Miercuri, 16 octombrie 2024, orașul Bocșa i-a adus un omagiu artistului Tiberiu Bottlik la 140 de ani de la naștere și 50 de ani de la moarte.

La invitația Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, în cimitirul catolic din Bocșa Montană, la mormântul maestrului, au poposit elevi ai Liceului Teoretic „Tata Oancea” Bocșa însoțiți de dna. prof. Liana Ferciug, au poposit oameni de cultură din Bocșa și din Reșița, precum și localnici care l-au cunoscut pe Tibor-bacsi și care au dorit să-i aducă un umil omagiu.

Inițiativa a aparținut bibliotecii publice cu scopul de a-l omagia pe acest genial artist plastic, prea puțin cunoscut, dar și pentru a povesti celor tineri despre personalitatea acestui remarcabil sculptor, care a lăsat orașului lucrări extraordinare, unele dintre acestea fiind amplasate chiar în cimitirul catolic.

Astfel, Gabriela Șerban a prezentat cele trei cărți dedicate artistului plastic Tiberiu Bottlik: prima, realizată în anul 2002 în seria „Bocșa, istorie și cultură”, aparține bocșeanului Carol Brindza, „cronicar” al urbei și apropiat prieten al maestrului Bottlik, carte intitulată „Viața și activitatea pictorului și sculptorului Tiberiu Bottlik” (Reșița: Timpul, 2002); cea de-a doua carte prezentată a fost un volum îngrijit de Vasile Bogdan și semnat de colecționarul de la Ocna de Fier, Constantin Gruescu, carte intitulată „L-am cunoscut pe Tiberiu Bottlik” (Timișoara: ArTPress, 2004); cel de-al treilea volum, intitulat „Din viața și opera unui artist” semnat cu pseudonimul Tiberia Gallas (Timișoara: Brumar, 2012) a fost prezentat chiar de autoare, Ellen Rossner (Germania).

Despre arta lui Tiberiu Bottlik a vorbit dr. Ada D. Cruceanu Chiseliță (Reșița), iar despre proiecte culturale care-l au în atenție pe acest artist, dar și despre importanța promovării unor astfel de oameni model au vorbit dr. Livia Magina (directorul Muzeului Banatului Montan Reșița), Erwin Josef Țigla (preș. Forumului Democratic al Germanilor Caraș-Severin și reprezentant al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici”), dr. Martin Olaru (Reșița), dr. Liana Ferciug (Bocșa), dr. Mihai Vișan (Bocșa) și pr. dr. Daniel Crecan (Bocșa), cel care a și rostit rugăciunea „Tatăl nostru” în limba maghiară.

Evenimentul s-a încheiat cu depunere de flori pe mormântul maestrului Bottlik, mormânt evidențiat prin bustul acestuia, realizat de artistul Octav Iliescu. De asemenea, tinerii au fost îndemnați să citească despre viața frământată a acestui personaj de poveste, Tiberiu Bottlik, precum și să vizioneze documentarul realizat în 2010 de Vasile Bogdan și Diana Trocmaier, film intitulat „Culorile singurătății” (TVR Timișoara). Iar dr. Livia Magina a lansat invitația la Muzeul Banatului Montan Reșița pentru a admira expoziția de tablouri semnate de Tiberiu Bottlik.

Profitând de vremea frumoasă și soarele îmbietor, invitații au vizitat cimitirul, au admirat monumentele funerare realizate de maestrul Bottlik (încă existente!) și au adus un scurt omagiu și altor personalități care-și dorm somnul de veci aici: artistul Iosif Vasile Gaidoș, geologul Tiberiu Sebastian Stoia, cercetătorul Carol Brindza etc.

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa în parteneriat cu Liceul Teoretic „Tata Oancea”, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, dar și al primarului Mirel Patriciu Pascu.  

 

Remarcabil pictor şi sculptor, Tiberiu David Desideriu Bottlik s-a născut în 16 octombrie 1884 în oraşul Biserica – Albă (Banatul Sârbesc) şi s-a stins în 13 octombrie 1974, la Bocşa.

După absolvirea şcolii primare şi a liceului, îşi începe peregrinările de studii prin diferite ateliere particulare sau academii de artă din oraşele Europei.

Din 1927 Tiberiu Bottlik se regăseşte la Bocşa. În această perioadă activitatea lui Tiberiu Bottlik în domeniul artelor plastice câştigă în complexitate. Alături de pictură în ulei, artistul realizează o serie de 10 peisaje în acuarelă, microportrete, schiţe şi medalioane cu subiecte hazlii, lucrate în tuş.

În sculptură se face remarcat prin lucrări în marmoră, piatră naturală şi în ghips. Cimitirul catolic din Bocşa deţine o expoziţie în aer liber a sculpturilor din piatră şi marmoră realizate de către Bottlik. De asemenea, în parcul din faţa Primăriei Oraşului Bocşa tronează ostaşul –  Monumentul eroilor 1914 – 1918 din piatră naturală. În curtea Uzinei Bocşa  există câteva grupuri statuare reprezentând oameni din uzină. Pe străzile oraşului există grupuri statuare, din păcate degradate excesiv astǎzi.

Artistul Tiberiu Bottlik a trăit foarte modest întreaga viaţă, viaţă pe care şi-a dedicat-o creaţiei. S-a stins în 13 octombrie 1974 la Bocşa, fiind înmormântat în cimitirul catolic din Bocşa Montană, bustul montat fiind realizat de sculptorul Octav Iliescu din Bucureşti.

