La Tribunalul Hunedoara a avut loc Adunarea Generală a Judecătorilor, în cadrul căreia domnul judecător Flavius Dacian CONTA (foto) – preşedintele Tribunalului Hunedoara a prezentat Raportul de activitate pe anul 2022 al Tribunalului Hunedoara.

În anul 2022 Tribunalul Hunedoara a înregistrat un volum de activitate (stoc plus dosare nou intrate) de 11416 de cauze pe rol, în scădere cu 300 de cauze faţă de anul 2021 când numărul dosarelor pe rol a fost de 11716.

Volumul de activitate pe secţii la nivelul Tribunalului Hunedoara a fost următorul: Secţia I Civilă a fost învestită, în anul 2022, cu soluţionarea unui număr de 5709 cauze, Secţia a II-a Civilă, de contencios administrativ şi fiscal cu 4207cauze, Secţia Penală cu 1500cauze.

La Tribunalul Hunedoara, în cursul anului 2022, s-a înregistrat o încărcătură de 961,6 cauze/ judecător.

Separat pe secţii, se constată că, cea mai mare încărcătură de cauze/ judecător a fost la Secţia a II-a Civilă, de contencios administrativ şi fiscal, unde s-a înregistrat un număr mediu de 1200,7 cauze/ judecător, faţă de 971,9 cauze/ judecător la Secţia I Civilă şi 435,3 cauze/ judecător la Secţia Penală.

Volumul de activitate al celor 6 judecătorii din raza de competenţă a Tribunalului Hunedoara a fost în anul 2022 de 45453 cauze pe rol, în creștere cu  un număr de 2427 de cauze față de anul 2021, când pe rolul judecătoriilor s-a înregistrat un număr de 43026 cauze.

Numărul de cauze/ judecător la judecătoriile din circumscripţia Tribunalului Hunedoara, în anul 2022, a fost următorul: Brad s-au înregistrat 1133,5 cauze/ judecător, Deva – 960,9; Haţeg –  1750,0; Hunedoara – 879,2; Orăştie – 1236,4 și Petroşani – 1294,1.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Recent, la Judecătoria din orașul de pe Cerna și-a început mandatul un nou președinte în persoana cunoscutului și apreciatului fost procuror, respectiv judecător, Gheorghe UNGUREANU, căruia i-am solicitat un scurt interviu.

– Pentru început prezentați-ne cele mai semnificative date biografice.
– Sunt hunedorean, căsătorit, am un copil, în magistratură am intrat în 2015.
Din 2015 până în 2019 am fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hunedoara, din 2019 până în ianuarie 2023 am fost judecător la Judecătoria Deva – Secția Penală.
Începând cu ianuarie 2023 activez la Judecătoria Hunedoara, unde am început mandatul de președinte al judecătoriei.
Înainte de a intra în magistratură am activat ca șef birou juridic în cadrul unei sucursale bancare.

– Ce v-a determinat să deveniți președinte la Judecătoria Hunedoara?
– Judecătoria Hunedoara este o instituție de suflet, unde am susținut cauze atât în calitate de procuror, cât și în calitate de consilier juridic.

– Se vorbește că sunteți „omul potrivit la locul potrivit”. Cum comentați?
– Colegii mei, și nu numai, sunt în măsură să aprecieze acest aspect.

– Ca președinte aveți o fișă a postului cu o puternică implicare a responsabilității profesionale. Aici ce puteți spune?
– Implicarea personală, crearea unui mediu propice dialogului și dezvoltării profesionale sunt fundamentele oricărei activități și în special în cea care implică coordonarea unei echipe în cadrul instituției.

– Care vă sunt calitățile care vă vor ajuta în funcția de președinte?
– Revenim la aprecierea colegilor… Am fost obișnuit să lucrez direct cu oamenii, să ascult și să mă implic personal în toate aspectele ce țin de activitatea profesională. De-a lungul timpului am făcut parte din diferite comisii și activități care m-au ajutat să acumulez o serie de experiențe care se dovedesc deosebit de utile acum.

– Credeți în legea compensației?
– Fiecare om are propria scară de valori la care se raportează. Eu cred că pentru un rezultat bun este necesar un efort adecvat.

– Ce aveți înscris pe agenda de lucru în această perioadă?
– În această perioadă analizăm activitatea din anul precedent, pregătim proiectele pe termen mediu și lung.

– Ce măsuri ați luat și veți lua pentru buna activitate a Judecătoriei?
– Pe lângă activități specifice de organizare a activității, încă de la începutul mandatului am stabilit un mod de luare a deciziilor bazat pe dialog și transparența procesului decizional.

– Cum vedeți relația dvs. cu subalternii?
– Foarte bună, bazată pe dialog. Cred că mediul de lucru este foarte important în orice instituție și mă voi implica pentru dezvoltarea unui mediu de lucru profesionist, având în centrul atenției oamenii.

– Cât despre gândurile de viitor, ce ne puteți zice?
– La început de mandat analizăm împreună cu colegii proiecte ce țin de resurse umane, specializarea personalului, logistică.
De asemenea, avem în vedere îmbunătățirea accesibilității publicului, dezvoltarea biroului de relații publice, dezvoltarea activității de informare-documentare pentru public, aceste proiecte fiind concepute pe termen mediu și lung.

Analiză centralizată

În anul 2022 la Judecătoria Hunedoara a fost înregistrat un număr de 6569 dosare nou intrate din care s-au soluționat 6485 cauze.
Încărcătura pe judecător la un volum de activitate de 7913 dosare a fost de 2029,0 dosare.
La o schemă de 9 judecători și la un volum de activitate de 7913 dosare, încărcătura pe schemă este 879,2 dosare.
În total pe instanță dintr-un număr de 6485 dosare soluționate în căile de atac au fost modificate/desființate un număr de 137 hotărâri, rezultând un procent de modificare/desființare de 2,11%.
Analiza centralizată a tuturor indicatorilor de eficiență analizați conduce la încadrarea Judecătoriei Hunedoara în anul 2022 în gradul general de eficiență EFICIENT.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Comuna Densuș sub bagheta neobositului edil șef, Ionel Adrian VÎRTOPEAN, (foto) își dorește mereu o nouă înfățișare, fapt pentru care aici se pot consemna programe de finanțare nerambursabilă pentru investiții eligibile, toate mereu în folosul comunității și alocate pentru:

