Sâmbătă 26 august 2023, ora 11,00 în Sala Festivă a Consiliului Județean Timiș a avut loc un eveniment deosebit și anume sărbătorirea mai devreme a ZILEI LIMBII ROMÂNE, eveniment la care au participat oameni de cultură atât din țară cât și din străinătate, aceștia au vorbit despre iubirea pentru limba română și au recitat poezii.
Rugăciunea „Tatăl Nostru” a răsunat în imensa Sală a Consiliului Județean, iar acest fapt a adus liniște și pace interioară în sufletele tuturor celor de față.
Cu Dumnezeu înainte, întotdeauna!
Știm că în fiecare an, la 31 august este marcată ZIUA LIMBII ROMÂNE, instituită prin Legea nr.53/2013.
Invitații acestui simpozion cultural au fost: Constantin Mărăscu, poet, senior jurnalist TV. Petru Novac Dolângă, poet, publicist, Viorel Coifan, consilier județean și Ioan Dan Ardelean, secretar C.J.Timiș.
Evenimentul a cuprins lansări de carte: „Sfinți fără aureolă, vol.V, Constantin Mărăscu; „Spitalul de Îngeri”, Dumitru Buțoi; ” Sofisme surdo-mute” și „Lumini și Ove” de Mirela Cocheci; „Prin veșnicia unei clipe” de Silvia C. Hârceagă; „Pelerinaj în Țara Sfântă-Grupir” de Maria Rogobete; „Ergogetica” de Ioan Nicolae Mușat.
Au prezentat: Dumitru Buțoi, poet, ziarist, președinte Asociația „Luceafărul de Vest”.
La final s-a petrecut un moment surpriză, inedit, un vernisaj de expoziție cu talentata Mirela Cocheci, culorile toamnei ne-au pătruns în suflet spărgând zidurile tristeții, alungând impuritățile lumești și transformând lumina din interiorul nostru într-o strălucire veșnică, toți participanții au pornit spre case cu zâmbetul pe față, dansând în noi toate clipele îmbrăcate în culori și speranțe. Peste tot erau aruncate raze fecioare, tablourile Mirelei parcă ne adulmecau înfometate de fericire.
În toate momentele s-a simțit iubirea pentru țară, respectul pentru oamenii care au apărat limba română, dar și dragostea imensă pentru vorba dulce românească.
Parteneri: Asociația pentru Civilizație și Ortodoxie, ASCIOR, Buzău; Cenaclul :Seniorii” Timișoara; Asociația Culturală „Constantin Brâncuși” și Revista „Coloana Infinitului”; Uniunea Bulgară din Banat-România; Asociația Culturală a Romilor din Banat-România; Asociația Culturală „Cârlibaba” Dudeștii Noi, Timiș; Uniunea Ucrainenilor din Banat România; Societatea Literar Artistică „Tibiscus”, Uzdin-Serbia; Mișcarea Națională pentru Apărarea Drepturilor Omului Timișoara-România.

„Limba noastră-i graiul pâinii,
Când de vânt se mișcă vara;
În rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfințit-au țara.”
(Alexei Mateevici)

Mia ROGOBETE Membru UZPR 26.08.2023 Lugoj

Așa cum îl știm de ceva vreme, scriitorul Al. Florin Țene are o forță creatoare mai accentuată ca-n tinerețe, iar proiectul absolut salutar început în urmă cu cinci ani privind „Martirii și Sfinții Închisorilor comuniste” se apropie de sfârșit, penultima personalitate asupra căruia s-a oprit autorul Al. Florin Țene fiind filosoful, eseistul, economistul, politicianul și militantul naționalist Petre Țuțea.

Demersul său literar îl explică pe ultima copertă a romanului „În fața lui Dumnezeu, geniul e văr primar cu idiotul – Viața filosofului PETRE ȚUȚEA între realitate și poveste”, Editura „Napoca Star”, Cluj-Napoca, colecția „Din dragoste pentru carte”, 2023: „Acest ciclu de șase romane se constituie într-o adevărată saga a unui eroism exercitat într-un timp cenușiu și sângeros din istoria recentă a României, impus de tancurile rusești cu sprijinul colaboraționiștilor și a comuniștilor români.”

De ce Petre Țuțea? Pentru că viața Domniei sale este un adevărat roman și povestea lui de viață poate fi un scenariu de film istoric, care ar face casă plină în cinematografele românești. Conform Wikipedia, Petre Țuțea s-a născut în 6 octombrie 1902 în comuna Boteni, județul Muscel (azi județul Argeș). Tatăl lui (neoficial), preotul Petre Bădescu (1859-1925) fusese căsătorit cu Paraschiva, cu care a avut o fiică, Filofteia. Soția i-a murit la vârsta de 45 ani și, rămas văduv, fără posibilitatea de a se căsători conform dogmei creștine, folosea în treburile gospodăriei enoriașe din parohie. Una dintre ele, Ana (1885-1960), fiica lui Simion Oprea Țuțea, i-a fost concubină și i-a născut opt copii nelegitimi – primul dintre ei fiind Petre Țuțea – drept la care, îndemnată de rude și părinți, a pretins „garantarea zilei de mâine” astfel că, la 13 noiembrie 1906, preotul i-a trecut întreaga avere pe numele ei. Petre Bădescu a murit în 1925, la vârsta de 66 ani, iar Ana Țuțea în 1960 la 75 ani.

