Prin formele de exprimare, scrisă sau audiovizuală, PRESA are un rol esențial în promovarea culturii și spiritualității unei țări sau a unei regiuni geografice, facilitând inițierea unor acțiuni de solidaritate și unitate în momente de cumpănă sau în situații deosebite.
O presă responsabilă și liberă are posibilitatea să prezinte sau să reconstituie evenimente prezente sau trecute contribuind la o informare a cititorilor despre cauze, împrejurări, consecințe și autori.
În ultimii ani am constatat preocuparea unor ziariști și publicații din mediul rural.
În Banat, portdrapelul acestui gen de presă îl constituie Asociația Publiciștilor Presei Rurale, înființată în anul 2008 din inițiativa prof. Ioan Traia și regretatului prof. Gheorghe Rancu.
Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat a căpătat statutul de personalitate juridică în anul 2010 și își desfășoară activitatea în județele Timiș, Caraș Severin, Arad, Voivodina și Valea Timocului.
Prima ediție a Forumului Publiciștilor Presei Rurale din Banatul istoric a avut loc la Șopotul Vechi, în anul 2011.
Specificul acestei Asociații îl reprezintă preocupările și contribuția ziariștilor și publicațiilor din mediul rural.
Prima manifestare jurnalistico-literare de acest fel a avut loc la Soceni, în mai 2016, localitatea în care s-a născut jurnalistul-țăran Petru Bizeria, editorul ziarului „Opinca”, din Coștei – Voivodina, de la începutul secolului XX.
În secolul XX, din inițiativa și prin contribuția unor iubitori de cultură din mediul rural au apărut publicații specifice jurnalismului rural (foi volante sau ziare locale), despre care reprezentanți de seamă ai culturii interbelice afirmau public că reprezintă nivelul superior la care au ajuns cultura și civilizația din Banatul Istoric.
Cred că este suficient să-i amintesc pe Tata Oancea, Petru Encovei Oancea, redactorul revistei „Vasiova”, editată personal și difuzată, potrivit spuselor sale, „cu traista sau desaga prin Banat de la Bocșa la Oravița și de la Reșița la Timișoara’”, avându-l drept model de inspirație pe Badea Cârțan.
Am participat cea de-a doua Conferință Internațională a Istoricilor și publiciștilor din Banat, organizată la Șopotul Vechi, în anul 2022, unde s-au întâlnit reprezentanți de seamă ai culturii și civilizației bănățene din cadrul Bibliotecii Județene „A.D. Xenopol” Arad, Asociației Culturale „Valea Almăjului” din Timișoara, Asociației Publiciștilor Presei Rurale din Banatul Istoric, Asociației Culturale „Banat Cult”, Asociației „Tibiscus” din Uzdin și colaboratori ai Revistei „Almăjul”.
Un proiect de suflet al regretaților Doru Dinu Glăvan și Gheorghe Rancu nematerializat a fost dorința înființării unui Muzeu al Presei Rurale din Banatul de Munte, Voivodina și Valea Timocului, în cadrul Filialei UZPR Caraș Severin.
Acest proiect se află în prezent în atenția conducerii Filialei județene a UZPR și poate, cu ajutorul conducerii Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, va fi materializat într-un viitor apropiat.
Revista „Şcoala caraş-severineană” este un periodic care continuă „Şcoala Caraşului” din perioada interbelică, nu numai ca tradiţie, ci şi prin adresabilitate şi conţinuturi. Prin amabilitatea regretatului poet Nicolae Murgu din Oraviţa, Casei Corpului Didactic Caraş-Severin i-au parvenit patru numere ale acestei reviste, aparţinând anilor 1936 – 1939. Se știe că în perioada interbelică existau cercurile culturale învățătorești care editau revista „Şcoala Caraşului“, revistă cu profil pedagogic.
O privire bibliografică comparativă în timp oferă informaţia că şi atunci revista cadrelor didactice din Caraş apărea în condiţii de penurie financiară. Formatul era mic, coperta era din hârtie obişnuită, subţire şi puţin rezistentă, iar periodicitatea era neregulată. Spre exemplu, nr. 9 (1936) aparţine lunii septembrie, iar nr. 10 -11- 12 din 1936 sunt înglobate într-un singur volum, cu acelaşi număr de pagini.
Revista „Şcoala Caraşului” a apărut la Oraviţa când oraşul era capitala judeţului Caraş şi a prezentat aspecte din activitatea Asociaţiilor învăţătoreşti (de menţionat că în anul 1902 a apărut Casa Şcoalelor pe vremea Ministrului Spiru Haret, iar din 1903 la Bucureşti pe frontispiciul Ministerului Educaţiei stă scris şi astăzi: „Casa Şcoalelor”. Din 1902 până în 1948 putem spune că a fost perioada de geneză a Caselor Corpului Didactic.
Revista „Şcoala Caraşului” era editată „sub îngrijirea Revizoratului şcolar al judeţului Caraş”, începând cu anul 1929, şi tipărită la Tipografia „Progresul” S.A. din Oraviţa. În subtitlu era declarat profilul pedagogic, pe coperta a 2-a se preciza mesajul: “în slujba culturii noastre profesionale şi a educaţiei noastre naţionale”, iar pe coperta I observăm că sunt oferite detaliile: „Partea pedagogică”, „Partea literară”, „Partea oficială”.
Aspectele teoretice privind educaţia au făcut obiectul informării prin rubricile revistei de altădată. De pildă, în nr. 1-2, ianuarie-februarie1937, era prezentată „Teoria biogenetică a educaţiei”, fiind citaţi marii pedagogi ai lumii care s-au pronunţat asupra acestei teorii.
Creaţia şi cultura literară ocupau un număr de pagini apreciabil, atât pentru satisfacerea nevoii de lectură, cât şi cu scopuri metodice (de exemplu, un articol axat pe modalităţi de predare a poeziei).
„Partea oficială” era reflectată, număr de număr, în cele mai multe pagini ale revistei „Şcoala Caraşului”, lărgind astfel informaţia denumită “oficială”.
Pe lângă Ordinele şi Deciziile miniştrilor ori revizorilor şcolari, paginile revistei publicau şi adrese ale autorităţii prin care erau solicitaţi revizorii şcolari să aplice legi şi hotărâri ale acestora, pe diverse probleme.
„Partea oficială” conţinea şi informaţii, oarecum colaterale procesului de învăţământ, cum ar fi „Tabloul cercurilor culturale din judeţul Caraş, 1936-1937”.
Înfiinţată în anul 1971, Casa Corpului Didactic Caraş-Severin dezvoltă atribuţiile Casei Şcoalelor, prioritare fiind seturile de nevoi ale cadrelor didactice din unităţile şcolare ale judeţului.
Directorul din perioada 1971 – 1981, prof. Iosif Barna a editat revista Casei Corpului Didactic: „Școala cărășană” sub forma unui Buletin Informativ intitulat „Şcoala fără ziduri”, îngrijit de regretatul prof. Alexandru Bîrsescu – metodist al acestei instituții. Denumirea a fost preluată după numele Parcului Cărășana unde există sediul Casei Corpului Didactic, în fosta Vilă Koch – Clădire de patrimoniu, unde a funcționat și Inspectoratul Școlar Județean. De menţionat că în 1986 Casele Corpului Didactic au fost desfiinţate, dar clădirea după intabulare în proprietatea Statului Român, a fost dată în administrarea Casei Corpului Didactic.
