INVITAȚIE

Continuăm proiectul „Din tainele jurnalismului”, un proiect inițiat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” în anul 2018 în parteneriat cu Liceul Teoretic Tata Oancea Bocșa, ediția a II-a. La prima ediție l-am avut invitat pe jurnalistul Antoniu Mocanu; la cea de-a doua ediție ne întâlnim cu jurnalistul Mario Balint, corespondent de război, doctor în științe militare, analist și consultant de securitate, autor al unor volume de proză, reportaj, fotografie, eseu. Întâlnirea cu jurnalistul Mario H. Balint va fi miercuri, 15 noiembrie 2023, de la ora 12.00, în sala de festivități a Primăriei Orașului Bocsa Caras Severin, la invitația primarului Mirel Patriciu Pascu. Vă invităm alături de noi, pentru o întâlnire interesantă și discuții incitante, cu subiecte arzătoare ale zilei de azi!

Cu prețuire,

Gabriela Serban

INVITAȚIE

14 noiembrie 2023, ora 15.00, Galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

36 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 1987)

Timișoara – Capitala Europeană a Culturii, 2023

Expoziție – retrospectivă: Membri ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin au pictat sub privirile vizitatorilor proiectului Pepiniera. 1306 plante pentru Timișoara” din Piața Victoriei. Au participat Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Adina Ghinaci, Doina Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean și Tatiana Țibru.

,,AGORA LITERARĂ”, o fereastră deschisă spre cultură și artă

Din orașul cultural- artistic și nu numai, Cluj Napoca, am primit cu mare bucurie de la colegul de breaslă și redactor șef, Iulian Patca, revista ,,Agora Literară”, publicație editată de Liga Scriitorilor din România, președinte domnul Al.Florin Țene, membru UZPR, care de vreo 16 ani țin în viață această publicație ca o fereastră deschisă spre artă și cultură, pentru mulți creatori, iubitori ai scrisului din toată țara dar și din Diaspora. O revistă cu 32 de pagini, apariție trimestrială, parțial color, coperți cartonate și un design de excepție realizat de Lascăr Morcan și desene de Constanța Abălașei Donosă. Și ca o faptă bună trebuie să menționăm că revista ,,Agora Literară ”a LSR, este un proiect realizat și cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca, deci se (mai) poate!
Structurată pe capitole cu titluri inedite și relevante diverselor genuri literare abordate, cum ar fi; Drag și dor de Eminescu, Cronica literară, Sonetul ca stare de spirit, Starea de grație, Starea poeziei, Poezia ca stare de creație, Crochiu de poet, Secvențe lirice, în care descoperim semnatari de notorietate în arealul cultural-artistic național dar și din Diaspora.
De reținut numele, scriitorilor, poeților, critici literari: Mircea Dorin Istrate, Titina Nica- Țene, Aurelia Rînjea,Nicolae Cabel, Lucia Elena Locușteanu, Mihaela C.D.(Canada) Luci Trușcă, Ionuț Țene, George Ichim, George Petrovai, Dumitru Mălin,Vasile Dan Marchiș, Vasile Cocarcea (R. Moldova) George Roca Australia, Florentin Smarandache (SUA), Marinela Belu-Capșa, Victoria-Maria Pripon, Marieta Coman, Mariana Popa, Radu Botiș, premianți ai Proiectulul cultural internațional ,,Eminescu, un vis în așteptare” ediția 2021-2022, inițiat de Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” Timișoara sub egida UZPR și desigur promotorii și susținătorii acestei reviste de suflet, iubire și spirit românesc, Al. Florin Țene cu două materiale interesante ,,Virtuțile Aforismului”și ,,Privirea ca receptor a luminii din cuvinte”și Iulian Patca, despre ,,Romanul unei generații”.
Un spațiu generos este alocat pentru ,,Premiile Ligii Scriitorilor din România” pentru cărțile apărute în anul 2022, desemnate de juriul format din scriitorii, Iulian Patca (președinte), Gavril Moisa, Voichița Pălăcean Vereș, Ionuț Țene, și Ion Constantinescu. La capitolul ,,Semnale editoriale” cu subtitlul ,,Cartea caldă de pe raft” sunt prezentate o serie de cărți însoțite de câte un gând frumos și plin de expresivitate.
,,Măsurând clipa”-Poetele Mihaela CD. și Aurelia Oancă, alcătuiesc un impresionant volum de versuri în tandem, măsurând împreună clipa cea repede care trece ireversibil.(Editura Global Universum, Montreal, Canada 2023).
,,Fiorul iubirii” – ajuns la deplină maturitate lirică, a 13 -a carte a poetului Constantin Stroe este,, ca un cireș înflorit,bucurându-ne cu înfloririle- poeme de sine… dăruindu-ne fructele de gânduri ale iubirii din noi și din lume” (Florin Gheorghiu).
,,Cioplind în grup”- a 15-a carte a Cameliei Felicia Băințan, din lumea sferafică a poeziei, conține mărturisiri complete, complexe, nelăsând loc echivocului și se pare că a sculptat bine în acel trup pentru a scoate la lumină sufletul plin de lumină. (Petronela Apopei)
,,O iubire de la răsărit până la apus”- noul roman al Mariei Someșan ,,consemnează povestea unei iubiri…care s-a cerut împlinită ca un răsărit de soare atât de mult așteptat” cum îl prezintă Nadia Fărcaș, editoarea volumului.
,,Siberii de gheață”- după 20 de ,,volumașe” de poezii și proze scurte, Rodica Fercana se încumetă să ne poarte prin spații mai vaste în paginile tulburătoare ale unui roman emblematic. (Ed.Solon, Bistrița, 2023.
Gânduri belgiene- ale poetului Gavril Moisa sunt evident reflecții și miniaturi lirice de călător împătimit și observator sensibil, prezentate cu umor și virtuți metaforice.
,Prin roua gândurilor”- în stil polivalent, poet, redactor, cronicar, textier, promotor cultural, scenarist și regizor, artist în pictură tradițională și digitală, Mihaela CD. Ne invită să-i citim florilegiul spiritual de eseuri, articole, recenzii și cronici.
Natura creștină- al 11-lea volum de poezii semnat de prolificul poet din Bonțida, Alexandru Blaga, este un valoros ,,nou inel la trunchiul deja viguros al poeziei sale”, cum remarcă Vasile Filip.
Așadar o revistă remarcabilă prin ținută grafică și conținut care trebuie citită.