• Centrul local de informare și promovare turistică, amenajare de marcaje turistice precum marketingul serviciilor legate de turismul rural în comuna Densuș (program FEADR – Măsura 313 – „Încurajarea activităților turistice”)
• Modernizarea drumurilor forestiere în comuna Densuș (Valea Fierului, Căpriorul și Pârâul Ursului – Program FEADR – Măsura 125 b – „Îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea și adaptarea silviculturii”)
• Achiziționare utilaj buldoexcavator pentru serviciul public de gospodărire comunală, deszăpezire și întreținere spații verzi (Program FEADR Măsura 411 – 3220)
• Modernizare drumuri comunale și străzi în satele Densuș, Hățăgel, Peșteana, Peștenița, Poieni (Program FEADR – Măsura 7.2. „Investiții în crearea și modernizarea infrastructurii de bază la scară mică)
• Modernizare, renovare și dotare cămine culturale Densuș, Hățăgel, Peșteana, Peștenița, Poieni, Ștei (Program FEADR – Măsura 7.6. – „Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural”)
• Achiziționare utilaj multifuncțional pentru dotarea serviciului public de gospodărire comunală, (Program FEADR – Smăsura 19.20 – „Dezvoltarea satelor” pentru Asociația Microregiunea Țara Hațegului – Ținutul Pădurenilor GAL)
• Achiziționare sistem de supraveghere video în comună pentru creșterea gradului de siguranță publică a cetățeanului și reducerea fenomenului infracționalității (Program FEADR – Smăsura 19.20)
• Construire capelă mortuară în localitatea Densuș pentru asigurarea condițiilor optime în desfășurarea ceremoniilor funerare, precum depunerea persoanelor decedate, expunerea lor și oficierea slujbelor de înmormântare, dar și organizarea unor evenimente sociale și culturale cu caracter religios (Program FEADR – Smăsura 19.20 – „Dezvoltarea satelor” pentru Asociația Microregiunea Țara Hațegului – Ținutul Pădurenilor GAL)
• Creșterea capacității operaționale a comunei de prevenire a apariției pestei porcine africane prin achiziționarea de instalații de dezinfecție și dezinsecție (Program FEADR – Submăsura 5.1 beneficiari publici – Sprijin pentru investiții în acțiuni preventive menite să reducă consecințele dezastrelor naturale, evenimentelor adverse și evenimentelor catastrofale)

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

În momentul în care poeta și campioana Giorgiana Miculescu m-a întrebat despre tineri pasionați de sport în Bocșa, tineri care și-ar dori o carieră sportivă, mi s-a părut ceva de domeniul fantasticului! Adică, tineri pasionați or fi, gândeam eu, dar care să și aibă curajul să o apuce pe un astfel de drum greu și destul de dur, nu prea îmi imaginam să existe la Bocșa.

Giorgiana Miculescu și Daniel Donci, după ce au obținut de la mine suficiente contacte telefonice ale unor profesori de sport și directori de școli, au pornit în căutare de tinere talente. Și au găsit câțiva elevi care ar îndeplini criteriile solicitate unui sportiv la canotaj, dar… încă nu s-a hotărât niciunul dintre aceștia să trateze acest subiect cu suficientă seriozitate.

Întâmplarea a făcut ca, totuși, una dintre elevele Școlii Gimnaziale nr. 1 Bocșa să dovedească talent și, mai ales, curaj, pentru a deveni membră a echipei CSM Timișoara, adică a Clubului Sportiv Municipal Timișoara și Asociația Județeană de Canotaj Timiș.

Este vorba despre Rucsandra Bucșă, frumusețea asta de fată care, deși atât de delicată, s-a dovedit a fi deosebit de puternică și hotărâtă!

Iar vinovatul principal pentru decizia Rucsandrei este dl. prof. Olimpiu Ștefănuț, profesorul de limba și literatura română, un dascăl dedicat și foarte îndrăgit de elevi. Olimpiu Ștefănuț a facilitat întâlnirea Rucsandrei Bucșă cu antrenorul Daniel Donci și cu barca. Restul… a venit de la sine! Specialiștii Gheorghe Anghel, Daniel Donci, Alin Homorogan și Zlatomir Balojin au remarcat imediat talentul și „tupeul” sportiv al Rucsandrei, care face din ea un excepțional cârmaci. Deosebit de încâtată de tânăra bocșeancă a fost și dna. Elisabeta Lipă, președintele Federației Române de Canotaj!

Rucsandra Bucșă s-a născut la Reșița în 28 februarie 2009, locuiește în Bocșa și este elevă a Școlii Gimnaziale nr. 1 din Bocșa Română. Este pasionată de pictură, de muzică și de sport, dorindu-și ca, la un moment dat, să practice  înot, dans sportiv și chiar sporturi extreme.

Din noiembrie 2022 este elevă a Școlii Gimnaziale din Fârdea, județul Timiș, și membră în echipa CSM Timișoara și Asociația Județeană de Canotaj Timiș, antrenându-se la Baza Sportivă de la Surduc.

Deși, de puțină vreme în echipă, Rucsandra Bucșa a participat la câteva competiții, obținând și câteva medalii de bronz și de argint. De exemplu: Campionatul Național de Fond Juniori și Seniori, Timișoara, 9 – 12.11. 2022.

Este o tânără căreia antrenorul Daniel Donci îi prevede un viitor excepțional! Iar Rucsandra, frumoasă și cu un rarisim bun-simț, vorbește cu entuziasm despre începuturile sale ca sportiv și despre toată această minunată poveste în care personajul principal și pozitiv este chiar ea.

De asemenea, este recunoscătoare profesorilor, oamenilor care au contribuit, într-un fel sau altul, la hotărârea ei de a accede la o carieră sportivă:  îi amintește cu drag pe Olimpiu Ștefănuț, pe Daniel Donci, pe Gh. Anghel, pe Alin Homorogan, pe Zlatomir Balojin și nu în ultimul rând, pe Elisabeta Lipă. Recunoscătoare este și părinților care o susțin și surorii sale, care îi este adesea alături în competiții, încurajând-o.

Rucsandra Bucșă este un copil minunat, o tânără curajoasă și deosebit de frumoasă și harnică, este bocșeanca serioasă, care și-a început drumul spre performanță. Iar despre acestea vorbește cu un firesc dezarmant:

„Sunt foarte entuziasmată! Am colegi minunați, care mă încurajează; am profesori extraordinari și-mi place foarte mult ceea ce fac. Mă simt împlinită sufletește! La rândul meu, îmi doresc să nu dezamăgesc! Îndemn toți copiii și tinerii spre sport, deoarece consider că nu este doar frumos, plăcut, să practici un sport, ci este și benefic pentru trup și minte. Ambele se dezvoltă armonios! Și pentru suflet e important, deoarece sportul înseamnă plăcere, înseamnă și distracție și relaxare, înseamnă socializare și colegialitate și acestea sunt foarte importante pentru suflet. Consider că, dacă în ceea ce faci pui suflet, adică faci cu sufletul, cu siguranță o să și reușești! O să fie cu succes!”

Succes îi dorim și noi tinerei Rucsandra Bucșă și-i promitem că la următoarea competiție îi vom fi alături, urmărind-o cu interes.

Și am să închei cu un aforism, nu știu dacă este cel mai potrivit, dar este cel care mi-a venit în minte scriind aceste câteva rânduri despre Rucsandra:

„Onoarea poate să nu câștige  putere, dar câștigă respect. Iar respectul câștigă putere.” (Mitsunari Ishida)

Izabela Domokos este un cadru didactic cu vocație și lucrează la Palatul Copiilor din Deva. Munca, disciplina și responsabilitatea sunt câteva repere fără de care aceasta nu ar fi reușit să ajungă o profesoară de limba engleză apreciată de elevi. La început a avut o dorință imensă de a studia limba engleză, care mai apoi s-a transformat în ceva mai mult decât un job, iar acum nu-și imaginează viața fără a fi profesor de limba engleză.

