7 noiembrie 2024, ora 19:00, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița:
Expoziție „De prin timpuri trecute…“: Din istoria aparatelor de radio, a pick-up-urilor și a casetofoanelor. Din colecția: Eugen Ernest Hertz (Bocșa).
Incursiuni muzicale: grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).
7. November 2024, 19.00 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:
Ausstellung „Von anno dazumal…“: Aus der Geschichte der Radioapparate, der Pick-ups und der Kassettenrecorder. Aus der Sammlung von Eugen Ernest Hertz (Bokschan).
Musikalische Einlagen: die „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas).
Lucrare prezentată de prof. Tudor DEACONU, membru UZPR Filiala Caraș-Severin, la secțiunea Presă din cadrul Conferinței Istoricilor din Banatul de Munte (a III-a ediție), 19 octombrie 2024, Șopotu Vechi.
Conferința a fost organizată de către Primăria și Consiliul Local Dalboșeț, sub coordonarea istoricului Dr. Dacian Rancu, în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Muzeul Banatului Montan Reșița.
Spre deosebire de edițiile anterioare, în acest an manifestarea a cuprins în desfășurarea sa și participarea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș Severin, prin membrii ai filialei, alături de reprezentanți ai conducerii sale centrale. Participarea a constat în cuprinderea primei părți a Colocviilor presei din Banatul de munte în lucrările conferinței, aceste colocvii fiind organizate de către Clubul Presei din Banatul de Munte al filialei UZPR Caraș Severin. (https://uzprcarasseverin.org)
CUVINTE CARE CONTEAZĂ – CONCURS DE INTERVIURI „OANA CENAN GLĂVAN”
Societatea pentru Cultură METARSIS, Uniunea Ziariştilor Profesioniști din România, Uniunea Ziariștilor Profesioniști – Filiala Caraş-Severin, Inspectoratul Şcolar Județean Caraș-Severin, Biblioteca Județeană „Paul IORGOVICI” Caraş-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiționale Caraş-Severin, Forumul Democratic al Germanilor din Caraș-Severin organizează CONCURS DE REPORTAJE „DORU DINU GLĂVAN” și CONCURS DE INTERVIURI „OANA CENAN GLĂVAN” „Micii mari jurnalişti” ed.a III-a 2025, „Cuvinte care contează”.
Concursul își propune să descopere, să pună în valoare și să promoveze talente provenite din rândul elevilor cărășeni, clasele V-VI, VII-VIIl şi IX-XII. Recomandăm ca reportajele și interviurile să se axeze pe personalități marcante și realitățile județului Caraș-Severin sau a oraşului Reşița aflat, evident, într-o etapă de redefinire economică, industrială, socială și culturală, relevând legăturile tinerei generații cu „Cetatea de Foc” în anul 254 de istorie industriala; să surprindă actualitatea în mod autentic, plastic, cu atitudine. Reportajele scrise si interviurile avand ca titlu „Cuvinte care contează” pot să evoce personalități, evenimente sau aspecte din realitatea cotidiană redând legătura emoțională, afectivă, pozitivă a tinerilor cu locuri, oameni, culturi, etnii, popoare și chiar țări.
Concursul își propune să mențină vie amintirea ziaristului, corespondentului, jumalistului Doru Dinu Glăvan (07 iunie l946- 31 octombrie 2021) și a jurnalistei Oana-Maria Cenan- Glăvan ( 17.07.1973- 07.11.2023).
Textele pentru clasele: V-VI vor avea min. 16 rânduri- max. 32 rânduri, clasele VII-VIII şi IX-XII min. 32 rânduri- max. 96 rânduri. Acestea vor fi însoțite de datele de indentificare ale autorului: nume, prenume, clasa, şcoala, profesor coordonator, telefon şi adresa de e-mail şi vor fi transmise în font 12 Normal, Times New Roman, spațiere 1.5.la data de 01.06.2025 pe adresa de mail: contact@metarsis.ro sau în scris pe adresa Societatea pentru Cultură METARSIS, Reşița, str. Libertății 13- Libraria Semn de Carte, jud. Caraş-Severin.
Interviurile realizate de elevi vor fi însoțite de aceleași date de indentificare și vor fi trimise, pe aceeași adresă, în format digital.
Un juriu de specialişti va acorda următoarele premii pe categorii de concurenți:
Premiul I, II, III, Mențiune pe cele două secțiuni REPORTAJ și INTERVIU
Se vor acorda:
Premiul Societății pentru Cultură METARSIS
Premiul UZPR filiala Caraş-Severin
Premiul Bibliotecii Județene „Paul IORGOVICI”
Premiul familiei Cenan- Glăvan
Premiile vor fi publicate pe site-ul UZPR București, pe Podcast-ul Radio UZP România și în revista REFLEX- artă cultură civilizație care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România.