Dumitru BUȚOI/ UZPR/Timiș

CENTENARUL UNUI CLOPOT

Biserica Ortodoxă din localitatea Cornea (Caraș Severin)

Această poveste a început în vremea Primului Război Mondial. Lovit din mai multe direcţii, Imperiul Austriac avea tot mai mari probleme în a asigura armatele cu muniţie şi toate cele furnituri necesare. Aşa se face, că au recurs la soluţii extreme, precum rechiziţionarea clopotelor din biserici, spre a-şi asigura producţia de muniţie. De acest lucru nu au fost scutite nici localităţile din zona noastră, a Banatului de Munte; au luat clopotele de la bisericile din Cornea şi Topleţ. Războiul s-a încheiat în anul 1918, imperiul Austro-Ungar se dezmembrează iar Banatul şi Ardealul se unesc cu patria-mamă. Pe acest fundal, profesorul Traian Lalescu care între timp devenise cunoscut în cercurile academice din lume, se implică tot mai mult în efortul de emancipare economică şi culturală a Banatului; calitatea de deputat al judeţului Caraş în Parlamentul României i-a favorizat în plus acţiunile. La Cornea, îl avea drept colaborator şi prieten pe iubitul preot al satului – Nicolae Văleanu. În faţa celor văzute la sate, profesorul comandă la o firmă de prestigiu din Budapesta două clopote, pentru Cornea şi Topleţ. Era în anul 1923. Clopotul de la Cornea are la bază un diametru de circa 64 cm, un sunet superb şi puternic

Care se aude în toate hotarele satului. La Cornea, profesorul a făcut mai multe acţiuni, precum înfiinţarea Şcolii de Arte şi Meserii sau finanţarea monumentului celor căzuţi în acel război mondial 1914-1918 şi care monument se află chiar lângă biserică.

Anii au trecut şi a venit cel de-al doilea Război Mondial (1939-1945). Părintele Nicolae Văleanu şi-a amintit ce s-a întâmplat cu vechiul clopot şi prin concursul a 2-3 oameni de încredere a dat jos clopotul într-o noapte şi l-au îngropat în dealul Truschiu, undeva la hotar cu Mehadica, până la sfârşitul războiului.

Cornea celebrează anul acesta acest drag clopot, care de 100 de ani bate pentru noi; câte evenimente fericite sau triste ne-a adus la cunoştinţă! Biserica Ortodoxă, încă mai mult decât cea Catolică este caracterizată între altele printr-o adevărată cultură a clopotelor, cum de-a lungul veacurilor ele anunţă invazii străine sau alte evenimente de interes comunitar. Turnarea unui clopot de calitate este artă şi tehnologie în acelaşi timp. Cel mai mare clopot care a existat vreodată a aparţinut Catedralei din Piaţa Roșie-Moscova, care după vreme îndelungată a suferit o fisură, fiind retras şi expus pe un imens piedestal. Cel mai mare clopot din lume funcţional azi este cel al Catedralei Mântuirii Neamului din București-25 tone.

Sărbătorind centenarul acestui clopot emblematic pentru Cornea, se cuvine să adresăm un gând pios acestui mare pastor al nostru, care a fost părintele protopop Nicolae Văleanu.

TRAIAN LALESCU,

La 8 Noiembrie, 2023

CERTITUDINEA Nr. 149

Home 

DIN SUMAR

● MIHAI EMINESCU. Nu sunt cosmopolit!

● MIRON MANEGA. Dacă taci când e călcată în picioare libertatea cuvântului, nu ești ziarist, ești impostor!

● ANDREI ȘERBAN. Cenzura de astăzi e mai perversă și mai periculoasă decât în comunism

● DENIS BUICAN. „Frântură de soare, spărtură de flaut”

● MAGDA URSACHE. „Globaleza” și dezmembrarea limbii române

● CONSTANTIN 7 GIURGINCA. Arhivele transcendente. Movila ori Gorganul de la „Boburi” din Muscelul Cărămănesc

● MIRCEA ELIADE. Integrarea în mediocritate  

● ION MĂLDĂRESCU. „Nimic pentru România, totul pentru Ucraina și Israel!”   

● CRISTINA DELEANU. La dracu’ cu depresia!

● CONSTANTIN OLARIU ARIMIN. Iosif R. Petreanu: „Dacă evreii nu fac parte din națiunea română, România nu are caracter naţional!”

● VICTOR GRIGORE. Materii care lipsesc din noua programă școlară: Istoria maghiarilor, sașilor, turcilor, tătarilor, secuilor, precum și Istoria pakistanezilor și nepalezilor!  

● NAGY ATTILA-MIHAI. Meditațiile unui secui. Drepturile minoritarilor? Da, dar pe fondul bunului simț, cu asumarea crimelor împotriva românilor!    

● MITROPOLITUL VLADIMIR CĂTRE PATRIARHUL KIRIL: „Ne aflăm într-o situație de faliment instituțional”

● Arhiepiscop CARLO MARIA VEGANO. Ieșiți din Casa Ororilor! Satana nu e mai puternic decât Domnul!  

● DECLARAȚIA DE LA WESTMINSTER. 138 de academicieni, jurnaliști, autori, oameni de știință și intelectuali din toată lumea au semnat un manifest împotriva „complexului mondial al cenzurii”

● Clubul de Presă cere Guvernului să intervină contra abuzurilor YouTube și Facebook! Revista CERTITUDINEA subscrie acestui demers

● MIRON MANEGA / IOAN ROȘCA. Sacrificarea ultimului rest de libertate

● IOAN ROȘCA. Cincinalele holocaustizării- răbojul colaboraţioniştilor

● DAN DIACONU. România și colonialismul tehnologic

● MARIA DIANA POPESCU. România, țara care-și vinde copacii toamna, ca să aibă bani de lemne iarna

● MIRON MANEGA. Închisorile viitorului sunt pe punctul de a deveni Lege

● DAN NEGRU. Pumnul e arma prostului iar noi înarmăm proștii

● DIANA IOVANOVICI ȘOȘOACĂ. Oprește-te, Israel! Altfel vei fi judecat cu aceeași măsură!