În anul 2002 Consiliul Local al Oraşului Bocşa i-a acordat, postmortem, Titlul de Cetăţean de Onoare (HCL 64/ 30 iulie 2002) și o stradă din orașul Bocșa îi poartă numele.

Referințe despre viaţa şi activitatea sculptorului Tiberiu Bottlik găsim în: Întoarcerea numelui. Oraşul Bocşa în timp/ Ioana Cioancăş. Reşiţa. Timpul. 1997; Carol Brindza – Viaţa şi activitatea pictorului şi sculptorului Tiberiu Bottlik.– Reşiţa: Timpul, 2002. (colecţia Bocşa – istorie şi cultură) ; Constantin Gruescu. – L-am cunoscut pe Tiberiu Bottlik.- Timişoara: ArtPress, 2004; Bogdan, Vasile – Bocşa din inimă. Reşiţa. TIM. 2008;  Gallas, Tiberia – Din viaţa şi opera unui artist. Timişoara. Brumar. 2012; Cărăşeni de neuitat III/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2010; Istorie şi administraţie la Bocşa multiseculară/ Mihai Vişan şi Daniel Crecan. Timişoara. Mirton. 2011; revista Bocşa culturală.^[1]Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Cărăşeni de neuitat XXII/ Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2013; Gabriela Șerban. Medalion Tiberiu Bottlik”(1884 – 1974) În: Bocșa culturală. Anul XV, nr. 3-4 (86-87), 2014; Cărăşeni de neuitat XXVIII/ Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2016; In memoriam Tiberiu Bottlik – 135 de ani de la naștere și 45 de la moarte/ Gabriela ȘerbanÎn: Tradiții, arte și literatură: compendiu de activități culturale. Vol. V.Coord. Irina Goanță. Timișoara: Editura David Press Print, 2019, p. 143 – 147; Parohia romano-catolică Bocșa Montană la tricentenar 1723 – 2023/ Mihai Vișan, Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2023 (Bocșa – istorie și cultură; 62); Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64); Tibor de Bottlik, le terrecotte dela prigionia/ Giorgio Madeddu. Sulcis Iglesiente Oggi (Domenica, 18 feb. 2024), nr. 6.

https://valoremilitare.blogspot.com/2024/02/prigionia-di-guerra-campo-di-prigionia.html; https://valoremilitare.blogspot.com/2024/02/prigionia-di-guerra-campo-di-prigionia_0877563764.html

 

În anul 2010 Vasile Bogdan termina de „asamblat” un filmuleţ care-l prezintă pe Tiberiu Bottlik, care prezintă frânturi din viaţa şi activitatea sa, imagini filmate cu câţiva ani înainte, împreună cu Diana Trocmaier, şi la realizarea căruia participă bocşeni. Biblioteca se dovedeşte a fi un bun colaborator, iar ceea ce aceşti bocşeni arată şi prezintă, pus cap la cap, reînvie, într-o anumită măsură,  spiritul artistului Tiberiu Bottlik. Documentarul se numește „Culorile singurătății” și este realizat de TVR Timișoara.

 

---

[1] Şerban, Gabriela. Bibliografia revistei „Bocşa culturală”. 2000-2009. –Reşiţa: TIM, 2009 și Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2009 – 2013.- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură)

• UZPR

Luni 21 octombrie, președintele UZPR, Sorin Stanciu, va primi vizita unei delegații de jurnaliști din Turcia – Zeynel Abidin Kıymaz, președinte al sindicatului jurnaliștilor GAP și proprietar al ziarului „GAP Olay”, Tamer Atalay, reprezentant al sindicatului jurnaliștilor turci GAP, Latif Şimşek, reprezentant „Akittv Ankara”, producător de programe, Orhan Karakaș, proprietar al grupului „Kalemmedya”, İsmail Türk, proprietar de publicație și editorialist „Yeniçağ”, Murat Çeliker, proprietar al ziarului „Doğuş ”, partener al publicației „Günebakış”, Yılmaz Çoban, proprietar al ziarului „Yamanhaber”, Zeynal Selahhattin Alptekin, proprietar al ziarului „Medya Tek” și al „Radyotek”.

Va fi o nouă reuniune din seria de întâlniri profesionale care au întărit, de-a lungul timpului, bunele relații dintre jurnaliștii turci și UZPR și cooperarea pe care au extins-o permanent. Renumele pe care UZPR îl are în mass-media din Turcia și în plan internațional a fost concretizat prin acordarea Premiului GAP președintelui UZPR, Sorin Stanciu, în cadrul Galei din anul 2022, din Turcia, în care au fost premiate numeroase personalități ale vieții publice din Turcia și de peste hotare. De altfel, acela a fost și evenimentul care a prilejuit semnarea unui Protocol de cooperare între Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Uniunea Jurnaliştilor GAP.

Vizita anunțată se înscrie în linia cooperării dense și fructuoase dintre UZPR și Uniunea Jurnaliştilor GAP, din Turcia.

• UZPR

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România s-a afirmat constant ca o voce distinctă, din ce în ce mai puternică, de referință, pentru breasla noastră, în societate și în peisajul cultural românesc. Prezența Uniunii noastre, în calitate de organizator principal sau în cea de partener, la manifestări și evenimente de anvergură, la nivel național sau internațional, inițiativele sale proprii de utilitate publică au fost tot mai vizibile, conferindu-ne un plus de recunoaștere, la variate niveluri.