Reportajele și interviurile realizate vor fi trimise până la data de 01.06.2025 pe adresa de mail: contact@metarsis.ro sau în scris pe adresa Societatea pentru Cultură METARSIS, Reşița, str. Libertății 13- Libraria Semn de Carte, jud. Caraş-Severin.
Gala de premiere: 07. 06.2025, ora 14:00, la sediul din Lunca Bârzavei al Bibliotecii Județene ,,Paul IORGOVICI”.
Muzeului Presei Bănățene inițiat de profesorul Gheorghe Rancu Bodrog, a fost inaugurat în data de 7 octombrie 2023, fiind constituit în parteneriat cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) și cu Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat (APPRBl).Este primul muzeu de acest gen înființat în arealul Banatului Montan.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Dacian Rancu la Conferința Istoricilor din Banatul de Munte (a III-a ediție), 19 octombrie 2024, Șopotu Vechi.
Spre deosebire de edițiile anterioare, în acest an manifestarea a cuprins în desfășurarea sa și participarea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, filiala Caraș Severin, prin membrii ai filialei, alături de reprezentanți ai conducerii sale centrale. Participarea a constat în cuprinderea primei părți a Colocviilor presei din Banatul de munte în lucrările conferinței, aceste colocvii fiind organizate de către Clubul Presei din Banatul de Munte al filialei UZPR Caraș Severin. (https://uzprcarasseverin.org)
5 noiembrie 2024, ora 13:00, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița:
37 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 1987)
32 de ani de creație artistică germană contemporană la Reșița
Salonul de toamnă: Expoziție de artă plastică, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă Viorica Ana Farkas (Reșița), Livia Frunză (Reșița), Niculina Ghimiș (Reșița), Adina Ghinaci (Reșița), Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), Doina & Gustav Hlinka (Reșița), Eleonora & Gabriel Hoduț (Reșița), Nik Potocean (Bocșa), Gabriela Surugiu (Reșița), Maria Tudur (Reșița) și Tatiana Țibru (Reșița);
Expoziție a cercului de sculptură „Jakob Neubauer“ (coordonator: George Molin).
5 noiembrie 2024, ora 15.00, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sala expozițiilor temporare de la Clubul Pensionarilor Oravița:
20 de ani, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița
Expoziție de artă plastică dedicată Bibliotecii Germane, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și invitații lor.
Istoricul, scriitorul și omul de cultură dr. Ionel Bota (Oravița) prezintă personalitatea lui Sim. Sam. Moldovan (*21 mai 1884 – †30 iunie 1967), cu prilejul împlinirii anul acesta a 140 de ani de la naștere.
5. November 2024, 13:00 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:
37 Jahre Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ (19. November 1987)
32 Jahre deutsche Kunstkreise in Reschitza
Herbst-Kunstsalon: Vernissage mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: Doina & Gustav Hlinka). Es stellen aus: Viorica Ana Farkas (Reschitza), Livia Frunză (Reschitza), Adina Ghinaci (Reschitza), Flavia Beatris Grădinaru (Reschitza), Niculina Ghimiș (Reschitza), Doina & Gustav Hlinka (Reschitza), Eleonora & Gabriel Hoduț (Reschitza), Nik Potocean (Bokschan), Gabriela Surugiu (Reschitza), Maria Tudur (Reschitza) und Tatiana Țibru (Reschitza).
Ausstellung des Holzschnitzerei-Kreises „Jakob Neubauer“ (Koordination: George Molin).
5. November 2024, 15:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Ausstellungssaal des Rentnerclubs Orawitza:
20 Jahre deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche Bibliothek „Alexander Tietz“ Reschitza
Kunstausstellung, der gefeierten deutschen Bibliothek gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka) und ihrer Gäste.
Der Historiker, Schriftsteller und Kulturförderer Dr. Ionel Bota (Orawitza) stellt die Persönlichkeit von Sim. Sam. Moldovan (*21. Mai 1884 – †30. Juni 1967), anlässlich des 140. Geburtstags im Jahr 2024, vor.
Cel mai recent număr al revistei „Muzeul Presei Românești”, nr.15/2024, etalează o gamă variată de subiecte, dedicate istoriei presei românești, culturii, educației și jurnalismului de atitudine. Această publicație apare sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.
Articolul de fond evocă sensurile actuale ale cuvântului „muzeu”, mutațiile semantice și evoluția conceptului propriu-zis, încât el să acopere inclusiv obiectul de activitate al unui muzeu virtual dar și pe cel al unuia imersiv, respectiv al unei reviste de specialitate. Înțelesurile avute în timp de termenul „muzeu” fac toate trimitere la ~înțelesul~ sensul de odinioară al cuvântului Muzeion, adică loc de întâlnire al muzelor: literatură, pictură, artă, muzică, etc., acest spațiu fiind dedicat tuturor slujitorilor literaturii și științei, fie ei jurnaliști, oameni de cultură sau cercetători.
