• UZPR

Ședința de Consiliu Director al UZPR din 11 noiembrie 2024, întrunită statutar, a avut pe ordinea de zi mai multe teme de actualitate pentru activitatea Uniunii.

Președintele Sorin Stanciu a menționat faptul că la 31 octombrie 2024, UZPR înregistrează o situație financiară stabilă, cu excedent. De asemenea, s-a referit la situația acordării adeverințelor prin care jurnaliștii pensionari pot beneficia de indemnizația prevăzută de legea 8/2006. Menționând fluxul constant de înscrieri în UZPR, 472 de la începutul anului, președintele UZPR a reliefat faptul că majoritatea sunt tineri: „Doar de la preluarea mandatului noii conduceri am înregistrat 138 de membri noi, ceea ce reflectă inteesul tinerilor noștri colegi pentru calitatea de membru al UZPR”.

Ruxandra Săraru a detaliat pe marginea activității Comisiei de acordare a Premiilor UZPR pe anul 2024, care va avea loc pe 18 noiembrie, la Teatrul „Ion Creangă” din București, prezentând lista celor care vor primi distincțiile, precum și argumentația care a stat la baza deciziei juriului pentru fiecare caz în parte.

Considerând selecția pentru acordarea distincțiilor UZPR foarte judicioasă, Adrian Ursu a propus o extindere a invitației de a participa la festivitate pentru studenții de la Facultatea de Jurnalism, precum și înființarea unei secții de corespondenți de război în cadrul Muzeului Militar.

La rândul său, Mircea Pospai a felicitat juriul pentru selecția jurnaliștilor care vor fi premiați de UZPR, reliefând „structura cuprinzătoare, care include toate domeniile presei”.

Andreea Crețulescu a menționat necesitatea relaxării regulilor de acordare a distincțiilor UZPR și spre numele sonore ale tinerilor jurnaliști de investigație, cu activitate recunoscută.

Cornel Cepariu a observat că jurnalismul din teritoriu nu este reflectat suficient de pregnant în lista finală a premianților Uniunii. În context, Monica Zvirjinschi a propus conceperea unui regulament distinct pentru premierea excelenței în jurnalism, în așa fel încât să fie extinsă aria de acoperire, precum și instituirea de către UZPR a unor premii separate, pentru activitatea filialelor care include tot spectrul evenimentelor culturale și sociale în care sunt implicați membrii Uniunii. Președintele Sorin Stanciu a menționat necesitatea ca noul regulament să fie trimis în teritoriu, pentru aprobarea de către filiale.

Referindu-se la faptul că lista celor selectați pentru premiere „acoperă tot spectrul media”, Claudius Dociu a propus organizarea în viitor a unor Gale ale Premiilor UZPR și în teritoriu.

În continuare, Marian Nencescu s-a referit la rezultatele acțiunii de evaluare a publicațiilor care vor apărea sub egida UZPR. Până în prezent, s-au înscris pentru acordarea egidei Uniunii un număr de 41 de publicații din țară și din străinătate, respectiv reviste (mai puțin ziare), site-uri culturale, emisiuni culturale ale unor posturi de radio. După evaluarea provizorie, un număr de 25/26 de publicații selectate vor fi evaluate de o comisie specială, alcătuită din Mădălina Corina Diaconu, Marian Nencescu, Dan Constantin, Lavinia Betea, Teodora Marin, Adrian Suciu, din perspectiva încadrării în criteriile generale de acordare a egidei: periodicitatea, performanțele culturale și artistice, calitatea textelor publicate, notorietea Comitetelor de redacție, a colaboratorilor, structura publicistică, genurile abordate. Lista finală va fi prezentată spre aprobare Consiliului Director în perioada următoare.

Lavinia Betea a propus extinderea colaborării membrilor UZPR și filialelor cu studenții la facultățile de Jurnalism din București și din țară, inclusiv cu cele private.

Emil Stanciu a anunțat proiectul „Bucureștiul creativ”, derulat cu fonduri europene, din care UZPR ar urma să facă parte și a menționat că va anunța detaliile în viitoarea ședință de Consiliu Director.

Ședința a fost încheiată de Mădălina Corina Diaconu, care a îndemnat colegii să implice UZPR în conferințe, mese rotunde, proiecte și parteneriate cât mai diverse.

Următoarea ședință de Consiliu Director va avea loc pe 9 ianuarie 2025.

Roxana Istudor

Foto: Marius Simion

Polițiștii IPJ Hunedoara sprijină unitățile școlare în înființarea patrulelor școlare, care vor desfășura activități preventive și de fluidizare a traficului rutier în zona adiacendă unităților de învățământ.

În contextul creșterii cotelor de trafic rutier în apropierea unităților de învățământ și al preocupării crescute pentru siguranța elevilor, polițiștii Serviciului Rutier Hunedoara – după cum ne relata comisarul șef, Bogdan-Gabriel Nițu, în calitatea sa de purtător de cuvânt – sprijină o nouă inițiativă: înființarea patrulelor școlare în zonele cu trafic intens din apropierea școlilor. Proiectul, dezvoltat în colaborare cu unitățile școlare, autoritățile locale și comunitățile de părinți, are scopul de a asigura o mai bună protecție a elevilor pe drumul public, la intrarea și ieșirea din unitățile școlare.

Patrulele școlare, formate din câte 6 elevi voluntari și un profesor coordonator, vor asigura dirijarea traficului în zonele aglomerate, supravegherea traversării pietonilor și monitorizarea respectării regulilor de circulație de către șoferi. Aceștia vor fi instruiți să gestioneze situațiile de trafic și să ofere sprijin pietonilor pentru o traversare sigură, întreaga activitate fiind permanent supravegheată de polițiști rutieri.