Spaţiu de prezentare a problemelor educaţiei şi învăţământului din perspectiva valorilor şi standardelor europene
Casa Corpului Didactic Caraş-Severin este reînfiinţată în anul 1990 prin Nota Telefonică nr. 21/04.01.1990 şi prin Adresa nr. 9867/20.03.1990 emise de Ministerului Învăţământului şi Dispoziţia nr.11/12.03.1990 a Inspectoratului Şcolar Judeţean Caraş-Severin.
Pentru popularizarea experienţelor pozitive şi a exemplelor de bună practică în domeniul didacticii moderne şi al activităţii educative s-a editat pentru prima dată revista “Şcoala caraş-severineană”, sub egida Casei Corpului Didactic Caraş-Severin al cărui director a fost regretatul prof. Gheorghe Magas. Revista, sub o formă de foi volante (ziar) era editată cu ocazia unor aniversări, concursuri (Memorialul Traian Lalescu), olimpiade naţionale desfăşurate în Caraş-Severin, Seminarul DIDACTICA.
O preocupare constantă a acestei revistei a constat în prezentarea şi explicitarea curriculum-ului şi dezvoltarea acestuia, în concordanţă cu exigenţele schimbărilor structurale din învăţământul românesc.
Instruirea diferenţiată, bazată pe teoria inteligenţelor multiple, evaluarea prin teste după itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi au fost subiecte predilecte, oarecum prezentate ca o expresie a integrării noastre în didactica actuală.
Spre comparaţie cu „Şcoala Caraşului” din perioada interbelică poate fi supus atenţiei doar un titlu din “Partea pedagogică”, a revistei “Şcoala Caraşului”, nr. 9, septembrie 1936: “Importanţa textelor pentru măsurarea inteligenţei în studiul individualităţii şi modul de aplicare în învăţământul primar”.
Începând cu anul 1999, Revista „Şcoala caraş-severineană” apare în serie nouă, iar instituţia Casa Corpului Didactic Caraş-Severin a reuşit, prin demersurile făcute de prof. Tudor Deaconu, în calitate de director, să obţină, începând cu anul 2002, Codul ISSN 1583-5529 din partea Bibilotecii Naţionale a României.
Seminarul Didactica a fost conceput încă de la prima ediţie din 1991, în parteneriat cu reprezentanţi ai învăţământului din Landul Steiermark Austria, ca un forum internaţional pentru dezbaterea celor mai actuale probleme ale didacticii, educaţiei şi învăţământului, care a reunit de-a lungul anilor reprezentanţi ai învăţământului din mai multe ţări europene (Austria, Anglia, Franţa, Germania, Norvegia, Serbia, Spania, Suedia, Ungaria) şi chiar din Statele Unite ale Americii, devenind astfel din 1999: DIDACTICA INTERNAŢIONAL – simbolul emblematic al învăţământului din Banatul Montan, pentru activităţile de formare continuă a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar.
Totodată „Colocviile de toamnă” derulate de Inspectoratul Şcolar şi Casa Corpului Didactic Caraş-Severin în perioada 1999 – 2006 prin organizarea Cursurilor de formare managerială organizate în parteneriat cu Departamentul pentru învăţământ al Landului Steiermark şi Institutul Pedagogic Graz – Austria s-au regăsit în paginile revistei Şcoala Caraş-severineană.
Temele impuls propuse de-a lungul anilor au fost adevărate provocări care au supus dezbaterii cele mai actuale demersuri care vizează didactica modernă, educaţia ca un sector de interes public, formarea cadrelor didactice, aducând în actualitate practicile de succes din România, din Europa şi nu numai, fără de care schimbarea de mentalitate nu ar fi posibilă. Abordările temelor impuls propuse şi dezvoltarea acestora de-a lungul celor 25 de ediţii, au făcut ca Revista „Şcoala caraş-severineană” să devină o adevărată tribună de dezbatere a problemelor educaţiei şi învăţământului din perspectiva valorilor şi standardelor europene.
Toate acestea au fost posibile datorită sprijinului acordat de către unităţile de învăţământ din judeţ, autorităţilor locale şi în special sprijinului Consiliului Judeţean Caraş-Severin, care a susţinut financiar apariţia Revistei „Şcoala caraş-severineană” pe baza Proiectului DIDACTICA depus spre finanţare an de an, la această instituţie, de către Casa Corpului Didactic Caraş-Severin.
Să nu uităm că oricât de diversificate ar fi suporturile actuale de culegere şi transmitere a informaţiei, cuvântul scris pe clasica hârtie şi concentrat în, să zicem, clasica revistă, rămâne fundamental. Prin Revista „Şcoala caraş-severineană”, editată şi astăzi, chiar cu o apariţie sporadică, aşa, ca altădată, străduiţi-vă să fiţi de folos celor angrenaţi în munca didactică zilnică, atât cu informaţii verificate în timp, cât şi cu probleme care ţin de modernizarea corespunzătoare a prezentului şi viitorului.
Am ţinut să fac aceste precizări pe această cale întrucât nu am putut să o fac în direct la evenimentul organizat de Casa Corpului Didactic Caraş-Severin la Palatul Cultural în parteneriat cu Teatrul de Vest Reşiţa, în toamna anului 2015.
Felicitări celor care gândit organizarea un astfel de eveniment, cu ocazia unui nou început, de ce nu, dar le recomand ca, dincolo de opțiunile politice, de orgoliile individuale şi invidia personală, să nu uite de înaintaşii de la care au putut prelua ceva, amintindu-le meritele, chiar şi pe ei, aducându-le mulţumiri, şi de ce nu, un pios omagiu, mai ales, celor care nu mai sunt printre noi.
Acum îmi exprim regretul că de o bună vreme revista nu mai apare și este păcat, întrucât Casa Corpului Didactic are Editură proprie ce poartă numele unui fost director, Prof. Gheorghe Magas. Eu personal voi depune în cadrul Muzeului Presei din Banatul Montan, colecția personală a revistei editată în perioada când am deținut funcția de director, spre aduceri aminte,
prof. Tudor Deaconu
fost director al Casei Corpului Didactic Caraș-Severin, în perioada 1998 – 2015
23 octombrie 2024, Reșița, Muzeul Banatului Montan / ora 19.00:
Festivalul Internațional „Sabin Pautza”, ediția a XI-a.
Vernisajul expoziției de artă naivă a membrilor Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka). Expun: Viorica Ana Farkas, Niculina Ghimiș, Doina & Gustav Hlinka și Tatiana Țibru.
23. Oktober 2024, Reschitza, Museum des Banater Montangebiets / 19:00 Uhr:
Internationales„Sabin Pautza”-Festival Reschitza, XI. Auflage
Vernissage der Ausstellung Naiver Kunst mit Mitgliedern des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza” (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka). Es stellen aus: Viorica Ana Farkas, Niculina Ghimiș, Doina & Gustav Hlinka und Tatiana Țibru.