În primele pagini ale revistei consemnăm alegerea pentru următorii patru ani a domnului Sorin Stanciu în funcția de Președinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, cât și structura Consiliului Director, în urma Adunării Generale de Alegeri a UZPR întrunită statutar în data de 20 iulie a.c. în aula Universităţii Ecologice Bucureşti. În discursul său de după alegere, președintele UZPR a subliniat cu tărie că idealul său, în perioada în care a condus Uniunea, va fi totodată și crezul său în continuare: „UZPR suntem noi, toți, egali!”.
Acest număr al publicației aduce detalii semnificative din activitatea desfășurată de revista TOP Business, precum și din activitatea Radioului ProDiaspora, cu referire specială la cunoscutul jurnalist Constantin Dumitru și a doamnei Gabriela Raucă, ambii membri ai UZPR. Sunt găzduite contribuții prestigioase ale unor membri ai uniunii noastre: George Roca (corespondență din Australia), Ionel Novac, prof. univ. dr. Ioan N. Roșca, dr.ist. Ion Constantin, dr. Constantin Corneanu, Tanța Tănăsescu, dr. Laurențiu-Ștefan Szemkovics, Dan Toma Dulciu, Daniela Șontică. Ne bucurăm și de contribuțiile unor apreciați jurnaliști și scriitori, precum Iftimie Nesfântu sau Dumitru Ichim (corespondență din Canada). Revista conține de asemenea file de jurnal de călătorie în Spania, un interviu realizat în Australia, eseuri de istorie a presei românești, prezentarea unor evenimente expoziționale, apariții editoriale, prezentări de scriitori etc. Menționăm și valoroșii contributori Nicoleta Milea, Laura Hant și Dumitru-Tudor Tănăsescu.
Ne amintim că primul cronicar al balurilor de altădată, la care participau românii, nu a fost nici Claymoor, nici Bacalbașa, ci Eminescu, gazetarul, care descrie cu lux de amănunte desfășurarea balurilor comunității românești de la Viena, organizate de „România Jună” (1876, 1877). Primul bal al presei, „extraordinar de frumos” spune C. Bacalbașa, desfășurat la sfârșitul lunii ianuarie 1882 la Teatrul Național din București, s-a ținut sub președinția prințului G. Bibescu. El s-a ținut în folosul victimelor incendiului ce s-a produs la 4 ianuarie 1882 la Circul Krembser, aflat pe Bulevardul Elisabeta. Inițiatorii acestui act de solidaritate au fost politicieni, jurnaliști și artiști: George Filipescu, Emil Costinescu, Theodor Aman, Emile Galli, Frédéric Damé, Al. Ciurcu etc.
Sâmbătă, 2 noiembrie a.c., în toate cimitirele din Timișoara s-au aprins lumânări și s-au ținut slujbe de pomenire, prăznuindu-se așa cum se cuvine Moșii de toamnă. Chiar la ceasul al 12-lea, din miez de zi, în cimitirul din Calea Șagului, preotul vicar dr. Ionel POPESCU, (membru UZPR), asistat de prof. Nicolae Șincari, și-a început slujba tradițională la mormântul familiei Glăvan. În ultimii ani, membrii UZPR Filiala „Valeriu Braniște” Timiș s-au obișnuit cu acest loc, în care au poposit mereu cu durere. Astfel, în urmă cu trei ani, în 31 octombrie 2021, se stingea din viață distinsul jurnalist Doru Dinu Glăvan, fost președinte al UZPR. La mai bine de doi ani, în 7 noiembrie 2023, Radio Reșița anunța oprirea definitivă a microfonului celei care le-a fost colegă atât de dragă: Oana Maria Glăvan (căs. Cenan). Doi remarcabili jurnaliști, tată și fiică, voci de radio atât de îndrăgite, au plecat pe drumul fără de-ntoarcere, mult prea devreme, lăsând în urmă o familie îndurerată și-o lume mai sărăcită de oameni buni.
După cum este rânduiala, la terminarea slujbei parastasului, preotul rostește câteva cuvinte despre enoriașii pomeniți. De această dată, asistența, alcătuită din membrii familiei îndurerate, foști colegi, prieteni cunoscuți, a putut urmări cu emoție două intervenții remarcabile. Prima a fost, așa cum este firesc, a preotului. Doar că, de acestă dată, preot a fost o personalitate marcantă, cu un înalt prestigiu în comunitatea monahală bănățeană. Recent, părintele dr. Ionel Popescu, vicarul eparhial al Arhiepiscopiei Timișoarei și preot paroh la parohia Iosefin, din orașul de pe Bega, a fost sărbătorit la împlinirea a 69 de ani de viață și 40 de ani de slujire neîntreruptă la Sfântul Altar al Bisericii Ortodoxe. O viață dedicată Bisericii, învățământului teologic preuniversitar și universitar, dar și administrației bisericești de la centrele eparhiale din Caransebeș și Timișoara. Datorită activității publicistice excepționale a devenit în timp și un membru activ al UZPR. Frumoasele cuvinte adresate mulțimii, au avut un conținut inedit, atât legat de relația apropiată pe care a avut-o personal cu familia Glăvan, dar și despre relația familiei cu biserica. De neuitat rămâne prezența, încă din copilărie, a lui Doru Dinu Glăvan în parohia Timișoara-Iosefin, dar și excepționala implicare a jurnalistului de carieră – fost președinte al UZPR, în sprijinirea activității bisericii, în dezvoltarea relațiilor cu românii creștini de pretutindeni, toate laolaltă reprezentând o dovadă perenă a calității sale de bun român, de bun creștin.