Prima patrulă școlară a acționat în preajma Școlii Gimnaziale Mircea Sântimbreanu din municipiul Brad. Elevii unității de învățământ au fost entuziasmați de această inițiativă, prin care  polițiștii își propun să contibuie la asigurarea unui trafic rutier sigur pentru elevi, mai ales în intervalele orare de vârf, când copiii și părinții se deplasează către școală sau pleacă acasă.

În cadrul acestei inițiative, elevii voluntari vor participa la cursuri de instruire susținute de polițiști rutieri, în care vor învăța cum să sprijine la dirijarea traficului și să fie un exemplu de respectare a regulilor rutiere.

De asemenea, proiectul prevede organizarea unor campanii de informare în școli și distribuirea de materiale informative pentru a conștientiza importanța siguranței rutiere în rândul tinerilor și va fi extins și la alte unități de învățământ din județ. 

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

Este încă o autentică atmosferă de toamnă, iar la Palatul Copiilor Deva – Structura  Hațeg, elevii vin cu mult drag, atât cei vechi cât și cei noi, adică boboceii.

Încetul cu încetul – spunea recent prof. Adriana Trif Vințan – ne-am intrat în ritmul activităților, lăsând zburdălnicia și călătoriile din vacanța de vară, închise bine în sipetul amintirilor.

Noutățile din Clubul Copiilor Hațeg sunt prezente. Din acest an școlar în cadrul cercului de muzică vocal-instrumentală au apărut două grupe de extra cerc și anume o grupă de teatru și o grupă de atelierul fanteziei.

După cum se știe, teatrul merge „mână în mână” cu muzica și ca viitori soliști vocali, elevii trebuie să cunoască foarte bine expresivitatea, mimica și gestica corporală care, la rândul lor transmit foarte mult alături de vocea interpretului.

Atelierul fanteziei este grupa unde încercăm pe cât posibil să dăm viață diferitelor obiecte reciclabile, să ne punem fanteziile în aplicare, iar ceea ce facem să îmbucure familia sau persoanele care primesc aceste obiecte.

Cercurile de dans clasic, informatică, cultură și civilizație engleză și pictură-desen se derulează exact ca în anii trecuți, fără modificări.

Mulți dintre elevi s-au înscris la ,,Balul bobocilor” de la Liceul Teoretic  „I.C. Brătianu” din Hațeg, liceu cu care noi avem un parteneriat și o colaborare deosebită de foarte mulți ani.

Pe lângă elevii care au participat ca și concurenți, Saviana Drămnesc, una dintre elevele noastre talentate a susținut două momente de solo, unul de  dans și unul vocal.

De asemenea, în perioada de vacanță, cercul de muzică a participat la Concurs Național „Do SummerArt” Ediția a II-a Online unde am obținut premiul I cu Saviana Drămnesc și un premiul II cu un  duet format din Maria Dănescu și Lucas Mircea.

Mare ne este bucuria că încă mai sunt copii care vor să facă ceva creativ pe lângă școală și butonatul telefoanelor.

Va urma să se desfășoare ,,Carnavalul toamnei ”, o activitate la care participăm cu toate cercurile și prin care ne luăm rămas bun de la timpul frumos și suntem fericiți de roadele dăruite de ogor. Aici vom cânta, dansa și susține diferite jocuri distractive. Bineînțeles vom degusta din bunătățile toamnei.

 

Au consemnat:

Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

 

Programul pentru perioada 9 – 11 noiembrie 2024:

 

9 noiembrie 2024, ora 11.00, Biserica Romano-Catolică „Sfântul Martin de Tours”, Brezon:

Sfântă Liturghie de hram, cu prilejul sărbătoririi Sfântului Martin de Tours, cu păr. Tiberiu Szabó (Anina / Oravița).

 

9 noiembrie 2024, ora 12.00, spațiul din fața Bisericii Romano-Catolice „Sfântul Martin de Tours”, Brezon:

Program cultural cu prilejul hramului, al sărbătoririi Sfântului Martin de Tours, cu participarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

9 noiembrie 2024, ora 14.00, sediul Asociației Umanitare Germane „Hennemann” Vârșeț / Serbia:

Întâlnire de lucru a responsabililor asociației din Vârșeț cu președintele Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin în vederea încheierii unui parteneriat între cele două organizații ale comunităților germane din regiune.

 

9 noiembrie 2024, ora 15.00, Universitatea „Partium” Oradea:

Participarea grupului muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas) la programul aniversării a 30 de ani de activitate ai corului Forumului Democrat al Germanilor din Oradea.

 

10 noiembrie 2024, începând cu ora 16.00, Memorialul Revoluției din Timișoara și Casa „Adam Müller-Guttenbrunn” Timișoara:

35 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989. 

La invitația Fundației Corneliu Coposu, președintele Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin participă la evenimentele organizate cu prilejul celei de a VII-a ediții a Galei Corneliu Coposu.

 

11 noiembrie 2024, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

106 ani de la terminarea Primului Război Mondial

Expoziție de fotografii din colecția Erwin Josef Țigla, reprezentând câteva dintre monumentele din Banatul Montan, ridicate în amintirea victimelor celor două conflagrații mondiale.

Expoziție de filatelie dedicată Primului Război Mondial, din colecția Erwin Josef Țigla.

 

11 noiembrie 2024, ora 17.00, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii“ Reșița:

Devoțiune cu prilejul sărbătoririi Sfântului Martin de Tours.

 

Programm für die Zeitspanne 29. – 31. Oktober 2024:

 

9. November 2024, 11:00 Uhr, römisch-katholische „St. Martin von Tours “-Kirche, Bresondorf:

Kirchweihmesse zum Fest des Heiligen Martin von Tours (11. November), mit Pfr. Tiberiu Szabó (Anina / Orawitza).