Motto: Omul cu sufletul mai pur ca lebăda sfidează eternitatea
Și-nzăpezit de stele și luceferi, ne strigă și astăzi dintre viscole și ploi
Frații mei de vise și candoare nu lăsați să se ruineze cetatea
Clădită împreună cu cărămizi de rouă, cu sânge și sudoare
Cu iubire și credință în oameni când lacrima tristeții se cuibărea în noi!
Mișcați profund de strigătul lui Gheorghe Rancu, răstignit în tăcerea ce-a pus stăpânire pe existența noastră și-nfiorați de gândul că acolo la Șopotu Vechi (nu-l vom mai revedea ca altădată) județul Caraș-Severin, colțul de rai prin care fascinația satului a înflorit minuni și miracole, pornim la drum Timișoara, Oravița, Șopotu Vechi.
Minuni spirituale cu parfum de veșnicie și perenitate într-un timp de speranțe și incertitudini. Miracole umane prin care satul ca o lumină ca un ecou de cântec risipit pe pe dealuri ori munți se identifică în mod fericit cu oamenii care au consimțit a fi primii la răsăritul soarelui și inevitabil la apus.
Unul dintre aceste miracole a fost și omul Gheorghe Rancu Bodrog, profesor de istorie, publicist, autor de monografii, membru UZPR, profesor emerit al școlii, întemeietor al unui Muzeului etnografic la el acasă și al Muzeului presei din Banatul Montan la Căminul Cultural din Șopotu Vechi. Obiective de importanță deosebită în arealul geografic-istoric, cultural-artistic al Carașului și nu numai.
Cu mulți ani în urmă, l-am cunoscut indirect prin seria de bijuterii literare a domnului Constantin Falcă ,,Cărășeni de neuitat” din care nu putea lipsi, cărășanul de neuitat Gheorghe Rancu Bodrog, un om încă tânăr și liber în spiritul său (i)luminat de vocația sa de bănățean absolut și de un sentiment puternic de iubire de istorie, tradiții, obiceiuri ale zonei și nu în ultimul rând iubitor de semeni, care i-au însuflețit existența și entuziasmul în tot ceea a clădit trainic și frumos în slujba comunității și a patrimoniului românesc. L-am cunoscut personal cu prilejul unor prezentări de carte la Reșița și Timișoara, un om simplu, echilibrat, am și scris cu multă deschidere prietenească despre activitatea sa.
Acum, într-o frumoasă zi de toamnă împreună cu colegii de breaslă din Timișoara, Ioan Hațegan, Ștefan Tat, Ioan Ionescu, Gheorghe Lungu, suntem la Biserica din Șopotu Vechi, unde și clopotele bat cu tristețe, ascultăm aproape înlăcrimați, alături de toți enoriașii, care l-au cunoscut, respectat, prețuit și iubit, slujba de comemorare a celui ce a plecat dintre noi anul trecut. Cei apropiați au rostit cu venerație, alocuțiuni referitoare la viața, activitatea și rolul său în promovarea tradițiilor și obiceiurilor din Banatul Montan. În acest sens menționăm reprezentația unei scenete ,,Soacra și nora” prin care se transmite generațiilor viitoare comoara graiului popular românesc, ca o binecuvântare a sufletului. Protagoniști, colaboratorii statornici și iubitori de omul , profesor și istoric, Gheorghe Rancu, prof. Ana Doina Zeicu, elevii Denisa Popit, Olariu Lăzărescu Iancu Alexandru, de la Liceul Tehnologic,, Nicolae Stoica de Hațeg.
Gheorghe Rancu, astăzi ne privește cum ne privea dintotdeauna, vertical, din cimitirul de marginea satului Șopotu Vechi, în care adoarme cu tâmpla rezemată de visul din care încă ne mai strigă, sfidând eternitatea; Frații mei de vise și candoare nu lăsați să se ruineze cetatea! Și sunt convins că nu se va ruina, fiul său dr. istoric, Dacian Rancu, împreună cu familia și comunitatea vor face totul pentru a continua și dezvolta bogăția spirituală lăsată ca moștenire nouă și celor ce vor veni.
În materializarea acestui deziderat ca un semn de respect și omagiere a personalității omului de cultură și jurnalism, Gheorghe Rancu, UZPR care a fost prezentă cu o delegație formată din, domnul Emil Stanciu, vicepreședinte, doamnele Corina Mădălina Diaconu, secretar general și Teodora Marin, coordonator editura UZP, a promis tot sprijinul necesar. Dovadă elocventă că suntem ÎMPREUNĂ la bine dar mai ales în momentele de cumpănă ale vieții, că noi scriem tot împreună istoria clipei, clipa care ne definește ca oameni trecători prin această viață și credința că nimeni nu este singur în singurătatea noastră aici pe pământ și în lumea de apoi.
Ora 17,00. Soarele se retrage în amurg și el ca și mine mai trist ca niciodată și abătut de gânduri mă-ntorc la Timișoara, călăuzit de figura luminoasă a domnului prof. Gheorghe Rancu, care a rămas în sufletul meu ca un ecou de cântec (ne)stins și risipit între dealuri și munți, ca o proiecție pe zare a unui înger cu aripi de rouă survolând eternitatea!
,,Doamne, ce capodoperă este Omul”!
DUMNEZEU SĂ-L ODIHNESCĂ ÎN PACE!
P.S. După slujba de pomenire-comemorare, în imediata apropiere a Bisericii, la Căminul Cultural din Șopotu Vechi, s-au desfășurat lucrările Conferinței Istoricilor din Banatul de Munte. Organizatori și parteneri: Primăria comunei Dalboșeț , UZPR, Filiala UZPR Caraș Severin, Muzeul Banatului Montan Reșița. Lucrări prezentate pe două secțiuni: Istorie, biserică, școală, tradiții și obiceiuri, moderator Ioan Hațegan. Istoria Presei, moderatori, Ion. D. Cucu, președinte Filiala Caraș Severin și Dorina Sgaverdia, membru UZPR și fondator al Clubului Presei din Banatul de Munte. În acest context, doamna Mădălina Corina Diaconu, a oferit o Diplomă de Excelență din partea UZPR, Muzeului Presei din Banat, însoțită de Medalia Jubiliară a UZPR, înmânate lui Dacian Rancu, fiul lui Gheorghe Rancu, fondatorul Muzeului.
Dincolo de aceste momente emoționante și de reflecție sentimentală, menționez prilejul deosebit de mă reîntâlni cu oameni de cultură și presă cu care am socializat și am făcut schimb de publicații și cărți, atât cât timpul mi-a permis. Gabriela Șerban, Costel Simedrea, Constantin Vlaicu, Adela Popa, Livia Magina, Gheorghe Jurma, Ion Traia, Martin Moraru, Andrei Nicolae, Mihai Chiper, Dorin Bălteanu, Titu Trifu Pervulescu, Petru Opruț, Gheorghe Blejușcă, Aurel Bancu și alții.
