17 decembrie 2024, ora 12.00, sala de festivități a Primăriei orașului Bocșa:

În avanpremiera Zilei Minorităților Naționale din România, întâlnire cu literatura minorităților. Cu participarea Liubiței Raichici, a Adei D. Cruceanu, a lui Gheorghe Jurma și a lui Erwin Josef Țigla.

20 de ani, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița

Expoziție de artă plastică dedicată Bibliotecii Germane, cu lucrări realizate de membrii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și invitații lor.

Colinde prezentate de elevii Liceului Teoretic „Tata Oancea“ Bocșa, coordonați de Monika Boru & Liliana Ferciug.

 

17 decembrie 2024, ora 18.30, sediul Forumului German din str. Oituz nr. 6 Reșița:

Întâlnire în Advent în preajma Zilei Naționale a Minorităților din România. Împreună cu Grupul muzical „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca) și cu Grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

Miniexpoziție cu decorațiuni de Crăciun realizate de membrii Formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana” – copii, sub coordonarea Mariannei Florea.

 

18 decembrie 2024, ora 12.00, Galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Ziua Minorităților Naționale din România.

Expoziție de artă plastică Doina & Gustav Hlinka, coordonatorii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“.

 

18 decembrie 2024, ora 14.00, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului Monetăriei Imperiale Oravița:

Ziua Minorităților Naționale din România.

Să ne aducem aminte de istoria noastră comună în Banatul Montan: O întâlnire cu dr. Ionel Bota și Erwin Josef Țigla, în cadrul căreia se va vorbi despre multilingvism, multiconfesionalitate și multiculturalitate în Banatul Montan;

35 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989: Expoziție de filatelie din colecția Erwin Josef Țigla și Gustav Hlinka.

 

18 decembrie 2024, ora 17.00, Casa de Cultură Moldova Nouă:

Ziua Minorităților Naționale din România.

„Crăciun în casa minorităților naționale”, ediția a VI-a.

Etnia germană este reprezentată de Grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas – la orga electronică: Angela Kovács).

 

19 decembrie 2024, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Întâlnire muzicală în Advent, împreună cu:

– clasa de canto prof. Cornelia Balogh-Remelei, Liceul de Arte ,,Sabin Păuța”, Reșița. Cu elevii: Alberto Arbore, Giulia Balint, Teodora Brie, Iasmina Becea și Narcis Căldăraș. La pianină: prof. Lorand Balogh-Remelei;

– Corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea, la orga electronică: Angela Kovács).

 

20 decembrie 2024, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Expoziție documentară „In memoriam Anton Breitenhofer” (*10 aprilie 1912, Reșița –  †20 decembrie 1989, București), cu prilejul împlinirii a 35 de ani de la trecerea sa în eternitate.

 

21 decembrie 2024, ora 16.00, „Millennium“ Vârșeț = Vršac, Serbia:

Întâlnire în Advent: Poduri de prietenie între germanii din Vârșeț (Serbia) și cei din Banatul Montan (ediția I). Incursiuni muzicale de Advent și Crăciun cu Corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea) și Grupul muzical „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas) din Reșița precum și corul din Vârșeț.

 

22 decembrie 2024, ora 17.00, online:

ADVENT IV, un proiect muzical online al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița și al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin. Cântece de Advent, cu Grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas – la orga electronică: Angela Kovács).

 

 

Programm für die Zeitspanne 17. – 22. Dezember 2024:

 

17. Dezember 2024, 12:00 Uhr, Festsaal des Rathauses Bokschan:

Vorfeier des Tags der nationalen Minderheiten in Rumänien (18. Dezember): Begegnung mit der Minderheitenliteratur. Als Gäste Liubiţa Raichici, Ada D. Cruceanu, Gheorghe Jurma und Erwin Josef Ţigla;

20 Jahre deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche Bibliothek „Alexander Tietz“ Reschitza; Kunstausstellung, der gefeierten deutschen Bibliothek gewidmet, mit Arbeiten des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“ des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen (Koordinatoren: Doina & Gustav Hlinka) und ihrer Gäste;

Rumänische Weihnachtslieder mit Schülerinnen und Schülern des „Tata Oancea“-Lyzeums Bokschan (Koordination: die Lehrkräfte Monika Boru & Liliana Ferciug).

 

17. Dezember 2024, 18:30 Uhr, Sitz des DFBB in der Oituz-Straße Reschitza:

Begegnung im Advent am Vorabend des Tags der nationalen Minderheiten in Rumänien (18. Dezember): Mit der „Intermezzo“-Musikgruppe (Koordination: Lucian Duca) und mit der „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas).

Bastel-Ausstellung der Mitglieder der „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza – Kinder (Koordination: Marianne Florea).

 

18. Dezember 2024, 12:00 Uhr, Kunstgalerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin:

Tag der nationalen Minderheiten in Rumänien.