 

9. November 2024, 12:00 Uhr, Platz vor der römisch-katholischen „St. Martin von Tours “-Kirche, Bresondorf:

Kulturprogramm zum Kirchweihfest, mit der „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

 

9. November 2024, 12:00 Uhr, Sitz des Deutschen Humanitären Vereins „Hennemann” Werschetz / Serbien:

Arbeitsbegegnung zwischen den Vereinsleitern in Serbien und dem Vorsitzenden des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen in Anbetracht der Unterschreibung einer Partnerschaft zwischen den beiden deutschen Vereinen.

 

9. November 2024, 15.00 Uhr, Universität „Partium” Großwardein:

30 Jahre Chor des Demokratischen Forums der Deutschen in Großwardein. Die „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas) nimmt teil in Vertretung der Banater Berglanddeutschen.

 

10. November 2024, ab 16.00 Uhr, Gedenkstätte der Revolution in Timișoara und „Adam Müller-Guttenbrunn”-Haus Temeswar:

35 Jahre Dezember-Revolution von 1989.

Auf Einladung der Corneliu-Coposu-Stiftung, nimmt der Vorsitzende des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen an den Veranstaltungen innerhalb der Gala, Corneliu Coposu gewidmet, VII. Auflage, teil.

 

11. November 2024, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

106 Jahre seit dem Ende des Ersten Weltkriegs: Präsentation der Fotoausstellung von Denkmälern, die dem I. und II. Weltkrieg gewidmet wurden und sich im Banater Bergland befinden (Autor: Erwin Josef Țigla) und einer Philatelie-Ausstellung zum I. Weltkrieg (Sammlung Erwin Josef Țigla).

 

11. November 2024, 17:00 Uhr, römisch-katholische „Maria Schnee“-Kirche, Reschitza:

Andacht zum Fest des Heiligen Martin von Tours.

• UZPR

În Reșița, în urmă cu 90 de ani, în luna octombrie 1934, apare primul număr al revistei „Reșița pitorească” – o revistă de turism, într-o ținută grafică impecabilă, cu numeroase imagini fotografice înfățișând fermecătorul peisaj al Munților Banatului.

Pe coperta a doua din interiorul revistei apare următorul cartuș: Reșița pitorească. Revistă de turism, Anul I, nr.1, octombrie 1934, apare trimestrial.

Organ de propagandă al Societății de turism ale S.S.U.D.R. (Societatea Sportivă a Angajaților de la Uzinele și Domeniile din Reșița). Tipografia Carol Otzimaș Bocșa Montană. Cenzurat. 20 lei.

Redactor Gheorghe COȘMA – care semnează și articolele ,,Peștera Stîrnicului” și „Cascadele Beușniței”. Format A4 (31/22cm). Clișeele executate la zincografia ,,Tizian” din Cluj.

„Întâiul cuvânt” al revistei anunță programul și scopul acestei publicații: „Vom contribui nu numai la prospectarea turismului, grăbind roadele sale, ci cunoscându-le întregul mândru pământ românesc, sufletele noastre desfătate în cuprinsul naturii se vor înălța în dragostea sfântă de Țară – inima turismului”.

Spicuim din cele 32 de pagini, titluri semnate de cunoscute personalități: „Turismul, factor de educație și progres” de Valeriu Pușcariu, „Bârzava” de I. Simionescu, „Peștera Comarnicului” de Ernest Balog, „Un puieț de molift și… un gramofon” de C. „Regiunea noastră” de Alexandru Tietz, „Turismul în țara cântecului” de Ilie Rusmir, „Carașul vânătoresc” de Dr. Ioan Bolboca, „Peisaj de lăstuni” de O.S. „Din trecutul Reșiței” de Gheorghe Cimponeriu, „Sus, pe Semenic” de G.C. „Ocna de Fier” de Gheorghe Dinteanu, „Educația fizică” de Ana Popovici.

Ecouri în presa vremii despre revistă

Revista bănățeană ,,Fruncea” , anul I, nr. 2, din 8 decembrie 1934, consacră un amplu articol despre apariția revistei de turism „Reșița pitorească”, p.2, iată ce scrie autorul articolului, care semnează g.e.h.: „A fost o surpriză. O foarte plăcută surpriză apariția primului număr la începutul lui Noiembrie. Într-o tipografie obscură de provincie să iasă o revistă așa de bine din punct de vedere tehnic și așa bogată în conținut… S-a văzut imediat că redactorul noului organ-dl. George Cosma-nu poate fi un debutant în publicistică. Gustul fin în aranjarea materialului desvălește pe acelaș incorigibil animator de energii, ori unde îl poartă dorul de orizonturi noi și neexplorate.”

În cuprinsul articolului, autorul se referă la conținutul revistei: „În cele 32 de pagini, întâlnim tot condee bune, nume cunoscute: Valeriu Pușcariu, Prof.univ. I. Simionescu, Dr. E. Balog, George Cosma, A Tietz, Prof. Ilie Rusmir, Dr. Ioan Bolboca, Prim-inspector Gheorghe Cimponeriu, Gheorghe Dinteanu, Prof. Ana Popovici, George Crăiniceanu etc. Iar cât privește fotografiile, regretăm că nu le putem avea și în ilustrate-poștale, să le trimitem la toți prietenii….

În finalul articolului: „Reșița pitorească” apare trimestrial (Redacția: Bul. Regina Maria 15, Reșița). Așteptăm cu nerăbdare și numărul 2! Încă două luni de așteptare…”.

Din informațiile pe care le deținem, culese în anul 1980, nu a mai apucat niciun număr.

Ideea apariției unei reviste de turism – se menționează în prezentarea ziarului „Glasul muncitorului român”, din 23 decembrie 1934, p.2, – „nu este rea. Este chiar bine-venită. Mai ales pentru reșițeni, care sunt așa mari amatori ai turismului. Apariția acestei reviste este și o bună reclamă pentru Reșița, prin multitudinea și prin frumusețea clișeelor din revistă.”

