Marți, 7 octombrie 2025 (Ziua a 4-a în cadrul Decadei)
7 octombrie 2025, începând cu ora 9.30, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița:
Sărbătoarea Colegiului Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița la împlinirea a 148 de ani.
Activități ale elevilor dedicate sărbătorii instituției școlare.
7 octombrie 2025, ora 11.15, gara Oravița:
Să ne cunoaștem Banatul Montan: Călătorie cu trenul pe Semeringul bănățean, între Oravița și Anina.
7 octombrie 2025, ora 13:30, Centrul Cultural Muzeistic Anina:
Expoziție de artă plastică din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
7 octombrie 2025, ora 16.30, Biserica Romano-Catolică de pelerinaj „Maria Stâncii“ Ciclova Montană:
Pelerinajul germanilor din Banatul Montan cu prilejul Sărbătorii Sfintei Fecioarei Maria – Regina Rozariului. Sfântă Liturghie închinată Maicii Domnului de la Ciclova, în Anul Jubiliar 2025. Concelebrează mons. Johann Dirschl, vicar general (Timișoara) și pr. Tiberiu Szabó (Oravița).
La sfârșitul Sfintei Liturghii, incursiuni dansante cu grupul de dansatori germani din Tirol (Austria), Bavaria (Germania) precum și din Tirolul de Sud (Italia), coordonator: Klaus Demar.
Miercuri, 8 octombrie 2025 (Ziua a 5-a în cadrul Decadei)
Personalități germane din trecut: Friedrich Bach (*13 martie 1817, Königgrätz = Hradec Králové / Boemia – † 5.09.1865, Vârșeț = Vršac / astăzi Serbia): dr. med. în Oravița (1847 – 1851), Steierdorf (1851 – 1855) și Reșița, poet, animator al vieții teatrale în Banatul Montan.
8 octombrie 2025, ora 12.15, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie „Țara Carașului“ Oravița:
Expoziție de artă plastică din colecția Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
Incursiuni dansante cu grupul de dansatori germani din Tirol (Austria), Bavaria (Germania) precum și din Tirolul de Sud (Italia), coordonator: Klaus Demar.
8 octombrie 2025, începând cu ora 14.00, Socol, Baziaș și Moldova Nouă:
Să ne cunoaștem Banatul Montan: Călătorie în zona intrării Dunării în România.
Expoziția de artă plastică Maria Tudur (Reșița), membru al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“.
Incursiuni dansante cu grupul de dansatori germani din Tirol (Austria), Bavaria (Germania) precum și din Tirolul de Sud (Italia), coordonator: Klaus Demar.
„DEUTSCHE KULTURDEKADE IM BANATER BERGLAND“, XXXV. Auflage, Oktober 2025
7. Oktober 2025, ab 9:30 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:
Festtag des „Diaconovici – Tietz“-Nationalkollegs Reschitza: 148 Jahre Schuleinheit.
Verschiedene Tätigkeiten zum Festtag.
7. Oktober 2025, 11:15 Uhr, Bahnhof Orawitza:
Das Banater Bergland näher kennenlernen: Fahrt auf der Banater Semmering-Bahn mit dem Zug von Orawitza nach Anina.
7. Oktober 2025, 13:30 Uhr, Museistisches Kulturzentrum Anina:
Ausstellung mit Kunstarbeiten verschiedener Künstler aus den Beständen des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“.
7. Oktober 2025, 16:30 Uhr, Wallfahrtskirche „Maria Fels“ Deutsch-Tschiklowa:
Banater Berglanddeutsche Wallfahrtsmesse zum Rosenkranzfest im Jubiläumsjahr / Heiligen Jahr 2025. Es konzelebrieren Generalvikar Msgr. Johann Dirschl (Temeswar) und Pfr. Tiberiu Szabó (Orawitza).
Anschließend, Auftritt der gemischten Volkstanzgruppe mit Mitgliedern aus Tirol (Österreich), Bayern (Deutschland), sowie aus Südtirol (Italien), Koordination: Klaus Demar.
Mittwoch, der 8. Oktober 2025 (Tag 5 der Kulturdekade)
8. Oktober 2025, 12:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Ethnographischen Museums „Karascher Land“ Orawitza:
Orawitzaer Persönlichkeiten von gestern: Friedrich Bach (*13. März 1817, Königgrätz = Hradec Králové / Böhmen – † 5.09.1865, Werschetz = Vršac / heute Serbien): Dr. med., Montanarzt in Orawitza (1847 – 1851), Steierdorf (1851 – 1855) und Reschitza, Dichter, Animateur des Theaterlebens im Banater Bergland.
8. Oktober 2025, 12:15 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Ethnographischen Museums „Karascher Land“ Orawitza:
Ausstellung mit Kunstarbeiten verschiedener Künstler aus den Beständen des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“.
Auftritt der gemischten Volkstanzgruppe mit Mitgliedern aus Tirol (Österreich), Bayern (Deutschland), sowie aus Südtirol (Italien), Koordination: Klaus Demar.
8. Oktober 2025, 14:00 Uhr, Sokol, Basiasch und Neu-Moldowa:
Das Banater Bergland näher kennenlernen: Besuch der Donau-Region im Raum Basiasch.
8. Oktober 2025, 17:00 Uhr, Städtisches Kulturhaus Neu-Moldowa:
Malereiausstellung der Reschitzaer Künstlerin Maria Tudur, Mitglied des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza”.
Raportul Global Risks pe 2025 al Forumului Economic Mondial dezvăluie o perspectivă sumbră pentru deceniul următor, definită de provocări tot mai mari de mediu, tehnologice și societale. În întreaga Uniune Europeană, cetățenii recunosc existența știrilor sau informațiilor care interpretează greșit realitatea sau sunt complet false ca pe o problemă majoră pentru democrație – atât în general, cât și în țările lor respective.
Potrivit Raportului știrilor digitale din 2025 al Institutului Reuters, segmentul demografic tânăr se bazează în mare măsură pe rețelele de socializare și video pentru a accesa știri, în timp ce televiziunea rămâne populară în rândul publicului mai în vârstă.
Presa scrisă și-a pierdut în mare măsură rolul de sursă principală de știri, în timp ce podcasturile de știri și chatboții cu inteligență artificială – incluși pentru prima dată în acest sondaj – concurează mass-media tradiționale.
Pe de o parte, potrivit euractiv.com, Raportul evidențiază tendințe îngrijorătoare în ceea ce privește factorii considerați amenințări majore – dezinformarea și mistificarea informațiilor – politicienii și influencerii online fiind în fruntea listei. Pe de altă parte, însă, una dintre cele mai încurajatoare constatări ale documentului arată că, în ciuda creșterii numărului de rețele sociale sau chiar a chatboților cu inteligență artificială ca surse de știri, publicul se orientează în continuare către agențiile de știri, sursele oficiale și verificatorii de informații pentru a valida știrile.