Cu bunăvoința ce o caracterizează, ne-a răspuns la câteva întrebări.

– Care este rolul catedrei de engleză în formarea conceptului moral cetățenesc al elevilor?

– Îmi place să-l citez pe faimosul poet, gânditor și om de știință german Johann Wolfgang von Goethe care susține că: „Cei care nu știu nicio limbă străină nu știu nimic despre propria limbă.” Învățarea unei limbi străine necesită un proces mai îndelungat de învățare și fără să ne dăm seama comparăm limba studiată cu limba noastră maternă. Prin această comparare noi conștientizăm valoarea limbii noastre pe care o vorbim zi de zi și devenim mai atenți la limbajul folosit.

Prin diversele lecții la care sunt expuși elevii, se aprofundează ideea de identitate și de valoare națională.

Prin învățarea unor obiceiuri engleze sau americane, involuntar ne întrebăm: La noi cum este? Cu ce suntem noi diferiți? Poate că această curiozitate nu s-ar naște dacă nu am intra în contact cu o altă limbă străină.

De multe ori spun elevilor mei faptul că atunci când trebuie să vorbească în limba engleză, să dea click pe engleză în creierul lor. Să gândească în engleză fără să traducă propozițiile care urmează să le spună. Fiecare limbă este compusă diferit, cu logică, cu accent și intonație diferită. Dacă în limba română nu trebuie să ne deschidem gura foarte tare, în engleză trebuie, altfel nu se înțelege ce dorim să spunem.

– Vorbiți-ne despre rolul limbii engleze în formarea individuală a elevului?

– Comunicarea într-o limbă străină se bazează pe abilitatea de a înţelege, de a exprima şi de a interpreta gânduri, sentimente şi fapte atât pe cale orală, cât şi în scris (ascultare, vorbire, citire şi scriere) într-o gamă potrivită de contexte sociale – la serviciu, acasă, în educaţie şi instruire – conform cu dorinţele sau nevoile individului.

Într-un fel sau altul mă simt norocoasă că predau o materie care este importantă și iubită de elevi. Având în vedere că trăim într-o societate în care comunicarea este esențială, învățarea limbii engleze este orientată în acest sens. Elevii vin cu drag la orele de engleză la Palatul Copiilor pentru că este o atmosferă care le dă sentimentul de siguranță, fără să le fie teamă că greșesc în exprimare sau în scris. Nu sunt taxați prin note pentru greșeli, dar nici nu râd de greșelile altora. Grupele formate sunt bazate pe nivelul de cunoștințe provenind din diverse școli. În sala de curs sunt cu toții colegi de grupă o dată pe săptămână. Deși se mai nimeresc să fie și colegi de clasă în grupă, regula noastră de aur este „Nu ne aducem problemele de la școală la Palat”. Avantajul meu ca și coordonator de cerc este faptul că eu am mână liberă să îmi aleg materialele care urmează să fie explorate la oră. În funcție de vârsta elevilor îmi aleg materiale care lărgesc orizonturile culturale ale elevilor. Vizionăm multe materiale video, citim cu voce tare, ascultăm materiale audio și cel mai important lucru, comunicăm în limba engleză. Cei mici nu scapă de dictare, dar pentru că nu este pe notă nu sunt speriați și sunt motivați să scrie corect pentru că la maxim două greșeli primesc o inimioară drept recompensă.

– Câți copii aveți înscriși la cursurile dumneavoastră? Cu ce este diferit sistemul de învățare de la Palat?

– Spre exemplificare, în anul școlar 2022-2023, în baza cererilor de înscriere, la Cercul de Cultură și Civilizație Engleză s-au înscris 218 de copii. Caietul nostru de la Palat este diferit de cel de la școală. Noi avem caiete studențești, în care lipim fișele primite. Am elevi care au același caiet de cel puțin trei ani. Aceste caiete nu sunt aruncate la sfârșitul anului școlar, ci dimpotrivă, sunt continuate până la ultima pagină. Elevii care consideră că uită să-și aducă caietul săptămâna următoare la oră, au posibilitatea să-și lase în clasă caietele pentru că o altă regulă de aur este să aibă fiecare caietul de la Palat la oră.

Am reușit să atrag și elevi de liceu la cercul de engleză. Am o grupă de Cambridge cu care fac pregătiri pentru examen. Sunt elevi din grupă care doresc să susțină examenul de competențe lingvistice anul acesta școlar. Cu ei fac intensiv pregătiri și cine dorește primește și temă de casă pentru săptămâna următoare.