A doua intervenție a fost din partea grupului de membri UZPR prezenți, prin discursul emoționant al domnului președinte al Filialei „Valeriu Braniște” – Timiș, conf.dr. Ioan David, care a evocat mai mult componenta jurnalistică a carierei celor doi oameni de radio comemorați. Contextul abordării a fost dat și de faptul că în ajunul zilei de pomenire, Radio România sărbătorea 96 de ani de existență neîntreruptă. De aceea, nu trebuie uitat faptul că omul de radio Doru Dinu Glăvan a fost cel care s-a zbătut și care a înființat postul Radio Reșița, care și-a început emisia în ziua de 12 iunie 1996. Era pe-atunci realizator de radio pentru București şi în același timp conducător al postul de radio de la Reșița. Alături de tatăl-mentor, vocea fiicei Oana Maria Glăvan Cenan, a contribuit pe deplin la succesul pe care îl are și azi postul Radio România Reşiţa, post care transmite 24 de ore în fiecare zi, pe frecvența bine-cunoscută de 105,6 MHz. Acum, acest post de radio este ascultat de peste 2 milioane de oameni de pe întreg întinsul Banat istoric, oferind la zi informații culturale, utilitare, sociale, economice și sportive. Remarcabile sunt și emisiunile săptămânale multiculturale, realizate în limbile minorităților etnice: rromani, slovacă, maghiară, ucraineană, croată, sârbă, germană și cehă. Jurnalistul de înalt profesionalism Ioan David s-a simțit dator să se adreseze simbolic fostului președinte UZPR, informându-l și despre schimbările care au intervenit în organizația națională în ultimii trei ani, precum și despre cele ce se petrec „în CONTRASENS” în întreaga societate. În încheiere, „a lansat spre cer” un scurt angajament față de jurnaliștii care nu mai sunt, de a le continua lupta și de a le urma principiile deontologice de real profesionalism în activitatea de presă, bazate pe adevăr, corectitudine și loialitate față de cetățean, așa cum au fost impuse de înaintași.
Peste întreaga adunare s-a simțit parcă spiritul celor care nu mai sunt, mulțumiți de modul în care au fost pomeniți, după canoanele sfinte creștin-ortodoxe. Sub razele calde de soare și slabele adieri de vânt, participanții, mai ales ziariștii, au mai zăbovit în apropierea mormântului familiei Glăvan, depănând frumoase amintiri.
Dragilor noștri regretați colegi de breaslă Oana Maria și Doru Dinu Glăvan: să aveți odihnă veșnică în lumea drepților, în care v-a așezat cu grijă Dumnezeu! Neuitați veți rămâne în sufletele noastre și veșnic pomeniți.
De ani de zile, cimitirele romano-catolice din Banatul Montan sunt în 2 noiembrie, în ziua de comemorare a răposaților, tot mai sărace în vizitatori și în lumânări aprinse. Despre aceasta s-a amintit de foarte multe ori în publicația reșițeană de limbă germană „Echo der Vortragsreihe” = „Ecoul Asociației”.
La citirea unui asemenea articol, dr. Herwig Brandstetter din Graz / Stiria, membru de onoare al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, a luat inițiativa să lanseze un proiect numit „Ziua morților, 2003”. Era vorba despre „mai multe lumânări pe morminte de ziua de comemorare a morților”, după cum a spus dr. Brandstetter. La apelul lui către conducerea firmei „DRAUCH” din Hausmannstätten / Austria, care produce renumitele lumânări JEKA, pentru o sponsorizare, aceasta a donat spontan lumânări pentru cimitir.
Astăzi putem spune că ideea de atunci a fost un succes, dacă ne-am uitat la cimitirele noastre în anii de după demararea inițiativei, perioadă în care proiectul a continuat. Inițiativa din 2003 a avut continuitate și în 2024, pentru a XVII-a oară, și în amintirea inițiatorului, dr. Herwig Brandstetter, care a trecut în eternitate în 8 octombrie 2021.
O parte din lumânările donate în 2021 au luminat din nou, pe 1 și 2 noiembrie, de ziua de comemorare a morților după calendarul romano-catolic, în cimitirul german din Reșița (Cimitirul nr. 2-3). De aceasta au avut grijă copiii și adulți voluntari, care au sprijinit proiectul și în acest an.