Desfășurarea recentă a Adunării Generale a UZPR, din iulie 2024, s-a constituit ca o dovadă în plus a cadrului democratic al Uniunii noastre, a respectului față de diversitatea de opinii, a libertății de exprimare a fiecăruia dintre noi. Consider că deviza Adunării noastre generale – for suprem de decizie – „UZPR suntem noi, toți, egali” a fost liber însușită, cu convingere, cu maximă maturitate și responsabilitate. Nu îmi ascund satisfacția personală că noile structuri de conducere alese, înnoite – începând cu Consiliul Director – cuprind membri cu o mare vizibilitate și recunoaștere în profesie, cu contribuții de referință în mass media și chiar în viața noastră socială. Ca președinte al UZPR sunt adeptul muncii de echipă, principiu pe care îl voi respecta și promova în toate structurile Uniunii noastre.

Trebuie remarcat trendul în continuă creștere în ultima vreme, al numărului de noi înscrieri în UZPR, care reprezintă o dovadă concretă a interesului sporit pentru Uniunea noastră, pentru manifestările și acțiunile sale specifice. Este îmbucurător numărul mare al noilor noștri colegi de vârstă tânără, în plină afirmare în structurile mass media, ale presei alternative, care, cu siguranță, vor da, în continuare, un suflu nou, mai dinamic, activității UZPR, prezenței noastre în viața publică.

Această permanentă înnoire umană s-a constituit ca un deziderat continuu, obligatoriu pentru a recrea și a îmbunătăți cadrul nostru normativ (statutul Uniunii, regulamentele comisiilor),  pentru a-l face cât mai funcțional, mai suplu, cât mai accesibil, adaptat condițiilor și realităților actuale.

O atenție specială, în acest demers al nostru, am acordat întăririi cadrului democratic al activităților noastre, la toate nivelele  și, în special la cel al filialelor teritoriale, pentru a le conferi acestora o mai mare putere în administrarea și în deciziile proprii. Un principiu de bază trebuie sa ne fie clar, obligatoriu, respectat: consultarea curentă a tuturor membrilor noștri, a tuturor filialelor UZPR. În primul rând, decizia de primire de noi membri trebuie să fie principalul apanaj al filialelor noastre. Aceasta nu trebuie să devină o decizie unilaterală, personală, ci una colectivă, a membrilor filialei.

Este de la sine înțeles că fiind o structură asociativă profesională, care cuprinde peste 4.500 de membri, aceasta ne obligă să ne însușim, precum un statut implicit, un principiu: a lua în considerare variatele opinii și poziționări – în deplin respect al Statutului UZPR – chiar și existența multor orgolii. Dar, ca o normă obligatorie a unei activități colective, aceste diferențe de puncte de vedere trebuie respectate, ascultate, acordându-ne reciproc înțelegere, respect.

Deși la începutul acestui an a împlinit 105 ani de la constituirea sa oficială ca structură unitară reprezentativă a jurnaliștilor români, a celor pentru care limba română este propria patrie – cum spune poetul – UZPR, care prin vreme a trecut prin etape de schimbări felurite, și-a păstrat tot timpul spiritul tânăr, novator. Cursul dezvoltării sale a fost totdeauna ascendent, îndeplinindu-și constant menirea de a fi o entitate de utilitate publică, în slujba societății.

Sunt ferm hotărât să continuăm, ca o familie!



Sorin Stanciu

Președinte al UZPR

(Revista UZP, nr. 35/2024)

https://semndecarte.metarsis.ro/
Motto: „ În Reșița se nasc ceremonii/ De pe Bîrzava, dealuri-veșnicii./ La Reșița dă floarea vieții-n spic/ Precum izvoarele în Munții Semenic.”  Imnul Reșiței, text Octavian DOCLIN, muzica Sabin PAUTZA

https://semndecarte.metarsis.ro/

Festivalul Internaţional SABIN PAUTZA (FISP) este un proiect METARSIS iniţiat din preţuire faţă de una dintre valorile de necontestat ale Banatului Montan – şi nu numai – compozitorul, dirijorul, profesorul universitar doctor Sabin PAUTZA.  Și din respect pentru muzica de calitate, muzică studiată în ani de zile, cu renunţări şi sacrificii. Concretizat prin efortul unit al melomanilor, FISP, ediţia a XI-a, se desfăşoară la Reşiţa în perioada 23 – 27 oct. 2024 sub semnul aniversări a 81 de ani de viață și 61 de ani de carieră a maestrului Sabin PAUTZA.  Vor avea loc lansări de carte, expoziții, recitaluri, concerte.