Fiind într-un sistem educațional nonformal copiii vin fără teama de a primi note. Noi nu dăm note sau temă de casă. Vin din dorința de a învăța limba engleză într-o atmosferă relaxantă. În decursul a două ore cu pauza inclusă, avem timp să ne jucăm cu cele învățate și să avem jocuri pe roluri în care simulăm o situație reală cu diverse personaje pe care le aleg ei.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Într-o recentă discuție, edilul șef al orașului Hațeg, Adrian PUȘCAȘ (foto), un om hotărât și ambițios care cu răbdare și multă implicare a reușit obținerea de semnături pentru contracte de finanțare, iar gându-i mereu la alte documentații pentru noi obiective pe care le dorește realizate din bani externi.
Astfel am aflat: s-a semnat primul proiect finanțat din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României, contractul de finanțare aferent investiției cu denumirea „Transpunerea în format GIS a documentației de amenajarea teritoriului – Plan Urbanistic General în Orașul Hațeg, județul Hunedoara”.
Obiectivul acestei investiții este de a eficientiza procesul de autorizare a construcțiilor și de a oferi mai multă stabilitate și transparență investițiilor prin actualizarea în timp real a informațiilor privind mediul construit și de a crește accesul digital la documentele de amenajare a teritoriului și de urbanism a orașului Hațeg.
Investiția vizează transpunerea în format GIS (Sistem Informațional Geografic) a Planului Urbanistic General (PUG), în corelare cu planul de mobilitate urbană (PMUD), pentru o mai bună planificare și organizare a teritoriului în vederea armonizării dezvoltării locale.
S-a semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Construirea de locuințe nZEB plus pentru tinerii din orașul Hațeg” finanțat din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României.
Valoarea acestui obiectiv investițional este de 3.440.059,56 lei cu TVA, iar proiectul va consta în construirea de noi locuințe pentru tineri, respectiv 8 apartamente de locuit. O clădire cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB – nearly Zero-Energy Building) cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit, în cea mai mare măsură, cu energie din surse regenerabile.
S-a semnat contractul de finanțare pentru proiectul „Dezvoltarea infrastructurii de transport verde – Piste pentru biciclete în Orașul Hațeg” în valoare totală de 3.843.735,24 lei.
Investiția va susține mobilitatea urbană verde prin asigurarea infrastructurii pentru transportul de tip piste pentru biciclete pe un traseu proiectat în lungime de 6,1 km, precum și instalarea unui număr de 6 stații de încarcare pentru vehicule electrice.
Obiectivul este finanțat din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență al României și este derulat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, iar contractul de finanțare a fost semnat de toate părțile implicate în acest proiect investițional, respectiv MDLPA și UAT Oraș Hațeg, în calitate de beneficiar.
Sistemul de iluminat public din orașul Hațeg și din localitățile Nălaț, Silvașul de Sus și Silvașul de Jos, va fi modernizat în urma aprobării etapei a II-a din cadrul proiectului finanțat cu fonduri de la Administrația Fondului pentru Mediu.
Proiectul oferă o perspectivă clară de dezvoltare şi de progres, și anume: „Modernizarea și eficientizarea iluminatului public în orașul Hațeg, județul Hunedoara – etapa II“ parte a programului privind creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în infrastructura de iluminat public – cheltuieli eligibile în valoare de 3.359. 836,95 lei cu TVA.
Obiectivul de investiții vizează modernizarea și eficientizarea iluminatului public prin înlocuirea aparatelor de iluminat existente cu unele perfomante cu tehnologie LED, precum și implementarea unui sistem inteligent de telegestiune, conducând la economii de energie electrică de peste 65% față de situația actuală.
Acest proiect este complementar proiectului aflat la ora actuală în implementare „Modernizarea, extinderea și eficientizarea sistemului de iluminat public în orașul Hațeg” din cadrul Programului Operațional Regional 2014-2021.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Scriitorul, jurnalistul, editorul, directorul Editurii „TIM” din Reșița, redactorul-șef al revistei de literatură, artă și cultură „Semenicul”: iată multiplele valențe ale unuia dintre cei care își dedică viața culturii caraș-severinene precum nu mulți o fac, și se pot mândri cu aceasta – Gheorghe Jurma, cel născut în urmă cu 78 de ani, la 5 februarie 1945, în satul Bobda, județul Timiș. Alte repere importante în viața sa: în 1956 s-a mutat la Timișoara, din 1970 s-a stabilit la Reșița.
Puțini știu probabil că, după școala primară (cl. I – IV) în satul natal, apoi după absolvirea școlii gimnaziale la Timișoara, a urmat, începând cu anul 1959, Liceul de Muzică și Arte Plastice din Timișoara, secția arte plastice (având ca profesori nume celebre de atunci și de astăzi, precum Iulius Podlipny, Victor Gaga, Gabriel Popa, Constantin Flondor, Ştefan Bertalan, Simion Mărcuș). După absolvirea acesteia s-a înscris la Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara, unde iluștri profesori precum Gheorghe I. Tohăneanu, Ștefan Munteanu, Eugen Todoran, Iosif Cheie, Victor Iancu, Nicolae Ciobanu, Gheorghe Ivănescu, Lucia Jucu Atanasiu, Traian Liviu Birăescu, Ileana Oancea i-au pecetluit destinul până în ziua de astăzi.
După terminarea studiilor și efectuarea stagiului militar a fost angajat redactor al ziarului „Flamura” (1970 – 1989) din urbea noastră, proaspătă reședință de județ. Din anul 1970, destinul său se interferează așadar, cu destinul oamenilor și al diferitelor instituții și organizații din sud-vestul țării, din județul Caraș-Severin.
Cariera publicistică, cea care l-a format și transformat, a început-o în ultimul an de facultate, când a participat la apariția revistei studențești „Forum” a Universității timișorene, în calitate de redactor-șef adjunct. În perioada 1970 – 1989 a fost redactor la ziarul „Flamura“, pentru probleme de cultură și învățământ. De la înființarea ziarului „Timpul“, din 4 ianuarie 1990, a fost redactor-șef al acestuia și director al S.C. „Timpul” S.R.L. până în 1993. Din 1993 este director al Editurii „Timpul” (azi „TIM”) din Reșița. A înființat și a condus o mulțime de publicații, printre care: „Semenicul“ (din 1971), „Caraș-Severinul“ (din 1972), apoi „Almanahul presei și tiparului”, Reșița, 1984; „Momente din istoria tiparului românesc la Caransebeș”, Caransebeș, 1985; „Zilele Culturii la Reșița” (caiet-program – redactor la mai multe ediții, între 1974 și 1984), „Permanențe reșițene” (caiet-program al „Zilelor Culturii la Reșița”, 1985 – 1989); numeroase alte titluri de mai lungă sau scurtă durată înainte de 1989 și după 1989 („Bistra“, „Şcoala cărăşeană“ etc.). A contribuit la apariția revistelor „Almăjana“ Bozovici, „Bocșa culturală“ Bocșa, „Jurnal de liceu“ Oravița și altele. Din 2013 este în colectivul de redacție al revistei „Nedeia“. Este, de asemenea, director al mai proaspetei reviste „Reşiţa literară“.
În timpul facultății a activat la cenaclul Casei de Cultură a Studenților din Timișoara, debutând cu proză în 1968. Din 1970 activează la Cenaclul literar „Semenicul“ din Reșița, căruia îi este coordonator din 1971 până astăzi şi despre care a scris volumul „Amintiri de la Cenaclul Semenicul” (2019, la 70 de ani de la înfiinţarea acestuia). A înființat revista „Semenicul” în 1971, întâi sub forma unor caiete șapirografiate, iar din decembrie 1972 ca revistă tipărită. Aceasta a avut apariții intermitente, pe măsura cutumelor ideologice și posibilităților financiare ale vremurilor. După 1990, revista a apărut în mai multe formate, din 2001 stabilizându-se sub formă de carte, în ultimii doi ani, 2021 și 2022, apărând 2 numere pe an. Domnul Jurma este și astăzi redactorul-șef al revistei „Semenicul“.
A colaborat cu critică și istorie literară la publicațiile: „Orizont”, „Semenicul”, „Steaua”, „Forum” (studențesc), „Transilvania”, „Tribuna”, „Luceafărul”, „Drapelul roșu”, „Flamura”, „Caraș-Severinul”, „Studii de limbă, literatură și folclor”, „Generații”, „Bocșa culturală”, „Almăjana”, „Reflex” ș.a.
Gheorghe Jurma a fost redactor al celor mai multe dintre culegerile și antologiile apărute între anii 1970 și 1989 pe plan reșițean sau județean, începând cu volumul „Prinos“, o culegere de poezie a membrilor cenaclului „Semenicul”, iar după 1990, la multe alte volume.