Pe piețe europene diferite, nivelurile de încredere în știri diferă semnificativ la nivel național, Finlanda se clasează printre cele mai ridicate, iar Ungaria și Grecia se află aproape de ultimele locuri.
Raportul notează că aceste diferențe sunt adesea asociate cu nivelurile de libertate a presei, modelate de interferența guvernamentală. „Mass-media se află în mijlocul focului, în special în țările în care politica a devenit mai polarizată”, punctează raportul.
Respondenții la sondaje au menționat imparțialitatea, acuratețea, transparența și îmbunătățirea relatărilor ca fiind cele mai presante acțiuni pe care redacțiile le pot întreprinde pentru a crește încrederea publicului.
De asemenea, publicul se dovedește deosebit de interesat de personalizarea inteligenței artificiale atunci când aceasta ajută la o citire mai ușoară a conținutului știrilor prin rezumat sau traducere sau când oferă recomandări și alerte de știri.
Alfabetizarea media, fragmentată și limitată
Un alt element relevant din Raportul Global Risks pe 2025 al Forumului Economic Mondial este segmentul alfabetizare media – eforturile statelor rămân fragmentate, necoordonate și limitate în sectorul educației, majoritatea inițiativelor concentrându-se pe tineri. De altfel, acest lucru reiese și din Raportul Digital News, care arată că doar aproximativ 22% din eșantionul global a primit educație sau instruire cu privire la modul de navigare prin știri. Cetățenii UE chestionați în cadrul Eurobarometrului Deceniului Digital 2025 recunosc că, deși digitalizarea le ușurează viața, autoritățile publice ar trebui să acorde prioritate măsurilor de a asigura o transformare digitală echitabilă, cu accent în special pe politicile de combatere a știrilor false (88%), precum și pe modelarea dezvoltării inteligenței artificiale și a noilor tehnologii digitale care respectă drepturile omului (83%).
Datele tuturor acestor noi cercetări de piață sunt clare: publicul rămâne precaut atât față de dezinformare, cât și față de creșterea necontrolată a conținutului bazat pe inteligență artificială, punându-și în continuare cea mai mare încredere în jurnalismul profesionist atunci când acesta oferă imparțialitate, acuratețe și transparență.
Rețelele de socializare au devenit, fără îndoială, un aliat important în diseminarea informațiilor, dar și o provocare serioasă pentru păstrarea integrității mass-media.
În ultimul deceniu, rețelele de socializare au schimbat fundamental modul în care sunt diseminate informațiile, devenind canalul dominant pentru distribuirea știrilor, iar mulți utilizatori le văd acum ca principală sursă de informații. Dar această tendință a adus și noi provocări: viteza de publicare a înlocuit adesea verificarea faptelor, algoritmii au devenit „editori”, iar linia dintre știrile relevante și simplele detalii devine din ce în ce mai subțire. „Jurnalismul cotidian se bazează din ce în ce mai mult pe rețelele de socializare, ceea ce poate fi foarte periculos pe termen lung, deoarece jurnaliștii și echipele editoriale trebuie să aibă propriile surse și un mod de lucru care să nu fie coordonat cu controversele de pe rețelele de socializare”, spune Danilo Ajković, jurnalist la TV Vijesti, din Muntenegru.
Jurnalist și analist media cu experiență vastă, Duško Vuković, consideră că problema nu este doar legată de rețelele sociale, ci și de cei care le folosesc pentru a modela discursul public: „Diverși actori, în primul rând politici, folosesc rețelele sociale pentru a-și impune agendele asupra mass-media, iar o astfel de abordare ignoră însăși scopul jurnalismului”. (redacția UZPR)
Duminică, 5 octombrie 2025 (Ziua a 3-a în cadrul Decadei)
5 octombrie 2025, ora 14.15, strada principală și piațeta de lângă Biserica Romano-Catolică „Sfântul Francisc de Assisi” Văliug:
Program cultural prezentat cu prilejul hramului, cu participarea Fanfarei din Anina (dirijor: Dimitrie Omescu), urmat de Parada portului popular german.
5 octombrie 2025, ora 15.00, Biserica Romano-Catolică „Sfântul Francisc de Assisi” Văliug:
Sfânta Liturghie de hram, celebrată de mons. Johann Dirschl, vicar general (Timișoara).
5 octombrie 2025, ora 16.00, piațeta de lângă Biserica Romano-Catolică „Sfântul Francisc de Assisi” Văliug:
Sărbătoarea „Kirchweih“-ului, cu ridicarea pomului și program cultural cu participarea Formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ din Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).
„DEUTSCHE KULTURDEKADE IM BANATER BERGLAND“, XXXV. Auflage, Oktober 2025
Sonntag, der 5. Oktober 2025 (Tag 3 der Kulturdekade)
5. Oktober 2025, ab 14:15 Uhr, auf der Hauptgasse und am Platz neben der römisch-katholischen „Heiliger Franziskus von Assisi”-Kirche Franzdorf:
Konzert zum Kirchweihfest mit der Blasmusikformation aus Steierdorf – Anina (Dirigent: Dimitrie Omescu). Anschließend Trachtenaufmarsch.
5. Oktober 2025, 15:00 Uhr, Römisch-Katholische „Heiliger Franziskus von Assisi”-Kirche Franzdorf:
Kirchweihmesse mit Generalvikar Msgr. Johann Dirschl (Temeswar).
5. Oktober 2025, 16:00 Uhr, Platz neben der römisch-katholischen „Heiliger Franziskus von Assisi”-Kirche Franzdorf:
Kirchweihfest mit Aufstellen des Kirchweihbaums und Kulturprogramm mit der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe aus Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).
Și Şcoala Gimnazială ,,Constantin Daicoviciu” din Beriu reprezintă o instituție ce oferă o educaţie școlară la un înalt standard de calitate, vizând dezvoltarea intelectuală, socială şi profesională a elevilor, contribuind astfel la prosperitatea economică şi culturală a comunei.
Şcoala îşi propune – după cum susținea primarul Emil BÎC (foto) – formarea tinerilor pentru o societate deschisă, urmărind din plin dezvoltarea abilităţilor de comunicare.
Ea cuprinde: învățământ preșcolar, primar, gimnazial și „A doua șansă”- gimnazial, ciclul inferior al liceului. Are ca și structuri Școala Primară Sibișelu Vechi (preșcolar și primar) și Grădinița cu Program Normal Căstău (2 grupe de preșcolari).
