Pe tot parcursul anului școlar 2024 – 2025, vom implementa prevederile Planului Național de Combatere a Violenței Școlare și vom continua activitățile de informare și prevenire organizate atât independent, cât și în cooperare cu partenerii instituționali, pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale, având ca obiectiv principal asigurarea unui mediu sigur pentru copii și personalul didactic.
Suntem încrezători în faptul că o comunicare continuă și eficientă a Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara cu reprezentanții instituțiilor de învățământ, cu elevii, și cu partenerii noștri instituționali va garanta un climat de siguranță în școli și un răspuns cu celeritate la solicitări.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

INVITAȚIE

20 septembrie 2024, ora 12.00, galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

„Zilele Europene ale Patrimoniului, 2024 – 21 septembrie”, ediția a XXX-a în România, având ca tematică „Rute, contacte și conexiuni”: Expoziție de artă plastică „Căi ferate din Banatul Montan în istorie”, cu participarea Cercului „Deutsche Kunst Reschitza” al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka).

 

20 septembrie 2024, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Să ne aducem aminte de personalitățile lunii:

  • 160 de ani de la nașterea funcționarului forestier Josef Windhager (*15 septembrie 1864, Văliug – †11 octombrie 1945, Văliug);
  • 20 de ani de la trecerea în eternitate a prof. Tibor Lichtfuss (*21 iunie 1921, Arad – † 23 septembrie 2004, Innsbruck / Austria).

Prezentare de volum: „Poezia. Prin labirintul unei imposibile definiții”, autor: Nicolae Sârbu, apărut la Editura „Limes“ Cluj-Napoca, 2024;

Incursiuni muzicale: Didina Curea (Oțelu Roșu).

 

 

 

20. September 2024, 12:00 Uhr, Galerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin Reschitza:

„Europäische Tage des Patrimoniums, 2024 – 21. September”, XXX. Auflage in Rumänien, organisiert zum Thema „Vernetzt“: Kunstausstellung „Alte Eisenbahnen im Banater Bergland, die uns vernetzen“, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka).

 

20. September 2024, 16:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Wir ehren im September unsere Persönlichkeiten:

  • 160. Geburtstag des Forstbeamten und Lokalhistorikers Josef Windhager (*15. September 1864, Franzdorf – † 11. Oktober 1945 in Franzdorf);
  • 20. Todestag der Orawitzaer Kulturpersönlichkeit Prof. Tibor Lichtfuss (*21. Juni 1921, Arad – † 23. September 2004, Innsbruck / Österreich).

Buchpräsentation: „Poezia. Prin labirintul unei imposibile definiții”, Autor: Nicolae Sârbu, erschienen im Verlag „Limes“ Klausenburg, 2024;

Musikalische Einklänge: Didina Curea (Ferdinandsberg).

 

Pe urmele lui Salvador Dali

Părăsind frumoasa localitate mediteraneană franceză Saint – Cyprien, traversăm Argelès – sur-Mer, Collioure și Port-Vendres îndreptându-ne spre Banyuls-sur-Mer pe șoseaua de coastă, având în stânga Marea Mediterană și în dreapta lanțul Pirineilor Orientali. Stânci uriașe de o nuanță alb-gălbuie,  se prăvălesc în valurile spumoase care se sparg de mal în contrară coloristică cu Mediterana care, la această oră a dimineții își etalează mândră o culoare turcoaz de îți tăia respirația. Sus pe culmi, domină pajiștile întrerupte din loc în loc de pâlcuri de pini umbrelă. Pe platouri și pe pante, culturile de viță de vie trădează îndeletnicirea de bază a localnicilor. Condițiile  climatice favorabile, fac din întreaga coastă de est a Pirineilor, pornind din Franța până în Spania, o importantă zonă viticolă. Printre stâncile golașe, ca o explozie de verdeață, tufele de agave întregesc peisajul.