De-a lungul anilor, Gheorghe Jurma s-a ocupat de cenaclurile literare de adulți, dar și de școlari sau de tineret din Reșița, asigurând succesiunea generațiilor și valoarea creatorilor. A organizat manifestări culturale în Reșița și în alte orașe ale țării, întâlniri cu scriitori importanți din țară, a inițiat și promovat concursuri literar-artistice municipale și județene (interjudețene), a susținut artiștii plastici, dascălii cu preocupări umaniste, instituțiile de cultură.
Pentru a aminti toate cărțile publicate de Gheorghe Jurma, mi-ar trebui multe pagini. M-am decis doar la o selecție a titlurilor, care sunt considerate de mine drept importante: „Mic dicționar al personalităților culturale din Caraș-Severin” (1976); „Presa și viața literară din Caraș-Severin” (1978); „Banatul și Eminescu” (1989); „Descoperirea Banatului” (1994); „Întâmplări cu Afilon” (1995), „Reșița” (album, 1996); „Caraș-Severin” (album, 1996, în colaborare); „Istorie și artă bisericească. Biserici din Protopopiatul Ortodox Român Reșița” (2000, în colaborare cu Vasile Petrica); „Sadoveanu sau lupta cu balaurul” (2002); „Cu Editura Timpul, peste timp” (2004); „Mircea Eliade și modelul tinereții” (2005); „Monografia Casei de Cultură a Sindicatelor din Reșița” (2006); „Amintiri din pagini de ziare” (2008, al doilea volum în 2009); „Momente de istorie culturală. Caraș-Severin, 1944 -1989” (2008); „Literatură și istorie” (2008); „Constantin Lucaci – simfonia fântânilor” (2009); „Istorie și cultură” (vol. 1, 2010); „Dicționarul localităților din Caraș-Severin” (vol. 1. A – C, 2011); „Biblioteca și oamenii cărții” (2012); „Molineştii” (2012); „Trifoiul cărășean” (2012), „Nicolae Iorga şi Banatul” (2010, ediţia a II-a în 2020), „Pavel Bellu” (2016), „O carte pe zi” (2020), „Scriitori din Banat” (primul volum, 2020), „Ioan Munteanu, primul poet de la Bobda” (2021).
Împreună cu subsemnatul, a lansat în anul 2009 un ciclu de „viziuni” ale celor mai importante localități ale județului Caraș-Severin. Astfel au apărut până în prezent următoarele cărți-album: „Reșița: Viziuni / Reschitza: Visionen” (2009), „Anina – Steierdorf: Viziuni – Visionen” (2012), „Bocşa – Viziuni / Bokschan – Visionen” (2014), „Oravița: Viziuni – Visionen” (2017), Caransebeș: Viziuni / Karansebesch: Visionen” (2020) și „Reșița: Viziuni 2 / Reschitza: Visionen 2” (2021), în parte distinse de filiala Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România. În anul 2018 am editat împreună cartea-album „Monumentele Mihai Eminescu”, o carte de referință în arealul cercetărilor legate de poetul național. Ca o continuare a acestei cărți-album se poate numi și apariția editorială „Ecouri eminesciene” apărută la Reșița printr-o colaborare a editurilor „TIM” și „Banatul Montan”, în anul 2021.
De asemenea împreună am realizat cartea-album „Muzeul de locomotive cu abur Reșița = Das Dampflokomotivenmuseum Reschitza = The Railway Steam-engines Museum of Reșița = Le Musée des Locomotives à vapeur de Reșița”, apărută anul trecut la Reşiţa, în cadrul Editurii „Banatul Montan”, an în care s-au sărbătorit cei 150 de ani de la fabricarea aici a primei locomotive cu aburi pe teritoriul de astăzi ai României. De fapt, acestui jubileu, dar și celui de 250 de ani de istorie industrială la Reșița din anul 2021, editorul Gheorghe Jurma le-a dedicat mai multe apariții editoriale, care toate au contribuit la recunoașterea primatului industrial reșițean. Să amintim aici cele semnate Romulus Vasile Ioan și Nicolae Sârbu. O carte specială semnată de scriitorul Gheorghe Jurma este și cea dedicată fântânii cinetice din centrul municipiului de pe Bârzava („Constantin Lucaci: Fîntîna din Centru”), apărută 2021.
Numele lui Gheorghe Jurma a apărut în foarte multe apariții colective. Să amintesc aici doar câteva: „Efigii” (Timișoara, 1968); „Atelier al cercurilor literare (antologie)” (Timișoara, 1977); „Caraș-Severin: monografie” (București, 1981); „Orașul cu poeți” (1995; ed. II revăzută și adăugită 2011); „Nichita. O carte gândită și realizată de Gheorghe Jurma” (ediția I – 1996; ediția a II-a – 1998, ediția a III-a – 2003); „Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Caraș-Severin la 10 ani de activitate” (2001); „Cuvinte pentru urmaşi. Modele şi exemple pentru Omul Român” (Bucureşti, 2005), „Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedie cronologică” („Polirom”, 2012), „Bănăţeni pentru viitorul României” (Timişoara, 2019), „Enciclopedia Banatului. Literatura” (Timişoara, 2016).
Cel sărbătorit de noi astăzi a inițiat și susținut proiectul „Orașul cu poeți“ prin colecția de la Editura „Timpul” (azi „TIM”), în care au apărut multe cărți ale poeților reșițeni, care au propulsat pe plan național Reșița ca spațiu literar specific și numele scriitorilor de aici.
Gheorghe Jurma a îngrijit de asemenea în cadrul Editurii „Timpul” (azi „TIM”), sau la alte edituri, peste 700 de volume de poezie, proză, critică și istorie literară etc., la multe scriind prefețe, postfețe ș.a.m.d. În aceeași măsură a susținut consecvent promovarea Reșiței în circuitul național de valori și, respectiv, recunoașterea, acasă, a celor deja cu largă notorietate; a tipărit cărți ale unor reșițeni (precum acad. Mircea Martin, Dan Farcaş, Toma George Maiorescu), monografii dedicate întreprinderilor, instituțiilor, personalităților care trăiesc în țară sau străinătate, ca, spre exemplu, „Istoria uzinelor din Reșița (1771 – 1996)” și „Istoria locomotivelor și căilor ferate din Banatul Montan” de Dan Perianu; „225 de ani de siderurgie la Reșița”; „Hoinărind prin Reșița pierdută” de Dan Farcaș; „Reșița filologică” de Marcu Mihail Deleanu; „Viață și memorii” de Mircea Popa; „Reșița de altădată”, un album de Gheorghe Jurma și Arsenie Boariu; romanul reşiţean al lui Vasile Bogdan „Cumpăna”; monografii despre Dr. Corneliu Diaconovici, Sabin Pautza și multe altele.
Despre activitatea şi orientările sale aflăm detalii în volumul „Ce lăsăm în urma noastră. Gheorghe Jurma în dialog cu Titus Crişciu” (2015).
Deosebit de importante sunt pentru cultura Banatului Montan volumele sale: „Reșița literară” (2015, 2016), „Reșița muzicală” (2015), „Panorama presei din Caraș-Severin” (2018), dar și colaborarea sa la „Enciclopedia Banatului” editată la Timișoara, sau la alte dicționare și lucrări de referință în domeniile literare în special și culturale în general („Şcoala Populară de Arte şi Meserii «Ion Românu» Reşiţa la 70 de ani”, 2018, cu Mariana Dănescu). Are în lucru un volum despre „Reşiţa culturală“ şi „O istorie obiectiv-subiectivă a revistei «Semenicul»”.
Pe plan național, Gheorghe Jurma a lansat colecția „Eminescu“, publicând 17 titluri ale unor autori din țară, făcând din Reșița „un adevărat centru de cunoaștere și cercetare eminesciană“, cum spune prof. dr. Mircea Popa din Cluj-Napoca. Pentru această colecție, Gheorghe Jurma a fost distins în anul 2000 cu Medalia comemorativă „Mihai Eminescu“. În această colecţie au apărut şi cărţile sale dedicate poetului: „Eminescu – gând şi cânt” (1998), „Vreme trece, vreme vine” (2007), „Cartea care deschide lumea“ (2010).
Lui Gheorghe Jurma i s-au acordat diferite premii locale, între care Marele Premiu al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici“, titlul de Senior al culturii cărășene, cele primite din partea Teatrului Vechi „Mihai Eminescu” din Oravița sau cele din partea Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin din Reșița și a celei Orășenești „Tata Oancea” din Bocșa etc., de asemenea, premii speciale ale Uniunii Scriitorilor, Filiala Timișoara. Cu puţine zile în urmă i s-a acordat, din partea Episcopiei Caransebeşului, ordinul „Crucea «Episcop Elie Miron Cristea» clasa a II-a pentru mireni.” Este Cetățean de onoare al municipiului Reșița din 15 decembrie 2009, Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin din 27 ianuarie 2015 și Cetățean de onoare al orașului Bocșa din 31 martie 2022. Este, totodată, membru de onoare al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, din 5 februarie 2020.
Nu există manifestări literare / culturale de referință care se organizează la Reșița, la care să nu fie invitat, Gheorghe Jurma aducându-și contribuția la reușita acestora.
Iată doar câteva succinte spicuiri din activitatea unui om care s-a pus în slujba culturii caraș-severinene prin tot ceea ce a făcut de-a lungul timpului.
Ad multos annos, Gheorghe Jurma, la împlinirea a 78 de ani de viață dedicată, în primul rând, Banatului!