Școala de centru dispune în prezent de 4 corpuri de clădire, două dintre ele se află în incinta școlii: corpul A ce cuprinde săli de clasă, biroul secretariat, direcțiunea, contabilitatea, sala profesorală și dispune de grupuri sanitare în interiorul școlii, încălzire centrală, conectare la internet în fiecare clasă și corpul B care cuprinde sala de sport, vestiare, grupuri sanitare, cabinetul consilierului școlar, laborator de fizică-chimie, laborator de informatică și un centru de lectură modern .
Începând cu anul școlar 2025-2026 școala dispune de o clădire nouă unde își desfășoară activitatea zilnic 2 grupe de elevi pentru învățământul primar (48 elevi) pe program de „After schooll”. Acești elevi provin din cele 5 clase de învățământ primar de la școala de centru și elevii de la Școala Primară Sibișel-Vechi, care prin rotație câte două clase desfășoară activități în cadrul programului „After school”. Activitatea se desfășoară în parteneriat cu Primăria Beriu care asigură costul pentru masa caldă a elevilor, care desfășoară activități remediale, activități recreative și de socializare după încheierea orelor de curs.
Tot din acest an școlar, în cadrul școlii este o grupă de grădiniță cu Program Prelungit și o grupă de Program Normal în satul Beriu, într-o clădire nouă care a fost construită în baza Proiectului „Construirea unei grădinițe cu Program Prelungit” și funcționează în parteneriat cu Primăria Beriu, care asigură masa caldă pentru 20 de copii.
Începând din această toamnă, Primăria Beriu a angajat o asistentă medicală și a reușit dotarea unui cabinet medical necesar pentru buna funcționare a grădiniței.
Școala Primară Sibișel-Vechi are 2 clase (1 clasă învățământ primar – simultan și 1 clasă preșcolar). Și aici există grupuri sanitare în interiorul școlii, încălzire centrală, sală de calculatoare, sală de lapte & corn precum și o mică sală ce joacă rolul unei săli de sport.
Grădinița cu P.N. Căstău are 2 grupe de grădiniță cu săli frumos amenajate, grupuri sanitare în interior și încălzire centrală.
Pentru anul școlar 2025-2026 există un efectiv de 312 elevi/ preșcolari cuprinși în 16clase/ grupe. La desfășurarea corespunzătoare a procesului instructiv-educativ își aduc contribuția cadrele didactice din școală care au înțeles că pentru învățământul rural atât conținutul programelor, cât și experiențele de viață se învață din clasă. Este un colectiv de cadre didactice bine închegat, pregătit, care cu multă seriozitate îşi asumă responsabilităţile, cu interes pentru autoperfecţionare.
Există condiţii optime de desfăşurare a procesului instructiv-educativ la cele mai înalte standarde: săli de clasă renovate şi dotate cu mobilier modular, încălzire centrală, apă caldă, grupuri sanitare în interior, acces la rețeaua de canalizare, laboratoare de fizică-chimie, informatică, sală de sport, precum și echipamente IT necesare procesului de predare.
Toate acestea se datorează sprijinului necondiționat al Primăriei Beriu și Consiliului Local Beriu.
La nivelul școlii s-a implementat proiectul prin PNRR în urma căruia sălile de clasă au fost dotate cu mobilier nou, echipamente IT de ultimă generație (laptopuri, table interactive, imprimante, boxe, scannere) precum și materiale didactice și materiale sportive.
Sunt 3 microbuze școlare pentru transportul elevilor, dintre care unul electric, primit recent și pentru care este asigurat combustibilul, asigurările, micile reparații, iar pentru cel electric stația electrică pusă la dispoziția școlii pentru alimentare.
Naveta cadrelor didactice și a personalului didactic auxiliar este susținută de Primăria Beriu și Consiliul Local.
Fiecare școală dispune de centrală termică pe lemne și este asigurat combustibilul lemnos necesar precum și reviziile centralelor.
Sălile de clasă au fost zugrăvite, grupurile sanitare sunt în interiorul școlii și s-a realizat legarea la sistemul de canalizare.
Școala de centru dispune de sistem de supraveghere audio-video și paza este susținută prin contract cu firme autorizate.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
În 3 octombrie 2025 a avut loc ședința de Consiliu Director al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, întrunită statutar, cu prezență la sediu și online.
Unul dintre punctele de pe ordinea de zi – care a fost votată în unanimitate – a fost cererea depusă de jurnaliștii de la Bruxelles, care au depus un dosar de înființare a unei filiale care urmează să aibă o bogată activitate în perioada următoare. După ce președintele Dan Constantin a prezentat detaliile acestei cereri, membrii Consiliului Director au votat înființarea acestei filiale. „Jurnaliștii de la Bruxelles au o activitate remarcabilă, pe care am avut ocazia s-o constat personal – au ziar, post de radio și fac lucruri cu totul deosebite pentru românii din diaspora”, a punctat Răzvan Onesa. De asemenea, s-a prezentat cererea de înființare a unei noi filiale la Vîrșeț, în Serbia, Lavinia Betea menționând importanța menținerii și sprijinirii entităților de limbă română din țara vecină. Dosarul depus de filiala din Serbia a rămas în evaluare. În același timp, s-a stabilit ca până la sfârșitul anului să fie elaborată o situație exactă a tuturor filialelor UZPR din diaspora și a unui raport aferent.
Un alt punct pe ordinea de zi a fost continuarea procesului de implicare a UZPR în implementarea în România a prevederilor European Media Freedom Act, intrat în vigoare în data de 8 august 2025. „Regulamentul EMFA reprezintă o schimbare majoră pe piața media, deopotrivă tradițională și digitală. În fiecare stat membru, un ONG reprezentativ își poate asuma rolul de se implica în implementarea acestor noi reguli, iar în cazul României este vorba despre UZPR, care, prin elaborarea de monitorizări și rapoarte, poate stabili chiar un trend european”, a detaliat Andreea Crețulescu. În context, s-a stabilit că UZPR poate trece la etapa a doua a implicării în implementarea EMFA în România.
Membrii Consiliului Director au luat act de situația propunerilor pentru Premiile UZPR pe anul 2025, în condițiile în care 3 octombrie a fost termenul-limită până la care filialele au putut trimite aceste propuneri și s-a constatat că există propuneri de premii pentru toate secțiunile mass-media. „Consider că sunt foarte importante discuțiile din interiorul filialelor referitoare la aceste propuneri și un dialog extins în legătură cu aceste nominalizări. Cred că asta întărește coeziunea în interiorul filialelor”, a declarat Cornel Cepariu. În context, Consiliul Director a stabilit că juriul care va stabili câștigătorii Premiilor UZPR pe anul 2025 se va întruni în perioada următoare.