Șoseaua șerpuiește printre culmile întâlnite, iar din loc în loc sensuri giratorii permit accesul spre localitățile de pe faleza mării. La un astfel de sens giratoriu  cotim spre Banyuls-sur-Mer.  Oprim  câteva minute pentru fotografii. În față, o frumoasă construcție așezată chiar lângă mare, este Laboratorul Oceanologic ,,Arago” din Banyuls-sur-Mer, unde savantul român Emil Racoviță a fost ales ca director adjunct în anul 1900, imediat după revenirea sa din expediția arctică.  

Continuăm călătoria spre destinația aleasă. Dacă nu  observam un indicator cu două săgeți ce indică, în față Spania și în spate Franța, nu mi-aș  fi dat seama că am trecut frontiera de stat.  Traversăm localitatea Portbou, îndreptându-ne spre Llança, o pitorească localitate spaniolă așezată lângă mare.

Din zona plajei, pornesc câteva străzi înguste spre zona veche a localității printre case din piatră, cu uși și ferestre viu colorate. Din loc în loc câte un leandru crescut suspect parcă din stâncă, înveselește peisajul cu flori roșii. Lângă o casă cu două etaje, prins cu inele de construcție, un cactus uriaş se ridică peste acoperişul clădirii. Pe jos, stânca de ardezie şlefuită de-a lungul timpului, ține loc de pavaj. În spatele ușilor viu colorate, apar mici magazine în care localnicii vând obiecte de artizanat specifice locului, tablouri, ilustrate, pălării, obiecte de plajă sau echipament pentru scufundări.

Cum scopul călătoriei este să ajungem la Portlligat, locul unde se născuse Salvador Dali,  pornim pe șoseaua care se strecoară printre munți și văi prin curbe amețitoare, urcând sau coborând după forma de relief. Undeva în zare, cocoțate pe vârfuri îndrăznețe, ruinele unor vechi castele din perioada feudală rezistă semețe în bătaia vântului și a ploii. În ultimii ani, a crescut interesul investitorilor pentru a reconstitui aceste castele și a le introduce în circuitul turistic, unde se oferă turiștilor clipe de neuitat, cazare și specialități culinare autohtone, într-o atmosferă istorică veche.

Nu după mult timp, intrăm în Cadaqués, localitate în partea de nord a regiunii Costa Brava din provincia Girona. Llança, Cadaqués și Roses se găsesc în Parcul Natural Cap de Creus, unul dintre cele opt parcuri naturale ale provinciei, de o frumusețe incredibilă, care au împreună cea mai mare biodiversitate din Europa.

Împinși de curiozitatea de a lămuri unele date contradictorii privind biografia lui Salvador Dali,  ajungem la Cadaqués și la Port Lligat, sau Portlligat, un sat situat într-un mic golf al peninsulei Cap de Creus.

Pictorul, sculptorul, scriitorul, actorul, regizorul de film, scenaristul și graficianul Salvador Dali, reprezentant de seamă al curentului suprarealist în artă, cu o operă vastă de 1.600 picturi și numeroase lucrări grafice, desene și obiecte tridimensionale, este renumit pentru aptitudinea tehnică, desenul precis și imaginile izbitoare și bizare. Datele biografice publice menționează că Salvador Dali, s-a născut la 11 mai 1904 în Figueres, Spania, unde se află și Teatrul – Muzeu Dali, care deține cea mai mare colecție de lucrări ale pictorului.

Ajungând la Cadaqués, pe faleza din fața Cazinoului  identificăm statuia lui Salvador Dali, donată de ,,Centre D`Art Perrot-Moore al Poble de  Cadaqués”. Locuitorii de aici, consideră că marele pictor s-a născut în Cadaqués și nu în Figueres, fiindcă locul nașterii este satul Port Lligat, care aparține de Cadaqués.