Citește articol întreg:

– Al. Florin Țene ne propune o carte tulburătoare despre Petre Țuțea

Jandarmii hunedoreni – după cum ne spunea – căpitan Murguleț Denis Luiza în calitatea sa ca și persoană de contact – vor acționa pentru prevenirea și combaterea oricăror fapte care aduc atingere normelor de conviețuire socială și asigurarea măsurilor de ordine și siguranță la manifestările din spațiul public.
Astfel, pentru siguranța participanților și buna desfășurare a evenimentelor, vom fi prezenți la următoarele manifestări:
• 25 – 27 august, la Deva Jazz Fest, care va fi organizat în Parcul Cetății din municipiul Deva;
• 26 – 27 august, la Festivalul Medieval „Ioan de Hunedoara”, care va avea loc la Castelul Corvinilor din municipiul Hunedoara;
• 26 – 27 august, la Festivalul Pădurenilor „Drăgan Muntean”, care va fi organizat în satul Poienița Voinii;
• 26 – 27 august, la Mănăstirea Prislop, din satul Silvașu de Sus;
• 26 august, începând cu ora 11.00, la meciul de rugby dintre echipele Știința Petroșani și Știința Baia Mare, care se va disputa pe stadionul Știința din Petroșani;
• 26 august, începând cu ora 18.00, la meciul de fotbal dintre echipele CSM Jiul Petroșani și ACS Viitorul Șimian, care se va disputa pe stadionul „Petre Libardi” din Petroșani;
• 27 august, începând cu ora 18.00, la meciul de futsal dintre echipele CSM Deva și ACS West Deva, care se va disputa la Sala Sporturilor din municipiul Deva.
În plus, în stațiunile și pe traseele montane îi veți întâlni pe colegii din cadrul posturilor de jandarmi montane, care vor veghea la siguranța cetățenilor, fiind echipați și pregătiți să ofere acestora sprijinul în cazul în care va fi necesar. În cazul drumețiilor pe munte, vă recomandăm să vă echipați corespunzător și să alegeți traseele în funcție de pregătirea fizică și tehnică, iar în cazul în care întâlniți animale sălbatice pe traseu, să evitați pe cât posibil contactul cu acestea și nu le hrăniți.
Întrucât la evenimentele ce vor avea loc în acest sfârșit de săptămână se prefigurează participarea unui număr important de persoane, Inspectoratul de Jandarmi Județean Hunedoara face următoarele recomandări: adoptați un comportament civilizat; respectați indicațiile organizatorilor și ale forțelor de ordine; acordați o atenție deosebită bunurilor și obiectelor personale (genți, poșete, bagaje etc.); evitați disputele sau altercațiile verbale ori fizice cu diverse persoane; supravegheați-vă în permanență copiii în locurile aglomerate; în cazul în care sunteți martorii săvârşirii unor fapte de natură antisocială, solicitați sprijinul celei mai apropiate patrule de jandarmi sau apelați numărul unic de urgență „112”.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Joi, 24 august 2023, de la ora 10.30, în Cimitirul Ortodox de pe str. 8 Martie din Bocșa Română, a fost comemorat poetul bocșean Claudius Myron Ișfan printr-o slujbă de pomenire la mormântul acestuia și printr-un recital de poezie susținut de tineri din cadrul Centrului Catehetic „Sf. Stelian” Bocșa Română.

Despre personalitatea acestui poet s-a vorbit și în cadrul ediției a VIII-a a Simpozionului „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină”, în luna ianuarie, atunci când se împlineau cei100 ani de la naștere.

Fiind unul dintre poeţii talentaţi şi autentici ai oraşului Bocşa, dar, din păcate, aproape necunoscut, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, împreună cu Centrul Catehetic „Sf. Stelian” din Bocșa Română, au hotărât ca acest poet interesant să fie comemorat și la cei 57 de ani de la moarte, printr-o slujbă de pomenire oficiată -chiar la mormântul său- de către pr. dr. Silviu Ionel Ferciug.

Despre viața și activitatea lui Claudius Myron Ișfan a vorbit Gabriela Șerban, managerul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, iar poezii din creația acestui poet aproape și pe nedrept necunoscut, au recitat tinerii: Maria Silviana Ferciug, Bianca Timeea Mură, Beniamin Boțan, Vlad Mură, David Belenț, Alexia Voinovici, Rafael Bota, Mario Voinovici, Anisia Groza și Alexia Ioniță, îndrumați și însoțiți de doamnele profesoare Gianina Mură și Liana Ferciug.

Flori și lumânări, alături de pioase rugăciuni, au completat tabloul unui eveniment de suflet binemeritat de acest talentat bocșean îndrăgostit de poezie și literatură, plecat mult prea devreme în veșnicie.

Poet interesant, „romantic în falduri clasice”^[1], Claudius Myron Işfan s-a născut la Bocşa Română, jud. Caraş-Severin, în 6 ianuarie 1923, în familia lăcătuşului Nicolae şi a Brânduşei Drăgoescu din Vermeş și s-a stins în 6 august 1966, fiind înmormântat la Bocșa Română.

Şcoala primară o face în localitatea natală, iar studiile liceale le urmează la Timişoara, la Liceul “Constantin Diaconovici Loga”. În anul 1944 este elev la şcoala de subofiţeri din Radna participând la luptele de la Păuliş. Întors din armată, lucrează la Combinatul Siderurgic din Reşiţa  în domeniul contabilităţii. Întâlnirea cu Tata Oancea a avut un rol hotărâtor, poetul începând să scrie şi să citească, cum spune poeta Ioana Cioancăş “numai ceea ce îi era necesar pentru suflet”. C. M. Işfan a scris şi a publicat poezii încă de la vârsta de 15 ani în presa locală din Bocşa şi Reşiţa: Vasiova, Semenicul, Flamura roşie, precum şi în Gând tineresc (Radna). În 1954 a primit de la Lucian Blaga un adevărat “certificat de poet”^[2]:

“ Dragă prietene,

Voiam încă de mai demult să răspund scrisorilor D-tale prieteneşti, dar mereu  necazuri cotidiane mi-au obosit capul şi mâna. În sufletul D-tale este multă poezie, uluitor de multă, dacă se ţine seama de condiţiile anotimpurilor. Năzuinţa D-tale spre frumos se citeşte chiar grafologic. E destul  să priveşti acest scris ca să citeşti în el ca-ntr-un horoscop. În singurătatea D-tale ai izbutit să-ţi formezi o conştiinţă poetică, cu totul excepţională, ceea ce va permite şi va garanta o  creaţie ce se va contura tot mai nobil şi în acelaşi timp mereu mai <esenţială>. Cred că te vei deda unei poezii neoclasice ale cărei virtualităţi încep să înflorească în versul D-tale. Ţine-te numai pe drumul apucat.”