● VASILICĂ MILITARU. Atacul din Gaza: un „Colectiv” la scară planetară

● Prof. univ. CORVIN LUPU. De la Uniunea Sovietică la Federația Rusă. Capcanele continuității (I)

● DENIS BUICAN PELIGRAD. Viață sfârtecată între Răsărit și Apus

● MIRCEA PERPELEA. Eternul Fâcă

● VICTOR M. IONESCU. Lacrima de mir

● MIRON MANEGA. Ministerul Transporturilor – cel mai strălucit candidat la „Antologia prostiei omenești”

● Gen. Mr. Av. RADU THEODORU. În apărarea ortodoxiei (VII) Biserica ortodoxă, aliată împotriva propriului destin. Poliția religiei

● RADU TUDOR IONCICĂ (1981-2022). Situaţia Rusiei la Marea Neagră în 2010. Preliminariile conflictului cu Ucraina 

● DANIELA GÎFU. Prietenia la trădare se cunoaște

● ROMÂNIA FAȚĂ-VERSO. Înainte și după…

● Istoria minei de cărbune deținute de România lui Ceaușescu în SUA

● MIRON MANEGA. De ce se întețește antisemitismul în lume…

GABRIELA ȘERBAN: Simpozion ,,Personalități culturale de ieri și de azi”

Joi, 9 noiembrie 2023, la Bocșa, jud. Caraș-Severin, s-a desfășurat un amplu eveniment cultural dedicat, în principal, realizatorului primei Enciclopedii Românești – dr. Corneliu Diaconovici (Diaconovich) – la 100 de ani de la plecarea acestuia în veșnicie și 125 de ani de la apariția primului volum al primei Enciclopedii Românești.
Corneliu Diaconovici, descendent al unei mari familii de cărturari și buni români, s-a născut la Bocșa Montană (Caraș-Severin) în 18 februarie 1859 și s-a stins la Reșița (Caraș-Severin) în 17 august 1923.
Așadar, cum era și firesc, evenimentul din 9 noiembrie a debutat la casa natală a enciclopedistului, casă pe care, în anul 2004, la propunerea Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea”, a fost amplasată o placă omagială in memoriam dr. Corneliu Diaconovici, la 145 de ani de la naștere.
Un grup de oameni de cultură din Bocșa, Reșița și Anina au poposit la casa Diaconovici pentru o scurtă rugăciune de pomenire oficiată de preoții Daniel Crecan și Silviu Ferciug, precum și un cuvânt In memoriam rostit de Gabriela Șerban, organizatorul evenimentului, istoricul Mihai Vișan și scriitorul Gheorghe Jurma.
De la ora 16.00, în sala de festivități a Primăriei Orașului Bocșa au continuat lucrările simpozionului dedicat enciclopedistului Corneliu Diaconovici prin lansarea cărții Diaconovici realizată de Gheorghe Jurma și apărută recent la Editura TIM din Reșița, precum și lansarea volumului Biserica Ortodoxă și societatea românească în anii Marelui Război. Școlile teologice din Banat și Arad, volum apărut în anul 2022 la Editura Presa Universitară Clujeană și Editura Episcopiei Caransebeșului, semnat de pr. dr. Silviu Ionel Ferciug și prezentat de dr. Mihai Vișan și dr. Dorel Viorel Cherciu.
Despre personalitatea și activitatea preotului Silviu Ionel Ferciug au rostit cuvinte alese primarul orașului Bocșa, dr. Mirel Patriciu Pascu, dr. Dana Antoaneta Bălănescu, dr. Ada D. Cruceanu-Chiseliță și ing. Constantin Borozan.
Un moment interesant a fost și prezentarea Catalogului ASTRA 160 de către dr. Livia Magina, catalog coordonat de Răzvan C. Pop și Bogdan Andriescu, editat în anul 2022 la Editura Armanis din Sibiu. Acesta ilustrează expoziția primei biblioteci publice a românilor din Transilvania, expoziție care poate fi văzută în perioada 9 – 30 noiembrie 2023 și la Muzeul Banatului Montan din Reșița.
Întreg evenimentul a fost asezonat cu frumoase pricesne interpretate de către Corul Centrului de Tineret „Sf. Stelian” Bocșa Română, coordonat de prof. Gianina Mură și dr. Liana Ferciug.
Simpozionul „Personalități culturale de ieri și de azi” a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, primar Mirel Patriciu Pascu, în parteneriat cu Muzeul Banatului Montan Reșița, Episcopia Caransebeșului, Biblioteca „ASTRA” Sibiu, Centrul German „Alexander Tietz” Reșița , Protopopiatul Reșița și Centrul de Tineret „Sf. Stelian” Bocșa Română.