Dumitru Buțoi, Filiala UZPR ,,Mihai Eminescu”, Timișoara
– În cadrul GALEI DE EXCELENȚĂ – HUNEDOARA DE SUCCES (ediția 2024) printre laureați, ca „cel mai bun profesor” erați nominalizată și dvs. Cum comentați?
– Este o inițiativă admirabilă a Primăriei Hunedoara, de a promova excelența, în toate domeniile. În ceea ce mă privește, consider că oricare dintre colegii mei ar fi meritat să fie printre premianți. Fac parte dintr-un colectiv de oameni sufletiști, implicați, buni profesioniști.
– Care credeți că v-au fost calitățile drept suport acestei reușite?
– Așa cum am menționat, colectivul din care fac parte a fost cel mai bun suport al activității mele și al tuturor activităților din Școala Gimnazială Nr. 2. Caracteristica reușitelor mele: munca în echipă, implicarea în proiecte educaționale, extinderea activității de dascăl dincolo de spațiul concret al școlii, utilizarea tuturor abilităților, profesionale și umane în slujba copiilor.
– Aveți și calități care vă deranjează?
– Da. Tendința de a dori mereu mai mult. În meseria de dascăl nu există limită, mereu poți să faci ceva, mereu poți să te implici și uneori toate acestea se fac în detrimentul timpului petrecut cu familia.
– Sunteți profesor de religie. Ce presupune predarea-învățarea activă la religie?
– Îmi vine în minte un citat din Anatole France: „Nu vă mândriți cu predarea unui număr mare de cunoștințe. Stârniți numai curiozitatea. Mulțumiți-vă să le deschideți mințile, nu le supraîncărcați. Puneți în ele scânteia”. Religia nu se poate mărturisi decât prin trăire și viață religioasă. Educația religioasă din cadrul orelor de religie îi conduce pe copii la scopul suprem al existenței: trăirea comuniunii cu Dumnezeu. Trăirea religioasă declanșează resorturi profunde, care pot determina în om fapte morale, în conformitate cu poruncile lui Dumnezeu. Educația religioasă este importantă și din punct de vedere social, pentru că pune accent pe formarea omului moral, care trăiește în comunitate și pentru comunitate.
– Cum reușiți să formați la elevi virtuțile creștine și consolidarea deprinderilor de comportament morel-religios?
– Copiii, în special adolescenții, sunt preocupați de marile probleme ale vieții. În această perioadă ei au nevoie de modele în viață, au nevoie să își contureze un ideal. Uneori, în această perioadă, de la copilărie la adolescență, preocupările lor trec printr-o criză de multe ori periculoasă. Apare spiritul critic, negativismul și este foarte importantă argumentarea și dialogul. Aici intervine rolul educatorului (părinți / școală / biserică),pentru a-l face pe copil să fie animat de idealuri înalte, să fie entuziasmat de tot ce este frumos, nobil și moral, toate acestea fiind cuprinse în învățăturile fundamentale de credință. Idealurile religioase dobândite conduc către o practică religioasă, înțeleasă mult mai bine și mult mai profund. Practica religioasă le face mult bine copiilor, le purifică sentimentele, mai ales pe cel al iubirii, le înnobilează sufletul și îi conduce spre o lume a frumosului și a binelui.
– Punctați-ne câteva dintre activitățile extrașcolare pe care le organizați cu elevii.
– Activități extrașcolare? Dacă aruncați o privire pe pagina Școlii Gimanziale Nr. 2 veți observa o abundență de activități extrașcolare. Așa cum am spus, tot colectivul școlii este format din oameni inimoși, dedicați meseriei, implicați în tot ceea ce înseamnă proces educativ, în cadrul școlii și în afara ei. Aș putea enumera excursii, în țară și peste hotare, pelerinaje, proiecte Erasmus, concursuri școlare, o efervescență de activități și acțiuni, în concluzie, deși am fost desemnată „Cel mai bun profesor” consider că această distincție este a întregului colectiv din care fac parte, acești oameni minunați, inimoși, buni profesioniști: colegii mei.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Lucrare prezentată de Gheorghe Jurma, scriitor, jurnalist, editor, directorul Editurii „TIM” din Reșița, redactorul-șef al revistei de literatură, artă și cultură „Semenicul“, la secțiunea Presă din cadrul Conferinței Istoricilor din Banatul de Munte (a III-a ediție), 19 octombrie 2024, Șopotu Vechi.
Conferința a fost organizată de către Primăria și Consiliul Local Dalboșeț, sub coordonarea istoricului Dr. Dacian Rancu, în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Muzeul Banatului Montan Reșița.
Spre deosebire de edițiile anterioare, în acest an manifestarea a cuprins în desfășurarea sa și participarea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș Severin, prin membrii ai filialei, alături de reprezentanți ai conducerii sale centrale. Participarea a constat în cuprinderea primei părți a Colocviilor presei din Banatul de munte în lucrările conferinței, aceste colocvii fiind organizate de către Clubul Presei din Banatul de Munte al filialei UZPR Caraș Severin. (https://uzprcarasseverin.org)
ÎNVĂȚ / DEZVĂȚ / RĂSFĂȚ 24-26 octombrie 2024 24, 25 octombrie: Aula Eftimie Murgu, Centrul Universitar UBB 26 octombrie: Sala Lira a Liceului de Arte Sabin Păuța
INVITAȚIE
Am bucuria să vă invit la un eveniment cultural important pentru Reșița: Conferințele Dilema.
Sub titlul ÎNVĂȚ / DEZVĂȚ / RĂSFĂȚ, Conferințele Dilema_ vin la Reșița, primul learning city din România, pentru a vorbi despre educație. Despre cum educația neîntreruptă, iar nu absența ei, își este propriul motor. Pentru că mintea noastră este anume făcută să învețe mereu. Dar orice învăț presupune un dezvăț. Cînd obții ceva, pierzi ceva: o obișnuință, o prejudecată, o idee pe care o credeai bună, dar care e contrazisă de ceea ce înveți – și așa mai departe. Unii sunt îndărătnici să învețe tocmai din cauză că nu vor să piardă nimic din ce au sau știu. În plus, sunt lucruri care nu se pot învăța – lucruri pe care nu ni le predă nimeni. În viață, suntem foarte adesea pe cont propriu, solitari în căutările noastre. Dar recompensele pe care le aflăm nu doar la capătul drumului, ci aproape la fiecare pas, ghidați cum suntem de marile minți și marile lor capodopere, ne fac să ne simțim privilegiați. Sau, dacă vreți, răsfățați.
Știm însă că nu doar oamenii învață, învață și comunitățile. Există cu siguranță lecții pe care e obligatoriu să le învățăm împreună. De pildă, marile lecții ale istoriei. Cum învață comunitățile? Și de la cine? Cînd ne-am format, ca națiune, în veacul XIX, am avut adevărați dascăli ai națiunii. Sîntem noi azi o națiune matură, cu învățămintele trase, sau încă avem nevoie de pedagogi naționali?