Al D-tale prieten

Lucian Blaga

Cluj 9 iulie 1954 

Ştiind că este bolnav, poetul a încercat să-şi adune poeziile într-un volum. A murit fără să-şi vadă visul împlinit. Au rămas în manuscris poeme originale şi traduceri precum şi un jurnal, arhiva manuscriptică aflându-se în posesia rudelor de la Timişoara şi Reşiţa.

În anul 2013, bocşeanul stabilit în Germania, Adalbert Gyuris, face un gest extraordinar, recuperând aceste manuscrise şi tipărindu-le pe cheltuială proprie. Aşadar, în anul 2013, la Editura „TipoMoldova” din Iaşi, în colecţia „Opera Omnia. Poezie contemporană”, vede lumina tiparului volumul de poezii „pe urmele zânei albastre”, sub semnătura lui Claudius Myron Işfan şi cu o introducere a lui Adalbert Gyuriş.

Tot prin grija bocşeanului Gyuriş, în 2014 vor fi tipărite încă două volume ale poetului aproape uitat: „Poesis” la Editura „ePublisher” din Bucureşti şi „Pe urmele zânei albastre” (reproduceri ale paginilor manuscris) la „Centrul pentru Cultură, Istorie şi Educaţie”, Tunari.

Ultimul volum al poetului Claudius Myron Işfan intitulat „Poezii” a apărut în anul 2015, în colecţia „Scrisul de azi” a editurii „Singur” din Târgovişte.

Despre el vor scrie: Ioana Cioancăş, Gheorghe Cramanciuc, Ion Crișan, Eugen Stan, Iosif Cireșan Loga, Adalbert Gyuriș, Mihai Vișan, Gheorghe Jurma, Gabriela Șerban, Petru Ciurea și Constantin Falcă.

Încet-încet, și acestui poet aproape necunoscut al Bocșei i se acordă importanța binemeritată și un loc de seamă pe harta cultural-literară a orașului.

---

[1] Gheorghe Jurma. Reşiţa literară. Reşiţa: TIM, 2016.

[2] Victoria Bitte, Tiberiu Chiș, Nicolae Sârbu. Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin. Reșița: Timpul, 1998

Cu prețuire,

Gabriela Serban

• UZPR

Capitala Europeană a Culturii Timişoara 2023 va fi, în perioada 4-10 septembrie. gazda Festivalului Galatic Tick Festival, eveniment unic în lume, o sărbătoare globală prin care este celebrată, o dată la 633,7 zile, mişcarea sistemului nostru solar în Calea Lactee.

„Galactic Tick Festival este un proiect cultural care îşi propune creşterea nivelului de conştientizare şi educaţie în cadrul comunităţii locale, prin sărbătorirea mişcării sistemului nostru solar în jurul centrului Căii Lactee. Festivalul se aliniază unei mişcări internaţionale, prin intermediul unor evenimente culturale dedicate unei zile, în care celebrăm locul nostru în Univers, ştiinţa, arta şi umanitatea. Anul acesta, tick-ul galactic a fost stabilit în 9 septembrie”, anunţă echipa CVLTARTES, organizator al evenimentului, într-un comunicat.

Potrivit AGERPRES, proiectul propune cinci zile de festival în care se vor desfăşura 12 evenimente culturale, cu un public ţintă format preponderent din copii şi tineri: expoziţii de pictură şi artă sacră, activităţi de tip flashmob, face-paint, teatru senzorial, ateliere de poveşti, paradă de modă pentru copii, dansuri, ateliere de modelaj în zahăr, ateliere de prim-ajutor, concert de muzică electronică.

Manifestarea face parte din Programul Cultural Naţional Timişoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023 şi este finanţat prin programul LoB2023+, derulat de Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Timiş, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin Ministerul Culturii.

Luni, 4 septembrie, este programat, în cadrul Via Lactea, vernisajul expoziţiei „Ritual” de Maria Hadiji şi Emil Sfera, urmat de dans performativ Sufi cu Mahmoud Elseidi şi un recital de harpă cu Orsolya Laszlo. În fiecare zi a festivalului, expoziţia poate fi vizitată între orele 12,00 şi 20,00, la Centrul de Proiecte Timişoara.

Joi, 7 septembrie, Galactic Halo aduce vernisajul expoziţiei „Corpuri Radiacvantice by LUN” de Manuela Marchiş Blînda şi Cezar Blînda, cu program de vizitare până în 14 septembrie, între orele 14,00 şi 20,00, la Galeria Brătianu din Timişoara.

Vineri, 8 septembrie, Virgo Supercluster invită la un flashmob Dans Galactic cu trupa Chic Dance, coordonată de profesoara Adela Scorobete, iar de a 21,00 este programată Space Kids Parade, dans performativ Tanoura cu Mahmoud Elseidi, în Pieţele Victoria/Operei, Piaţa Libertăţii şi Piaţa Unirii din oraş.