Omul de lângă noiPolițist – cetățean de onoare

Florin GOLEȘIE – un tânăr născut și crescut în frumoasa așezare hunedoreană Cinciș-Cerna, absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității Româno-Germană Sibiu, actualmente agent șef principal la Poliția Municipiului Hunedoara, nu demult a primit din partea Primăriei Comunei Teliucu Inferior (Hunedoara) titlul de „Cetățean de onoare” al localității.
Este rezultatul frumoaselor succese sportive interne și internaționale obținute în cadrul întrecerilor de caiac-canoe la care a participat, el fiind pregătit și antrenat în cadrul AS Constructorul Hunedoara, cu legitimare la Constructorul Hunedoara, Dinamo și Steaua București.
Urmare unei bune pregătiri fizice și tehnico-tactice a reușit să obțină medalii de aur la mai multe întreceri, printre care: Memorial Ioan Drăgoi (C1), Cupa României la Juniori (C1), Campionatul Național de Juniori (C1), Regata Internațională Bascov (C1) – 1995, Campionatul European de Juniori Polonia (C4), Regata Internațională Bascov (C4), Campionatul Național de Juniori (C1), Cupa Mondială Bratislava (C4), Regata Internațională Bascov (C4) – 1996, Campionatul Mondial de Juniori – Finlanda (C4), Regata Internațională Bascov (C4), Cupa Mondială Bratislava (C4), Cupa României (C2), Campionatul Național de Juniori (C2) – 1997, Regata Internațională Alsacia (C1), Regata Internațională Dijon (C1), Campionatul Național Francez (C1), Regata Internațională Strasbourg (C1) – 1998.
Ca polițist, în afara sarcinilor și atribuțiilor de serviciu se dovedește cetățeanul, omul de lângă noi, adeptul și susținătorul în comunitate prin exemplul personal al unui climat optim de creșterea al gradului de siguranță al cetățeanului și combaterea infracționalității.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Drum lin spre eternul veșniciei, Oana!

Ce este viața? Sigur, răspunsul științific la această întrebare îl găsim în dicționare și enciclopedii, dar dincolo de litera scrisă, viața, existența noastră pe acest tărâm, rămâne un mister pentru că este, în a mea opinie, o umbră trecătoare într-o noapte cu clar de lună.

Marți, înspre asfințitul zilei, o știre m-a cutremurat: „Oana Maria Cenan-Glăvan a murit”. Nu o știam bolnavă. La comemorarea de un an al celui care a fost Doru Dinu Glăvan, jurnalist și președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, ne-am întâlnit la Timișoara. Era bine, comunicativă, vioaie și dornică să deschidă porțile mari ale unei rodnice colaborări.

Anul acesta, pe 28 octombrie, la comemorarea celui care a ridicat UZPR-ul la statutul de instituție de creație și utilitate publică, Oana lipsea, familia fiind reprezentată de cele două fiice ale sale. Nu am întrebat din politețe ce-i cu Oana. Mi-am zis, în sinea mea, că, sigur, este plecată din țară. Dar, Oana, prietena noastră, era suferindă pe pat de spital, pregătindu-se pentru marea călătorie de dincolo de linia orizontului și spre care a plecat în dimineața zilei de marți, 7 octombrie 2023.

Astăzi, suntem mai săraci cu un prieten. Un bun prieten! Cu un jurnalist cu o bogată experiență în presa radio de circa 18 ani, cu un manager care a slujit administrativ Căminul pentru persoane vârstnice și Centrul „Sfânta Maria”, ambele din Reșița, și, deopotrivă, cu un om politic și consilier județean cu o neclintită verticalitate. Dar, înainte de toate, comunitatea presei românești a pierdut excepționalul președinte al Filialei UZPR „Ștefan Naciu” din Caraș-Severin.

Drum bun, Oana, spre iubitul tău tată!

Drum bun, Oana, spre eternul infinit!

Fie ca Viața de Apoi să-ți fie o oază de lumină și verdeață, iar amintirea o făclie veșnic aprinsă!

Conf. univ., CS II, dr. Ioan David

Președintele Filialei „Valeriu Braniște” – Timiș a UZPR

Doliu în lumea ziariștilor profesioniști din România

„Doi ani; doi ani și câteva zile; atât a trecut de când s-a stins ctitorul radioului reșițean Doru Dinu Glăvan, cel ce a pus piatra de temelie a instituției publice în Banatul de Munte. La doar doi ani de la trecerea lui în neființă, am primit o altă lovitură; s-a stins în această dimineață și Oana, Oana Maria Glăvan Cenan, după o lungă și grea suferință”. (cfr. Reper24.ro) … Cuvinte dureroase care au răsunat jalnic în presa din România, cuvinte care ne vor rămâne întipărite, pentru a nu mai știm a câta oară, în fondul sufletesc comun. „După plecarea din Radio Reșița, Oana a condus Căminul pentru Persoane Vârstnice din Reșița și, mai apoi, Centrul Sfânta Maria. Mereu printre oamenii cu probleme, mereu gata să ajute, mereu pregătită să facă ceva bun pentru semeni”, menționează în lacrimi colegii Oanei.

„Ca președinte al Filialei Reșița a UZPR, Oana Cenan Glăvan a avut o activitate notabilă, a impulsionat cu multă energie activitatea locală și a purtat mai departe cu cinste numele tatălui său, ca jurnalistă dedicată și om de excepție”(UZPR)

Se pare că intrăm într-un tăvălug al plecărilor marilor noștri colegi spre Cer: Doru Dinu Glăvan, Dumitru Țimerman, Oana Cenan Glăvan și mulți alții care, prin voia Domnului, ne vor reprezenta tagma ÎN CERURI.

Dumnezeu să te ierte și să te odihnească-n PACE, dragă colegă și prietenă, alături de toți  colegii ziariști care-și dorm Somnul Păcii.

Condoleanțe familiei greu încercate!

Membrii Uniunii Ziariștilor Profesioniști – Filiala „Anton Davidescu”, Satu Mare

(gazetanord-vest.ro)

Drum lin spre stele…Oana

Doi ani; doi ani și câteva zile; atât a trecut de când s-a stins ctitorul radioului reșițean Doru Dinu Glăvan, cel ce a pus piatra de temelie a instituției publice în Banatul de Munte.

La doar doi ani de la trecerea lui în neființă, am primit o altă lovitură; s-a stins în această dimineață și Oana, Oana Maria Glăvan Cenan, după o lungă și grea suferință. Știam că e bolnavă, dar ultimele informații despre ea erau că merge spre bine. Se pare că nu a fost așa…

După ce Doru s-a dus să facă transmisiuni sportive, acolo sus, Oana a preluat conducerea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Ștefan Naciu Caraș-Severin. S-a stins o voce, s-a stins un om, s-a mai dus un coleg din fosta echipă de aur a radioului reșițean.