Acestea, și încă altele, sunt întrebările cu care venim. Nu pretindem că vom găsi răspunsuri, ci că vom căuta, din variate perspective epistemice, indicii, căi și modele de urmat. Și că, în felul acesta, ne vom așeza mai sănătos și mai productiv în dilemă.
Sever Voinescu, redactor-șef Dilema _______
Programul detaliat al Conferințelor Dilema la Reșița:
Joi, 24 octombrie, Aula Eftimie Murgu a Centrului Universitar UBB ora 18.00. Adriana Babeți în dialog cu Marius Lazurca: Ce învață un profesor/un diplomat. De la cine? De ce? ora 19.30. Călin Cotoi: Cine și cum învață comunitățile? Despre diferite moduri de a învăța și a te lăsa învățat
Vineri, 25 octombrie, Aula Eftimie Murgu a Centrului Universitar UBB ora 18.00. Sever Voinescu: Publicul și elita – cine învață pe cine? ora 19.30. Adrian Cioroianu: Ziua de mâine, între fantezie și amnezie. Teama de viitor și irelevanța educației.
Sâmbătă, 26 octombrie, Sala Lira a Liceului de Arte Sabin Păuța ora 18.30. Iosif Constantinescu și Ovidiu Pintilie: _Cum să ascultăm muzica clasică? recital de chitară clasică urmat de o conversație cu Sever Voinescu
Intrarea la toate evenimentele este liberă.
Conferințele Dilema la Reșița sînt finanțate de Primăria Municipiului Reșița și organizate în parteneriat cu revista Dilema, Grupul pentru Management și Mediere Culturală și Prietenii Dilemei Partener strategic: UniCredit Bank Partener: Centrul Universitar UBB Reșița Partener media principal: Radio România Reșița
–
Cătălin Lazurca Conferințele Dilema Discuția secretă – festival de literatură 0768 983 494
23 octombrie 2024, Reșița, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ / ora 16:00:
Ziua Națională a Austriei (26 octombrie)
Un reper al Austriei: Capela romano-catolică din Oberndorf bei Salzburg, locul unde, în urmă cu 206 ani , în Crăciunul anului 1818 avea să prindă contur minunatul colind „Stille Nacht = Noapte sfântă“. Cu prilejul Zilei Naționale a Austriei, o expoziție de fotografii realizate de Erwin Josef Țigla. Participă Corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: Elena Cozâltea) și copiii de la Formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana” Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea)
23. Oktober 2024, Reschitza, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek / 16.00 Uhr:
Nationalfeiertag Österreichs (26. Oktober)
Ein Wahrzeichen Österreichs: die Römisch-Katholische Kapelle Oberndorf bei Salzburg, Ort, wo, vor 206 Jahren, zu Weihnachten 1818 das berühmte „Stille Nacht, heilige Nacht”-Lied entstand. Eine Fotoausstellung von Erwin Josef Țigla. Es nehmen teil der „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea) und die Kinder der „Enzian”-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordinatoren: Marianne & Nelu Florea)
Întâlnirea membrilor Filialei Caraș Severin a UZPR cu membri ai conducerii Uniunii – vicepreședintele Emil Stanciu, secretarul general Mădălina Corina Diaconu, alături de Teodora Marin, coordonator al Editurii UZP, a fost parte a manifestărilor prilejuite de Colocviile Presei din Banatul de Munte, care a avut loc la Șopotu Vechi.
Ion D. Cucu, președintele UZPR Caraș Severin, gazda evenimentului, a trecut în revistă activitatea și componența filialei pe care o conduce: „Ne bucurăm că se duce la îndeplinire o promisiune făcută de noua conducere a UZPR, de a se apropia cât mai mult de filiale, de a ne uni eforturile și de a afla ce ne frământă, cu ce probleme ne confruntăm, astfel încât împreună să găsim soluții”.
Emil Stanciu a transmis gândurile bune ale președintelui Sorin Stanciu: „Faptul că suntem aici, membri ai Consiliului Director, atestă faptul că apreciem foarte mult activitatea uneia dintre cele mai dinamice filiale ale Uniunii, cu o viață profesională vie și palpitantă”.
Mădălina Corina Diaconu a reiterat dorința membrilor Consiliului Director al UZPR de a asculta problemele membrilor Filialei și a invitat colegii jurnaliști să contribuie cu conținut de calitate la publicațiile Uniunii – Revista UZP și site-ul uzpr.ro – precum și pe postul Radio UZPR: „Suntem aici să vă ascultăm”.
Rând pe rând, membrii Filialei care au dorit să expună diverse teme colegilor de la București au abordat aparițiile în Editura UZP, Teodora Marin punctând faptul că Editura UZP funcționează în aceleași condiții excelente dintotdeauna și așteaptă creațiile jurnaliștilor profesioniști membri ai Filialei Caraș Severin, precum și tema noului Statut al Uniunii, libertatea de exprimare, situația actuală a printului, de la carte până la publicații, actualitatea presei și activitatea curentă a jurnaliștilor care au văzut schimbându-se rapid epoci extraordinar de diferite, cărora au trebuit să se adapteze din mers, cu pasiune, vocație și multe sacrificii personale. De asemenea, s-a abordat tema atragerii tineretului către informația corectă, independentă și imparțială, pe care s-o deosebească în oceanul actual de dezinformare prezent în special în mediul online.
Discuțiile au fost deschise și animate, toți cei prezenți considerându-se colegi și prieteni.
În data de 19 octombrie 2024, în localitatea Șopotu Vechi a avut loc cea de-a treia ediție a Conferinței istoricilor din Banatul istoric.
Conferința a fost organizată de către Primăria și Consiliul Local Dalboșeț, sub coordonarea istoricului Dr. Dacian Rancu, în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Muzeul Banatului Montan Reșița.
Data de 19 octombrie fiind și data stingerii din viață a inițiatorului acestei manifestări, Gheorghe Rancu Bodrog – în anul 2023, alături de tema sa primordială, acțiunea a dobândit prin intervențiile participanților și un evident aspect comemorativ, atingând în acest fel și unul dintre scopurile declarate ale organizatorilor. Dealtfel, manifestarea a debutat în acest cadru comemorativ, printr-o slujbă de pomenire, oficiată în biserica ortodoxă a localității Șopotu Vechi. După oficierea slujbei, mulți dintre participanți au dorit să adreseze, prin scurte cuvântări, elogii, precum și regretul pentru pierderea unei remarcabile personalități a Văii Almăjului, a celui care a fost profesorul și istoricul Gheorghe Rancu Bodrog.
În continuare, au urmat lucrările conferinței care s-au desfășurat în două secțiuni: ,,Istorie, biserică, școală, tradiții și obiceiuri” , respectiv ,,Istoria presei„.