Îm finalul ședinței, președintele Dan Constantin a arătat că s-au înregistrat 370 de noi înscrieri în UZPR, iar fluxul de noi primiri în Uniune a unor jurnaliști tineri, în activitate, continuă, ceea ce demonstrează că acești profesioniști sunt tot mai conștienți de rolul UZPR în tot ceea ce înseamnă dezvoltarea lor profesională. „Am fost recent la Bacău, la un eveniment organizat impecabil, care a inclus o serie de dezbateri profesionale, vizite la Aerostar, la Moinești, La Târgu Ocna și Slănic, o întâlnire cu reprezentanții Asociației Cultul Eroilor, precum și o vizită la Centrul Cultural din Tescani, iar acest eveniment complex mi-a provocat o mare satisfacție profesională. La nivel local se întâmplă lucruri extraordinare, iar aceste întâlniri zonale ale Uniunii deschid ferestre spre zone care trebuie aduse în atenția întregii țări”, a arătat Dan Constantin, președinte al UZPR.
Într-un articol al său, marele teolog român (actualmente unul dintre Sfinții Români) Dumitru Stăniloae , arăta că o comunitate umană poate exista doar sub forma națiunii. Spunea marele teolog că omul este determinat, caracterizat, național și nu poate fi eliminata aceasta determinanta. Umanul pur nu există fără caracteristicile sale, adică cele naționale. A încerca să suprimi caracteristicile naționale ar fi tot una cu a încerca să schimbi, sau să “rectifici” lucrarea lui Dumnezeu. La cele arătate se mai adaugă o foarte semnificativă observație făcută de alt mare învățat, Sextil Pușcariu. El spunea că, “Ortodoxia noastră este cel mai sigur criteriu de diferențiere, căci noi (Românii) suntem singurul popor de limbă latină de credință ortodoxă. Această împerechere fericită de limba latină cu cele mai alese și autentice însușiri sufletești și spirituale Bizantine, ne conferă acea calitate specială, care face Neamul nostru unic.”. . ”Poporul Român se bucură, datorită sintezei dintre latinitate și Ortodoxie de privilegiul unor însușiri spirituale și ale unei culturi unice, de un deosebit farmec.”
Aceste trăsături si această comoară, au fost cultivate și apărate mai ales de către clerul ortodox român și încă mai exact de către “popii de țară”.
În ultima vreme , a devenit foarte obișnuit să fie folosit,cu sens peiorativ, disprețuitor, termenul de ,,popă de țară”. Acest fel de a adresa noțiunea de “popa de țară” reflectă ignoranță și obrăznicie și este extrem de dureroasă pentru omul credincios. Încă mai mult pentru Romanul din spațiul ardealo-banatic.”Popii de țară” au fost aceia care, în spațiul amintit, ardealo-banatic, au păzit identitatea duhovnicească și identitatea națională românească. Fiind una cu poporenii, încă mai mult, fiind “fratele trimis la carte” care viețuia și împărțea amarul și bucuria cu “fratele rămas la coasă”, ”popii de țară” au fost sfătuitorii la nevoie, exemplul de urmat și cei care, finalmente, asigurau sănătatea morală a satelor. Acolo unde “popa de țară” a fost vrednic, vrednic a fost tot satul.
În Banat și Ardeal, atunci când s-au aflat sub stăpânire străină, ,,popii de țară” au fost cei care, cu trudă fără egal și cu enorme sacrificii personale ,au ținut bisericile deschise, au întemeiat “școlile confesionale” cele care au făcut posibil învățământ în limba română, au promovat tradițiile naționale ale Românilor. Ei au fost cei care au limitat cancerul sectelor care a biciuit si biciuiește lumea. ”Popii de țară” erau unde a fost mai greu și tot ei au stat și în fruntea horelor. Fără exagerare se poate spune că datorită “popilor de țară” Românii și-au câștigat trăsăturile intime cele mai frumoase, care leagă demnitatea de modestie și modestia de eleganta. Răsplata lor a fost puțină sau de fel, și cel mai adesea a însemnat sărăcie, nerecunoștință ori marginalizare. În tot ce a fost gând bun și biruință românească a fost și trudă și adesea sângele unui “popă de țară”. Iar la asta să adăugăm că lucrarea cea bună a fiecărui “popa de țară” nu ar fi fost cu putință fără sacrificiul preotesei sale care, cel mai adesea, a fost umărul pe care a plâns și a primit mângâiere orice necăjit. În momentul de față categoria “popi de țară” cuprinde tot clerul Ortodox, de la Patriarh la monahul din munți. Iar “popii de țară” toți sunt acuma apărătorii de țară și Neam. Biserica Ortodoxă Română stă azi în linia întâia a apărării Credinței și Tradiției românești, a unității de Limba și Neam.
Acești “popi de țară și apărători de țară”, fie ca Bunul Dumnezeu să-i dăruiască mai departe Neamului nostru, sunt între acei mărturisitori de credință și prigoniți pentru credință despre care, în vorbe de foc glăsuiește Sfântul Pavel, Apostolul Neamurilor: ”Ei, de care lumea nu era vrednică, au rătăcit în pustii, în munți, în peșteri și în crăpăturile pământului. Și toți aceștia, care pentru credința lor, au fost de pomenire, n-au primit ce le fusese făgăduit. Pentru că Dumnezeu rânduise pentru noi ceva mai bun, că ei să nu ia fără noi desăvârșirea”(Sf.Pavel,Evrei,11,38-40).
Costin Feneșan – o personalitate marcantă a istoriografiei românești, desprinsă din filonul spiritual al Mehadiei
Coperta I : Vedere a Băilor Herculane. Litografie colorată de Ludwig Ermini (din albumul Zwey hundert vier und sechzig Donau-Ansichten nach dem Laufe des Donaustromes von seinem Ursprung bis zu seinem Ausflusse in das Schwarze Meer. Sammt einer Donaukarte herausgegeben von Adolph Kunike, Historienmaler und Inhaber eines lithographischen Institutes. Begleitet mit einer topographisch-historisch-ethnographisch-pittoresken Beschreibung von Dr. Carl Borromäus Rumy, Wien, 1826). Coperta II : Vedere a Orșovei Vechi. Litografie colorată de Franz Wolf (din albumul Zwey hundert vier und sechzig Donau-Ansichten nach dem Laufe des Donaustromes von seinem Ursprung bis zu seinem Ausflusse in das Schwarze Meer, ed. Adolph Kunike, Wien, 1826)..
Istoricul Dr.Costin Feneșan (21 mai 1947, Timișoara), este unul dintre cei mai distinși medievaliști ai istoriei României. Format sub îndrumarea titanilor istoriografiei românești – academicienii DavidProdan și ȘtefanPascu – Costin Feneșan și-a desăvârșit pregătirea academică și a contribuit semnificativ la cercetarea Evului Mediu românesc, cu accent pe Banatul istoric.