De asemenea, despre revista „Reșița pitorească” găsim consemnări în periodicele: „Universul” din 13 octombrie 1934, p.316; „Patria” din 26 iulie 1934, p.94; „Dimineața” din 16 iulie 1935, p.218; „Țara noastră” din 13 octombrie 1935, p 90; „Renașterea Bănățeană” din 28 martie 1992, p.321; „România liberă” din 15 februarie 1973, p.79; „România pitorească” din 1 februarie 1980, p.39; „Almanah turistic 1982”, p.83; „Almanah turistic 1984”, p.78; „Flamura” din 25 septembrie 1984, p.96 etc. – majoritatea prezintă revista care apare în condiții grafice deosebite, concurând cu revistele turistice consacrate din Occident și cu interesante articole despre frumusețile Munților Banatului.

În paginile din finalul revistei sunt spicuiri din:

• „Pe plaiuri de munte” de I. Simionescu,

• „Speologia” de G. G. Racoviță,

• „În Banat” de Vasile Goldiș,

• „Cartea munților” de Bucura Dumbravă,

• Rezultatul concursului de tir,

• Cercetășie,

• Viața sportivă: Fotbal, Box, Atletism, Gimnastică.

• Informațiuni.

Pe copertă este înfățișată Cascada mare a Beușniței, din Munții Aninei. Analizând din punct de vedere jurnalistic, în revistă găsim multă informație științifică, apropiată de presă științifică, apoi, ca gen jurnalistic din perioada interbelică, sunt prezente reportajul de călătorie, itinerariile turistice prezentate.

De asemenea, nu lipsește reclama turistică (Stațiunea Aurora Banatului, Sommerfrische), sau reclame industriale și comerciale – Uzinele și Domeniile Reșița (U.D.R.) – pe două pagini; reclame culturale și a ziarelor locale („Cinema Cultural” și ziarele: „Națiunea” și „Glasul muncitorului din Reșița”) precum și o reclamă financiară: Împrumutul de înzestrare a Țării 4 ½%  din 1934 a Ministerului finanțelor (1 pagină), astfel că în cuprinsul revistei sunt înseilate patru pagini de reclame.

Revista „Reșița pitorească” a devenit o raritate în peisajul periodicelor din perioada interbelică.

prof. univ. dr. Martin OLARU

7 noiembrie 2024, ora 19:00, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița:

Expoziție „De prin timpuri trecute…“: Din istoria aparatelor de radio, a pick-up-urilor și a casetofoanelor. Din colecția: Eugen Ernest Hertz (Bocșa).

Incursiuni muzicale: grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

 

7. November 2024, 19.00 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:

Ausstellung „Von anno dazumal…“: Aus der Geschichte der Radioapparate, der Pick-ups und der Kassettenrecorder. Aus der Sammlung von Eugen Ernest Hertz (Bokschan).

Musikalische Einlagen: die „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas).

 

Lucrare prezentată de prof. Tudor DEACONU, membru UZPR Filiala Caraș-Severin, la secțiunea Presă din cadrul Conferinței Istoricilor din Banatul de Munte (a III-a ediție), 19 octombrie 2024, Șopotu Vechi.

Conferința a fost organizată de către Primăria și Consiliul Local Dalboșeț, sub coordonarea istoricului Dr. Dacian Rancu, în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Muzeul Banatului Montan Reșița.

Spre deosebire de edițiile anterioare, în acest an manifestarea a cuprins în desfășurarea sa și participarea  Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș Severin, prin membrii ai filialei, alături de reprezentanți ai conducerii sale centrale. Participarea a constat în cuprinderea primei părți a Colocviilor presei din Banatul de munte în lucrările conferinței, aceste colocvii fiind organizate de către Clubul Presei din Banatul de Munte al filialei UZPR Caraș Severin. (https://uzprcarasseverin.org) 

Postat de metarsis în Anunțuri evenimente 

„MICII MARI JURNALIȘTI” ed.a IlI-a, Reșița, 2025

CUVINTE CARE CONTEAZĂ – CONCURS DE INTERVIURI  „OANA CENAN GLĂVAN”

Societatea pentru Cultură METARSIS, Uniunea Ziariştilor Profesioniști din România, Uniunea Ziariștilor Profesioniști – Filiala Caraş-Severin, Inspectoratul Şcolar Județean Caraș-Severin, Biblioteca Județeană  „Paul IORGOVICI” Caraş-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Caraş-Severin, Forumul Democratic al Germanilor din Caraș-Severin  organizează  CONCURS DE REPORTAJE  „DORU DINU GLĂVAN” și CONCURS DE INTERVIURI  „OANA CENAN GLĂVAN”  „Micii mari jurnalişti” ed.a III-a 2025,  „Cuvinte care contează”.

Concursul își propune să descopere, să pună în valoare și să promoveze talente provenite din rândul elevilor cărășeni, clasele V-VI, VII-VIIl şi IX-XII. Recomandăm ca reportajele și interviurile să se axeze pe personalități marcante  și realitățile județului Caraș-Severin sau a oraşului Reşița aflat, evident, într-o etapă de redefinire economică, industrială, socială și culturală, relevând legăturile tinerei generații cu „Cetatea de Foc” în anul 254 de istorie industriala; să surprindă actualitatea în mod autentic, plastic, cu atitudine. Reportajele scrise si interviurile avand ca titlu „Cuvinte care contează” pot să evoce personalități, evenimente sau aspecte din realitatea cotidiană redând legătura emoțională, afectivă, pozitivă a tinerilor cu locuri, oameni, culturi, etnii, popoare și chiar țări.