Spre deosebire de edițiile anterioare, în acest an manifestarea a cuprins în desfășurarea sa și participarea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș Severin, prin membrii ai filialei, alături de reprezentanți ai conducerii sale centrale. Participarea a constat în cuprinderea primei părți a Colocviilor presei din Banatul de munte în lucrările conferinței, aceste colocvii fiind organizate de către Clubul Presei din Banatul de Munte al filialei UZPR Caraș Severin. Întegrându-se respectivei secțiunii de istorie a presei, comunicările s-au desfășurat în paralel cu o sesiune de dezbateri axate pe tema muzeelor de presă, respectiv în jurul ideii de a prelua o inițiativă asemănătoare muzeului de presă înființat aici la Șopotul Vechi, de către Gheorghe Rancu Bodrog – de fapt o idee mai veche a oamenilor de presă din Caraș Severin fiind și înființarea unui muzeu al presei bănățene în Reșița. În cadrul întâlnirii, discuțiile au cuprins o multitudine de aspecte legate nu numai de istoria dar și de prezentul presei, timpul alocat fiind din păcate mult prea sărac pentru o prezentare mai amplă și de aprofundare a subiectelor. Acest fapt dovedește utilitatea și productivitatea acestor întâlniri, însă demonstrează și necesitatea organizării pe viitor a unui asemănător gen de întâlniri pe cât posibil într-un cadru consacrat.
Lucrările, respectiv comunicările și dezbaterile secțiunii, au fost moderate de Dorina Sgaverdia, fondator al Clubului Presei din Banatul de Munte, alături de Emil Stanciu, vicepreședintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR, Teodora Marin, director al Editurii UZP și Ion D. Cucu, președintele filialei județene a UZPR.
Cu acest prilej, Secretarul General al UZPR a oferit principalului organizator al manifestării, fiului fondatorului muzeului, care a preluat și coordonarea acestuia, istoricului dr. Dacian Rancu, o diplomă de excelență din partea UZPR, Medalia Centenară a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și un volum dicționar al Membrilor Academiei Române (1886-2003). În cadrul momentului, Secretarul General al Uniunii a subliniat că aceasta este o modestă formă de exprimare a aprecierii și recunoaștere a meritelor celui care a fost fondatorul și realizatorul acestor remarcabile colecții.
După încheierea conferinței, în cea de-a doua parte a zilei, programul activităților, cu participarea grupului UZPR, a fost dedicat vizitei a mai multor obiective situate în împrejurimi, între care: Muzeul Presei Bănățene și Colecția de Etnografie și Arheologie ,,Almăjul „, ambele din Șopotu Vechi, Ansamblul de mori de pe Cheile Rudăriei, Muzeul Satului din comuna Eftimie Murgu, Mănăstirea Almăj Putna, din comuna Prigor. Îndrumător al acestei incursiuni în istoria și tradiția minunatului spațiu etnocultural, supranumit și ,,Valea Miracolelor”, sau ,,Țara Almăjului”, a fost prof.drd. Mihai Vlădia, președintele Asociației culturale Banatcult din Eftimie Murgu.
Pe 19 octombrie 2024 a avut loc unul dintre evenimentele de certă importanță ale presei din Banat – Conferința Istoricilor din Banatul de Munte, prima parte a Colocviilor Presei din Banatul de Munte, manifestare derulată sub egida UZPR, Filiala Caraș Severin.
În deschiderea manifestării, Ion D. Cucu, președintele Filialei Caraș Severin a UZPR, a urat bun venit oaspeților, menționând prezența membrilor din conducerea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România – vicepreședintele Emil Stanciu, secretarul general Mădălina Corina Diaconu, alături de Teodora Marin, membru în Comisia de atestare profesională: „Aceasta este una dintre cele mai spectaculoase inițiative din zonă, de a menține două proiecte deosebit de utile pentru tot ceea ce înseamnă istoria și presa din zona Banatului, respectiv două colecții de excepție, una de etnografie și tradiții și una care este reunită într-un Muzeu al presei din zona Banatului”.
În continuare, Mădălina Corina Diaconu a oferit o Diplomă de Excelență din partea UZPR Muzeului Presei din Banat, însoțită de Medalia Jubiliară a UZPR, înmânate lui Dacian Rancu, fiul celui care a înființat Muzeul. „Felicitări din partea întregii Uniuni pentru felul în care duceți mai departe această muncă, este un demers extraordinar, despre care o să mai vorbim”. La rândul său, Emil Stanciu a felicitat organizatorii.
Dorina Sgaverdia, coordonator al Clubului Presei din Banatul de Munte, a salutat inițiativa înființării unei secțiuni de carte de presă în cadrul Muzeului: „Ziariștii de la Reșița se află într-o adevărată competiție, cu ei înșiși și între ei, pentru publicarea unor cărți despre profesie și vor dona câte un exemplar din volumele pe care le-au publicat până acum pentru o secțiune de carte de presă în cadrul Muzeului, care este o adevărată carte de vizită pentru Valea Almăjului și pentru Banat în general”.
Evenimentul a avut două părți: întrunirea Clubului Presei din Banatul de Munte și o secțiune a Comunicărilor Conferinței Istoricilor din banatul de Munte. Cei care s-au înscris cu diverse tematici, personalități ale presei și culturii din zonă, au abordat teme referitoare la istoria presei.
Gheorghe Jurma, ziarist, istoric și critic literar, director de editură, s-a referit la începuturile presei din Banat, cu o primă gazetă din 1882, apoi a punctat reperele principale ale evoluției presei din Banat, inclusiv date despre cei mai importanți ziariști din Caraș Severin.
Peisajul publicistic din Banat a fost evocat, de asemenea, de Livia Maginaa, managerul Muzeului Banatului Montan: „Aniversările presei sunt momente și ocazii, alături de alte celebrări naționale, în care își pot găsi locul în muzee expoziții itinerante ale presei. Aceste coaborări pot fi făcute oricând”.
La rândul său, prof. dr. Martin Olaru a menționat problema conservării periodicelor vechi.
Evenimentul s-a încheiat cu discuții și dezbateri pe marginea patrimoniului de ziare și reviste existent în Banat, de o bogăție care nu a fost încă relevată pe deplin.
În fiecare an, în luna decembrie, este celebrată Ziua Mondială a Alimentație, iar tematica fiecărei zile variază de la an la an, concentrându-se pe provocări actuale legate de nutriție, inegalitate alimentară, schimbări climatice și accesul la hrană sănătoasă.
Pentru a marca acestă zi, elevii din clasele liceale de la Liceul „Prof. Bora Tit Liviu” Baru au derulat, în perioada 14-16 octombrie 2024, o campanie de informare și sensibilizare, cu scopul de a crește gradul de conștientizare cu privire la problemele legate de alimentație și de foame în lume, de a promova securitatea alimentară și agricultura sustenabilă, dar și importanța unei alimentații echilibrate axată pe alimente integrale și provenite din surse sustenabile, cu un impact pozitiv asupra mediului,
Campania de informare și sensibilizare a avut ca beneficiari elevii claselor gimnaziale și a inclus o serie de activități educative, pregătite și desfășurate de liceeni, printre care:
Prezentări interactive despre principiile unei alimentații sănătoase, în cadrul căror elevii au învățat despre grupurile de alimente și importanța unei diete echilibrate;
Atelier de nutriție în cadrul cărora s-a discutat despre beneficiile consumului de alimente naturale și despre efectele negative ale alimentelor procesate asupra sănătății;
Eveniment de conștientizare despre problema foametei globale, securitatea alimentară și cum putem contribui la reducerea inegalităților alimentare;
Dezbatere care a vizat adoptarea unei diete sănătoase și echilibrate care să ajute corpul să funcționeze corect pentru a susține funcțiile vitale ale organismului.