Sabin PAUTZA  s-a născut la 8 februarie 1943 la Câlnic-Reșița. Compozitor, dirijor, profesor univ. dr. Sabin PAUTZA a urmat cursurile Liceului de Matematică din Reșița, studiind în paralel muzica. Liceul de Muzică din Reșița, din anul 2003, îi poartă numele. În anul 1965 a absolvit Conservatorul ”Ciprian Porumbescu” din București unde s-a bucurat de îndrumarea unor dascăli de prestigiu ca: Marțian NEGREA (compoziție), Ion DUMITRESCU (armonie), Tudor CIORTEA (forme), Ioan VICOL (dirijat cor), Emilia COMIȘEL (etno-muzicologie), Aurel Stroe (orchestrație). S-a specializat apoi în compoziție și dirijat orchestră la Academia Chigiana din Siena (Italia) cu Franco DONATONI, Franco FERRARA și Bruno MADERNA. Între anii 1965 și 1984 a activat ca asistent și, mai târziu, lector la clasele de armonie, dirijat și orchestrație ale Academiei ,,George Enescu” din Iași. Aici a înființat în anul 1967 Camerata ,,Animosi”  și a fost numit, din anul 1975, succesorul dirijorului Ion BACIU la pupitrul Orchestrei Simfonice a Conservatorului. În anul 1984 s-a stabilit în Statele Unite ale Americii unde a fost numit, prin concurs, Director Artistic și Prim Dirijor al celei mai vechi Filarmonici din statul New Jersey, Plainfield Symphony Orchestra. După o activitate de peste 25 de ani la conducerea acestei instituții, Primăria orașului Plainfield l-a numit ,,Cetățean de Onoare” al orașului și Dirijor Emeritus, pe viață, al aceleași Filarmonici, decretând ziua de 7 Mai 2009  ,,Ziua Sabin PAUTZA”  în Plainfield, New Jersey. Creația compozitorului Sabin PAUTZA cuprinde toate genurile muzicale. De la muzica de cameră la jazz, de la creații corale la simfonii și oratorii, concerte pentru diferite instrumente, voci şi orchestră, portofoliul componistic fiind unul prestigios. În anul 2021, termină REQUIEM BAROC, lucrare impresionantă pentru cor și orchestră formată din 12 părți, interpretată în primă audiție- on line- la Arad și primă audiție- cu public- în Biserica Romano-Catolică ,,Maria Zăpezii” din Reșița,  în 29 septembrie 2021,  în cadrul celei de-a VIII-a ediție a Festivalului Internațional Sabin PAUTZA, dedicat Reșiței la 250 de ani de istorie industrială (1771-2021). La pupitrul Orchestrei Filarmonice de Stat Arad a fost însuși Sabin PAUTZA.  Activitatea sa internațională de dirijor și compozitor i-a adus, printre alte distincții și premii naționale și internaționale,  titlul onorific de ,,Doctor in Music” decernat de London Institute for Applied Research și titlul de Doctor în Compoziție (Summa Cum Laudae) al Academiei de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca. Regele Mihai I al României  i-a conferit Medalia ”Nihil Sine Deo” a Casei Regale pentru serviciile aduse României în activitatea sa multilaterală de peste 55 de ani. Sabin PAUTZA este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, al organizației Conductors Guide of New Jersey, al Biroului de Consilieri al Institutului Biographic American și al ASCAP (Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor Americani). Numele său figurează alături de marii muzicieni ai lumii în ,,Who’s Who in Music”, publicat la Cambridge, Anglia (edițiile din 1980-1984-1992-2000) și în volumul ,,2000 De Americani Notabili”, publicat de American Biographical Institute. Compozițiile sale sunt publicate în mare majoritate de către Firma San Nicobian Edition din New York iar casa de discuri Swift Music Group din New Jersey editează în prezent seria Opera Omnia. Este Cetățean de Onoare al Județului Caraș- Severin, al municipiului Reșița și ,,Doctor Honoris Causa” al Universității din Târgoviște și al Centrului Universitar Babeș-Bolyai Cluj. 

Octavian DOCLIN (17 februarie 1950- 11 februarie 2020). Poetul s-a născut  la  Doclin, judeţul Caraş-Severin, redactor-şef al revistei Reflex – artă, cultură, civilizaţie (Reşiţa) şi coordonatorul Colocviilor Naționale  Reflex. Membru din anul 1982 al  Uniunii Scriitorilor din România. Cu opera tipărită în peste 40 de volume Octavian Doclin a fost distins cu Ordinul Meritul Cultural în Grad de Cavaler (2004), acordat de Preşedintele României, Cetăţean de Onoare al comunei Doclin (Caraş-Severin) – 1997, Cetăţean de Onoare al municipiului Reşiţa, 2009. „Cutreierat de obsesii şi hărţuit de luciditate, Octavian Doclin unifică în opera sa ceea ce defineşte cu asupra de măsură viaţa noastră, iubirea şi cunoaşterea (… ) transgresând, prin aglutinare, orice dogmă, creaţia docliniană conturează şi, deopotrivă, tânjeşte neîncetat după unitatea armonică a lumii, însufleţită de sacralitate (…). Octavian Doclin se aşează alături de aceia care izbutesc să ne reveleze un cosmos exemplar, viaţa noastră, în dimensiunile ei altitudinale.” (Valy Ceia). Poetul și-a început zborul spre stele într-o dimineață fatidică de februarie a anului 2020, cu o saptămână înaintea aniversării a 70 de ani de viață. 

„Imnul Reșiței” este o expresie a vitalității artistice a celor doi autori, Octavian DOCLIN (versuri), Sabin PAUTZA (muzica), și a nesfârșitei lor iubiri față de Cetatea de Inimi și de Foc.

IMNUL REȘIȚEI

I. Orașul n-are ziduri de cetate / Și nici istorii milenare-n date, / Dar flacăra ce-n inima lui bate, / E-un diamant cu sute de carate.

II. O slovă-n foc acum e făurită / Cu pana, cu penelul și cu jocul, / Fântâna lui la ceruri se ridică / Și-n ochii de copii citești norocul.

Refren 1: În Reșița se nasc ceremonii, / De pe Bîrzava, dealuri-veșnicii. / La Reșița trăiești mai mult, îți zic / Precum zăpezile în Semenic.

III.  Pe soclu stă locomotiva  UNU / Și-n Turnul Vechi mai fierbe azi oțelul, / Prin cîntec și-armonii durat-am drumul, / La tîmplă-și poartă-orașul  ghiocelul.