Mulțumiri în eternitate inițiatorului, dr. Herwig Brandstetter, firmei „DRAUCH“, cât și tuturor celor care au avut grijă ca acest proiect să se realizeze și ca, astfel, multe lumânări să lumineze din nou la Reșița, cimitirul din cartierul Muncitoresc.
4 noiembrie 2024, ora 18:00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiect „De 10 ani în comunitate: Muzeul Cineastului Amator”
Expoziție de fotografii in memoriam Hermann Stephanus Heel (*25 decembrie 1895, Cornea – †28 octombrie 1964, Reșița), la 60 de ani de la trecerea sa în eternitate.
5 noiembrie 2024, ora 13:00, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița:
37 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 1987)
32 de ani de creație artistică germană contemporană la Reșița
Salonul de toamnă: Expoziție de artă plastică, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Participă Viorica Ana Farkas (Reșița), Livia Frunză (Reșița), Niculina Ghimiș (Reșița), Adina Ghinaci (Reșița), Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), Doina & Gustav Hlinka (Reșița), Eleonora & Gabriel Hoduț (Reșița), Nik Potocean (Bocșa), Gabriela Surugiu (Reșița), Maria Tudur (Reșița) și Tatiana Țibru (Reșița);
Expoziție a cercului de sculptură „Jakob Neubauer“ (coordonator: George Molin).
5 noiembrie 2024, ora 15.00, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sala expozițiilor temporare de la Clubul Pensionarilor Oravița:
20 de ani, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița
Expoziție de artă plastică dedicată Bibliotecii Germane, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și invitații lor.
Istoricul, scriitorul și omul de cultură dr. Ionel Bota (Oravița) prezintă personalitatea lui Sim. Sam. Moldovan (*21 mai 1884 – †30 iunie 1967), cu prilejul împlinirii anul acesta a 140 de ani de la naștere.
6 noiembrie 2024, ora 18.00 Uhr, Muzeul Banatului Montan:
Vernisajul expoziției „Atlantida. Lumi pierdute“, o coproducție a Muzeului Banatului Montan în colaborare cu Compartimentul Europa Centrală de Est și Sudest în cadrul Muzeului Culturilor Europene Berlin (Germania).
Scurtă reprezentație de dans popular german, cu participarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).
7noiembrie 2024, ora 19:00, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița:
Expoziție „de prin timpuri trecute…“: Din istoria aparatelor de radio, a pick-up-urilor și a casetofoanelor. Din colecția: Eugen Ernest Hertz (Bocșa).
Incursiuni muzicale: grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).
9 noiembrie 2024, ora 11.00, Biserica Romano-Catolică „Sfântul Martin de Tours”, Brezon:
Sfântă Liturghie de hram, cu prilejul sărbătoririi Sfântului Martin de Tours, cu păr. Tiberiu Szabó (Anina / Oravița).
9 noiembrie 2024, ora 12.00, spațiul din fața Bisericii Romano-Catolice „Sfântul Martin de Tours”, Brezon:
Program cultural cu prilejul hramului, al sărbătoririi Sfântului Martin de Tours, cu participarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).
9 noiembrie 2024, ora 15.00, Universitatea „Partium” Oradea:
Participarea grupului muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas) la programul aniversării a 30 de ani de activitate ai corului Forumului Democrat al Germanilor din Oradea.
Programm für die Zeitspanne 4. – 9. November 2024:
4. November 2024, 18:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Projekt: „Seit 10 Jahren für die Gemeinschaft: Das Museum des Freizeitfilmers”.
Fotoausstellung In Memoriam Hermann Stephanus Heel (*25. Dezember 1895, Cornea – †28. Oktober 1964, Reschitza): 60. Todestag.
5. November 2024, 13:00 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:
37 Jahre Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ (19. November 1987)
32 Jahre deutsche Kunstkreise in Reschitza
Herbst-Kunstsalon: Vernissage mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordination: Doina & Gustav Hlinka). Es stellen aus: Viorica Ana Farkas (Reschitza), Livia Frunză (Reschitza), Adina Ghinaci (Reschitza), Flavia Beatris Grădinaru (Reschitza), Niculina Ghimiș (Reschitza), Doina & Gustav Hlinka (Reschitza), Eleonora & Gabriel Hoduț (Reschitza), Nik Potocean (Bokschan), Gabriela Surugiu (Reschitza), Maria Tudur (Reschitza) und Tatiana Țibru (Reschitza).
Ausstellung des Holzschnitzerei-Kreises „Jakob Neubauer“ (Koordination: George Molin).
5. November 2024, 15:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Ausstellungssaal des Rentnerclubs Orawitza:
20 Jahre deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche Bibliothek „Alexander Tietz“ Reschitza
Kunstausstellung, der gefeierten deutschen Bibliothek gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka) und ihrer Gäste.