Concursul își  propune să mențină vie amintirea ziaristului, corespondentului, jumalistului Doru Dinu Glăvan (07 iunie l946- 31 octombrie 2021) și a jurnalistei Oana-Maria Cenan- Glăvan ( 17.07.1973- 07.11.2023).

Textele pentru clasele: V-VI vor avea min. 16 rânduri- max. 32 rânduri, clasele VII-VIII şi IX-XII min. 32 rânduri- max. 96 rânduri. Acestea vor fi însoțite de datele de indentificare ale autorului: nume, prenume, clasa, şcoala, profesor coordonator, telefon şi adresa de e-mail  şi vor fi transmise în font 12 Normal, Times New Roman, spațiere 1.5.la data de 01.06.2025 pe adresa de mail: contact@metarsis.ro sau în scris pe adresa Societatea pentru Cultură  METARSIS, Reşița, str. Libertății 13- Libraria Semn de Carte, jud. Caraş-Severin.

Interviurile realizate de elevi vor fi însoțite de aceleași date de indentificare și vor fi trimise, pe aceeași adresă, în format digital.

Un juriu de specialişti va acorda următoarele premii pe categorii de concurenți:

Premiul I, II, III, Mențiune pe cele două secțiuni REPORTAJ și INTERVIU

Se vor acorda:

Premiul Societății pentru Cultură METARSIS

Premiul UZPR filiala Caraş-Severin

Premiul Bibliotecii Județene „Paul IORGOVICI”

Premiul familiei Cenan- Glăvan

Premiile vor fi publicate pe site-ul UZPR București, pe Podcast-ul Radio UZP România și în revista REFLEX- artă cultură civilizație care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România.

Reportajele și interviurile realizate vor fi trimise până la data de 01.06.2025 pe adresa de mail: contact@metarsis.ro sau în scris pe adresa Societatea pentru Cultură  METARSIS, Reşița, str. Libertății 13- Libraria Semn de Carte, jud. Caraş-Severin.

Gala de premiere: 07. 06.2025, ora 14:00,  la sediul din Lunca Bârzavei al Bibliotecii Județene ,,Paul IORGOVICI”.

Muzeului Presei Bănățene inițiat de profesorul Gheorghe Rancu Bodrog, a fost inaugurat în data de 7 octombrie 2023, fiind constituit în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) și cu Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat (APPRBl).Este primul muzeu de acest gen înființat în arealul Banatului Montan.

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Dacian Rancu la Conferința Istoricilor din Banatul de Munte (a III-a ediție), 19 octombrie 2024, Șopotu Vechi.

Spre deosebire de edițiile anterioare, în acest an manifestarea a cuprins în desfășurarea sa și participarea  Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș Severin, prin membrii ai filialei, alături de reprezentanți ai conducerii sale centrale. Participarea a constat în cuprinderea primei părți a Colocviilor presei din Banatul de munte în lucrările conferinței, aceste colocvii fiind organizate de către Clubul Presei din Banatul de Munte al filialei UZPR Caraș Severin. (https://uzprcarasseverin.org) 

5 noiembrie 2024, ora 13:00, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița:

37 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 1987)

32 de ani de creație artistică germană contemporană la Reșița

Salonul de toamnă: Expoziție de artă plastică, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă Viorica Ana Farkas (Reșița), Livia Frunză (Reșița), Niculina Ghimiș (Reșița), Adina Ghinaci (Reșița), Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), Doina & Gustav Hlinka (Reșița), Eleonora & Gabriel Hoduț (Reșița), Nik Potocean (Bocșa), Gabriela Surugiu (Reșița), Maria Tudur (Reșița) și Tatiana Țibru (Reșița);

Expoziție a cercului de sculptură „Jakob Neubauer“ (coordonator: George Molin).

 

5 noiembrie 2024, ora 15.00, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sala expozițiilor temporare de la Clubul Pensionarilor Oravița:

20 de ani, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița

Expoziție de artă plastică dedicată Bibliotecii Germane, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și invitații lor.

Istoricul, scriitorul și omul de cultură dr. Ionel Bota (Oravița) prezintă personalitatea lui Sim. Sam. Moldovan (*21 mai 1884 – †30 iunie 1967), cu prilejul împlinirii anul acesta a 140 de ani de la naștere.

 

 

5. November 2024, 13:00 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:

37 Jahre Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ (19. November 1987)

32 Jahre deutsche Kunstkreise in Reschitza

Herbst-Kunstsalon: Vernissage mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: Doina & Gustav Hlinka). Es stellen aus: Viorica Ana Farkas (Reschitza), Livia Frunză (Reschitza), Adina Ghinaci (Reschitza), Flavia Beatris Grădinaru (Reschitza), Niculina Ghimiș (Reschitza), Doina & Gustav Hlinka (Reschitza), Eleonora & Gabriel Hoduț (Reschitza), Nik Potocean (Bokschan), Gabriela Surugiu (Reschitza), Maria Tudur (Reschitza) und Tatiana Țibru (Reschitza).

Ausstellung des Holzschnitzerei-Kreises „Jakob Neubauer“ (Koordination: George Molin).

 

5. November 2024, 15:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Ausstellungssaal des Rentnerclubs Orawitza:

20 Jahre deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche Bibliothek „Alexander Tietz“ Reschitza

Kunstausstellung, der gefeierten deutschen Bibliothek gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka) und ihrer Gäste.

Der Historiker, Schriftsteller und Kulturförderer Dr. Ionel Bota (Orawitza) stellt die Persönlichkeit von Sim. Sam. Moldovan (*21. Mai 1884 – †30. Juni 1967), anlässlich des 140. Geburtstags im Jahr 2024, vor.