Un merit deosebit al său este abordarea istoriei medievale a Banatului, domeniu ce a presupus cunoașterea aprofundată a mai multor limbi: latină, greacă, germană, maghiară, turcă și franceză. Această poligloție i-a permis accesul direct la surse primare și traducerea unor lucrări fundamentale, precum Cronica Mehadiei și a Băilor Herculane de Nicolae Stoica de Hațeg (1829), publicată în premieră în limba română în 1984, la Editura Facla, în colaborare cu istoricul Damaschin Mioc. O altă lucrare de referință este Istoria cnezilor și obercnezilor din Banatul Imperial, care aduce o contribuție esențială la înțelegerea structurilor sociale și administrative din regiune.
Dovadă a pregătirii sale academice, timp de patru ani, Costin Feneșan a ocupat funcția de Director General al Arhivelor Statului din București, consolidându-și reputația de cercetător riguros și administrator al memoriei naționale.
Din partea tatălui, Costin Feneșan descinde din familia Feneșanilor, fiind fiul avocatului și judecătorului Eugen Feneșan, din Mehadia. Acesta a fost sprijinit în formarea sa de generalul Nicolae Cena, care i-a intuit potențialul intelectual și i-a susținut financiar studiile juridice la București. Această descendență a consolidat legătura afectivă și intelectuală a lui Costin Feneșan cu Mehadia, pe care nu a încetat să o valorizeze în lucrările sale. Din mărturisirile sale, se consideră un „meginț” autentic, iar comunitatea are datoria morală de a păstra și consolida această conexiune cu unul dintre cei mai prețioși fii ai săi. Parte a acestui deziderat, a constituit și invitația de participare la evenimentul organizat la Mehadia, în anul 2023, cu ocazia aniversării a 700 de ani de atestare documentară a localității Mehadia. Domnia sa nu a putut participa fizic, însă prin intermediul internetului a transmis în mod direct cuvântul său, în cadrul simpozionului organizat cu respectiva ocazie, reafișându-și atașamentul față de comunitate.
Legătura lui Costin Feneșan cu Mehadia este însă una mult mai veche. Aceasta s-a menținut vie de-a lungul timpului, istoricul cultivând o relație permanentă cu mediul intelectual al Mehadiei, participând activ la viața culturală de aici. Un gest de reverență, mai puțin cunoscut, cu o semnificație profundă, este reînhumarea generalului Nicolae Cena în curtea bisericii ortodoxe din Mehadia, alături de protopopul și cronicarul Nicolae Stoica de Hațeg. Inițiativa i-a aparținut lui Costin Feneșan, care a transmis această dorință a sa scriitorului Nicolae Danciu Petniceanu, condiționând următoarea sa vizită la Mehadia de împlinirea acestui act de recunoaștere istorică. Acest deziderat s-a concretizat în anul 2011, prin perseverența scriitorului Nicolae Danciu Petniceanu, cu sprijinul administrației locale și al Parohiei ortodoxe din Mehadia. Parte a aceleași acțiuni, noul loc de veci al generalului a fost marcat și prin ridicarea unui impozant monument comemorativ.
În 2025, istoricul revine în atenția publicului cu un nou volum, care va fi lansat și la Mehadia – locul pe care îl numea, într-un interviu acordat cu ani în urmă lui Viorel Marineasa, „știompul” său.
Cartea Banatul văzut de străini 1770–1800, apărută la Editura de Vest din Timișoara, este rezultatul unei documentări asidue și reconfirmă erudiția autorului. Potrivit doamnei Ana Iovănescu, administratorul editurii, Mehadia este menționată în nu mai puțin de 60 de pagini, dispersate în întregul volum – o dovadă clară a locului central pe care îl ocupă localitatea Mehadia în istoria Banatului.
Volumul, cuprinzând aproximativ 400 de pagini, se remarcă prin calitatea editorială deosebită, totul într-o perfectă armonie cu valoarea scrierii și nu în ultimul rând, cu cea a autorului.
Constantin VLAICU, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România
Mehadia, septembrie 2025
Forzaț : Hartă a Banatului din 1783: Kayserlich-königliche Provinz genannt Temeswarer Bannat, welche anno 1778 dem Königreich Hungarn einverleibet, bestehend in zwey Grentz-Regimentern und drey Gespannschaften oder Comitaten, gezeichnet durch Ludwig Kiebern von Mildenberg, Hauptmann beym Wallachisch-Illyrischen Regiment, anno 1783. (Österreichisches Staatsarchiv, Kriegsarchiv Wien, Landkartensammlung, B IX a 579).
Câteva dintre lucrările semnificative, publicate de istoricul Dr. Costin Feneșan:
– Cnezi și obercnezi în Banatul Imperial(1716–1778) (Editura Academiei Române, 1996): Analizează rolul liderilor locali români (cnezi și obercnezi) sub administrația imperială.
– Diplome de înnobilare și blazon din Banat (secolele XVI-XVII) (Editura de Vest, 2007): Un studiu detaliat al familiilor nobiliare din Banat, bazat pe documente de înnobilare și blazoane.
– Diplomatarium Banaticum (volumele I și II, Editura Mega, 2016-2017): O colecție amplă de documente diplomatice legate de istoria Banatului.
– Izvoarelerăscoalei lui Horea. Diplomataria: Premisele răscoalei lui Horea (1773–1784) – Editura Academiei Române, 1982 (în colaborare cu Alexandru Neamțu)
– Regimentul I românesc de graniță din Transilvania de la înființare până la sfârșitul războaielor napoleoniene (1762–1815) – Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, 2015
– Sub steag străin. Comuniștii și Partidul Comunist din România în arhiva Kominternului (1919–1924) – Editura Enciclopedică, 2011
– Iubite neica Părinte… Scrisori ale fraților și nepotilor către Nicolae Popea, Episcopul Caransebeșului – Editura Episcopiei Caransebeșului, 2018
– Administrație și fiscalitate în Banatul imperial (1716–1778) – Editura de Vest, 1997
– Documente medievale bănățene (1440–1653) – Editura Facla, 1981
– Diplomatarium Banaticum – Editura Mega, 2016
– Johannes Lutsch – jurnal de călătorie prin Banat – Editura de Vest, 2006
– Lenin și Troțki versus Ludendorff și Hindenburg. Două cupluri inamice care au schimbat cursul istoriei (1914–1918) – Editura Enciclopedică, 1999
________
Alte lucrări publicate, traduceri și ediții realizate:
– Nicolae Stoica de Hațeg ,,Scrieri: Cronica Mehadiei și a Băilor Herculane. Povești moșăști școlarilor rumânești. Varia„, 1984. Traducere de Costin Feneșan, co-editor în colaborare cu Damaschin Mioc.