Sâmbătă, 04 februarie 2023, începând cu ora 10.30, în Sala Teatrului Municipal ”Traian Grozăvescu” din Lugoj a avut loc un eveniment de suflet cu denumirea ”Parfum de poezie”, un ”Concurs Județean de Recitare” ce a ajuns la ediția a VI-a organizat de Școala Gimnazială Nr.2 Lugoj, secțiunile fiind: recitare de poezie în grai bănățean și recitare în versuri eminesciene. Cum numai un profesor serios și iubitor de poezie eminesciană, prof. Ana-Maria Dan, poate să dea dovadă de o coordonare exemplară, susținând din umbră, cu suflet pentru suflet, pe toți participanții mici și mari la această competiție, acest eveniment cultural a fost unul reușit din toate punctele de vedere.
Atmosfera din sală a prins viață din prima clipă datorită doamnei director Cristina Pop-Coman, omul care a încurajat tinerii participanți la acest concurs cu zâmbetul plin de bucurie, dar și cu dragostea ce le-o poartă minunaților elevi ai acestei școli cu renume. Astfel că o parte din emoțiile recitatorilor au fost preluate de stimata doamnă dir. Cristina Coman prin încurajarea, dar și susținerea totală de care a dat dovadă, drept pentru care spun cu toată sinceritatea că această doamnă reprezintă o bucățică din inima sistemului de educație.
Elevi frumoși din învățământul primar și gimnazial au pus piciorul pe scena teatrului recitând cu emoție și multă dragoste din opera marelui nostru poet Mihai Eminescu. Ce poate fi mai adevărat decât puritatea acestor copii care din nimic fac totul, care ne arată că nu există întuneric pentru că ei sunt mereu acolo în lumina caldă a orizontului, care ne scriu cu litere de pământ, de cer, că există în fiecare din noi un copil ce își poartă regatul peste tot, lăsând porțile deschise timpului pentru a se juca din când în când. Pot spune că în sala de spectacol a teatrului m-a cuprins primăvara în aceste ore parfumate de poezie, am renunțat la prezent și am lăsat copilului din mine să își facă de cap cu balsamul de suflet primit cadou de la zecile de mâini adunate în jurul meu, o clipă am vrut să îi mulțumesc cuiva, dar m-am trezit în vâltoarea tinereții care îmi șoptea la ureche versuri încărcate cu iubire ale poeziei ”Rugăciune”, și parcă toată suflarea din sală, părinți, bunici, prieteni, se închinau Divinătății. Doamne, cât de perfectă ai făcut ființa noastră, ca să simți iubirea în cuvinte, copilăria în gesturi, frumusețea în strălucirea ochilor.
”Crăiasă alegându-te
Îngenunchem rugându-te,
Înalță-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie.
Fii scut de întărire
Și zid de mântuire,
Privirea-ți adorată
Asupră-ne coboară,
O, maică preacurată,
Și pururea fecioară,
Marie!”
(”Rugăciune”, de Mihai Eminescu)
A fost o competiție înscrisă în CAEJ 2022-2023 în care zeci de elevi din învățământul primar și gimnazial au pus o piatră la temelia poeziei eminesciene, dar și a poeziei în grai bănățean, iar toată suflarea prezentă la acest adevărat spectacol a fost pătrunsă de sensibilitate, originalitate, talent, trăiri, simțiri, multă creativitate, imaginație. Câteva secunde m-am rupt de realitate și am intrat în copilăria mea, în locul și momentul în care l-am cunoscut pe Eminescu, acolo natura îmi îmbrățișa ființa, apoi am revenit la prezentul ce mă privea în față spunând: ”Până la urmă cu aceste lucruri rămânem, pentru că emoția participării la aceste acțiuni culturale ne urmăresc toată viața ajutându-ne să ne regăsim atunci când credem că pierdem bucăți din noi, pentru că Eminescu este culoare, tremur, frământare, eșec, reușită, libertate, sărut, dorință, iubire, tulburare, împlinire, dragoste de viață, bucurie, Eminescu este cartea de identitate a timpului din noi.” Astăzi, parcă mai mult ca oricând, căutăm adevărul în versurile poetului, ne identificăm cu personajele din opera sa, simțim și trăim exact ce transmite Eminescu în tot ce a scris, astăzi, mai mult ca oricând, avem nevoie de Eminescu, Luceafărul ce ne-a luminat drumul copilăriei noastre eterne, Luceafărul care ne hrănește cu iubirea de țară, de pământul strămoșesc și cel mai important este că trebuie să avem grijă de el.
Toți care au pus umărul la organizarea și buna desfășurare a acestui eveniment cultural merită cu adevărat felicitați, cadre didactice, personalități ale culturii lugojene ( Cristina Pop Coman, Ana Maria Dan, Diana Boian, Sergiu Boian, Silviu Boian, Dan Liuț, Tilore Kortner, Mihaela Kristof, Paulis Vasile Alexandru, Adriana Weimer, Maria Rogobete), dar cel mai mult merită admirați, felicitați și susținuți minunații copii curajoși, ei au adus în inimile tuturor din Sala Teatrului ”Traian Grozăvescu” din Lugoj balsamul de suflet care va parfuma multă vreme ființa noastră, iar pentru mine a fost cel mai frumos cadou de ziua mea care este în 05. februarie 2023, mulțumesc pentru diploma primită în calitate de membru al juriului.
Atât diplomele de participare cât și premiile au fost înmânate elevilor la finalul evenimentului, fiecare copil bucurându-se de această zi scăldată în parfum de poezie, emoțiile transformându-se în milioane de speranțe.
Felicitări, Școala Gimnazială Nr. 2 Lugoj!
Felicitări tuturor cadrelor didactice iubitori de poezie eminesciană, iubitori de cultură!