 

 

• UZPR

Cel mai recent număr al revistei „Muzeul Presei Românești”, nr.15/2024, etalează o gamă variată de subiecte, dedicate istoriei presei românești, culturii, educației și jurnalismului de atitudine. Această publicație apare sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

Articolul de fond evocă sensurile actuale ale cuvântului „muzeu”, mutațiile semantice și evoluția conceptului propriu-zis, încât el să acopere inclusiv obiectul de activitate al unui muzeu virtual dar și pe cel  al unuia imersiv, respectiv al unei reviste de specialitate. Înțelesurile avute în timp de termenul „muzeu” fac toate trimitere la ~înțelesul~  sensul de odinioară al cuvântului Muzeion, adică loc de întâlnire al muzelor: literatură, pictură, artă, muzică, etc., acest spațiu fiind dedicat tuturor slujitorilor literaturii și științei, fie ei jurnaliști, oameni de cultură sau cercetători.

În primele pagini ale revistei consemnăm alegerea pentru următorii patru ani a domnului Sorin Stanciu în funcția de Președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, cât și structura Consiliului Director, în urma Adunării Generale de Alegeri a UZPR întrunită statutar în data de 20 iulie a.c. în aula Universităţii Ecologice Bucureşti. În discursul său de după alegere, președintele UZPR a subliniat cu tărie că idealul său, în perioada în care a condus Uniunea, va fi totodată și crezul său în continuare: „UZPR suntem noi, toți, egali!”.

Acest număr al publicației aduce detalii semnificative din activitatea desfășurată de revista TOP Business, precum și din activitatea Radioului ProDiaspora, cu referire specială la cunoscutul jurnalist Constantin Dumitru și a doamnei Gabriela Raucă, ambii membri ai UZPR. Sunt găzduite contribuții prestigioase ale unor membri ai uniunii noastre: George Roca (corespondență din Australia), Ionel Novac, prof. univ. dr. Ioan N. Roșca, dr.ist. Ion Constantin, dr. Constantin Corneanu, Tanța Tănăsescu, dr. Laurențiu-Ștefan Szemkovics,  Dan Toma Dulciu, Daniela Șontică. Ne bucurăm și de contribuțiile unor apreciați jurnaliști și scriitori, precum Iftimie Nesfântu sau Dumitru Ichim (corespondență din Canada). Revista conține de asemenea file de jurnal de călătorie în Spania, un interviu realizat în Australia, eseuri de istorie a presei românești, prezentarea unor evenimente expoziționale, apariții editoriale, prezentări de scriitori etc. Menționăm și valoroșii contributori Nicoleta Milea, Laura Hant și Dumitru-Tudor Tănăsescu.

Ne amintim că primul cronicar al balurilor de altădată, la care participau românii, nu a fost nici Claymoor, nici Bacalbașa, ci Eminescu, gazetarul, care descrie cu lux de amănunte desfășurarea balurilor comunității românești de la Viena, organizate de „România Jună”  (1876, 1877). Primul bal al presei, „extraordinar de frumos” spune C. Bacalbașa, desfășurat  la sfârșitul lunii ianuarie 1882 la Teatrul Național din București, s-a ținut sub președinția prințului G. Bibescu. El s-a ținut în folosul victimelor incendiului ce s-a produs la 4 ianuarie 1882 la Circul Krembser, aflat pe Bulevardul Elisabeta. Inițiatorii acestui act de solidaritate au fost politicieni, jurnaliști și artiști: George Filipescu, Emil Costinescu, Theodor Aman, Emile Galli, Frédéric Damé, Al. Ciurcu etc.

Revista poate fi citită online la următoarea adresă: https://tantatanasescu.blogspot.com

Tanța Tănăsescu, redactor-șef

Dan Toma Dulciu, director editorial

(Revista UZP, nr. 35/2024)

• UZPR

Sâmbătă, 2 noiembrie a.c., în toate cimitirele din Timișoara s-au aprins lumânări și s-au ținut slujbe de pomenire, prăznuindu-se așa cum se cuvine Moșii de toamnă. Chiar la ceasul al 12-lea, din miez de zi, în cimitirul din Calea Șagului, preotul vicar dr. Ionel POPESCU, (membru UZPR), asistat de prof. Nicolae Șincari, și-a început slujba tradițională la mormântul familiei Glăvan. În ultimii ani, membrii UZPR Filiala „Valeriu Braniște” Timiș s-au obișnuit cu acest loc, în care au poposit mereu cu durere. Astfel, în urmă cu trei ani, în 31 octombrie 2021, se stingea din viață distinsul jurnalist Doru Dinu Glăvan, fost președinte al UZPR. La mai bine de doi ani, în 7 noiembrie 2023, Radio Reșița anunța oprirea definitivă a microfonului celei care le-a fost colegă atât de dragă: Oana Maria Glăvan (căs. Cenan). Doi remarcabili jurnaliști, tată și fiică, voci de radio atât de îndrăgite, au plecat pe drumul fără de-ntoarcere, mult prea devreme, lăsând în urmă o familie îndurerată și-o lume mai sărăcită de oameni buni.

După cum este rânduiala, la terminarea slujbei parastasului, preotul rostește câteva cuvinte despre enoriașii pomeniți. De această dată, asistența, alcătuită din membrii familiei îndurerate, foști colegi, prieteni cunoscuți, a putut urmări cu emoție două intervenții remarcabile. Prima a fost, așa cum este firesc, a preotului. Doar că, de acestă dată, preot a fost o personalitate marcantă, cu un înalt prestigiu în comunitatea monahală bănățeană. Recent, părintele dr. Ionel Popescu, vicarul eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei și preot paroh la parohia Iosefin, din orașul de pe Bega, a fost sărbătorit la împlinirea a 69 de ani de viață și 40 de ani de slujire neîntreruptă la Sfântul Altar al Bisericii Ortodoxe. O viață dedicată Bisericii, învățământului teologic preuniversitar și universitar, dar și administrației bisericești de la centrele eparhiale din Caransebeș și Timișoara. Datorită activității publicistice excepționale a devenit în timp și un membru activ al UZPR. Frumoasele cuvinte adresate mulțimii, au avut un conținut inedit, atât legat de relația apropiată pe care a avut-o personal cu familia Glăvan, dar și despre relația familiei cu biserica. De neuitat rămâne prezența, încă din copilărie, a lui Doru Dinu Glăvan în parohia Timișoara-Iosefin, dar și excepționala implicare a jurnalistului de carieră – fost președinte al UZPR, în sprijinirea activității bisericii, în dezvoltarea relațiilor cu românii creștini de pretutindeni, toate laolaltă reprezentând o dovadă perenă a calității sale de bun român, de bun creștin.