Prin această campanie – a ținut să puncteze prof. Karina Hadadea, în calitatea sa de director – liceenii și-au propus să inspire colegilor mai mici cum să adopte obiceiuri care să contribuie la bunăstarea fizică și mentală, cât și o alimentație mai responsabilă din punct de vedere ecologic.
Din partea Biroului de Informare și Relații Publice din cadrul Tribunalului Hunedoara, Irina Ildiko Glăman, în calitatea sa de expert, ne-a transmis pentru o cât mai exactă informare a opiniei publice, că în data de 17.10.2024 Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât:
Numirea doamnei judecător cu grad profesional de curte de apel RĂDOI IONELA SIMONA în funcția de vicepreședinte al Tribunalului Hunedoara, pe o perioadă de 3 ani, începând cu data de 18.10.2024.
Numirea domnului judecător DAVID DAN-ADRIAN în funcția de președinte al Secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Hunedoara, pe o perioadă de 3 ani, începând cu data de 18.10.2024.
Doamna RĂDOI IONELA SIMONA și-a început cariera de judecător în 05.07.2010 la Judecătoria Petroșani, iar din 15.01.2019 până în prezent este judecător în cadrul Tribunalului Hunedoara.
Domnul DAVID DAN-ADRIAN și-a început cariera de judecător în 15.07.2014 la Judecătoria Timișoara. În perioada 19.01.2016 – 31.05.2020 a fost judecător la Judecătoria Deva, iar din 01.06.2020 până în prezent este judecător în cadrul Tribunalului Hunedoara.
Funcții de conducere ocupate: în perioada 25.04.2024 – 17.10.2024 a fost delegat în funcția de președinte al Secției a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Hunedoara
21 octombrie 2024, Reșița, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ / ora 17.00:
„De la PATH la Hudson Yard / New York”: Expoziție de fotografii realizate de Viorica Ana Farkas (Reșița) în vara acestui an, expoziția fiind dedicată împlinirii a 400 de ani a metropolei americane.
21 octombrie 2024, Anina, Galeria Centrului Cultural Muzeistic:
Expoziția de artă plastică cu caracter internațional, dedicată locomotivei cu abur, având motto-ul „Călătorind în timp”. Participă cu lucrări: Marinilda Boulay, Elisa & Ulysses Farias, Beto Nascimento, Eros Pinna, Giba Pinna (toți Brazilia), Peter Reinhardt (Germania), Franco Mora (Italia), Andrade Esau (Mexico), Aparicio Farinha, Amalia Soares (Portugalia), Ramon Moyab (Spania), Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabi Surugiu, Maria Tudur, Tatiana Țibru (toți Reșița), Gabriela Băloiu, Lina Hortolomei, Bădiță Ioan Măric, Elena Ștefănescu, Maria Vintilă (toți Bacău), precum și Mihai Dascălu (Oradea).
23 octombrie 2024, Reșița, Muzeul Banatului Montan / ora 19.00:
Festivalul Internațional „Sabin Pautza”, ediția a XI-a.
Vernisajul expoziției de artă naivă a membrilor Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”. Expun: Viorica Ana Farkas, Niculina Ghimiș, Doina & Gustav Hlinka și Tatiana Țibru.
24 octombrie 2024, Reșița, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ / ora 16:00:
Ziua Națională a Austriei (26 octombrie)
Un reper al Austriei: Capela romano-catolică din Oberndorf bei Salzburg, locul unde, în urmă cu 206 ani , în Crăciunul anului 1818 avea să prindă contur minunatul colind „Stille Nacht = Noapte sfântă“. Cu prilejul Zilei Naționale a Austriei, o expoziție de fotografii realizate de Erwin Josef Țigla.
25 octombrie 2024, Reșița, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ / ora 16.00:
Festivalul Internațional „Sabin Pautza”, ediția a XI-a.
Vernisajul expoziției documentare „Sabin Pautza who’s who in music”.
25 octombrie 2024, Reșița, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ / ora 16.15:
Festivalul Internațional „Sabin Pautza”, ediția a XI-a.
Recital clasa de canto prof. Cornelia Balogh-Remelei, Liceul de Arte ,,Sabin Păuța”, Reșița. Cu elevii: Alberto Arbore (cls. a XI-a), Iasmina Becea (cls. a XI-a), Narcis Căldăraș (cls. a XII-a);
Recital clasa de suflat prof. Adrian Roiban, Liceul de Arte ,,Sabin Păuța”, Reșița. Cu elevii: Rut Macioca (cls. a XI-a, flaut) & Efraim Macioca (cls. a IX-a, clarinet);
La pian: prof. Lorand Balogh-Remelei;
În program: Franz Schubert, Wolfgang Amadeus Mozart & Tiberiu Brediceanu.
26 octombrie 2024, Reșița / Govândari, Biserica Romano-Catolică „Preasfânta Treime“ / aprox. ora 12.00, după Sfânta Liturghie festivă de la ora 11:00:
Jubileu: 20 de ani de la sfințirea Bisericii Romano-Catolice „Preasfânta Treime“ (24 octombrie 2004 – 24 octombrie 2024).
În cadrul programului jubiliar: o expoziție de pictură semnată Gabriela Surugiu, membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“.
În perioada 15-18 octombrie 2024 între orele 10,00 -20,00,în incinta complexului Deva Mall. Etajul 3 Salle d”Or, organizator , Consiliul Județean Hunedoara, Biblioteca Județeană ,,Ovid Densusianu”din Deva și Direcția Generală Anticorupție, Serviciul Județean Anticorupție Hunedoara se desfășoară ,,Salonul Hunedorean al Cărții” ediția a XXIII-a.
Prilej deosebit, ca într-o perioadă frumoasă de toamnă autentică, scriitori, poeți, jurnaliști, iubitori de cultură și art , cititori de toate vârstele și profesii diverse, să se întâlnească, într-un spațiu generos, pentru ca într-o lume a cărților să poată socializa să aibă oportunitatea de a dialoga deschis despre fenomenul creativ și fascinația cuvântului scris cu multă trudă și sudoare.
Deschiderea oficială a Salonului de carte, ora 10,00, și cuvântul de salut pentru participanții și nu numai la acest eveniment de excepție a aparținut domnului Costel Avram, administrator public al Consiliului Județean Hunedoar , care a asigurat că în toate demersurile sale Biblioteca județeană ca o instituție de utilitate publică în slujba comunității, va avea în continuare tot sprijinul necesar, logistic-material, al Consiliului Județean Hunedoara, prin domnul Laurențiu Nistor, președinte. De asemeni un cuvânt de salut a fost adresat din partea Instituției prefectului de către domnul Constantin Fulga, subprefect.
Prezentarea editurilor participante peste 80, din țară și străinătate, pe diverse domenii ne-a fost adusă la cunoștință de domnii Sebastian Bara, manager, Biblioteca Județeană ,,Ovid Densusianu” Deva și Tiberiu Vințan, implicați trup și suflet, oameni de cultură cu notorietare în comunitate.