Sâmbătă este ziua dedicată Galactic Tick Day, de la ora 17,00, în Piaţa Libertăţii fiind organizate ateliere de modelaj în zahăr, dans spaţial, dans performativ sufi, galactic face-paintings, ateliere de poveşti despre pământ şi spaţiu, demonstraţii de prim ajutor, caligrafie coreeană. De la ora 19,00 are loc Thy Veils – Galactic Tick Day – Live Special, la On.Set Studio.

Duminică, 10 septembrie, între orele 13,00 şi 18,00, se va desfăşura Sagittarius A*, cu ateliere de teatru senzorial, prim ajutor, galactic facepainting, caligrafie coreeană, în Piaţa Libertăţii. De la ora 17,00, programul continuă cu Space Kids Parade by Elena Mazăre & Manuela Marchiş, în Piaţa Libertăţii. La ora 19,00 este programat vernisajul expoziţiei de artă sacră „Luminarii” la Bastionul Maria Theresia, care rămâne deschisă publicului până în 15 septembrie, între orele 10,00 şi 18,00.

Foto: Facebook

22 August 2023

În perioada 17-21 august, în Protopopiatul Băile Herculane s-a desfășurat ultima tabără pentru copii și tineri, organizată prin programul eparhial de tabere, al Episcopiei Caransebeșului – Tabăra din Inima Satului.

Organizată în parohia Valea Bolvașnița, prin conlucrarea parohiei gazdă cu parohia Mehadia, cu Primăria Comunei Mehadia și cu unitățile de învățământ ale celor două localități implicate, această tabără a reunit un număr de 45 copii și tineri, cu vârste cuprinse între 5 și 18 ani, proveniți din cele două parohii – Valea Bolvașnița și Mehadia.

Asemenea structurii celorlalte tabere desfășurate de-a lungul verii, de către Episcopia Caransebeșului, prin programele TDIS și TDIF, și tabăra aceasta a fost alcătuită din diverse ateliere și activități ce au avut, pe de-o parte, rolul de a livra tuturor participanților informații noi, utile pentru creșterea și dezvoltarea lor în viață, folosind metode nonformale, iar pe de altă parte de a crea un grup de prieteni, între acești copii și tineri, de a le încuraja talentele, exprimarea liberă, dar și, mai ales, de a le întări spiritul critic, o calitate din ce în ce mai rar întâlnită într-o lume a superficialității. Desigur, toate acestea au fost încununate de participarea la momentele de rugăciune, dialogurile și dezbaterile pe teme duhovnicești, dar și participarea la Sfânta Liturghie și împărtășirea cu Sfintele Taine, care s-au aflat în centrul organizării acestei tabere. Atelierele organizate, astfel, și în Tabăra din Inima Satului Valea Bolvașnița au fost: educație pentru viață și formare duhovnicească, dezvoltare personală, alături de comunicare și lucru în echipă, dar și ateliere de creații artistice, însoțite de cele de jocuri și seri tematice.

Tabăra aceasta s-a evidențiat prin ospitalitatea specifică zonei, prin dragostea pentru tradiții și folclor, dar și prin unirea comunității în scopul reușitei acestei tabere organizate pentru copiii și tinerii lor. În acest sens, un moment așteptat, care a reunit foarte mulți oameni din comunitate, a fost seara folclorică ce, pe lângă latura ludică și de tradiții, a avut în centrul său și un artist local, interpret de muzică populară, Ghiță Călțun Brancu.

Un alt moment mult așteptat de către toți cei prezenți la TDIS Valea Bolvașnița a fost croaziera pe Dunăre, organizată în ultima zi a taberei, pe traseul Orșova – Capul lui Decebal și Mănăstirea Mraconia – Cazanele Mici.

Unul dintre cele mai importante momente ale taberei a fost vizita arhierească, a Preasfințitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, care a fost prezent alături de copii, tineri, părinți și organizatori la festivitatea de încheiere a taberei, săvârșind o slujbă de mulțumire și premiind toți participanții și ostenitorii la această tabără. În finalul întâlnirii cu tinerii participanți, ierarhul le-a adresat un cuvânt de învățătură, încurajându-i pe tineri să-și păstreze anii curați și să mențină în continuare această stare de fericire pe care au descoperit-o participând la Tabăra din Inima Satului și în Biserica lui Hristos, timp de 5 zile.

Proiectul educațional eparhial „Împreună pentru copiii noștri”, prin programele de tabere Tabăra din Inima Satului, respectiv Tabăra din Inima Familiei, va continua, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Lucian, până în data de 9 septembrie, cu organizarea ultimelor trei tabere din acest an, la Berliște (22-26 august), Marga (23-27 august) și Caransebeș (5-9 septembrie), estimându-se că vor fi participat, până la finalul verii, în toate cele 13 tabere, peste 600 copii și tineri din Banatul de Munte.

https://www.episcopiacaransebesului.ro/

Prima pagină

Clubul Sportiv CFR Simeria, Primăria Orașului Simeria, în parteneriat cu AJF Hunedoara – după cum ne informa antrenorul Dorin COSTEA (foto) – au organizat Cupa Zilelor Orașului Simeria la fotbal. Desfășurată pe parcursul a două zile, competiția a atras la start nu mai puțin de 200 de sportivi – grupa de vârstă 2011/ 2012, fiecare fiind recompensat cu medalie și diplomă.
Au fost două zile pline de bucurie și voie bună, două zile pline de fair-play și prietenie unde cei micuți i-au încântat pe cei prezenți cu execuțiile și cu pasiunea lor pentru „sportul rege”.