Der Historiker, Schriftsteller und Kulturförderer Dr. Ionel Bota (Orawitza) stellt die Persönlichkeit von Sim. Sam. Moldovan (*21. Mai 1884 – †30. Juni 1967), anlässlich des 140. Geburtstags im Jahr 2024, vor.
6. November 2024, 18:00 Uhr, Museum des Banater Montangebiets Reschitza:
Vernissage der Ausstellung „Atlantis. Small worlds“, eine Kooperation des Museums des Banater Montangebiets Reschitza zusammen mit der Koordinierung Ostmittel- und Südosteuropa am Museum Europäischer Kulturen Berlin (Deutschland).
Volkstanzdarbietung mit der „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza (Koordination: Marianne & Nelu Florea).
7. November 2024, 19.00 Uhr, „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum Reschitza:
Ausstellung „Von anno dazumal…“: Aus der Geschichte der Radioapparate, der Pick-ups und der Kassettenrecorder. Aus der Sammlung von Eugen Ernest Hertz (Bokschan).
Musikalische Einlagen: die „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas).
9. November 2024, 11:00 Uhr, römisch-katholische „St. Martin von Tours “-Kirche, Bresondorf:
Kirchweihmesse zum Fest des Heiligen Martin von Tours (11. November), mit Pfr. Tiberiu Szabó (Anina / Orawitza).
9. November 2024, 12:00 Uhr, Platz vor der römisch-katholischen „St. Martin von Tours “-Kirche, Bresondorf:
Kulturprogramm zum Kirchweihfest, mit der „Enzian“-Volkstanzgruppe
4 noiembrie 2024, ora 18:00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiect „De 10 ani în comunitate: Muzeul Cineastului Amator”
Expoziție de fotografii in memoriam Hermann Stephanus Heel (*25 decembrie 1895, Cornea – †28 octombrie 1964, Reșița), la 60 de ani de la trecerea sa în eternitate.
4. November 2024, 18:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Ascunde textul citat
Projekt: „Seit 10 Jahren für die Gemeinschaft: Das Museum des Freizeitfilmers”.
Fotoausstellung In Memoriam Hermann Stephanus Heel (*25. Dezember 1895, Cornea – †28. Oktober 1964, Reschitza): 60. Todestag.
Un început extraordinar de toamnă, o minunată și frumoasă doamnă care a sosit atât de fericită în pași de Aikido. Cum nimeni și nimic nu putea să o oprească, toamna nu a lăsat aikidocii să „respire”, dimpotrivă, i-a pus la treabă încă din data de 20 septembrie când s-au adunat practicanții de Aikido la Lugoj. Au fost practicanți din multe orașe ale țării, 70 la numar, au intrat pe tatami în Sala de Sport ,,Lavinia Miloșovici” din Lugoj la STAGIUL NAȚIONAL DE AIKIDO AIKIKAI LUGOJ CONDUS DE SENSEI IULIAN PERPELICI 6 DAN, 20-21.09.2024, seminar organizat sub egida Fundației Române de Aikido Aikikai, cu sediul în orașul Cluj-Napoca, președinte Sensei Dorin Marchiș 6 DAN.
CLUBUL WAGO-KAN AIKIDO AIKIKAI LUGOJ, SENSEI DANIEL ROGOBETE 5 DAN i-a primit cu prietenie pe toți acești oameni minunați, plini de energie pozitivă, astfel că în deplină armonie s-a desfășurat întreg stagiul, iar Sayounara Party a fost seara în care toți au cântat și au dansat arătând încă o dată cât de frumoasă este viața de „aikidoca”. Anul trecut am împlinit 30 de ani de practică Aikido, am început la Timișoara, fiind student pe atunci, apoi am continuat la Lugoj unde am devenit instructorul Clubului Wago-Kan.
Lugojul este un oraș multicultural, dar este pus pe harta performanței naționale și internaționale și în vederea sportului. Aikido este o artă marțială japoneză care pune accent pe autoapărare, nu pe atacul altei persoane, Aikido înseamnă căldură, lumină și putere, această artă marțială ne învață că toate realitățile mentale, fizice, fiziologice, sociale, sunt bucăți dintr-un ansamblu, un univers care presupune o coordonare a mișcării fizice cu exercițiul mental de concentrare a atenției. Aikido înseamnă armonie deplină, înseamnă prietenie, sănătate, iubire, înseamnă disciplină, dezvoltare personală, coordonare motrică. Aikido este o cale de iluminare spirituală.
,,Aikido începe în tine. Lucrează asupra ta și asupra provocărilor pe care ți le pune viața în spiritul aikido. Fiecare are un spirit care trebuie desăvârșit, un corp care trebuie antrenat și o cale care trebuie parcursă.” (Morihei Ueshiba)
LA MULȚI ANI, WAGO-KAN AIKIDO AIKIKAI LUGOJ! 18 ANI DE STAGII DE AIKIDO LA LUGOJ!!!