– „Încercare de istorie politică și naturală a Banatului Timișoarei” de Francesco Griselini (traducere, prefață și note de Costin Feneșan, Editura Facla, 1984).
– „Nouă aniîn Banat (1772-1781)” de Johann Kaspar Steube (editor Costin Feneșan, Editura de Vest, 2004).
-„Banatul de la origini până acum (1774)” de Johann Jakob Ehrler. Aceasta a fost publicată cu prefață, traducere și note de Costin Feneșan la Editura Facla din Timișoara, în anul 1982.
– Johann Kaspar Steube – Nouă ani în Banat (1772–1781)
Traducere și editare: Costin Feneșan, publicată la Editura de Vest, Timișoara, 2004. Este jurnalul unui funcționar austriac care a trăit în Banat în perioada post-otomană, oferind detalii despre viața cotidiană, administrație și populație.
– Maximilian Franz von Habsburg – Jurnal de călătorie prin Banat (1777) – Tradus și comentat de Costin Feneșan. Publicat în Studii și materiale de istorie medie, vol. XV, 1997 , reprezintă o sursă rară despre percepția elitei habsburgice asupra regiunii Banat.
– Antonio Bufalo – Un arhitect italian în serviciul Habsburgilor și activitatea sa în Transilvania (1554–1555) – Traducere și studiu introductiv de Costin Feneșan. Apărut în volumul ,,Miscellanea in honorem Radu Manolescu”, București, 1996.
Trebuie făcută precizarea că traducerile lui Costin Feneșan nu sunt doar simple transpuneri lingvistice, ci și ediții critice, cu note și comentarii istorice care le fac extrem de utile pentru cercetători și pasionații de istorie. (C. Vlaicu)
Miercuri, 1 octombrie 2025 (Prima zi în cadrul Decadei)
1 octombrie 2025, ora 12.00, Galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:
35 de ani „Decada Culturii Germane în Banatul Montan“.
Expoziție de artă plastică dedicată municipiului Orșova și Dunării din Banatul Montan, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și invitații acestuia. Expun: Pătraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Carmen Todosie, Maria Tudur și Tatiana Țibru.
„DEUTSCHE KULTURDEKADE IM BANATER BERGLAND“, XXXV. Auflage, Oktober 2025
Mittwoch, der 1. Oktober 2025 (Tag 1 der Kulturdekade)
1. Oktober 2025, 12:00 Uhr, Kunstgalerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin, Reschitza:
Afișează textul citat
„DECADA CULTURII GERMANE ÎN BANATUL MONTAN“, ediția a XXXV-a, octombrie 2025
Miercuri, 1 octombrie 2025 (Prima zi în cadrul Decadei)
Salonul de toamnă: Expoziție de artă plastică, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă Viorica Ana Farkas (Reșița), Livia Frunză (Reșița), Niculina Ghimiș (Reșița), Adina Ghinaci (Reșița), Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), Doina & Gustav Hlinka (Reșița), Nik Potocean (Bocșa), Gabriela Surugiu (Reșița), Maria Tudur (Reșița) și Tatiana Țibru (Reșița).
Incursiuni muzicale: Grupul coral „Temeswarer Liederkranz“ (coordonator: Luise Finta) și Grupul vocal-instrumental „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).
„DEUTSCHE KULTURDEKADE IM BANATER BERGLAND“, XXXV. Auflage, Oktober 2025
Mittwoch, der 1. Oktober 2025 (Tag 1 der Kulturdekade)
1. Oktober 2025, 16:00 Uhr, Foyer des „Adam Müller-Guttenbrunn“-Hauses Temeswar:
Afișează textul citat
„DECADA CULTURII GERMANE ÎN BANATUL MONTAN“, ediția a XXXV-a, octombrie 2025
Miercuri, 1 octombrie 2025 (Prima zi în cadrul Decadei)
1 octombrie 2025, ora 19.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiect expozițional cu Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute”, partea a X-a.
„DEUTSCHE KULTURDEKADE IM BANATER BERGLAND“, XXXV. Auflage, Oktober 2025
Mittwoch, der 1. Oktober 2025 (Tag 1 der Kulturdekade)
1. Oktober 2025, 19:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Avem deosebita plăcere de a vă invita pentru a 35-a oară la „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, cel mai important ciclu de manifestări culturale ale etniei germane din acest spațiu. Ea se va desfășura în 10 zile calendaristice din prima jumătate a lunii octombrie și va demonstra că, dacă există voință, chiar dacă trăim cu toții timpuri complicate, se găsesc și soluții pentru a merge mai departe. Căci numai împreună vom reuși să mergem mai departe…
Ediția din acest an cuprinde și ea, ca și cele precedente, mai multe evenimente importante, care să sprijine păstrarea identității germanilor pe aceste meleaguri, dar și deschiderea spre comunitatea largă a Banatului Montan, indiferent de limba maternă a membrilor săi.
Anul acesta am adaptat programul la realitățile cotidiene contemporane nouă, dar am păstrat și activități care se vor putea desfășura în condițiile date, mizând pe continuitate. Și așa precum ne-am propus de la bun început, „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, ediția 2025, se dorește a fi, în continuare, o punte de legătură între ceea ce a fost și ceea ce va fi de acum înainte. Suntem convinși că Dumneavoastră, ca oaspeți, participanți sau spectatori, veți găsi momente de trăire spirituală înălțătoare la manifestările programate. Cu această speranță vă dorim o participare cât mai plăcută alături de noi, considerând că veți rămâne și de data aceasta cu amintiri frumoase!
Erwin Josef Țigla
Miercuri, 1 octombrie 2025 (Prima zi în cadrul Decadei)
1 octombrie 2025, ora 10.30, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
35 de ani „Decada Culturii Germane în Banatul Montan“.
Expoziția Cercului de sculptură „Jakob Neubauer“ al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin (coordonator: George Molin).
1 octombrie 2025, ora 12.00, Galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:
35 de ani „Decada Culturii Germane în Banatul Montan“.
Expoziție de artă plastică dedicată municipiului Orșova și Dunării din Banatul Montan, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și invitații acestuia. Expun: Pătraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Carmen Todosie, Maria Tudur și Tatiana Țibru.
Salonul de toamnă: Expoziție de artă plastică, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă Viorica Ana Farkas (Reșița), Livia Frunză (Reșița), Niculina Ghimiș (Reșița), Adina Ghinaci (Reșița), Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), Doina & Gustav Hlinka (Reșița), Nik Potocean (Bocșa), Gabriela Surugiu (Reșița), Maria Tudur (Reșița) și Tatiana Țibru (Reșița).
Incursiuni muzicale: Grupul coral „Temeswarer Liederkranz“ (coordonator: Luise Finta) și Grupul vocal-instrumental „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).