IV.  Cu „CIOCOLOM” și cu un „BUN SOSIT” / Cu „GUTENTAG” și sîrbul „DOBARDAN! / Te-ntîmpină orașul, de-ai venit / Să legi cu el noi vârste, an de an.

Refren 2: În Reșița se nasc ceremonii, /  De pe Bîrzava, dealuri-veșnicii. /  La Reșița dă floarea vieții-n spic /      Precum izvoarele în Munții Semenic.

Notă: Se înțelege, firește, că expresiile notate cu ghilimele – strofa a IV-a, versul al II-lea – reproduc pronunția în limba română a cuvintelor de salut din limbile respective (germană, maghiară, sîrbă). Rrevăzut  de autor, mai  2019, Reșița

AVANPREMIERĂ FISP XI

Miercuri, 23 octombrie 2024

Ora 11:00 Centrul Universitar Babeș-Bolyai, Reșița, Aula MAGNA

Sabin PAUTZA, copiii și școala altfel; Cum se face muzica? ALĂMURILE

Principalele grupe de instrumente dintr-o orchestră simfonică. Instrumente de suflat din alamă.

Prezintă prof. Lucian VOINA, Liceul de Arte ,,Sabin Păuța”, Reșița

Bardocz Mark, cl.a XI-a, trompetă, W.A. Mozart: Concertul nr.3,  part.I

Bardocz Eduard, cl. aXI-a, trompetă Joseph Heiden, Concert în Mi bemol Major, part.I

Cu participarea extraordinară a Corului STELUȚE al  Școlii Gimnaziale ,,Marius ȘANDRU” , Reșița, dirijor: Mariana BREBENARIU, Laureat la: Festivalului Corurilor pentru Copii- Pessaro, Italia- premiul I Festivalul Muzicii pentru Copii – Nerpelt, Belgia- premiul II

Miercuri, 23 octombrie 2024

Ora 17:00 LICEUL DE ARTE SABIN PĂUȚA, Sala LIRA

Sabin PAUTZA, diamantul familiei componistice  reșițene

Recital extraordinar: Sorin PETRESCU, pian; Andrei CUIBARIU, clarinet; Dorin CUIBARIU, clarinet

În program: S. Pautza, W.M. Klepper, Doru Popovici, Margareta Tietz-Cocora, Marțian Negrea

Cu participarea maestrului Sabin PAUTZA

Miercuri, 23 octombrie 2024

Ora 19:00 MUZEUL BANATULUI MONTAN, Reșița

Sabin PAUTZA, bănățeanul

Expoziție de ARTĂ NAIVĂ, Cercul de pictură Deutsche Kunst al FDG Caraș Severin

SPECTACOL FOLCLORIC, Seară bănățeană: Virtuozii Semenicului și invitații acestora

Joi, 24 octombrie 2024

Ora 11:00 BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ Paul IORGOVICI, Filiala Lunca Bârzavei

Sabin PAUTZA, autor de carte

Prezentare de carte: Carnaval fară măști sau Hai să (ne) râdem, Sabin Pautza; De la români adunate (și nu numai) și-napoi la români date, Florian Lungu (Moșu’) & Sabin Pautza (copilu’). Prezintă: Clara Maria CONSTANTIN, manager BJ PI Caraș-Severin

Joi, 24 octombrie 2024

Ora 19:00 LICEUL DE ARTE SABIN PAUTZA, Sala LIRA

Deschiderea FESTIVALULUI INTERNAȚIONAL SABIN PAUTZA, ediția a XI-a, 23-27 oct.  2024

Sabin PAUTZA și emoția culorilor, Expoziție de pictură cu cele mai reprezentative lucrări de atestat realizate de absolvenții Liceul de Arte ,,Sabin Păuța” din  Reșița. Curator: prof. Adrian GAROIU

Ora 19:15

Sabin PAUTZA, darul divin

Concert vocal simfonic; Corul ARMONIA și orchestra Liceului de Arte ,,Sabin Păuța”, Reșița. Dirijori: Prof. Emanuela MODOVAN, Prof. Cornel TODEA, Prof. Lorand BALOG-REMELEI. La pian: prof. Remus HOSZ

În program, lucrări de: I.L. de Victoria, A. Vivaldi, W.A. Mozart, A. Bruckner, Gh. Mandicevski,J. Brahms, G. Muzicescu, S. Pautza

Vineri, 25 octombrie 2024

Ora 16:00 BIBLIOTECA GERMANĂ ,,ALEXANDER TIETZ”

Sabin PAUTZA, Who’s who in music, Expoziție documentară

Recital clasa de canto prof. Cornelia BALOGH- REMELEI, Liceul de Arte ,,Sabin Păuța”, Reșița. Alberto ARBORE, cl. a XI-a; Iasmina BECEA, cl. a XI-a; Narcis CĂLDĂRAȘ, cl. a XII-a;

Recital clasa se suflat prof. Adrian ROIBAN, Liceul de Arte ,,Sabin Păuța”, Reșița. Rut MACIOCA, cl. a XI-a, flaut; Efraim MACIOCA, cl. a IX-a, clarinet. La pian: prof. Lorand BALOGH-REMELEI.

In program In program: Fr. SCHUBERT, W.A. MOZART, T. BREDICEANU

Vineri, 25 octombrie 2024

Ora 19:00 LICEUL DE ARTE SABIN PĂUȚA, Sala LIRA

Sabin PAUTZA și muzicieni consacrați

Recital extraordinar GERMANI –  Works for tuba, harp & piano – EL INMORTAL

Siegfried JUNG, tubă; Johanna JUNG, harpă; Susanne ENDRES, pian.