LA MULȚI ANI, AIKIDO AIKIKAI!
Ceilalți pași de Aikido Aikikai ai acestei toamne extraordinar de caldă, prietenoasă, ne-au condus la Cluj, astfel că, în perioada 25-27 octombrie 2024, elevii Clubului Wago-Kan Aikido Aikikai Lugoj, condus de Sensei Daniel Rogobete 5 DAN, au participat la Seminarul de Aikido Aikikai Cluj-Napoca condus de SEKI SHOJI SENSEI 8 DAN (JAPONIA), Fundația Română de Aikido Aikikai. Fiecare Seminar de Aikido are o importanță deosebită pentru practicanții de Aikido, a fost o onoare pentru Clubul Wago-Kan Lugoj să-l întâlnească pe Shihan Seki Sensei 8 DAN la Seminarul de Aikido Aikikai organizat la Cluj-Napoca.
„Atunci când te preocupi de binele și răul tovarășilor tăi, deschizi răutății o poartă spre inima ta.Testarea, competiția și criticarea altora te face slab și te vor înfrânge ” (Morihei Ueshiba)
Cu aceste versuri din imnul Reșiței compus de Sabin Pautza pe versurile poetului Octavian Doclin, s-a deschis seara pe care profesorii și elevii de la Liceul de Arte „Sabin Pautza”, i-au dedicat-o maestrului lor.
Reportaj realizat de Adriana Telescu, (UZPR Caraș Severin). La microfon au vorbit: Camelia Duca , Societatea pentru Cultură ” Metarsis”, organizator festivalului „Sabin Pautza”, Ema Moldovan , profesor al liceului de arte și dirijor al corului „Armonia”, Cornel Todea Profesor la Liceul de Arte „Sabin Pautza” și dirijor al orchestrei liceului.
Slujbă religioasă dedicată Zilei Reformei Protestante (31 octombrie). Celebrează păr. Walther Sinn (Semlac, jud. Arad). Incursiuni muzicale: Corul „Franz Stürmer” din Reșița (dirijoare: Elena Cozâltea).
Expoziție de fotografii dedicată Zilei Reformei Protestante (31 octombrie). Cu fotografii din Liebling / Banat, din colecția lui Erwin Josef Țigla.
3 noiembrie 2024, ora 12.00, curtea Bisericii Evanghelice C.A. Reșița (în caz de timp nefavorabil, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița):
Reprezentație de dans popular german dedicată Zilei Reformei Protestante (31 octombrie). Cu participarea formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea).
3. November 2024, 11:00 Uhr, Evangelische Kirche A.B. Reschitza:
Gottesdienst zum Tag der Reformation (31. Oktober). Mit Pfr. Walther Sinn (Semlak). Musikalische Einlagen: Der „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea).
Foto-Ausstellung zum Tag der Reformation (31. Oktober). Mit Fotos aus Liebling im Banat, aus der Sammlung Erwin Josef Ţigla.
3. November 2024, 12:00 Uhr, Hof der Evangelischen Kirche A.B. Reschitza (bei Schlechtwetter: „Frédéric Ozanam”-Sozialzentrum):
Volkstanzdarbietung zum Tag der Reformation (31. Oktober). Mit der „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza – Erwachsene (Koordination: Marianne & Nelu Florea).
Revista „Bocșa culturală” se află în cel de-al 25-lea an de apariție neîntreruptă!
Revista „Bocșa culturală” a pășit cu încredere în cel de-al 25 – lea an al existenței sale!
Ca orice întâmplare frumoasă, are în spate o istorie pe care noi, inițiatorii și slujitorii acesteia, o povestim ori de câte ori se ivește ocazia.
Însă acum, în următoarele rânduri, nu vom destăinui întreaga poveste, ci doar etape, urmând ca întregul complex de evenimente care a dus la apariția „Bocșei culturale” să fie detaliat într-o tipăritură de referință pentru presa din Bocșa.
Ideea înființării unui periodic la Bocșa a venit de la ing. Victor Creangă, primar al orașului Bocșa în perioada 1996 – 2000. Acesta își dorea un soi de buletin informativ pentru a comunica mai bine, mai eficient, cu cetățenii urbei. „Un buletin cu caracter informațional, venit în sprijinul cetățeanului preocupat de grijile existenței de zi cu zi, o punte de legătură între locuitorii orașului și oamenii aleși să-i reprezinte. În acest fel vor fi făcute publice hotărârile primăriei, intențiile acesteia ca instituție, dar și dorințele cetățenilor, sugestiile și opiniile lor.[…]” („Bocșa 2000”, nr. 1 din 30 septembrie 1997).
Așadar, periodicul se numea „Bocșa 2000” și avea apariție lunară; era realizat sub egida Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” în coordonarea bibliotecarei Gabriela Tiperciuc și apărea la Editura „Timpul” din Reșița. Colegiul redacțional era constituit dintr-un grup de tineri inimoși precum: Claudia Udoviță, Patricia Stoica, Mircea Sorin Laslo, Laura Ion, Rodica Țene, Gheorghe Vesa, Ioana Cioancăș, alăturându-se, mai târziu, Marius Tötös și Daniel Melcescu.