A doua intervenție a fost din partea grupului de membri UZPR prezenți, prin discursul emoționant al domnului președinte al Filialei „Valeriu Braniște” – Timiș, conf.dr. Ioan David, care a evocat mai mult componenta jurnalistică a carierei celor doi oameni de radio comemorați. Contextul abordării a fost dat și de faptul că în ajunul zilei de pomenire, Radio România sărbătorea 96 de ani de existență neîntreruptă. De aceea, nu trebuie uitat faptul că omul de radio Doru Dinu Glăvan a fost cel care s-a zbătut și care a înființat postul Radio Reșița, care și-a început emisia în ziua de 12 iunie 1996. Era pe-atunci realizator de radio pentru București şi în același timp conducător al postul de radio de la Reșița. Alături de tatăl-mentor, vocea fiicei Oana Maria Glăvan Cenan, a contribuit pe deplin la succesul pe care îl are și azi postul Radio România Reşiţa, post care transmite 24 de ore în fiecare zi, pe frecvența bine-cunoscută de 105,6 MHz. Acum, acest post de radio este ascultat de peste 2 milioane de oameni de pe întreg întinsul Banat istoric, oferind la zi informații culturale, utilitare, sociale, economice și sportive. Remarcabile sunt și emisiunile săptămânale multiculturale, realizate în limbile minorităților etnice: rromani, slovacă, maghiară, ucraineană, croată, sârbă, germană și cehă. Jurnalistul de înalt profesionalism Ioan David s-a simțit dator să se adreseze simbolic fostului președinte UZPR, informându-l și despre schimbările care au intervenit în organizația națională în ultimii trei ani, precum și despre cele ce se petrec „în CONTRASENS” în întreaga societate. În încheiere, „a lansat spre cer” un scurt angajament față de jurnaliștii care nu mai sunt, de a le continua lupta și de a le urma principiile deontologice de real profesionalism în activitatea de presă, bazate pe adevăr, corectitudine și loialitate față de cetățean, așa cum au fost impuse de înaintași.

Peste întreaga adunare s-a simțit parcă spiritul celor care nu mai sunt, mulțumiți de modul în care au fost pomeniți, după canoanele sfinte creștin-ortodoxe. Sub razele calde de soare și slabele adieri de vânt, participanții, mai ales ziariștii, au mai zăbovit în apropierea mormântului familiei Glăvan, depănând frumoase amintiri.

Dragilor noștri regretați colegi de breaslă Oana Maria și Doru Dinu Glăvan: să aveți odihnă veșnică în lumea drepților, în care v-a așezat cu grijă Dumnezeu! Neuitați veți rămâne în sufletele noastre și veșnic pomeniți.

prof. dr. Dumitru Mnerie

membru UZPR

De ani de zile, cimitirele romano-catolice din Banatul Montan sunt în 2 noiembrie, în ziua de comemorare a răposaților, tot mai sărace în vizitatori și în lumânări aprinse. Despre aceasta s-a amintit de foarte multe ori în publicația reșițeană de limbă germană „Echo der Vortragsreihe” = „Ecoul Asociației”.

La citirea unui asemenea articol, dr. Herwig Brandstetter din Graz / Stiria, membru de onoare al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, a luat inițiativa să lanseze un proiect numit „Ziua morților, 2003”. Era vorba despre „mai multe lumânări pe morminte de ziua de comemorare a morților”, după cum a spus dr. Brandstetter. La apelul lui către conducerea firmei „DRAUCH” din Hausmannstätten / Austria, care produce renumitele lumânări JEKA, pentru o sponsorizare, aceasta a donat spontan lumânări pentru cimitir.

Astăzi putem spune că ideea de atunci a fost un succes, dacă ne-am uitat la cimitirele noastre în anii de după demararea inițiativei, perioadă în care proiectul a continuat. Inițiativa din 2003 a avut continuitate și în 2024, pentru a XVII-a oară, și în amintirea inițiatorului, dr. Herwig Brandstetter, care a trecut în eternitate în 8 octombrie 2021.

O parte din lumânările donate în 2021 au luminat din nou, pe 1 și 2 noiembrie, de ziua de comemorare a morților după calendarul romano-catolic, în cimitirul german din Reșița (Cimitirul nr. 2-3). De aceasta au avut grijă copiii și adulți voluntari, care au sprijinit proiectul și în acest an.

Mulțumiri în eternitate inițiatorului, dr. Herwig Brandstetter, firmei „DRAUCH“, cât și tuturor celor care au avut grijă ca acest proiect să se realizeze și ca, astfel, multe lumânări să lumineze din nou la Reșița, cimitirul din cartierul Muncitoresc.

 Erwin Josef Ţigla

Programul pentru perioada 4 – 9 noiembrie 2024:

 

4 noiembrie 2024, ora 18:00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Proiect „De 10 ani în comunitate: Muzeul Cineastului Amator”

Expoziție de fotografii in memoriam Hermann Stephanus Heel (*25 decembrie 1895, Cornea – †28 octombrie 1964, Reșița), la 60 de ani de la trecerea sa în eternitate.