In program: Gerardo GARDELIN, W. Maerz, John FRITH, S. PAUTZA

Sâmbătă, 26 octombrie 2024

Ora 12:00 MUZEUL BANATULUI MONTAN, Reșița

Sabin PAUTZA ȘI ORAȘUL CU POEȚI – Recital de lieduri compuse de Sabin PAUTZA pe versuri poetului Costel SIMEDREA, prof.  Adina COVACI, soprană (Timișoara); prof.  Sorina MUNTEAN (Arad)

la pian:  Sebastian COVACI (Timișoara).

Sâmbătă, 26 octombrie 2024

Ora 17:00 LICEUL DE ARTE SABIN PĂUȚA, Sala LIRA

Recital extraordinar Fabiani Gabriel Andrei PRCSINA, pian (București); Câștigătorul primei ediții a Concursului de Interpretare Pianistică și Compoziție din cadrul Festicvalului Internațional Sabin PAUTZA, Reșița, 2014

In program: J.S.BACH, W.A. MOZART, Fr. CHOPIN, M. RAVEL, Fr. LISZT, G.ENESCU, S.PAUTZA

Duminică, 27 octombrie 2024

Ora 18:30 LICEUL DE ARTE SABIN PĂUȚA, Sala LIRA

CONCERT DE GALĂ – Estera  NEAG  (FORĂGĂU)  & Mark Joshua LACATOȘ, (Cluj Napoca)  pian la 4 mâini; Câștigătorii Marelui Premiu la Concursul de Interpretare Pianistică și Compoziție din cadrul

Festivalului Internațional Sabin PAUTZA, ed. a X-a, 2023

In program: S.PAUTZA

Orchestra Academică Cluj Napoca; solist: Daniel GOIȚI, pian; la pupitru: Matei POP

În program: L.v. BEETHOVEN- Concertul nr. 1 în DO MAJOR; Sabin PAUTZA- Jocuri II

ORGANIZATOR:Societatea pentru Cultură METARSIS, activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană; Cu sprijinul: Primăria Reșița, Consiliul Local Reșița.

PARTENERI CULTURALI: Muzeul Banatului Montan, Centrul Universitar al UBB din Reșița, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, Biblioteca Județeană ,,Paul IORGOVICI” Caraș-Severin,  Inspectoratul Școlar Județean Caraș-Severin,  Liceul de Arte ,,Sabin PĂUȚA” Reșița, Liceul de Arte ,,Ion VIDU” Timișoara, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Rotary Club Reșița, Rotary Community Corps Reșița, Lions Onix Reșița, Școala Gimnazială ,,Marius Șandru”, Reșița,  Calor Grup, Refill, Gradimex, Cofetăria Mihandra.

PARTENERI MEDIA: Radio România Reșița, Radio România Timișoara, Jurnal de Caraș, Reper 24, Banat TV, Banat Fm, Caraș on line, Argument CS, UZP România, Reper 24, Express de Banat .

Servicii profesionale: piperiu.eu

Invitat: George Schinteie (Timișoara)


17 octombrie 2024, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, ediția a XXXIV-a, a devenit istorie… În perioada 1 – 12 octombrie 2024, cel mai important ciclu de manifestări culturale ale etniei germane din acest spațiu s-a desfășurat în 10 zile calendaristice și a  demonstrat că, chiar dacă trăim cu toții timpuri complicate, dacă există voință, se găsesc și soluții pentru a merge mai departe. Căci numai împreună vom reuși să mergem mai departe…

Organizatorii principali și ai acestei ediții au fost Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

Anul acesta au fost organizate 45 de manifestări în 10 localități ale județelor Caraș-Severin și Timiș. Având sprijinul oferit constant de Ministerul Culturii, al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, al Departamentul pentru Relații Interetnice, precum și al altor instituții și organizații, manifestarea de răsunet în mediul cultural de limbă germană din spațiul estic și central european, anul acesta participând invitați din întreaga țară precum și din Austria, Croația, Germania, Serbia, Ucraina și Ungaria. „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, ediția 2024, s-a dorit a fi, ca și cele din anii precedenți, o punte de legătură între ceea ce a fost și ceea ce va fi de acum înainte.

Erwin Josef Țigla

17 octombrie 2024, Reșița, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ / ora 17.00:

Dialoguri literare. Invitat: poetul George Schinteie (Timișoara).

 

19 octombrie 2024, Liebling, jud/ Timiș / începând cu ora 10.00:

Slujbă festivă în Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană, urmată de rugăciuni la Monumentul din curtea bisericii, pentru victimele celor două conflagrații mondiale, ale strămutării și ale deportării germanilor din Liebling. Incursiuni muzicale: Corul „Franz Stürmer” din Reșița (dirijoare: Elena Cozâltea).

Parada portului popular german cu prilejul Sărbătorii „Kirchweih”-ului, cu participarea printre alții, și a formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana” din Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

19 octombrie 2024, comuna Carașova / începând cu ora 17.00:

Festival folcloric „Pe malul râului Caraș“ (ediția a VI-a), organizat de Uniunea Croaților din România.