Mi-e greu să scriu despre Oana la trecut. Imaginea ei va rămâne veșnic vie în mintea mea și a celor ce au cunoscut-o. După plecarea din Radio Reșița, Oana a condus Căminul pentru Persoane Vârstnice din Reșița și, mai apoi, Centrul Sfânta Maria. Mereu printre oamenii cu probleme, mereu gata să ajute, mereu pregătită să facă ceva bun pentru semeni.

Am avut, de-a lungul timpului, divergențe; nu puține, dar am găsit mereu calea de mijloc în relația noastră. Nu puteai să nu o respecți și să nu o iubești, în pofida multor discuții în contradictoriu. Mereu găseam o soluție, o rezolvare la problemele ce apăreau.

Bun organizator a fost mereu cu sufletul alături de „Dragostea mea“, de radioul pe care l-a ridicat acolo unde ar trebui să fie și acum, alături de tatăl ei, Doru. De fiecare dată când ne întâlneam, indiferent de subiectul discuției, ajungeam și la Radio Reșița; inevitabil, pentru că acolo, în sufletul ei, radioul era prezent mereu, indiferent de calea pe care ne-au purtat pașii vieții.

Drum bun, Oana. Nu pot să-ți spun adio. Și asta pentru că vei rămâne veșnic în gândurile mele și nu doar ale mele. Drum lin spre stele Oana. Și de acolo, de pe norișorul tău te rog să veghezi asupra noastră, alături de cei ce cu siguranță te așteaptă: Doru Dinu Glăvan, Mircea Săndulescu, Gelu Ghera, Paula Neamțu, Ada Botezan….

Colectivul Reper24 transmite sincere condoleanțe familiei celei care a fost și va rămâne mereu…Oana Maria Glăvan Cenan.

Dan AGACHE

„Brâncuși, dragostea mea!”, de Claudia Motea, în Cartea de Onoare a Timișoarei, Capitală Culturală a Europei

Recent, actrița/scriitoare Claudia Motea a fost invitată specială la Timișoara, în cadrul proiectului Brâncuși: surse românești și perspective universale” desfășurat sub egida Timișoara Capitală Europeană a Culturii unde a prezentat timp de trei zile proiectul BRÂNCUȘI, DRAGOSTEA MEA!, un produs atistic de mare ținută artistică realizat de compania sa teatrală Internațional Artiscan și Asociația Culturală Libris Brașov.

Scena, gândul și sufletul sunt  trei coordonate cu semnificații diferite dar atât de măiestrit îmbinate de o singură persoană, actrița, Claudia Motea, dau fiori de bucurie! Poți spune, măcar pentru câteva clipe, există  mirare de câtă lumină, câtă frumusețe, câtă putere de-a dărui  poate încăpea într-un singur om! În spațiul mirific al scenei se petrec mai totdeauna reinventări de universuri, reinventări de trăiri ale lumii de aici și de totdeauna!

Primul eveniment a avut loc la Librăria „Cărturești-Operei” cu o sesiune de autografe și un dialog de suflet cu publicul timișorean. Aici a fost prezentată  cartea sa, „Brâncuși dragostea mea!”, apărută la Editura, „Creator” și care este tradusă în 10 limbi de circulație internațională. Întâlnirea cu cititorii a fost un prilej de mărturii artistice și de comunicare plină de empatie, mai ales că, pe stand erau expuse și celelalte cărți semnate de îndrăgita Claudia Motea. Puterea sa de-a captiva auditoriul, prin șarm și empatie, prin farmec personal și prin valoarea reușitelor, s-a transformat într-un adevărat colocviu. Au fost prezenți și câștigătorii concursului radiofonic transmis pe undele herziene la Radio Timișoara și inițiat de ”Libris.” Câștigătorii au primit în dar câte un volum al autoarei-actrițe și  câte o  invitație la spectacolul, „Brâncuși dragostea mea”. Celelalte volume semnate de autoare, traducerea a 5 piese de teatru din limba engleză, volumul său de poezii, ”Preludii în Cetatea Soarelui”, volumul „Much Love” care cuprinde piesele de teatru scrise de ea și alt volum de interviuri care a fost premiat în Israel, au făcut din întâlnirea respectivă, un adevărat spectacol cu și despre carte. Cu acest prilej, publicul a aflat mai multe despre  personalitatea actriței. După 12 ani de emigrant în Canada, unde a jucat propriile piese în limba engleză, unde a obținut premii spectaculoase, iată acum revenită acasă, continuă ascensiunea artistică, prezentând spectacole și lansări de carte în zeci de țări din Europa, și, doar în această vară, recitalul „Brâncuși și Cântecul pietrei”, a fost  la  Beijing, Los Angeles, New York, Cahul, Balcic, (Bulgaria), Madrid, Luzern, Bruxelles, Paris. Momentul  de duminică, la Timișioara s-a încheiat cu o sesiune de autografe.

Al doilea eveniment susținut de actriță la Timișoara, a fost chiar spectacolul BRÂNCUȘI, DRAGOSTEA MEA!, deja recunoscut ca unul în MARE  vogă, prezentat pe scena, Sălii „Capitol” a Filarmonicii de Stat „Banatul”, la invitația Fundației Culturale Artmedia, coordonată de peste 30 de ani de doamna Doina Popa, acum având o garnitură nouă condusă de nepoata dumneaei, Ana Maria Iacob.