Nu după mult timp, oprim în satul amintit, fiind obligați să pătrundem pe un drum de pământ, până la o casă albă așezată chiar la marginea mării, care ne fusese indicată a fi casa în care se născuse Salvador Dali, o construcție la etaj, vopsită într-un alb strălucitor, ce poartă la intrare o inscripție –Casa muzeu Salvador Dali. În stânga, în golful din apropiere, zeci de ambarcațiuni ancorate, se legănă pe valurile care se unduiesc spre mal iar pe plajă sunt grupuri de turiști întinși la soare sau alții care ies din mare îmbrăcați cu echipament de scufundare. În dreapta,  lăsăm în urmă un fel de terasă-restaurant destul de simplă, construită din lemn și trestie, iar în spate se observă câteva case  răsfirate pe deal.  

Pe panoul mare plasat pe casa – muzeu,  sunt informațiile necesare: cum  se pot programa vizitele, orele de vizitare și prețul de intrare (20  euro pentru adulți și 16 euro pentru elevi, studenți și persoane peste 65 de ani).Atât golful cât și peninsula, sunt reprezentate în diferite tablouri ale lui Dali, precum: ,,Madona din Port Lligat” și Cina cea de Taină”.

Fostul absolvent al ,,Real Academia de Bellas Artes de San Fernando”, vorbitor a patru limbi (engleză, spaniolă, catalană și franceză), a primit de-a lungul anilor numeroase onoruri, printre care: în 1972 a devenit membru asociat al Academiei Regale de Științe, Litere și Arte  Plastice din Belgia,  în 1978 a devenit membru asociat al ,,Academie des Beaux-Arts France” iar în 1982 a fost numit primul Marchez de Dali de Púbol, de către regele Juan Carlos.

Pe un corp de clădire alăturat casei în care văzuse lumina zilei Salvador Dali, pe o mică placă scrie „Aici a trăit poeta Rosa Leveroni (1910-1985)”.

În sfârșit, înțelegem din ce cauză trei localități își revendică locul de naștere al lui Salvador Dali: în casa-muzeu din Port Lligat se născuse în realitate pictorul, dar satul aparținând de Cadaqués, autoritățile locale de aici, revendică locul nașterii marelui pictor. Cadaqués la rândul său, fiind arondat orașului mai mare Figueres, unde locuise o perioadă Salvador Dali și unde se și stinsese din viață la data de 23 ianuarie 1989, s-a impus, astfel că în multe înscrisuri oficiale locul nașterii pictorului apare la Figueres.

De la Salvador Dali a rămas și aserțiunea potrivit căreia ,,gara din orașul francez Perpignan este centrul lumii”. Pe clădirea gării din Perpignan, scrie cu litere volumetrice ,,Gare du Perpignan Centre du Monde” și ,,el centre del mon”.

În orașul francez circulă o poveste potrivit căreia tânărul Salvador Dali, care trăise în sătucul de pe malul Mediteranei, când a ajuns în Perpignan, un vechi și important centru urban din sudul Franței, impresionat de ceea ce văzuse, exclamase că acolo este centrul lumii. Dar, Dali scria în jurnalul său că pe data de 19 septembrie 1963, stând pe peronul gării din Perpignan, avusese o viziune de extaz cosmogonic. A avut viziunea exactă a formării Universului. În 1964, Dali scria: „În gara din Perpignan mi-au venit cele mai geniale idei ale vieții”, proclamând gara ca fiind „centrul cosmic al Universului”.

Excentric în purtare și în exprimarea artistică, Salvador Dali rămâne în istoria omenirii ca reprezentant important al culturii și artei spaniole, dar și unul dintre cei mai valoroși artiști ai vremurilor sale, opera sa vastă fiind apreciată în toată lumea.

                                                           Andrușa R. Vătuiu /UZPR

Foto: Wikipedia

Debut emoționant de stagiune pentru Seratele „Eminescu, jurnalistul” și Teatrul NostruM

Manifestare de tradiție a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, seria de evenimente periodice care se desfășoară sub genericul Seratele „Eminescu, jurnalistul” a prilejuit de fiecare dată întâlnirea publicului cu personalități publice de anvergură și cu lucrări emblematice ale unor mari personalități din Panteonul spiritual al poporului român.