1 octombrie 2025, ora 19.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiect expozițional cu Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute”, partea a X-a.
Vineri, 3 octombrie 2025 (Ziua a 2-a în cadrul Decadei)
3 octombrie 2025, ora 11.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Expoziții de Ziua Unității Germane (3 octombrie):
Expoziția de fotografii: „Berlin, capitala Germaniei”, cu fotografii realizate în anii anteriori de Erwin Josef Țigla;
Expoziția de filatelie dedicată Zilei Unității Germane, din colecțiile Erwin Josef Țigla și Gustav Hlinka.
3 octombrie 2025, ora 12.00, Colegiul Național „C.D. Loga“ Caransebeș:
Ziua Unității Germane (3 octombrie).
Program cultural prezentat de elevii colegiului în cadrul Decadei.
Expoziția de fotografii: „Berlin, capitala Germaniei”, cu fotografii realizate în anii anteriori de Erwin Josef Țigla;
Expoziția de filatelie dedicată Zilei Unității Germane, din colecțiile Erwin Josef Țigla și Gustav Hlinka.
Duminică, 5 octombrie 2025 (Ziua a 3-a în cadrul Decadei)
5 octombrie 2025, ora 14.15, strada principală și piațeta de lângă Biserica Romano-Catolică „Sfântul Francisc de Assisi” Văliug:
Program cultural prezentat cu prilejul hramului, cu participarea Fanfarei din Anina (dirijor: Dimitrie Omescu), urmat de Parada portului popular german.
5 octombrie 2025, ora 15.00, Biserica Romano-Catolică „Sfântul Francisc de Assisi” Văliug:
Sfânta Liturghie de hram, celebrată de mons. Johann Dirschl, vicar general (Timișoara).
5 octombrie 2025, ora 16.00, piațeta de lângă Biserica Romano-Catolică „Sfântul Francisc de Assisi” Văliug:
Sărbătoarea „Kirchweih“-ului, cu ridicarea pomului și program cultural cu participarea Formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ din Reșița (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).
„DEUTSCHE KULTURDEKADE IM BANATER BERGLAND“, XXXV. Auflage, Oktober 2025
Sehr geehrte Gäste und Freunde, liebe Landsleute!
Zum 35. Mal, also eine Jubiläumsauflage, laden wir Sie zur „Deutschen Kulturdekade im Banater Bergland” ein, zur größten Veranstaltungsreihe der Banater Berglanddeutschen! Sie wird uns in 10 Tagen im Monat Oktober beweisen, dass wir auch in diesen komplizierten Zeiten Wege finden, weiterzumachen. Vieles werden Sie in dieser XXXV. Auflage finden, worin wir Sie auch ermutigen, an unserem Programm teilzuhaben. Denn nur gemeinsam können wir weitergehen…
Auch diesmal gibt es mehrere Höhepunkte, alle im Sinne der eigenen Identitätsförderung, aber auch im Sinne der Öffnung zur und mit der gesamten Bevölkerung des Banater Berglands, unabhängig ihrer Muttersprache.
Die Kulturdekade 2025 wird im diesjährigen Programm aus den vergangenen Jahren so manches fortsetzend aufnehmen, aber auch Neues hinzufügen, alles in allem ein Programm, das den 35 Jahren Kulturdekade würdig ist. Und so wie bis jetzt wünschen wir folgendes: Unsere Kulturdekade möge auch in diesem Jahr eine Brücke zwischen dem, was war, und dem, was kommen wird, darstellen. Wir hoffen, dass Sie, als Gäste, Mitgestalter oder Zuschauer, an unserem vielseitigen Programm Gefallen finden werden. Hiermit wünschen wir Ihnen recht viel Freude und gute Unterhaltung!
Erwin Josef Ţigla
Mittwoch, der 1. Oktober 2025 (Tag 1 der Kulturdekade)
1. Oktober 2025, 10:30 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
35 Jahre „Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“.
Ausstellung mit Kunstarbeiten des Holzschnitzereikreises „Jakob Neubauer“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: George Molin).
1. Oktober 2025, 12:00 Uhr, Kunstgalerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin, Reschitza:
35 Jahre „Deutsche Kulturdekade im Banater Bergland“.
Kunstausstellung, der Stadt Orschowa und der Donau im Banater Bergland gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka) und ihrer Gäste. Es beteiligen sich folgende Künstler: Pătraru Busuioc, Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Carmen Todosie, Maria Tudur und Tatiana Țibru.
Herbst-Kunstsalon: Vernissage mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: Doina & Gustav Hlinka). Es stellen aus: Viorica Ana Farkas (Reschitza), Livia Frunză (Reschitza), Adina Ghinaci (Reschitza), Flavia Beatris Grădinaru (Reschitza), Niculina Ghimiș (Reschitza), Doina & Gustav Hlinka (Reschitza), Nik Potocean (Bokschan), Gabriela Surugiu (Reschitza), Maria Tudur (Reschitza) und Tatiana Țibru (Reschitza).
Musikalische Einlagen: Der Temeswarer Liederkranz (Koordination: Luise Finta) und die Gesang- und Instrumentalgruppe „Resicza“ (Koordination: Iuliu Fazakas).
1. Oktober 2025, 19:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Ausstellungsprojekt mit Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute = Geschichte von Reschitza in verschollenen Ansichten”, Teil X.
Freitag, der 3. Oktober 2025 (Tag 2 der Kulturdekade)
3. Oktober 2025, 11:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Ausstellungen zum Tag der Deutschen Einheit:
Ausstellung „Berlin, die Hauptstadt Deutschlands”, mit Fotos aus den vergangenen Jahren, von Erwin Josef Ţigla;
Philatelie-Ausstellung zum Tag der Deutschen Einheit aus den Sammlungen von Erwin Josef Ţigla und Gustav Hlinka.
3. Oktober 2025, 12:00 Uhr, „C.D. Loga“-Nationalkolleg Karansebesch:
Tag der Deutschen Einheit.
Programm zur Kulturdekade, dargeboten von Schülerinnen und Schülern der Schule.
3. Oktober 2025, 13:00 Uhr, „Tata Oancea“-Stadtbibliothek Bokschan:
Tag der Deutschen Einheit.
Ausstellung mit Kunstarbeiten verschiedener Künstler aus den Beständen des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“.
3. Oktober 2025, 13:15 Uhr, „Tata Oancea“-Stadtbibliothek Bokschan:
Tag der Deutschen Einheit.
Begegnung mit Doina und Gustav Hlinka und ihren Büchern.
Musikalische Einlagen: die „Intermezzo“-Gesang- und Instrumentalgruppe (Koordination: Lucian Duca).