Cu participarea printre alții, și a formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana” din Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

COMUNICAT DE PRESĂ

Căminul cultural din localitatea Șopotu Vechi va găzdui în 19 octombrie 2024, cu începere de la ora 10:30 cea de-a treia ediție a Conferinței Istoricilor din Banat, ediție dedicată personalității și activității celui care a fost GHEORGHE RANCU BODROG.
Conferința este organizată de către Primăria și Consiliul Local Dalboșeț, sub coordonarea istoricului Dr. Dacian Rancu, în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Muzeul Banatului Montan Reșița.
Lucrările se vor desfășura pe două secțiuni:

• Istorie, biserică, școală, tradiții și obiceiuri
• Istoria presei

Manifestarea este onorată de prezența membrilor consiliului director al UZPR, în frunte cu președintele uniunii, Sorin Stanciu.
Secțiunea de presă va fi organizată în cadrul unei întruniri a Clubului de Presă al Banatului de Munte, condus de Dorina Sgaverdia.
Conducerea Uniunii va avea în 20 octombrie 2024, ora 12:00, o întâlnire cu membrii Filialei Județene Caraș-Severin a UZPR la sediul Bibliotecii Germane” Alexander Tietz “ din Reșița.

Președinte Filiala Județeană Caraș-Severin
I.D.Cucu

„DECADA CULTURII GERMANE ÎN BANATUL MONTAN“, ediția a XXXIV-a

 

Miercuri, 9 octombrie 2024 (Ziua a 9-a în cadrul Decadei)

 

Caransebeș, Colegiul Național „C.D. Loga“ / ora 12.00:

Program cultural prezentat de elevii colegiului în cadrul Decadei.

 

Reșița, Sinagoga:

Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului (9 octombrie)

Ziua porților deschise: Expoziție de fotografii „Cimitirul evreiesc din Praga”, cu fotografii realizate în anii anteriori de Erwin Josef Țigla.

 

Reșița, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ / ora 18.00:

Proiect „De 10 ani în comunitate: Muzeul Cineastului Amator”.

Expoziție de fotografii: „Prin arhive fotografice neidentificate”.

 

 

 

„DEUTSCHE KULTURDEKADE IM BANATER BERGLAND“, XXXIV. Auflage

 

Mittwoch, der 9. Oktober 2024 (Tag 9 der Kulturdekade)

 

Karansebesch, „C.D. Loga“-Nationalkolleg / 12:00 Uhr:

Kulturprogramm zur Kulturdekade, dargeboten von Schülerinnen und Schülern der Schule.

 

Reschitza, Synagoge:

Landesgedenktag des Holocausts (9. Oktober)

Tag der offenen Tür: Fotoausstellung „Der jüdische Friedhof von Prag“, mit Fotos von Erwin Josef Ţigla.

 

Reschitza, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek / 18:00 Uhr:

Projekt: „Seit 10 Jahren für die Gemeinschaft: Das Museum des Freizeitfilmers”.

Fotoausstellung: „Durch unbekannte Fotoarchive“.

 

• UZPR

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este un partner de tradiție al Inițiativei Ecologiste Europene, iar din paleta largă a evenimentelor pe care le realizează cele două entități de certă importanță publică se remarcă Gala anuală Green Woman, o platformă de recunoaștere pentru femeile vizionare, cu contribuții de excepție la progresul societății românești.

Evenimentul, care a avut loc la Universitatea Ecologică din București și la care UZPR a fost reprezentată de președintele Sorin Stanciu și de vicepreședintele Claudius Dociu, a continuat astfel și în acest an misiunea pe care și-a asumat-o încă de la început, aceea de a evidenția contribuțiile remarcabile ale femeilor în diverse domenii.

Aceste premii nu doar celebrează realizările acestor femei, dar și inspiră alte persoane să se implice în cauze ecologice și să adopte practici prietenoase cu mediul.

Fiecare dintre cele 12 femei premiate aduce o poveste unică și este un exemplu concret al faptului că dedicarea, efortul și acțiunea individuală pot avea un impact major asupra comunităților și planetei.

Gala Green Woman, la care au participat numeroase personalități ale vieții publice,  a inclus discursuri emoționante despre capacitatea extraordinară a femeilor de a mobiliza fluxuri creatoare și de a munci fără răgaz pentru visuri care nu sunt doar ale lor, ci și ale societății, prezentări artistice și oportunități de networking pentru toți participanții interesați de sustenabilitate și de schimbările climatice care  împing din spate lumea către o nouă eră.

Gala Green Woman 2024 a fost, o dată în plus, o ocazie plină de strălucire și de prestanță de a celebra realizările feminine și de a încuraja angajamentul tuturor față de un viitor mai verde și o planetă mai curată pentru generațiile actuale și viitoare.

Gala din acest an a fost susținută de Editura Litera, Antena 3CNN, Canal 33, Jurnalul, Ziua News, DC News, Gândul, Ultima Oră, Inițiativa Verde.

Roxana Istudor

Foto: Marius Simion

Recent, la Biblioteca Județeană ,,Sorin Titel”, Secția de Arte ,,Deliu Petroiu” Complex Bastion ,,Maria Theresia” din Timișoara, prozatorul și poetul Ștefan Ghioc, inginer de profesie, din Bistrița, ne-a oferit momente de revelație creatoare și meditație profundă prin prezentarea a două cărți inedite ,,Marea trecere” povestiri și ,,De-ale inimii și poeziei” poezii.
La început, despre aceste două realizări editoriale de succes , ne-a vorbit distinșii profesori și oameni cultură cu notorietate în arealul cultural bănățean și nu numai, Alexandra Dogaru Aldo și Sorin Ciutacu. Din alocuțiunile acestora am reținut pe scurt, faptul că autorul a cărei copilărie nu a rămas suspendată în timp se redescoperă pe sine, prin structurarea riguroasă și coerentă a unor texte sincere și de retrospectivă firească și naturală din viața poetului.
În continuare moderatorul Ovidiu  Justinianu, (care dincolo de consistența prozei din ,,Marea trecere”) cu dezinvoltura-i cunoscută s-a referit mai mult la volumul de poezie ,,De-ale inimii și poeziei”. ,,Poeziile  sunt nu doar un alter ego al prozatorului ci, mai ales o  modalitate de a da chintesență propriilor sale trăiri și sentimente. Poezia devine un crepuscul de lumină o deschidere inițiatică a sufletului către lume și Ființă. Care va fi viitoarele demersuri artistice ale autorului, nu știm cert este că Ștefan Ghioc, deși modest cu sine, este o voce lirică autentică și un prozator de excepție,”
Expunerea literară a fost pigmentată cu momente muzicale oferite cu generozitate de Sorina Sână, Botond Levente Andreas și Alina Jais Giurgiu.
În concluzie am participat la o serată de poezie și muzică, al cărei mesaj plin de  sensibilitate și rafinament va ajunge cu certitudine în conștiința cititorului ca o terapie de suflet.