Gazdă a unor evenimente culturale diverse, complexe și relevante, manifestarea UZPR a debutat în stagiunea de toamnă 2024-2025 cu o ediție specială, la care a fost prezent președintele UZPR, Sorin Stanciu. În cuvântul său, Sorin Stanciu le-a mulțumit participanților pentru că se află din nou împreună: „Pe majoritatea vă cunosc, ne știm – eu sunt un abonat al Teatrului NostruM și al Seratelor; voi cere un abonament scris, ca să fiu sigur că mă primiți și data viitoare. Suntem onorați că sunteți tot timpul cu noi la evenimentele acestei inițiative a Claudiei Motea. În acest context îmi fac o datorie de suflet de a vă anunța că am hotărât ca, odată cu această deschidere de stagiune, să acordăm o Diplomă de Excelență pentru Teatrul NostruM, condus de Claudia Motea, «pentru neabătuta ambiție de a fi», alături de Medalia Jubiliară a UZPR. Vă promit că voi fi în continuare alături de Serate și de Teatrul NostruM”.  

În fața unui public numeros, avizat și însetat de frumos, actrița Claudia Motea, coordonatoarea Teatrului NostruM al UZPR, a anunțat deschiderea stagiunii acestui teatru unic și a urat tuturor bun venit la prima ediție din toamna 2024 a Seratelor: „Suntem mândri și bucuroși să fim împreună cu dvs. Teatrul NostruM își face toate repetițiile la sediul UZPR, unde avem și căldură, și energie pozitivă. Mulțumim UZPR, mulțumim colegilor pentru această surpriză extraordinară și cred că este o distincție binemeritată de Teatrul NostruM”.  

Ca de fiecare dată, programul anunțat al ediției care inaugurează noua stagiune a Seratelor „Eminescu, jurnalistul” și a Teatrului NostruM s-a desfășurat la cele mai înalte standarde culturale, marcată de bucuria actului artistic și de emoția unei seri memorabile.

Roxana Istudor

Foto: Marius Simion

WhatsApp-Image-2024-09-19-at-17.21.05_16a606101

WhatsApp Image 2024-09-19 at 17.07.41_0de3caf4

WhatsApp Image 2024-09-19 at 17.07.41_19d68017

WhatsApp Image 2024-09-19 at 17.07.41_63e14736

WhatsApp Image 2024-09-19 at 17.07.41_45331f28

WhatsApp-Image-2024-09-19-at-17.08.37_22f1f6c91

GABRIELA ȘERBAN: Emoții de toamnă…

Miercuri, 18 septembrie 2024, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa a avut loc o întâlnire cultural-artistică menită să aducă în atenția tinerilor istoria culturală a Banatului Montan.
Elevi ai Liceului Teoretic „Tata Oancea” Bocșa, însoțiți de dna. prof. dr. Liana Ferciug, s-au întâlnit cu scriitorii reșițeni Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, precum și cu volumele acestora.