Scenariul piesei semnat chiar de Claudia Motea, interpreta celor  9 muze care l-au inspirat pe marele Brâncuși, este un plus important adus cunoașterii lui Brâncuși omul, nu doar al geniului său artistic. Spectacolul s-a jucat pentru a doua oară în acest an la Timișoara, sub egida Capitalei Culturale Europene. Sute de spectatori au aplaudat impresionanta dăruire de talent și energie, implicare sufletească pentru întruchiparea celor 9 personaje feminine, toate din elita artistică sau intelectuală a vremii. Diversitatea de atitudine, de trăire a pasiunii, au fost magistral  interpretate de minunata actriță, Claudia Motea. Talentul de-a schimba ritmarea vitală a fiecărui personaj este admirabilă. Modulațiile vocii, fac parte din harul pe care îl are. Gândul și sufletul corelat cu mișcarea scenică și costumația pe care singură și-a conceput-o, a făcut din spectacol un sumum  de emoții. Sugestia fină, nuanțarea, au arătat încă o fațetă a personalității poliedrice a  marelui Brâncuși. Regia semnată de Beatrice Rancea, un nume de referință  în teatrul românesc, este de asemenea o operă de artă în comunicarea cu publicul.Toate acestea au fost consonate în complementaritate. Notăm în acest sens, imaginile care rulează cu Brâncuși în prezență fizică și, nu mai puțin, vocea din off a lui Marius Bodochi. Acompaniamentul muzical la pian live al Egiziei Soare a făcut parte din reușită. Un spectacol cotat la maximum cu plus talent și cu plus emoție trăite la cotele dăruirii artistice.

Al treilea moment din tripticul  cultural  semnat de Claudia Motea la Timișoara, a fost lansare cărții „Brâncuși dragostea mea!” și recitalul poetic, „Brâncuși și Cântecul pietrei”, eveniment găzduit de  Muzeul Național de Artă din Timișoara în Sala Barocă, alături de operele lui Constantin Brâncuși sosite aici din întreaga lume. Claudia Motea a fost acompaniată la vioară de Carmen Paulescu și totul s-a desfășurat sub aceleași auspicii ale artei intrepretative a invitatei. Au participat prin intrevenții vorbite, personalități ale vieții culturale și reprezentanți ai companiei Libris din Brașov. Au vorbit Beatrice  Rancea, regizoarea spectacolului, Doina Popa, Președinte fondator-Fundația Culturală Artmedia, Martha Maria Mocanu, Director General BES  România, Veronica Balaj, scriitoare, jurnalistă, radio-TV, Victoria Marinescu, jurnalistă/realizator tv și Virgil Oniță, administrator grup firme Libris.

Prezența la Timișoara, Capitală Culturală Europeană, a actriței Claudia Motea a fost unul dintre evenimentele care vor rămâne în cartea de onoare a acestui important titlu acordat orașului de pe Bega.

Veronica Balaj, scriitoare, membră UZPR

„VIP SENIORII” ÎN SLUJBA COMUNITĂȚII

În contextul în care unul din brandurile presei din România (Gazeta Sporturilor) a încetat să mai apară print, sunt tot mai lăudabile eforturile unui grup de ziariști inimoși dar și a multor iubitori ai cuvântului scris ori vorbit, de a ține în viață aici, la fruntariile de Vest, flacăra comuniunii în diverse domenii ale vieții, social-economic și cultural-artistic, prin editarea unor publicații de utilitate publică.
De exemplu, ,,VIP Seniorii” Timișoara este o revistă cu prioritate pentru generația vârstei a treia și nu numai, o publicație tânără în arealul mass media din Banat, dar reprezentativă la nivel național prin diversitatea și calitatea materialelor scrise de oameni cu notorietate și împătimiți în ale jurnalismului.
Sumarul pe scurt ,,VIP Seniorii” trim. lll 2023, 24 pagini, parțial color, tehnoredactare Grigore Mâinea:
În memoriam Doru Dinu Glăvan ,,La doi ani de la plecarea dintre noi, un timp mai sărac și mai trist ca niciodată” și poem cu un profund mesaj pentru pace (D.B.), Paraschiva Abutnăriței, UZPR Iași, Mașina cu poeți, Andrei Breabăn, UZPR Suceava, George Itoafă, pamflet, UZPR Constanța, Elena Trifan, Ziua Limbii Române, Ediția I-a, UZPR Prahova, Maria Rogobete, Lugoj-Timiș, în dialog cu profesor-publicist Maria Radu Novac din Reșița, Constanța Sylvia Hârceagă, Ziua Internațională a Vârstei a Treia, Gheorghe Lungu, sinteză Mitropolitul Moldovei-Dosoftei, Daniel Rogobete, Arta Păcii-AIKIDO și AIKIKAI, Școala de vară a pacienților cronici-Septembrie-Eforie Sud, 2023, Viața este un miracol inegalabil (D.B.), Ioan I. Ionescu, Andrei Gorșcovoz, Nicolae Toma, Timișoara.
Ioan Vasiu, colegul nostru de la Orăștie, cu un interviu fluviu cu seniorul presei din Banat, Ion Medoia, care și la 83 de ani este încă în activitate.
Colaboratori statornici și viitori jurnaliști, Paul Mâinea, Blejoi-Prahova, cu materiale din domeniul administrației publice dar și sportive. Diana Vinte din Cehia, cu ,,Un punct de vedere la …vedere” Creșterea alarmantă a sentimentului anti-românesc în Europa Centrală, care ar trebui să dea de gândit clasei noastre politice.
Mirela Cocheci, Petroșani, un mesager cultural de notorietate, în țară și Diaspora, poet și artist plastic vizual, cu două recenzii de carte: Ergogetica Împărăției Cerurilor, de Ioan Nicolae Mușat și Zece pași spre înțelepciune, autor Nicolae Toma. Col (rez) Ioan Abutnăriței, din Vatra Dornei, Suceava, cu un medalion ,,Ciprian Porumbescu și Societatea Arboroasa”, Ionela Loredana Lăutaru, debut, o tânără graficiană de perspectivă care va ilustra în continuare paginile revistei.
La Biblioteca sentimentală o prezentare a celor trei volume, autor Andrei Gorșcovoz, despre viața și opera celui ce a fost un reputat epigramist, medic chirurg militar, col. Victor Gorșcovoz. Revistele UZPR și Coloana infinitului a Asociației Culturale ,,Constantin Brâncuși” Timișoara, președinte, prof.dr.ing. Horia Ciocârlie, General (r) Ioan Talpeș întregește patrimoniul spiritual cu cele 5 volume, cărți esențiale pentru adevăruri fundamentale.
Luceafărul de Vest, revistă de cultură și atitudine, continuatoare a Cenaclului literar -artistic ,,Luceafărul” înființat în 1987 în cadrul Schelei de Petrol Șandra-Timiș. Așadar, doamnelor și domnilor colegi de breaslă și ostași credincioși ai cuvântului, să ne bucurăm împreună că presa culturală nu moare, și nu va muri niciodată, atâta timp cât în trupurile noastre mai pulsează o inimă română și mâinile știu singure drumul spre pagina de ziar. Publicații editate de Asociația Cultural Umanitară ,,Luceafărul de Vest” Timișoara. Ambele au ISSN.
P.S.
Moment relevant de sărbătoare la sediul ANCMRR (Asociația Națională a Cadrelor Militare în Retragere și în Rezervă din M.A.I.), Filiala Timișoara, col (r) Dragoș Valentin Dumitrașcu, președinte, care ne-a găzduit cu generozitate prezentarea în prima parte a acestui eveniment de suflet, iubire și spirit românesc, în prezența membrilor din Filiala UZPR ,,Valeriu Braniște” Timiș și a membrilor ANCMRR Timișoara, a Revistei UZPR, fanion al presei din România, Cronica Timpului, o fereastră deschisă spre artă și cultură de personalități marcante în domeniu și a suplimentului VIP Seniorii, dedicat special ,,Zilei Armate Române” celebrată în orașul Deta, primar Petru Roman, ediție realizată de Dumitru Buțoi și col (r) Ștefan Tat, membri UZPR Timiș.
Au mai rostit alocuțiuni, referitoare la conținutul revistelor prezentate, la starea de fapt a presei în contextul actual și a oportunităților de dezbatere, atitudine și unire în efortul comun de a fi mereu în slujba comunității, domnii Dragoș Valentin Dumitrașcu, Mirel Opriș, Neluțu Lăutaru, Dumitru Mnerie, Petru Novac Dolângă, Aurel C. Muntoiu, Andrei Pogany.