3. Oktober 2025, 18:00 – 20:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Die weiße Nacht der Galerien.
Ausstellungen zum Tag der Deutschen Einheit:
Ausstellung „Berlin, die Hauptstadt Deutschlands”, mit Fotos aus den vergangenen Jahren, von Erwin Josef Ţigla;
Philatelie-Ausstellung zum Tag der Deutschen Einheit aus den Sammlungen von Erwin Josef Ţigla und Gustav Hlinka.
Sonntag, der 5. Oktober 2025 (Tag 3 der Kulturdekade)
5. Oktober 2025, ab 14:15 Uhr, auf der Hauptgasse und am Platz neben der römisch-katholischen „Heiliger Franziskus von Assisi”-Kirche Franzdorf:
Konzert zum Kirchweihfest mit der Blasmusikformation aus Steierdorf – Anina (Dirigent: Dimitrie Omescu). Anschließend Trachtenaufmarsch.
5. Oktober 2025, 15:00 Uhr, Römisch-Katholische „Heiliger Franziskus von Assisi”-Kirche Franzdorf:
Kirchweihmesse mit Generalvikar Msgr. Johann Dirschl (Temeswar).
5. Oktober 2025, 16:00 Uhr, Platz neben der römisch-katholischen „Heiliger Franziskus von Assisi”-Kirche Franzdorf:
Kirchweihfest mit Aufstellen des Kirchweihbaums und Kulturprogramm mit der deutschen „Enzian“-Volkstanzgruppe aus Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).
Ieri, 27 septembrie, pe malul Argeșului, în comuna Budeasa Mare, a avut loc festivitatea de premiere a Concursului Național de Literatură „Toată vremea-și are vreme”, din cadrul Festivalului Național de Științe și Arte „Basarab Fest”, ediția a II-a, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului.
Juriul concursului a fost format din IPS Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului (Președinte de Onoare), Claudiu Dumitrache (președinte), George Coandă, Elena Iagăr, Veronica Balaj, Adrian Artene, Nicolae Florentin Streche, Ioan-Laurenţiu Vedinaș și Maria Ivanov.
Laureații ediției din acest an sunt:
Marian Nicolae – Trofeul Basarabilor – Premiul „Radu Vodă” (oferit simbolic de Mănăstirea „Radu Vodă” din București, cu ocazia Anului Centenar al Patriarhiei Române); – Premiul Regal Literar – Premiul „Florian Pittiș” (oferit de Radio România 3Net – Florian Pittiș) – Premiul „Nicolae Dabija” al ziarului Literatura și Arta
George Băicoianu – Medalia de Aur a Basarabilor și Premiul Regal Literar
Geta Lopovanciuc – Medalia de Argint a Basarabilor și Premiul Regal Literar
Lidia Grosu – Premiul Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului și Premiul Regal Literar
Ionuț-Tiberiu Bălan – Premiul Regal Literar și Premiul „Literatura și Arta”
Bogdan Alexandru Hagiu – Premiul Regal Literar
Georgian-Ionuț Zamfira – Premiul Regal Literar
Angela Dina-Moțățăianu– Premiul Regal Literar
Alexandra Drestaru– Premiul „Sf. Cuv. Platonida de la Argeș”
Pr. Adrian Dobreanu – Premiul Myosotis
Radu Botiș – Premiul revistei „TIMPUL” – Argeș
Florentina Danu – Premiul revistei „TIMPUL” – Târgoviște
George Eugen-Itoafă – Premiul special al juriului
Carmen-Alexandra Dumitra – Premiul special al juriului
Ștefan Gabriel Mateescu – Premiul special al juriului
Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *
Comentariu *
Nume *
Email *
Site web
Salvează-mi numele, emailul și site-ul web în acest navigator pentru data viitoare când o să comentez.
Caută pe site
Search
Vizitează și:
Recomandare
Albert Einstein și dorul firesc de Ortodoxie Claudiu Dumitrache
În perioada imediată Epocii Victoriene, în care teologia și credința sunt marginalizate și bat la ușă ideologiile tiraniei, fără ca unii oameni de știință să mai facă o distincție limpede între știință și ocultism, Einstein are curajul, datorită smereniei și onestității sale ocazionale, dar și datorită unor cunoștințe istorice mai bune decât ale altora, să se împotrivească curentului materialist și anticreștin, chiar și învățăturilor panteiste, impersonale și lipsite de înțelegerea cosmosului și imortalității sufletului emise de Spinoza, geniul ieșind și afirmând că doar Evanghelia salvează lumea, că Hristos este viu, că valorile creștine au clădit civilizația, că nu poți vorbi despre Hristos în mod superficial și că un om de știință autentic este plin de credință tocmai prin faptul că se convinge de supraexistența lui Dumnezeu prin seriozitatea cercetărilor sale. Așa cum tot Einstein menționează, „cu greu veți găsi printre spiritele științifice mai profunde vreunul lipsit de sentimentul religios”.
Acest volum își propune să arate verticalitatea lui Einstein în ceea ce privește ideologiile științifico-nihiliste din vremea sa, cele mai puternice argumente pe care le aduce împotriva acestora legându-se de valorile creștine. Totodată, eseul urmărește firul roșu, de valori hristice, al „einsteinului matur”, maturitatea sa constând în momente de smerenie și revelație naturală. Dramaturgul elvețian Friedrich Dürrenmatt a scris că „Einstein a vorbit atât de des despre Dumnezeu încât am bănuit că este un teolog clandestin”, iar colegul său, Freeman Dyson, îl definește că pe un „credincios în transcendență”.
The Romanian Cultural Ambassador of the EEF, Claudiu Dumitrache: ‘individuality and unity are not mutually exclusive but rather complementary’
On the occasion of a conference held this month in Istanbul, we had the opportunity to meet Claudiu Dumitrache, Cultural Ambassador of the Euro Education Federation. During his visit to Istanbul, Dumitrache engaged in discussions with several cultural figures, journalists, and businesspeople from the United States and various European countries, including Lithuania, Estonia, and Latvia, with the aim of fostering collaborations on cultural and educational projects.
GH Alum Jonathan Jackson Honored With a Royal Literary Magazine Award
“Although I don’t feel worthy of this,” he shared on Instagram, “it is my sincere desire to assist in the promotion of authentic values. With this in mind, I will receive this very gracious honor in the spirit of humility and responsibility — a responsibility to continue every effort of repentance, faith, and love. My humble gratitude to everyone at the Royal Literary Magazine. This is a beautiful gift from God.”
The Calling of a Young Wallachian
Romanian authors, from poets to novelists and prose writers, have distinguished themselves in world literature with writings that center around a sense of religion, thanks to Romania’s status as one of Europe’s strongest Orthodox Church countries.
Marian Nicolae – Trofeul Basarabilor
UZPR CARAS SEVERIN 