Iată și clasamentul final:

1. ACS SF Valea Frumoasei, de departe cea mai bună echipă din turneu, care a dat cel mai bun jucător al competiției, Boancă David și golgheterul turneului, Ciulea Cătălin.
2. CS CFR Simeria galben, cu o evoluție remarcabilă și beneficiind de cel mai tehnic jucător, Todea David.
3. ACS Stars Academy Călan a prins meritat podiumul, cu o prestație consistentă trecând și peste câteva absențe importante din echipă.
4. CSS Șoimii Sibiu, o echipă cu talie și bine pregătită.
5. CSM Deva, care a început mai greu, dar și-a revenit și a lăsat o impresie bună.
6. CSM Unirea Alba Iulia, bine pregătită de renumitul Alexandru Kalanyos, cu majoritatea jucătorilor născuți în 2012.
7. CS FC Corvinul Hunedoara 1921, o echipă disciplinată și organizată care a dat și portarul turneului, Drăgușin Mark.
8. ACS Mureșul Ilia, surpriza plăcută a competiției.
9. CS CFR Simeria albastru, o echipă care și-a vândut scump pielea.
10. AS Zarandul Criscior, reprezentanta moților, cu jucători interesanți.
11. AS Universitatea Petroșani, o prezență constantă la acest turneu, având în componență și jucători mai mici ca vârstă.
12. CS Viitorul Șoimuș, un club cu o ascensiune frumoasă.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

De curând, mai precis, în 15 august 2023, zi de mare sărbătoare creștină (Adormirea Maicii Domnului), am avut bucuria de a participa la un eveniment de și pentru suflet oferit cu generozitate de Centrul de tineret Moniom: vernisajul expoziției de pictură + realitate augmentată semnată Bogdan Piperiu și intitulată „Moniom al copilăriei mele”.

Alături de mulți prieteni și oameni de cultură, prietenul nostru Bogdan și-a argumentat expoziția, iar criticul de artă Ada D. Cruceanu a prezentat lucrările expuse, lucrări în care Moniomul lui Bogdan Piperiu devine „peisaj universal care transpune copilăria lui retrăită”.

Bogdan Piperiu este un artist plastic bănățean deosebit de talentat și interesant, care, dacă ar fi fost apreciat cum binemerita la el acasă, nu ar fi fost nevoit să trăiască în Germania unde, imediat ce s-a stabilit, valoarea artistică i-a fost recunoscută și apreciată!

„Moniom al copilăriei mele” este o expoziție care cuprinde peisaje frumoase lucrate într-un stil caracteristic lui Bogdan Piperiu, iar în ceea ce priveşte experimentul digital,  Bogdan propune ceva nou într-un vernisaj de artă și anume scanarea cu telefonul mobil unui cod QR pentru a fi redirecţionat către o pagină AR (de realitate augmentată) dedicată. Ulterior, privind prin telefon tablourile expuse, vizitatorul are posibilitatea de a vedea imaginea veche  a lucrării propuse, precum și scurte materiale video din timpul realizării picturii.

O expoziție frumoasă și ofertantă pentru criticii de artă, expoziție de care eu m-am bucurat sincer alături de Bogdan, Laura și frumoasa lor familie. Însă, trebuie să mărturisesc, am fost extrem de mândră și fericită să admir bocșenii mei talentați!

Evenimentul a fost înnobilat de tineri muzicieni sosiți din Franța, studenți ai Conservatorului din Paris, violoniști în Orchestra Simfonică a Universității  Sorbona, români-bocșeni la origine!

Lorenzo Moldovan și prietena lui, Amandine Lagrost, violoniști, precum și pianistul Mathis Moldovan, au încântat publicul de la Moniom prin talentul lor șlefuit cu extrem de multă muncă!

Francezii Lorenzo și Mathis – născuți la Paris – sunt copiii bocșenilor Valentin și Letiția Moldovan – născuți și educați în România, stabiliți de multă vreme în Franța, la Paris. Letiția Moldovan este sora Laurei Piperiu, fetele regretatului inginer dr. Ion Petru din Bocșa Română. Letiția trăiește alături de familia ei în Franța, iar Laura,jurnalist talentat,absolventă a unui master în jurnalism internaţional la Universitatea Westminster din Londra, Marea Britanie, actualmente este stabilită, alături de soțul ei, artistul plastic Bogdan Piperiu și băiatul lor, Robert Andrei, în Tuttlingen, Germania, lucrând într-un domeniu interesant  – inginerie medicală.

Așadar, nepoții familiei Piperiu, Lorenzo și Mathis Moldovan, alături de prietena lui Lorenzo, violonista Amandine Lagrost, au oferit un moment artistic de excepție, reușind să aducă la Centrul de tineret Moniom  bocșeni din mai multe colțuri ale Europei într-o veritabilă întrunire de familie!  

Cum eu am fost extrem de mândră de bocșenii mei, la fel maestrul Sabin Păuța a fost vădit emoționat și mândru de nepotul său, Bogdan Piperiu!

 Compozitor român din Moniom, cu o carieră extraordinară în Statele Unite ale Americii, reîntors acasă, în Banat, muzicianul Sabin Păuța onorează cu generozitate Centrul de tineret Moniom și are convingerea că, la vremea potrivită, Bogdan Piperiu se va întoarce, asemeni lui, în Moniomul copilăriei!

Felicitări, Bogdan și Laura Piperiu! Nu pot să uit și e musai să amintesc că, fix acum zece ani, în 2013, când biblioteca publică bocșană își aniversa cei 60 de ani de existență, am vernisat la sediul bibliotecii din Bocșa o expoziție similară celei de la Moniom, adică o Bocșă în imagini, expoziție intitulată „Bocșa în altfel de culori” a artistului Bogdan Piperiu, cel care a realizat și logo-ul bibliotecii, precum și coperta monografiei din 2013. Mulțumim, Bogdan! Și te așteptăm, oricând, cu bucurie, și acasă la Bocșa!

Joi, 24 august 2023, de la ora 10.30, în Cimitirul Ortodox de pe str. 8 Martie din Bocșa Română, va fi comemorat poetul bocșean Claudius Myron Ișfan printr-o slujbă de pomenire la mormântul acestuia și printr-un recital de poezie susținut de tineri din cadrul Centrului Catehetic „Sf. Stelian” Bocșa Română.