Dumitru BUȚOI / UZPR Timiș
Fotoreporter: Grigore Mâinea / UZPR Timiș

In memoriam Oana Cenan Glăvan

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România își exprimă profunda tristețe pentru trecerea la cele veșnice a colegei noastre Oana Cenan Glăvan, fiica regretatului președinte al UZPR, Doru Dinu Glăvan.

Ca președinte al Filialei Reșița a UZPR, Oana Cenan Glăvan a avut o activitate notabilă, a impulsionat cu multă energie activitatea locală și a purtat mai departe cu cinste numele tatălui său, ca jurnalistă dedicată și om de excepție.

Fermă, decisă, bună cunoscătoare a realităților locale și naționale, Oana Cenan Glăvan a evaluat în cunoștință de cauză și cu mult aplomb parcursul filialei pe care a condus-o prin vremurile complicate pe care le traversează presa, țara și întreaga lume.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România aduce un omagiu activității remarcabile a Oanei Cenan Glăvan și este alături de familia îndurerată.

Dumnezeu s-o odihnească!

UZPR

Continuități geto-dace și daco-romane din epoca post-romană până în evul mediu. Dovezi noi despre etnogeneza românilor

În ultimii ani, construcția accelerată de autostrăzi în Transilvania, dar și în zona montană a Carpaților Meidionali au adus surprize arheologice frumoase. Aceste descoperiri arheologice încă incipiente – acestea vor continua odată cu brăzdarea Carpaților de către noile drumuri expres – aduc descoperiri inedite, care confirmă continuitatea populației geto-dace și post-romană, a locuitorilor autohtoni, pe teritoriul fostei Dacii romane după retragera aureliană din 275 e.n. Aceste descoperiri arheologice inedite aduc completări la așa-zisul „gol” istoriografic aparent despre civilizația materială privind continuitatea autohtonilor în Dacia post-romană până în evul mediu timpuriu, în concordanță cu timpul formării etnogenezei poporului român. Noile descoperiri arheologice despre populația autohtonă geto-dacă și daco-romană în epoca post-romană nu mai face de actualitatea titlul celebrei cărți a lui Gheorghe Brătianu din anii 1940 – „O enigmă și un miracol istoric: poporul roman”. Dovezile arheologice din perioada interbelică au explodat în anii perioadei comuniste și, mai ales, acum când se fac descărcări arheologice pe autostrăzile din zona montană, locurile pastorale (mioritice), leagănul formării etnogenezei române. Cercetările arheologice sistematice de fapt completează comprehensiv intuițiile geniale dar și cercetările serioase ale lui Nicolae Densușianu, Nicolae Miulescu sau Vasile Pârvan, care susțineau o continuitate geto-dacă și daco-romană masivă după retragerea aureliană, populație locală, care a stat la baza formării poporului român și a limbii române. Desigur în perioada comunistă cercetările unor mari istorici ca Constantin Daicoviciu, Radu Vulpe, Dumitru Protase, Nicolae Stoicescu, D. Macrea sau Dumitru Berciu au adus noi dovezi materiale și lingvistice ale continuității autohtonilor în Dacia post-romană și ale etnogenezei românești. Dar iată că noile descărcări arheologice de pe traseele montane sau transilvane ale autostrăzilor în construcție aduc dovezi materiale incontestabile ale continuității autohtonilor geto-daci și daco-romane în spațiul carpato-danubiano pontic în secolele III-IX, când se plămădește și se încheie etnogeneza românească. Aceste noi descoperiri arheologice aduc un lucru nou, deosebit și original ca interpretare istoriografică. Ele confirmă faptul că după anul 275 avem nu numai o continuitate daco-romană, a unei populații mixte formată din daci și romani, dar și continuitatea celebrilor „daci liberi” în teritoriile care au fost sau nu au fost sub controlul Daciei Romane, ce a stăpânit puțin peste o treime din fosta Dacie a lui Burebista. Interferențele geto-dace și daco-romane au continuat după retragerea romană, iar noile dovezi arheologice confirmă o continuitate neîntreruptă ca civilizație materială, din epoca fierului până târziu în evul mediu mijlociu, în care se arată clar că așezări cu artefacte ale autohtonilor, specifice de dinainte de cucerirea romană – în care se găsesc aleatoriu și elemente de civilizație materială romană – au existat până în perioada medievală. De aceea, nu aș aborda facil ca unii istorici mai tineri noile desoperiri de la Tureni, spre exemplu, unde s-a desoperit o așezare a autohtonilor geto-daci și daco-romani din secolul IV după retragerea aureliană, fapt ce atestă că aici s-a locuit în spațiul transilvan neîntrerupt, fiind leagănul etnogenezei românești.