Volumul ,,De-ale inimii și poeziei”apariție recentă în condiții grafice excelente, la Editura ,,Vatra Veche” din Târgu Mureș, editor colegul nostru de breaslă și remarcabil om de cultură Nicolae Băciuț, care semnează și prefața acestui volum structurat pe mai multe capitole cu tematică diversă cum ar fi; Chitară, De-ale inimii, Șoimu-Profeții, Realizare, Nou, ce dau mai multă consistentă și coerență abordării lirice a autorului. 
O prefață amplă, luminoasă, sinceră prin care Nicolae Băciuț ne convinge că; ,,poezia lui Ștefan Ghioc își va găsi cititori pe măsura rafinamentului său poetic pentru că, oferă o plajă interpretativă de larg orizont. Dosarul literar al poetului are însă suficiente argumente că reîntoarcerea sa în trecut pentru a da altă proiecție talanților săi merită toate eforturile”. Din acest volum am ales poemul ,,PUTEREA… Zoriel / pot zămisli câteodată/ picuri de rouă/ dincolo de gând /și de ceea ce gândul poate gândi! Atunci reversarea se naște / strunind pământul devenirii / croind dealuri și văi / mai ales văi / în care toate se pot prăvăli/ și amesteca/ se pot naște și muri/ de câte ori gândul / le încearcă puterea! Doar muntele /dincolo de ele / răsună liniștit !
L-am întâlnit în acest context prima oară  pe omul de cultură Ștefan Ghioc, și l-am cunoscut prin creațiile sale și mai mult la repriza de socializare unde am avut un dialog fructuos și optimist pentru viitoare colaborări, i-am mulțumit, în numele Filiale UZPR ,,Mihai Eminescu” prezentă la eveniment prin  jurnaliștii, Ioan I. Ionescu, Gheorghe Lungu, Horia Țâru, Ștefan Tat și subsemnatul, că dincolo de alte opțiuni, s-a dovedit a fi inspirat când a ales să-și  prezinte cărțile, la Timișoara, un oraș cultural-jurnalistic de referință.

Dumitru Buțoi, Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu” Timișoara

„DECADA CULTURII GERMANE ÎN BANATUL MONTAN“, ediția a XXXIV-a

 

Marți, 8 octombrie 2024 (Ziua a 8-a în cadrul Decadei)

 

Reșița, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ / ora 10.00:

20 de ani, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița

Expoziția Cercului de sculptură „Jakob Neubauer“ al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin (coordonare: George Molin);

 

Reșița, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ / ora 11.00:

Prezentarea proiectului Colegiului Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița: „Un pas în trecut, apoi spre viitor”.

 

Timișoara, foaierul Casei „Adam Müller-Guttenbrunn“ / ora 16.00:

Salonul de toamnă: Expoziție de artă plastică, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă Viorica Ana Farkas (Reșița), Livia Frunză (Reșița), Niculina Ghimiș (Reșița), Adina Ghinaci (Reșița), Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), Doina & Gustav Hlinka (Reșița), Eleonora & Gabriel Hoduț (Reșița), Nik Potocean (Bocșa), Gabriela Surugiu (Reșița), Maria Tudur (Reșița) și Tatiana Țibru (Reșița).

 

 

 

„DEUTSCHE KULTURDEKADE IM BANATER BERGLAND“, XXXIV. Auflage

 

Dienstag, der 8. Oktober 2024 (Tag 8 der Kulturdekade)

 

Reschitza, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek / 10:00 Uhr:

20 Jahre deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche Bibliothek „Alexander Tietz“ Reschitza

Ausstellung mit Kunstarbeiten des Holzschnitzereikreises „Jakob Neubauer“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: George Molin).

 

Reschitza, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg / 11:00 Uhr:

„Ein Schritt in die Vergangenheit und dann in die Zukunft“: Vorstellung des Projekts.

 

Temeswar, Foyer des „Adam Müller-Guttenbrunn“-Hauses / 16:00 Uhr:

Herbst-Kunstsalon: Vernissage mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: Doina & Gustav Hlinka). Es stellen aus: Viorica Ana Farkas (Reschitza), Livia Frunză (Reschitza), Adina Ghinaci (Reschitza), Flavia Beatris Grădinaru (Reschitza), Niculina Ghimiș (Reschitza), Doina & Gustav Hlinka (Reschitza), Eleonora & Gabriel Hoduț (Reschitza), Nik Potocean (Bokschan), Gabriela Surugiu (Reschitza), Maria Tudur (Reschitza) und Tatiana Țibru (Reschitza).