Despre personalitatea acestui poet s-a vorbit și în cadrul ediției a VIII-a a Simpozionului „Sfinții Trei Ierarhi, modele de educație creștină”, în luna ianuarie, atunci când se împlineau cei100 ani de la naștere.

Fiind unul dintre poeţii talentaţi şi autentici ai oraşului Bocşa, dar, din păcate, aproape necunoscut, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, împreună cu Centrul Catehetic „Sf. Stelian” din Bocșa Română, au hotărât ca acest poet interesant să fie comemorat și la cei 57 de ani de la moarte, printr-o slujbă de pomenire oficiată -chiar la mormântul său- de către pr. dr. Silviu Ionel Ferciug.

Poet interesant, „romantic în falduri clasice”^[1], Claudius Myron Işfan s-a născut la Bocşa Română, jud. Caraş-Severin, în 6 ianuarie 1923, în familia lăcătuşului Nicolae şi a Brânduşei Drăgoescu din Vermeş și s-a stins în 6 august 1966, fiind înmormântat la Bocșa Română.

Şcoala primară o face în localitatea natală, iar studiile liceale le urmează la Timişoara, la Liceul “Constantin Diaconovici Loga”. În anul 1944 este elev la şcoala de subofiţeri din Radna participând la luptele de la Păuliş. Întors din armată, lucrează la Combinatul Siderurgic din Reşiţa  în domeniul contabilităţii. Întâlnirea cu Tata Oancea a avut un rol hotărâtor, poetul începând să scrie şi să citească, cum spune poeta Ioana Cioancăş “numai ceea ce îi era necesar pentru suflet”. C. M. Işfan a scris şi a publicat poezii încă de la vârsta de 15 ani în presa locală din Bocşa şi Reşiţa: Vasiova, Semenicul, Flamura roşie, precum şi în Gând tineresc (Radna). În 1954 a primit de la Lucian Blaga un adevărat “certificat de poet”^[2]:

“ Dragă prietene,

Voiam încă de mai demult să răspund scrisorilor D-tale prieteneşti, dar mereu  necazuri cotidiane mi-au obosit capul şi mâna. În sufletul D-tale este multă poezie, uluitor de multă, dacă se ţine seama de condiţiile anotimpurilor. Năzuinţa D-tale spre frumos se citeşte chiar grafologic. E destul  să priveşti acest scris ca să citeşti în el ca-ntr-un horoscop. În singurătatea D-tale ai izbutit să-ţi formezi o conştiinţă poetică, cu totul excepţională, ceea ce va permite şi va garanta o  creaţie ce se va contura tot mai nobil şi în acelaşi timp mereu mai <esenţială>. Cred că te vei deda unei poezii neoclasice ale cărei virtualităţi încep să înflorească în versul D-tale. Ţine-te numai pe drumul apucat.”

Al D-tale prieten

Lucian Blaga

Cluj 9 iulie 1954 

Ştiind că este bolnav, poetul a încercat să-şi adune poeziile într-un volum. A murit fără să-şi vadă visul împlinit. Au rămas în manuscris poeme originale şi traduceri precum şi un jurnal, arhiva manuscriptică aflându-se în posesia rudelor de la Timişoara şi Reşiţa.

În anul 2013, bocşeanul stabilit în Germania, Adalbert Gyuris, face un gest extraordinar, recuperând aceste manuscrise şi tipărindu-le pe cheltuială proprie. Aşadar, în anul 2013, la Editura „TipoMoldova” din Iaşi, în colecţia „Opera Omnia. Poezie contemporană”, vede lumina tiparului volumul de poezii „pe urmele zânei albastre”, sub semnătura lui Claudius Myron Işfan şi cu o introducere a lui Adalbert Gyuriş.

Tot prin grija bocşeanului Gyuriş, în 2014 vor fi tipărite încă două volume ale poetului aproape uitat: „Poesis” la Editura „ePublisher” din Bucureşti şi „Pe urmele zânei albastre” (reproduceri ale paginilor manuscris) la „Centrul pentru Cultură, Istorie şi Educaţie”, Tunari.

Ultimul volum al poetului Claudius Myron Işfan intitulat „Poezii” a apărut în anul 2015, în colecţia „Scrisul de azi” a editurii „Singur” din Târgovişte.

Despre el vor scrie: Ioana Cioancăş, Gheorghe Cramanciuc, Ion Crișan, Eugen Stan, Iosif Cireșan Loga, Adalbert Gyuriș, Mihai Vișan, Gheorghe Jurma, Gabriela Șerban, Petru Ciurea și Constantin Falcă.

Încet-încet, acestui poet aproape necunoscut al Bocșei i se acordă importanța binemeritată și un loc de seamă pe harta cultural-literară a orașului.

---

[1] Gheorghe Jurma. Reşiţa literară. Reşiţa: TIM, 2016.