Dar cea mai spectaculoasă descoperire arheologică s-a realizat în vara și la începutul toamnei anului 2023 pe tronsonul subcarpatic al autorstrăzii de pe Valea Oltului, mai ales în Țara Loviștei, un platou motan prin care trecea vechiul drum antic și medieval dintre Muntenia și Transilvania. Actualul drum pe pe Valea Oltului a devenit practicabil abia în secolul XVII și sec. XVIII când s-au spart stâncile și s-a făcut traseul drumului pe care îl știm cu toții. Noile descoperiri arheologice dovedesc o continuitate materială geto-dacă, o civilizație autohtonă continuă din epoca fierului până în evul mediu, într-o zonă în care a fost o perioadă și teritoriu ocupat al Daciei Romane. Deci autohtonii geto-daci și-au păstrat identitatea civilizațională și materială pe crestele munților până în evul mediu, contribuind astfel la etnogeneza poporului român și bineînțeles la formartea limbii române. Elementele de civilizație romană și post-romană sunt minore în locuri izolate – mioritice – fapt ce artă o continuitate a autohtonilor până în evul mediu și afirmarea românilor a popor distinct și autohton. E interesant că istoricul clujean Dumitru Protase, de care am fost apropiat, a publicat două cărți, în anii `90, intitulate „Autohtonii în Dacia” în care descria științific această continuitate geto-dacă și daco-romană împreună pe teritoriul actualului stat România și contibuția la etnogeneza poporului român. Aceste noi descoperiri de la Tureni sau mai ale de pe Valea Oltului completează ceea ce a susținut cu acribie marele istoric clujean Dumitru Protase. Arheologii și istoricii au anunțat, printr-un material video în publicația „Adevărul”, descoperirea unor „urme ale geților” – de locuire dar și de ritual, precum și centre meșteșugărești din perioada medievală, au ținut să precizeze și că siturile nu vor întârzia construcția autostrăzii, chiar dacă traseele suferă modificări din cauza condiționărilor din teren. Au recunoscut, în același timp, că acestea reprezintă: „O șansă pentru noi să cercetăm ceva ce nu a mai fost cercetat până acum în România”. Au fost identificate deocamdată opt situri arheologice, deși inițial fuseseră preconizate cinci. Dintre acestea, trei sunt deja în cercetare, la fel cum va fi și zona dintre ele: de la Cepari și Rudeni (Șuici) în județul Argeș, până la Poiana (Perișani) în județul Vâlcea, în zona viitorului tunel dublu de 1,7 kilometri, ce urmează să se construiască aici. „O zonă de locuire de la sfârșitul epocii fierului”, precum și zone meșteșugărești din secolele XVI – XVII au descoperit arheologii pe Lotul 3 Cornetu Tigveni. Ele vin în completarea „urmelor romane” identificate pe Lotul 2 al Autostrăzii Sibiu Pitești, Boița – Cornetu, tot în acest an „Situl în care ne aflăm este unul nou identificat în urma diagnosticului arheologic și o șansă pentru noi să cercetăm ceva ce nu a mai fost cercetat până acum în România. Este vorba despre o zonă de locuire de la sfârșitul epocii fierului, acea perioadă în care aici trăiau geții, acele triburi tracice foarte cunoscute care sunt menționate pentru prima dată de părintele istoriei Herodot, deci prima dată când intrăm în istorie. Până acum nu știam decât de mormintele lor. Acum iată că avem șansa, prin această cercetare mare de suprafață, să identificăm și zonele în care aceștia locuiau sau desfășurau diferite alte activități din sfera rituală”, a explicat dr. Magdalena Ștefan, muzeograf în cadrul Muzeului Național de Istorie, despre recenta descoperire arheologică.

 „Urme de locuire în Tara Loviștei datează încă din epoca primitivă prin diferite descoperiri arheologice care au avut loc (topor din epoca pietrei, obiecte de ceramica la Mlăceni), dar în urma descărcărilor arheologice care se fac pentru Autostrada Sibiu- Pitești au fost descoperite noi dovezi de locuire pe aceste meleaguri încă din timpuri străvechi. Despre așezările geto-dacice de la Cepari și Rudeni (jud. Arges) se știa, dar în zona Poiana (Clocotici) s-a descoperit o nouă urmă de așezare getică care datează de la sfârșitul epocii fierului, precum și mici ateliere meșteșugărești din secolele XVI-XVII” – spune, pe Facebook, Costel Buican, profesor la Liceul Brezoi. Aceste mărturii entuziaste ale arheologilor și istoricilor locali completează istoriografic ceea ce marii noștri istorici au susținut pe baze științifice, dar și pe interpretarea documentelor și cu puține dovezi arheologice materiale, ceea ce, iată, că azi se confirmă plenar din punct de vedere al descoperirlor aheologice: continuitatea geto-dacă și daco-romană în perioada post-romană și contribuția simultană la formarea etnogenezei poporului român și formarea limbii române până în secolul IX, precum și continuitate unei civilizații autohtone locale din perioada dacică până în evul mediu. Se confirmă ceea ce afirmau și filosofii români Lucian Blaga sau Constantin Noica despre acel „spațiu mioritic” retras pe platourile montane. Sunt descoperiri istorice epocale pentru care statul român prin Ministerul Culturii, dar și muzeele (sau institutele de istorie) din București, Pitești, Ploești, Râmnicu-Vâlcea, Sibiu și Cluj, trebuie să se implice coordonat în exploatarea științifică a acestor descoperiri arheologice extraordinare și originale, care confirmă continuitatea autohtonilor geto-daci și daco-romani și etnogeneza românilor.

Ionuț Țene / UZPR