Pentru prima zi menționăm lucrările prezentate de editura Cetate-Deva. Cine-i ăla Lupu? de Avram Lupu , Avram Iancu-Caracterul European al Revoluției de la 1848-1849 de Gheorghe Firezack. Editura Universitas-Petroșani, Din istoria exploatării și valorificării zăcămintelor de sare din România, de Dumitru Fodor, Mircea Georgescu. Măcelul de la Lupeni din 6 august 1929, Alfabetul relatărilor despre greva minerilor de Marian Boboc. Editura Școala Ardeleană-Cluj-Napoca, România în Uniunea Europeană de Vasile Pușcaș.
Ziua a doua unde am fost prezent fizic s-a dovedit a fi o zi plină și luminată spre înserat de invitați și personalități marcante ale vieții social-culturale din România.
Editura Emia-Deva, a deschis caravana prezentărilor cu albumul monografic al Comunei Ribița în secolul XXI, autor Liviu Lazăr. Au continuat Alexandru Crăciun cu Viața Citatelor, Virgil Iovuța cu Aforisme, Maria Sângerean cu Memoria Clipei-Haiku, Paulina Popa, 700 de poeme-Antologie subiectivă.
Editura Librex-București, Cristian Moșneanu, Nicolae Iorga și francmasoneria.
Editura Vatra veche din Târgu Mureș, manager și editor, colegul nostru de breaslă Nicolae Băciuț, o prezență inedită printre standurile de cărți pe care știu cât de mult le prețuiește. Sarabandia și alte povestiri de Dumitru Hurubă, Nichita Stănescu. Întoarcerea lui Ehghidu- antologie critică, Ziua Limbii Române la Viena-antologie- ambele de Nicolae Băciuț și Transilvania plângând-poeme-Nicolae Crepcia, Revista ,,Vatra veche”.
Ora 16,00.
Surpriza plăcută și frumoasă o adevărată sărbătoare a cărților a constituit-o Casa de Editură Exclusiv-Vulcan, județul Hunedoara, director, editor și jurnalist de vocație europeană și amfitrion bine documentat ne prezintă în serial aparițiile recente: Vise de toamnă, versuri de Mariana Alexandru, Nevindecabilă , versuri de Anca Ciolca, Băcița Mărioara de la Stâna Ștefanu-Dumitru Gălățan- Jieț, Universul Iubirii, versuri, Carmen Pinte, Arderea din cuvânt, versuri, Maria Sângerean-Sibioara, Claudiu Serea, Fluturele. Câte ceva despre oameni. Antologia Festivalul de poezie ,,Ioan Dan Bălan” Petrila 2024, Elisabeta Bogățan, Răsăritul dorului și Lacrima sărutului, de seniorul presei hunedorene, Dorel Neamțu, Mirela Cocheci, (prezentată de cărășanul de neuitat, Ionel Bota, poet, critic literar, membru USR , președinte Clubul Mittel Europa) Sofisme surdo-mute, versuri, deținătoare a Marelui premiu pentru poezie la Concursul Internațional de Creație ,,Eminescu un vis în așteptare” ediția 2023 organizat sub egida UZPR de către Asociația Cultural-Umanitară ,,Luceafărul de Vest” din Timișoara. Toți trei membri ai Filialei UZPR ,,Mihai Eminescu” din Timișoara. În concluzie putem spune că Valea Jiului prin oamenii săi minunați, poate constitui un pilon, un nucleu de spirit care să poată susține vertical, cu voluptate orizontul cultural românesc.
Ora 17,00 Editura Bookzone din București, prin prezentarea reputatului și îndrăgitului actor dar și poet de o remarcabilă sensibilitate și ironie subtilă Horațiu Mălăele, ne-adună și mai mult și mai mulți în jurul microfoanelor, captivați de vocea inconfundabilă a maestrului. Cărțile expuse, Tristețea ploilor, Tehomir, O poveste cam ciudată și alt două povestiri, Poezii și vorbe-n vânt, ne-au convins că merită să le avem în biblioteca personală.
Ora 18,00.Editura Agnos din Sibiu, ne-a oferit un moment de meditație profundă și reevaluare a sentimentelor față de semenii noștri cu care suntem într-o permanentă comuniune de viață și socializare. Preot Constantin Necula, prin cărțile, În vremea aceea și Împăcarea cu tine însuți și preot Francisc Doboș (Editura Bookzone-București) 200 de întâmplări din viața Părinților-Romeo Petrașciuc și poetul Dumitru Cristănuș, cu Cerul pământului, versuri, au încheiat apoteotic o zi care va rămâne în sufletul meu și am convingerea că și în al celor prezenți, ca o secvență memorabilă că nimeni nu este singur pe acest pământ, că tot ceea ce facem noi cu credință și iubire, facem să rămână ceva ca un punct de plecare și sprijin spiritual pentru generațiile viitoare.
Pentru a ne susține toate aceste aprecieri, redăm un pasaj edificator din alocuțiunea rostită de domnul Sebastian Bara, managerul Bibliotecii Județene ,,Ovid Densusianu” Hunedoara-Deva: ,,Salonul Hunedorean al Cărții este un veritabil dar pe care Biblioteca județeană îl face iubitorilor de lectură din județ, este evenimentul cultural-educativ cel mai îndrăgit, cel mai așteptat, un eveniment pe care îl pregătim cu profesionalism cu bucurie și cu un respect deosebit față de prietenii noștri fideli-cititorii. An de an numărul acestora crește, dar acest lucru se datorează printre altele și Salonului Hunedorean al Cărții. Salonul este cu fiecare an ce trece mai bogat, mai aproape de cititori, invitației noastre îi răspund de la an la an tot mai multe edituri din județ și din țară”.
P.S. Desigur nu a lipsit repriza de socializare și sesiunea de autografe în compania multor cunoștințe din domeniul cultural- artistic-jurnalistic.
Gelu Dobrescu, renumit autor de romanțe, poetele Camelia și Maria Ardelean, poeții Dumitru Dumitrescu, Valentin David, Ion Machidon, prezent cu Editura ,,Amurg sentimental” din București, cu o serie de cărți recente reprezentative; Când Dumnezeu este lângă tine de Dragoș Alexe, Istoria proceselor verbale a Societății Literare ,,Al.Vlahuță” de la Liceul ,,Decebal din Deva” autor, MIron Țic, din Ilia-Deva, Călăuze divine, de Gabriela Alef Machidon, Antologia Concursului de creație literară ,,Vara visurilor mele” organizat de revista ,,Amurg sentimental”. poet și istoric, Mihai Istudor, Sorin Micuțiu, Cristina Zainea, Loredana Juglea, poet și jurnalist, redactor, Ziarul Văii Jiului. Mulțumim tuturor celor implicați în organizarea impecabilă a acestui eveniment de excepție. Simpozionul Hunedorean al Cărții, continuă cu lucrări de referință, sub semnul unei toamne mai frumoasă ca niciodată!
UZPR CARAS SEVERIN 