Ambii promotori culturali au prezentat cărți și albume apărute sub semnătură proprie, vorbind tinerilor despre personalități bănățene mai mult sau mai puțin cunoscute, despre locuri și instituții importante din Banat cărora merită să li se acorde o atenție specială, precum și despre turismul cultural care poate fi un uriaș pas în dezvoltarea locală.
Cărturarul Gheorghe Jurma a insistat asupra unor cărți care constituie colecții și serii importante ale Editurii TIM din Reșița: Colecția „Eminescu”, are în componență 20 de titluri; Colecția „Personalități culturale din Caraș-Severin” din care au apărut 4 titluri, între care, alături de „Trifoiul cărășan”, „Pavel Bellu” și „Molineștii”, există și un volum dedicat familiei realizatorului primei enciclopedii românești, născut la Bocșa, Corneliu Diaconovici; seria dicționarelor și a lucrărilor de referință privind presa din Caraș-Severin, scriitorii cărășeni și viața literară cărășană, dar și fântâna sculptorului Constantin Lucaci realizată la Reșița, cu întreaga sa istorie; nu în ultimul rând, a fost prezentată pe scurt revista „Semenicul”, cea care se află în anul 53 de apariție și care „rămâne o bornă într-o istorie a literaturii și a presei literare din această regiune.” (vezi coperta IV a revistei „Semenicul” Serie Nouă, anul LIII, Reșița, nr. 1/ 2024).
Scriitorul, bibliotecarul, editorul Erwin Josef Țigla a prezentat tinerilor câteva dintre cele 126 de apariții editoriale ale Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, accentul căzând pe volume precum: „Monumentele Eminescu”, ”Semmeringul Bănățean: calea ferată Oravița-Anina” – cu îndemnul de a călători tinerii pe acest traseu mirific -, „Muzeul de locomotive cu abur Reșița” – povestind despre istoria industrială a Bocșei și a Banatului – , precum și volumul-album dedicat pictorului bocșean Peter Kneipp.
Evident, ambii scriitori au avut în atenție și au prezentat în detaliu cele 7 cărți-album dedicate unor orașe din Banatul Montan într-o inedită serie „Viziuni”: „Reșița”(2009), „Anina” (2012), „Bocșa” (2014), „Oravița” (2017), „Caransebeș” (2020),  „Reșița, 2” (2021), „Oțelu-Roșu” (2022).
Pentru această întâlnire, organizatorii au pregătit o surpriză scriitorului Erwin Josef Țigla, acesta aflându-se în prag de ceas aniversar (născut fiind în 19 septembrie 1961), dar și o expoziție de pictură intitulată „Emoții de toamnă” și semnată Nicolae Potocean (NIK).
Pentru o oră liceenii s-au bucurat de cărți, povești și culoare oferite cu generozitate de invitații bibliotecii bocșene – Gheorghe Jurma, Erwin Josef Țigla și Nik Potocean.
 

INVITAȚIE

19 septembrie 2024, ora 17.30, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Expoziție: „Dubai, II“, cu fotografii ale lui Erwin Josef Țigla;

Expoziție filatelică: „Germanii în sud-estul Europei – Patrimoniu”, din colecția Erwin Josef Țigla.

 

 

 

19. September 2024, 17:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Fotoausstellung: „Dubai, II“, mit Fotos von Erwin Josef Ţigla;

Philatelie-Ausstellung: „Die Deutschen aus Südost-Europa – Patrimonium”, aus der Sammlung Erwin Josef Ţigla.

 

INVITAȚIE

18 septembrie 2024, ora 12.00, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea“ Bocșa:

Prezentarea cărții-album „Oțelu Roșu – Valea Bistrei: Viziuni / Ferdinandsberg – Bistra-Tal: Visionen“, coordonatori Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, cea de a 126-a apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița;

Expoziție de artă plastică „Emoții de toamnă”, cu lucrări realizate de artistul plastic Nik Potocean, membru al Cercului „Deutsche Kunst Reschitza”.

 

18 septembrie 2024, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentarea revistei „Reflex“, (serie nouă), an XXV, nr. 1 – 6 (280 – 285), ianuarie – iunie 2024 (redactor-fondator Octavian Doclin).

 

 

 

18. September 2024, 12:00 Uhr, Städtische „Tata Oancea“-Bibliothek Bokschan:

Buch-Albumpräsentation: „Oțelu Roșu – Valea Bistrei: Viziuni / Ferdinandsberg – Bistra-Tal: Visionen“, Herausgegeben von Gheorghe Jurma und Erwin Josef Țigla als 126. Veröffentlichung des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza”;

Kunstausstellung Nik Potocean, Mitglied des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“.

 

18. September 2024, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Vorstellung der Reschitzaer Kulturzeitschrift „Reflex“, Jahr XXV, Nr. 1 – 6 (280 – 285), Januar – Juni 2024 (Gründungsredakteur Octavian Doclin).