Maria ROGOBETE 05.02.2023 Lugoj Membru UZPR

La sfârșitul lunii ianuarie 2023 s-a ivit  prilejul să călătoresc la București pentru un eveniment cultural. Și, pentru că scriitorul Radu Theodoru se află la o aruncătură de băț de capitală, și, pentru că în data de 17 ianuarie a împlinit 99 de ani, dar și pentru că nu ne-am văzut de mai bine de un an de zile, am profitat de călătorie și l-am vizitat pe maestru în raiul său de la Grădiștea.

Iată că s-au făcut 14 ani decând prozatorul Radu Theodoru a devenit unul dintre cei mai dragi și fideli colaboratori ai revistei „Bocșa culturală” și ai Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa (moment consemnat în  revista „Bocșa culturală”, Anul X, nr. 3 (66)/ 2009).

Autorul îndrăgitelor romane istorice „Brazdă și paloș”, „Strămoșii”, „Vulturul”, „Călărețui Roșu”, „Corsarul”, „Calea robilor”, „Muntele” și încă multe altele, mai vechi și mai noi[1], unele publicate în fragmente și în revista noastră, trăiește și încă muncește la Grădiștea, nu departe de București, într-o căsuță parcă desprinsă din povești.

La cei 99 de ani împliniți, maestrul Radu Theodoru este fantastic! Nicio clipă nu am avut impresia că stau de vorbă cu un om care are aproape 100 de ani! O minte limpede, lucidă, un vocabular elevat, multe întâmplări, mai vechi sau mai recente, spuse cu un ales har de povestitor și cu un fin simț critic și/sau ironic, ne-au înfrumusețat și îmbogățit ziua!

A fost o bucurie revederea scriitorului Radu Theodoru și sărbătorirea, într-un fel, a celor 99 de ani împliniți de curând. Maestrul ne-a așteptat cu bucate alese, nu doar pentru că era sărbătorit, ci pentru că așa obișnuiește să-și întâmpine musafirii, prietenii care-i calcă pragul, oricând!

Nu este un secret faptul că prozatorul Radu Theodoru trăiește cu dorul meleagurilor bănățene, că își dorește încă o vizită la Timișoara, la Bocșa,[2] la Berzovia, că-i poartă în suflet și în gând pe prietenii săi din Banat și, evident, a întrebat de scriitorii Ion Marin Almăjan, Cornel Ungureanu, Gheorghe Jurma, Vasile Bogdan, dar nu l-a uitat nici pe poetul Octavian Doclin, pe care-l plânge și-l regretă.

A fost o întâlnire de neuitat, care s-a încheiat cu promisiunea unor revederi: și la Bocșa și la Grădiștea! Pentru că, da! La cei 99 de ani ai săi, maestrul Radu Theodoru este pregătit să parcurgă drumul până la Timișoara, pe care să-l prelungească la Bocșa și Berzovia!

La mulți ani, maestre! Să vă dăruiască Dumnezeu sănătate și zile senine, să ne revedem cu bine, iar în ianuarie 2024 să vă sărbătorim la 100 de ani!

---

[1] Bocșa culturală, Anul XIX, nr. 3 (102)/ 2018

[2] Gabriela Șerban. Radu Theodoru la Bocșa. În: Bocșa Culturală. Anul XV, nr. 3-4 (86-87), 2014.

Ziua Internațională a Cititului Împreună (en: World Read Aloud Day) este o zi în care se sărbătorește puterea de a citi cu voce tare, împreună. Astfel, copiii și adulții sunt încurajați să ia o carte, să găsească audiență și să citească cu voce tare. Evenimentul este celebrat în toată lumea, în peste 170 de țări.

Nici la Bocșa, Caraș-Severin, nu a trecut neobservat, astfel că Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” a organizat cea de-a VIII-a ediție ZICI.

Și, pentru că motto-ul acestei ediții era „O carte, o voce și mai multe urechi”, organizatorii au apelat la un voluntar – eleva Silviana Maria Ferciug – pentru a citi unor copii speciali; iar, pentru a le capta mai ușor atenția acestor copii, Maria a jucat rolul „Prințesei poveștilor”.

Astfel, în 1 februarie 2023, de Ziua Internațională a Cititului Împreună (#ZICI2023), Prințesa Poveștilor a poposit la  Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Christiana” Bocșa, unde  a citit împreună cu tinerii și copiii speciali ai acestei instituții școlare. 

A fost un eveniment frumos, constituit dintr-o poveste cunoscută, citită de către o prințesă desprinsă din poveste, unui public format din copii, tineri și adulți.

#ZICI2023 la Bocșa s-a încheiat cu diplome și multe fotografii alături de Prințesa Poveștilor!

Luni, 30 ianuarie 2023, la Hotel Marshal Garden din București, într-un cadru festiv, Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România (U.A.R.F.) și-a sărbătorit cei 30 de ani de existență și activitate printr-un eveniment cultural-cinematografic intitulat „30 de ani de la înființarea U.A.R.F.”.

Când vorbim despre Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România (U.A.R.F.) nu putem să nu vorbim și despre regizorul Ioan Cărmăzan, actualul președinte, iar gândul ne duce, instinctiv, la regretatul regizor, Sergiu Nicolaescu, cel care, în 12 august 1992, a înființat această organizație profesională a creatorilor de film, o organizație cu personalitate juridică, de utilitate publică și de reală valoare.

Președintele Sergiu Nicolaescu, unul dintre cei mai prolifici cineaști, realizator a peste 60 de veritabile opere cinematografice, s-a stins în 3 ianuarie 2013, iar locul acestuia a fost preluat de mai vechiul său prieten, regizorul bocșean Ioan Cărmăzan, unul dintre membri fondatori au UARF-ului, important regizor, scenarist, scriitor și profesor universitar, doctor în cinematografie și media.

Astăzi Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România se află la ceas aniversar, marcând împlinirea a trei decenii de prezență și activitate printr-o Gală aniversară, care a adunat laolaltă personalități marcante ale artei și culturii românești și nu numai. Cu acest prilej, colaboratori și importanți membrii U.A.R.F. au fost premiați cu Diplome de Excelență și Diplome Aniversare pregătite cu migală de organizatori.