 

5 noiembrie 2024, ora 13:00, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița:

37 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 1987)

32 de ani de creație artistică germană contemporană la Reșița

Salonul de toamnă: Expoziție de artă plastică, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă Viorica Ana Farkas (Reșița), Livia Frunză (Reșița), Niculina Ghimiș (Reșița), Adina Ghinaci (Reșița), Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), Doina & Gustav Hlinka (Reșița), Eleonora & Gabriel Hoduț (Reșița), Nik Potocean (Bocșa), Gabriela Surugiu (Reșița), Maria Tudur (Reșița) și Tatiana Țibru (Reșița);

Expoziție a cercului de sculptură „Jakob Neubauer“ (coordonator: George Molin).

 

5 noiembrie 2024, ora 15.00, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sala expozițiilor temporare de la Clubul Pensionarilor Oravița:

20 de ani, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița

Expoziție de artă plastică dedicată Bibliotecii Germane, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și invitații lor.

Istoricul, scriitorul și omul de cultură dr. Ionel Bota (Oravița) prezintă personalitatea lui Sim. Sam. Moldovan (*21 mai 1884 – †30 iunie 1967), cu prilejul împlinirii anul acesta a 140 de ani de la naștere.

 

6 noiembrie 2024, ora 18.00 Uhr, Muzeul Banatului Montan:

Vernisajul expoziției „Atlantida. Lumi pierdute“, o coproducție a Muzeului Banatului Montan în colaborare cu Compartimentul Europa Centrală de Est și Sudest în cadrul Muzeului Culturilor Europene Berlin (Germania).

Scurtă reprezentație de dans popular german, cu participarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

7 noiembrie 2024, ora 19:00, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița:

Expoziție „de prin timpuri trecute…“: Din istoria aparatelor de radio, a pick-up-urilor și a casetofoanelor. Din colecția: Eugen Ernest Hertz (Bocșa).

Incursiuni muzicale: grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

9 noiembrie 2024, ora 11.00, Biserica Romano-Catolică „Sfântul Martin de Tours”, Brezon:

Sfântă Liturghie de hram, cu prilejul sărbătoririi Sfântului Martin de Tours, cu păr. Tiberiu Szabó (Anina / Oravița).

 

9 noiembrie 2024, ora 12.00, spațiul din fața Bisericii Romano-Catolice „Sfântul Martin de Tours”, Brezon:

Program cultural cu prilejul hramului, al sărbătoririi Sfântului Martin de Tours, cu participarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).

 

9 noiembrie 2024, ora 15.00, Universitatea „Partium” Oradea:

Participarea grupului muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas) la programul aniversării a 30 de ani de activitate ai corului Forumului Democrat al Germanilor din Oradea.

 

 

Programm für die Zeitspanne 4. – 9. November 2024:

 

4. November 2024, 18:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Projekt: „Seit 10 Jahren für die Gemeinschaft: Das Museum des Freizeitfilmers”.

Fotoausstellung In Memoriam Hermann Stephanus Heel (*25. Dezember 1895, Cornea – †28. Oktober 1964, Reschitza): 60. Todestag.

 

5. November 2024, 13:00 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:

37 Jahre Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ (19. November 1987)

32 Jahre deutsche Kunstkreise in Reschitza

Herbst-Kunstsalon: Vernissage mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: Doina & Gustav Hlinka). Es stellen aus: Viorica Ana Farkas (Reschitza), Livia Frunză (Reschitza), Adina Ghinaci (Reschitza), Flavia Beatris Grădinaru (Reschitza), Niculina Ghimiș (Reschitza), Doina & Gustav Hlinka (Reschitza), Eleonora & Gabriel Hoduț (Reschitza), Nik Potocean (Bokschan), Gabriela Surugiu (Reschitza), Maria Tudur (Reschitza) und Tatiana Țibru (Reschitza).

Ausstellung des Holzschnitzerei-Kreises „Jakob Neubauer“ (Koordination: George Molin).

 

5. November 2024, 15:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Ausstellungssaal des Rentnerclubs Orawitza:

20 Jahre deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche Bibliothek „Alexander Tietz“ Reschitza

Kunstausstellung, der gefeierten deutschen Bibliothek gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka) und ihrer Gäste.

Der Historiker, Schriftsteller und Kulturförderer Dr. Ionel Bota (Orawitza) stellt die Persönlichkeit von Sim. Sam. Moldovan (*21. Mai 1884 – †30. Juni 1967), anlässlich des 140. Geburtstags im Jahr 2024, vor.

 

6. November 2024, 18:00 Uhr, Museum des Banater Montangebiets Reschitza:

Vernissage der Ausstellung „Atlantis. Small worlds“, eine Kooperation des Museums des Banater Montangebiets Reschitza zusammen mit der Koordinierung Ostmittel- und Südosteuropa am Museum Europäischer Kulturen Berlin (Deutschland).

Volkstanzdarbietung mit der „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).

 

7. November 2024, 19.00 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:

Ausstellung „Von anno dazumal…“: Aus der Geschichte der Radioapparate, der Pick-ups und der Kassettenrecorder. Aus der Sammlung von Eugen Ernest Hertz (Bokschan).

Musikalische Einlagen: die „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas).

 

9. November 2024, 11:00 Uhr, römisch-katholische „St. Martin von Tours “-Kirche, Bresondorf:

Kirchweihmesse zum Fest des Heiligen Martin von Tours (11. November), mit Pfr. Tiberiu Szabó (Anina / Orawitza).

 

9. November 2024, 12:00 Uhr, Platz vor der römisch-katholischen „St. Martin von Tours “-Kirche, Bresondorf:

Kulturprogramm zum Kirchweihfest, mit der „Enzian“-Volkstanzgruppe