Recent, la Biblioteca Județeană ,,Sorin Titel” Secția de Arte ,,Deliu Petroiu” din Complex Bastion ,,Maria Theresia” din Timișoara într-un spațiu generos (amfitrion Laura Constantin) Cenaclul ,,Respiro” începe în forță stagiunea de toamnă prin lansarea în arealul cultural al Banatului a unui volum de poezie inedită cu un titlul care ne trimite spre momente de revelație creatoare dar și meditație profundă ,,Alfabetul sângelui” autor Dorina Măgărin, care își desfășoară activitatea în mediul universitar ( este și absolventă a Facultății de jurnalism) care, după o remarcabilă trilogie de proză îmbrățișează și poezia.
Coordonatorul Cenaclului și moderatorul de excepție și notorietate în viața culturală a Banatului și nu numai, doamna Viorica Bălteanu, pentru început ne-a prezentat în sinteză portretul de autor, structura arhitecturală a unui volum consistent și incitant prin titlurile poemelor dar și prin concepția grafică a coperților prin cele două inimi, stalactite-stalacmite, pe fond albastru care semnifică în mod fericit starea de împăcare a poetei Dorina Măgărin cu neliniștea din sufletul său și spiritul încă liber și tânăr în permanentă așteptare, într-un orizont liric în care ,,zeițele își potolesc setea cu ambrozie”.
Din alocuțiunile rostite de invitații de prestigiu am reținut următoarele:
doamna Alexandra Dogaru Aldo: O felicit pe prietena, colega, și poeta Dorina Măgărin, pentru puterea și inspirația de a se decide, ca după trilogia de proză să ne convingă că, forța sa creatoare este în poezie în care are disponibilitatea de a se descătușa și a transmite un mesaj sincer, ecouri de trăiri și neliniști interioare care îi certifică încrederea în eul său.
Doamna Veronica Balaj: Nuanța cuvântului în poemele Dorinei Măgărin are o multitudine de interpretări și consider că este cu atât mai bune, pentru că există această complementaritate de idei care nu poate fi decât benefică. Poeta este un om curajos care propune o poezie , de renaștere a cuvântului, o poezie de stare echilibrată care (nu) atinge lacrima durerii. ,,Alfabetul sângelui” o carte ca o iubire (ne)împlinită, dar relevantă prin inventivitatea stilistică, elemente definitorii pentu o poetă profund intelectualizată și într-o permanentă stare de căutare, așteptare.
Cartea apărut la prestigioasa Editură ,,Castrum de Thimes,”Giroc-Timiș, manager Daniel Luca, poet și publicist, prezent la eveniment, care a menționat că volumul ”Alfabetul sângelui” apariție recentă a fost premiat la cea de-a IV-a ediție a Concursului de debut în volum poezie, organizat de Editura Castru de Thimes.
Prefață, de Cristian Paul Mozoru ,, Debutul poetic al Dorinei Măgărin oscilează, astfel între construcții și imagini simple și complexe, dar care așezate împreună creează nu numai un joc de lumină și mișcare cum este întâlnit în mai multe poeme, ci mai ales un spectacol poetic prin care vocea cuvântului reușește să treacă dincolo de teatral și lumesc ajungând până la spiritual”.
Postfață, de Daniel Luca: Dorina Măgărin propune o poezie în strânsă relație cu cultura universală, începând de la religie și până la balet. Nimic nu este întâmplător deoarece sângele înseamnă la urma urmei, viață. Așa încât clocotește, nu stă locului o clipă se află într-o perpetuă căutare, în primul rând a iubirii. Este adevărat, sângele nu poate fi strunit, dar trebuie trăită cu bucurie viața, cu toate greutățile inerente. ( Am ales să fiu floarea de nufăr / din apa ușor curgătoare a vieții/ dar viața nu-i o apă curgătoare, ne spune cu dezinvoltură și optimism autoarea în poemul,,Puncție de vise”) Optimism exprimat și în poemul ,,Coincidențe” recitat în final cu multă expresivitate de Aura Muntean.
Un volum cu o copertă (i)luminată de talentul, inspirația și vocația de poet și jurnalist a colegului nostru de breaslă membru UZPR, Nicolae Toma. Prin cele două inimi ca niște clepsidre ancorate într-un spațiu plin de albastru ne dau senzația că acestea țin în echilibru o planetă care se clatină de-atâta (in)certitudine și sfidare a condiției umane.
În concluzie am participat la o serată de poezie de calitate, al cărei mesaj sincer și de sensibilitate specifică eternului feminin va ajunge cu certitudine în conștiința cititorului ca o terapie a sufletului.
UZPR CARAS SEVERIN 