[2]Victoria Bitte, Tiberiu Chiș, Nicolae Sârbu. Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin. Reșița: Timpul, 1998

În perioada minivacanței prilejuite de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului – după cum ne informa căpitan Murguleț Denis Luiza, în calitatea sa de persoană de contact – efectivele de jandarmi ale Inspectoratului de Jandarmi Judeţean „Decebal” Hunedoara au acționat la nivelul județului pentru asigurarea măsurilor de ordine și siguranță publică, fiind luate măsuri suplimentare pentru desfășurarea în condiții de siguranță a evenimentelor cultural-artistice, sportive și religioase care au avut loc în acest interval.
Jandarmii hunedoreni au fost angrenați în misiuni de menținere a ordinii și siguranței publice, inclusiv în zonele montane, aceștia fiind echipați și pregătiți să intervină în caz de necesitate.
De asemenea, jandarmii au acționat în această perioadă inclusiv pentru combaterea faptelor antisociale, de natură penală sau contravențională, atât în mod independent, cât și în sistem integrat și în cooperare cu alte instituții sau structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Pentru a se asigura că principalele evenimente cultural-artistice și sportive se desfășoară în siguranță, jandarmii, independent și în colaborare cu reprezentanți ai Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog Hunedoara, au realizat 3 activități de prevenire, prilej cu care organizatorilor de evenimente le-au fost aduse la cunoștință prevederile legale privind normele de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, precum și aspecte referitoare la prevenirea consumului de droguri și alcool.
În perioada de referință au fost aplicate 48 de sancțiuni contravenționale, din care 23 de amenzi și 25 avertismente, în valoare totală de 7.300 de lei. Majoritatea sancțiunilor au fost aplicate pentru încălcarea normelor prevăzute în legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice.
În plus, jandarmii au constatat și au întocmit actele procedurale de sesizare în cazul a 4 infracțiuni, cercetarea penală fiind preluată și urmând a fi continuată de instituțiile abilitate în acest sens.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Joi, 17 august 2023, am participat la Reșița la un eveniment deosebit de important, și anume: comemorarea realizatorului primei enciclopedii românești, dr. Corneliu Diaconovici, la 100 de ani de la moarte.
Evenimentul a fost organizat de Asociația Generală a Românilor Uniți, Greco-Catolici Reșița, la inițiativa dlui. Bogdan Andrei Mihele și a Prea Onoratului Părinte Nicolae Tutaș, protopop greco-catolic de Reșița.
Corneliu Diaconovici s-a născut la Bocșa, în 18 februarie 1859, și s-a stins la Reșița, în 17 august 1923, fiind înmormântat în cimitirul greco-catolic din localitate.
Doctor în drept, jurnalist, redactor și director al mai multor ziare și reviste, om politic, prim-secretar al ASTREI și redactor principal al „Enciclopediei Române” (1898 – 1904, Sibiu, editura și tipografia lui W. Krafft), Corneliu Diaconovici a fost comemorat la 100 de ani de la plecarea în veșnicie la mormântul său situat în cimitirul nr. 6 din Reșița.
Personalitatea marcantă a enciclopedistului a fost evocată de Bogdan Andrei Mihele, care a dorit să ateste apartenența prea puțin cunoscută a celui comemorat la Biserica Greco – Catolică.
Erwin Josef Țigla, președintele Forumului Democratic al Germanilor din Banatul Montan, a prezentat și oferit celor prezenți plicul filatelic și ștampila realizată cu prilejul comemorarii a 100 de ani de la trecerea în eternitate a Dr. Corneliu Diaconovici.
Au fost prezenți și au luat cuvântul Gabriela Șerban, Tiberiu Șerban și pr. Nicolae Tutaș (Bocșa), iar din Reșița: Ada D. Cruceanu, Florica Molnar, Gheorghe Jurma, Martin Olaru, Ioan Florea, Ion și Floarea Vela, Romulus Ioan, Petre Dalea, iar coroana de flori a fost depusă din partea Colegiului Național „Diaconovici-Tietz” din Reșița.
Personalitate marcantă a culturii române, dr. Corneliu Diaconovici va fi comemorat și în noiembrie 2023, atât la Reșița, cât și la Bocșa, printr-un complex de manifestări inițiate de câteva dintre instituțiile de cultură, care și-au dat mâna pentru o cât mai bună și reușită omagiere a realizatorului primei enciclopedii românești.

18 august 2023, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

Confluențe în luna lui Secerar. Poezie, artă plastică, fotografie și muzică la ceas de seară (ediția a V-a). 

În program:

–   Expoziție de artă plastică a elevei Antonia Creiniceanu, clasa a VI-a, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița;

–   Expoziție de fotografii In memoriam Constantin Lucaci (*7 iulie 1923, Bocșa – †20 iulie 2014, București), dedicată autorului Fântânii cinetice din centrul civic al Reșiței, la 100 de ani de la naștere, realizată cu sprijinul Muzeului Cineastului Amator Reșița (coordonator: Andrei Florin Bălbărău), expoziție dedicată și Zilei mondiale a fotografiei (19 august); 

–   Poezie cu Costel Simedrea; prezentarea noului său volum: „Umbre de coșmar”, apărut în 2023, la Editura „Castrum de Thymes” Giroc; 

–   Incursiuni muzicale: Diana Silaghi & Ian Adrian Dinuț.

 

Corneliu Diaconovici (Diaconovich), realizatorul primei enciclopedii românești, s-a născut la Bocşa, jud. Caraş-Severin, în 18 februarie 1859, şi s-a stins la Reşiţa în 17 august 1923.
Este fiul lui Adolf Diaconovici și al Adelei Costiha și este descendent al unei mari familii de cărturari și buni români, familie venită în Banat de la Srediștea Mare (azi în Banatul Sârbesc), cu origini însă în Oltenia.
Străbunicul lui Corneliu a fost Gheorghe Diaconovici, cel care, la presiunea autorităților sârbești, a trebuit să-și schimbe numele din Diaconu în Diaconovici, iar din cauza procesului de sârbizare, a părăsit Srediștea și s-a stabilit la Bocșa Montană. Gheorghe Diaconovici a fost tatăl scriitorului bănățean Constantin Diaconovici-Loga, acesta fiind fratele bunicului lui Adolf Diaconovici, tatăl lui Corneliu Diaconovici.
Corneliu Diaconovici urmează clasele primare la Reşiţa şi Viena, iar cele secundare la Lugoj, Carei şi Timişoara. A urmat dreptul la Oradea, apoi la Budapesta, termină studiile în 1880 şi se întoarce la Lugoj profesând avocatura. În 1883 obţine titlul de Doctor în drept la Universitatea din Budapesta, cu teza „Despre apărarea îndreptățită”.