Amfitrionii Galei au fost președintele U.A.R.F., regizorul Ioan Cărmăzan, secondat de Deian Cărmăzan și Brândușa Novac. Se cuvine s-o amintim și pe neobosita Nicoleta Iancu, inima și sufletul Galei!

Printre personalitățile omagiate cu acest prilej s-au evidențiat membrii fondatori ai Uniunii precum regizorii: Ioan Cărmăzan, Dan Pița, Șerban Marinescu, Constantin Vaeni, Mihai Constantinescu, Alexa Visarion și Dinu Tănase.

Invitați speciali ai Galei au fost actrițele: Eniko Szilagyi, Anca Szönyi Thomas, Julieta Szönyi, Cezara Dafinescu, Adela Mărculescu, Ileana Stana Ionescu și Ioana Pavelescu, cărora li s-au înmânat Diplome de Excelență în semn de aleasă prețuire pentru activitate artistică..

Un moment omagial special In Memoriam a fost dedicat marelui cineast Sergiu Nicolaescu la împlinirea celor 10 de la plecarea din această viață, fiind prezentat, în deschiderea evenimentului, un montaj de film reprezentativ pentru inițiatorul și fondatorul U.A.R.F., Sergiu Nicolaescu.

Tot In Memoriam au fost omagiați și alți membri fondatori și cineaști sau membri de onoare, nume reprezentative pentru cinematografia românească.

Și această ediție aniversară de Gală U.A.R.F. a abundat de invitați importanți și recunoscuți din diverse domenii ale culturii și cinematografiei, fiind prezenți regizori, scenariști, scriitori, actori, reprezentanți ai unor instituții care, de-a lungul celor trei decenii, au contribuit la promovarea filmului și cinematografiei românești.

Între cei prezenți și premiați putem aminti nume sonore precum Catrinel Dumitrescu, Carmen Maria Strujac, Carmen Ionescu și Constantin Dinulescu, Daniela Nane, Simona Florescu și Ioana Dichiseanu, Elena Dacian, Alexandra Velniciuc și Ștefan Velniciuc, Manuela Golescu, Ileana Șipoteanu, Liviu Crăciun, Adrian Păduraru, Petre Moraru, Petre Pletosu, Camelia Varga, Maria Gheorghiu, Gheorghe Turda, Valeria Arnăutu, Florentina Fântânaru, Olga Bălan  și  alte nume de rezonanță.

De asemenea, s-au evidențiat printre invitați și reprezentanți ai unor instituții și societăți: Excelența Sa, dl Ștefan Tomašević, Ambasador al Serbiei la București, dl Milan Knezevic, președintele Asociației Artiștilor de Film din Serbia (însoțit de o delegație de cineaști din Serbia), fostul ambasador al României în Cuba, dl Dumitru Preda, reprezentanți din Ministerul Culturii, DACIN SARA, CNC, ICR, UCIN, Muzeul Național al Țăranului Român, Muzeul Național al Literaturii Române, edituri, reprezentanți ai unor importante instituții din Banatul Montan, dar și colaboratori care au susținut activitățile Uniunii.

Iar aici se cuvine să menționăm premiile acordate unor cărășeni de frunte precum dr. Mirel Patriciu Pascu, primarul orașului Bocșa, jurnalistul reșițean Victor Nafiru și managerul cultural, Gabriela Șerban, directorul Bibliotecii „Tata Oancea”, coordonatorul Festivalului de Film de la Bocșa, dar și Dan Buru, organizatorul Festivalului de Film de la Băile Herculane și Florin Ionescu, managerul Teatrului de Vest Reșița.

În semn de respect și prețuire, au fost acordate Diplome aniversare tuturor membrilor U.A.R.F., Clubului de la Timișoara (înființat de Ioan Cărmăzan), precum și invitaților veniți din Republica Moldova.

Pe parcursul evenimentului au avut loc momente artistice de excepție interpretate de tenorul Alin Stoica, Alexandru Mihai Burca, Mădălina Stéphanie Stoica-Radu și Ana-Maria Glomnicu.

Tot pentru această Gală aniversară „30 de ani U.A.R.F.” a fost editat și  prezentat un album aniversar intitulat „Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film la 30 de ani”, o carte ftumoasă, coordonată  de Nina Ceranu Chelariu și apărută la Timișoara, cu sprijinul editurilor Eurostampa și Eubeea, în 2023.

Albumul adună între paginile sale cuvinte și imagini reprezentative pentru activitatea Uniunii în cei 30 de ani. Structura cărții este una firească și echilibrată reușind ca, în pagini relativ puține (116), să redea o activitate remarcantă dovedită cu imagini sugestive.

„Cuvintele de întâmpinare” aparțin „personajelor principale”: regizorul Ioan Cărmăzan, președinte U.A.R.F. și regizorul Sergiu Nicolaescu – inițiatorul și fondatorul, primul președinte al Uniunii.

Despre oameni și fapte ale U.A.R.F-ului scriu importanți prieteni și colaboratori precum: Nina Ceranu, Constantin Mărăscu, Maria Nițu, Constantin Vaeni, Șerban Marinescu, Mihai Constantinescu, Dan Pița, Ioan Cojocariu, Manuela Cernat, Vasile Bogdan, Zinaida Timofti, Patriciu Mirel Pascu, Nicu Covaci, Ilie Chelariu, Gabriela Șerban, Rodica Pop, Silvia C. Negru, Irina Goanță, Veronica Balj, Octavian Dragomir-Filimonescu, Manolita Dragomir- Filimonescu, Olimpia Sârb, Cristian Tiberiu Popescu, Constanța Marcu, Anca Munteanu și Florența Păuna. 

Sunt amintiri, sunt urări adresate la ceas aniversar, sunt gânduri ale unor oameni apropiați Uniunii și președintelui Ioan Cărmăzan.

O carte frumoasă și necesară, un album în care, după cum spunea Ioan Cărmăzan „realizările Uniunii sunt mărturie a anilor care au trecut și pe care i-am petrecut împreună, la bine și la greu, alături de personalități, membri, colaboratori și prieteni, cu sentimentul că anii ce vor urma vor fi la fel de importanți și prosperi, iar reușitelor noastre li se vor adăuga izbânzile viitoare. Prin acest album realizăm o sărbătorire vizibilă, exprimată în ceea ce am făcut mai mult și mai bine: în cuvinte, în imagini, în fapte, în amintiri și sentimente, toate așternute pe hârtie, părți ale ființei noastre.”

Un eveniment cu clasă, Gala U.A.R.F. 2023 s-a dovedit o seară de poveste! O poveste în care fiecare participant a jucat, într-un fel sau altul, rolul principal!

La mulți ani, U.A.R.F.! La mulți ani, Ioan Cărmăzan! Bocșa bănățeană va fi partenerul de nădejde atât cât va îngădui Dumnezeu!