Dr. Corneliu Diaconovici desfăşoară o activitate culturală intensă. Şi-a cucerit merite nepieritoare în organizarea ASTREI de la Sibiu, a bibliotecii şi muzeului acesteia, dar şi a instituţiilor bancare şi a vieţii economice din Transilvania, fiind o personalitate complexă, un bun economist și finanțist. De altfel, a fost director adjunct al Băncii „Albina” din Sibiu, secretar al Conferințelor Băncilor Românești din Transilvania, inițiator și ctitor al Asociației Băncilor Românești din Ardeal.
Editând mai mult de un deceniu revista “Romänische Revue”(1885 – 1895), Corneliu Diaconovici a prezentat spaţiului European de limbă germană valorile culturii şi literaturii române. În 1895 a fost numit director al revistei„Transilvani” din Sibiu, revistă oficială a Asociației ASTRA. În această perioadă, Asociația i-a încredințat și realizarea – coordonarea și redactarea – „Enciclopediei Române”, prima enciclopedie românească.

Este o mare realizare editarea „Enciclopediei Române”, prima de acest fel în istoria noastră, apărută în trei volume între anii 1898 – 1904 (Sibiu, editura și tipografia lui W. Krafft). Pentru realizarea acesteia a depus o muncă titanică, principala dificultate constituind-o gestionarea numărului mare de colaboratori. Au colaborat savanți, scriitori, clerici, militari, cadre didactice, literați, diplomați etc.
În anul 1907 a întemeiat în România Banca „Solidaritatea” și „Muntele de pietate”, iar în 1910, Banca „Carpați”. În urma acestor activități bancare, s-a stabilit definitiv la București, păstrând însă legătura cu ASTRA.
În 1918, după înfăptuirea Marii Uniri, Corneliu Diaconovici s-a întors la Reșița, fiind bolnav și sărac, în urma crizei puternice prin care trecuse sistemul bancar. În ultimii ani de viață a lucrat ca secretar general la Uzinele și Domeniile Reșița.
Pentru munca depusă pe teren cultural, economic, politic a fost decorat: în 1906 cu Medalia de Aur “Benemerenti” cl. I ca o răsplată pentru munca literară depusă la editarea revistei “Romanische Revue”; Coroana României pentru editarea Enciclopediei Române; Medalia de Aur cl. I pentru organizarea băncilor româneşti din Ungaria.
În anul 2002 Consiliul Local al Oraşului Bocşa îi acordă, postmortem, Titlul de Cetăţean de Onoare, iar în anul 2004, la iniţiativa Bibliotecii Orăşeneşti “Tata Oancea”, este amplasată o placă comemorativă pe faţada casei în care s-a născut Dr. Corneliu Diaconovici.
Referinţe: „Romänische Revue”: studiu monografic și antologie de Walter Engel.- Timișoara: Facla, 1978; Întoarcerea numelui. Oraşul Bocşa în timp/ Ioana Cioancăş. Reşiţa: Timpul, 1997; Dicţionarul scriitorilor din Caraş-Severin/ Victoria I. Bitte… Reşiţa: Timpul, 1998; Un enciclopedist român aproape uitat: Dr. Corneliu Diaconovici. Reşiţa: Timpul, 1998; Istorie şi artă bisericească/ Jurma Gheorghe şi Vasile Petrica. Reşiţa: Timpul, 2000; Dicționarul presei literare românești (1790 – 2000)/ I. Hangiu. Ed. a III-a.- București: Institutul Cultural Român, 2004; Dicționar al Scriitorilor din Banat.- Timișoara: Editura Universității de Vest, 2005; Oameni și locuri din Bocșa/ Iosif Cireșan Loga, Tiberiu Popovici.- Reșița: TIM, 2005; Dr. Corneliu Diaconovici (1859-1923) – enciclopedist şi ambasador al culturii române/ Vasile Petrica. Reşiţa: TIM, 2009; Cărăşeni de neuitat I/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2009; Cărăşeni de neuitat VIII/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2010; Cărăşeni de neuitat XI/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2011; Istorie şi administraţie la Bocşa multiseculară/ Mihai Vişan şi Daniel Crecan. Timişoara: Mirton, 2011; revista Bocşa culturală. ; Gheorghe Jurma. Bocşa în Enciclopedia lui Diaconovici în: Bocşa culturală. Anul XIII. Nr. 4(79)/ 2012; Scrieri. 3. Istoria presei române din Banat/ dr. Aurel Cosma.- Timișoara: David Press Print, 2012; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Cărăşeni de neuitat XXIX/ Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2016; Cărăşeni de neuitat XXX/ Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2016; Reșița literară/ Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2016; Panorama presei din Caraș-Severin/ Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2018; Cărăşeni de neuitat XLI/ Constantin Falcă. Timişoara: Eurostampa, 2020; Enciclopedia Banatului. Vol. II: Istoriografia.- București: Editura Academiei Române; Timișoara: David Press Print, 2020.
https://cultura.sibiu.ro/personalitati/details/diaconovici_cornel
https://bibliotecapublicadrept.wordpress.com/2019/02/19/160-de-ani-de-la-nasterea-lui-corneliu-diaconovici-18-02-1859-17-08-1923/

N.B.
În luna noiembrie a acestui an, orașul Bocșa va fi gazda unui eveniment dedicat enciclopedistului Corneliu Diaconovici, eveniment organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” în colaborare cu Muzeul Banatului Montan Reșița, Episcopia Caransebeșului și ASTRA Sibiu. Motivele amânării pentru luna noiembrie sunt multiple și obiective.