Kunstausstellung Doina & Gustav Hlinka, Koordinatoren des Malereikreises „Deutsche Kunst Reschitza“.

 

18. Dezember 2024, 14:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Münzmuseum Orawitza:

Tag der nationalen Minderheiten in Rumänien.

Wir erinnern uns an unsere gemeinsame Geschichte: Eine Begegnung mit Dr. Ionel Bota und Erwin Josef Ţigla zum Thema Mehrsprachigkeit, Multikonfessionalitäten und Multikulturalität im Banater Bergland;

34 Jahre Dezember-Revolution von 1989: Philatelie-Ausstellung aus der Sammlung Erwin Josef Ţigla und Gustav Hlinka.

 

 18. Dezember 2024, 17:00 Uhr, Städtisches Kulturhaus Neu-Moldowa:

Tag der nationalen Minderheiten in Rumänien.

„Weihnachten im Haus der Minderheiten”, VI. Auflage

Teilnahme u.a. der deutschen Minderheit durch den Kultur- und Erwachsenenbildungsverein „Deutsche Vortragsreiche Reschitza“ und das Demokratische Forum der Banater Berglanddeutschen mit der „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas).

 

19. Dezember 2024, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Musikalische Begegnung im Advent:

• mit Schülern der Canto-Klasse, einstudiert von Prof. Cornelia Balogh-Remelei, ,,Sabin Păuța”-Kunstlyzeum Reschitza: Alberto Arbore, Giulia Balint, Teodora Brie, Iasmina Becea und Narcis Căldăraș. Am Pianino: Lorand Balogh-Remelei;
• mit dem „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea, an der elektronischen Orgel: Angela Kovács).

 

20. Dezember 2024, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Dokumentationsausstellung In Memoriam Anton Breitenhofer (*10. April 1912, Reschitza – †20. Dezember 1989, Bukarest), anlässlich des 35. Todestags.

 

21. Dezember 2024, 16:00 Uhr, „Millennium“ Werschetz = Vršac, Serbien:

Begegnung im Advent: Freundschaftsbrücken zwischen den Deutschen in Werschetz und den Banater Berglanddeutschen in Reschitza (I. Auflage). Auftritt des „Franz Stürmer“-Chors aus Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea), der „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas) und des Chors aus Werschetz mit Advents- bzw. Weihnachtsliedern.

 

22. Dezember 2024, 17:00 Uhr, Online:

ADVENT IV, ein musikalisches Online-Projekt des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ und des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen. Adventslieder mit der „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas – an der elektronischen Orgel: Angela Kovács).

 

Miercuri, 11 decembrie 2024, la sediul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” din Bocșa a avut loc un eveniment dedicat cărții și artei, dar, mai ales, sărbătorilor de iarnă în pragul cărora ne găsim.

Pe simeze s-au aflat lucrări ale artiștilor plastici Gustav Hlinka, Doina Hlinka și Nik Potocean, acestora alăturându-se prof. Stela Boulescu, realizând împreună o frumoasă expoziție  de pictură și handmade-uri.

Intitulată sugestiv „Iarna copilăriei”, expoziția a fost completată cu frumoase exemplare de carte pe tema Crăciunului, a Iernii și a Oamenilor de zăpadă, volume din fondul de documente al instituției gazdă. 

Personajele create de mâinile dibace ale dnei. prof. Stela Boulescu au purtat mulțimea de participanți la eveniment prin poveștile copilăriei, prin poveștile literaturii pentru copii și spre minunata poveste a Nașterii Mântuitorului. Moș Crăciun, Rudolph, Grinch, Omul de Zăpadă, Soldățelul Crăciunului, clopoței și globuri, bradul de Crăciun, dar și scena Nașterii Domnului, toate acestea au fost croșetate cu multă migală și cu mult talent de filologul Stela Boulescu și expuse acum, în prag de sărbători de iarnă, spre bucuria și încântarea participanților de toate vârstele.

De asemenea, arta naivă a pictorilor Doina și Gusti Hlinka i-a transpus pe participanți în poveștile de iarnă ale bunicilor, în noianul de zăpadă de altădată, transmițând culoare, bucurie, nostalgie, sărbătoare.

Iar peisajele lui Nicolae Potocean (NIK) au confirmat încă o dată magia iernii, frumusețea și strălucirea naturii în anotimpul cel mai îndrăgit de copii: Iarna!

La eveniment au participat artiști membri ai grupului Deutsche Kunst Rescitza alături de președintele Erwin Josef Țigla, au participat oameni de cultură și artă prieteni ai bibliotecii, precum și elevi ai Liceului Teoretic „Tata Oancea” Bocșa însoțiți de dna. prof. dr. Liana Ferciug.

În finalul evenimentului, pr. dr. Daniel Crecan a dat tonul cunoscutului colind „O, ce veste minunată”, tinerii de toate vârstele intrând în atmosfera sărbătorilor care ne bat la ușă.

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, în parteneriat cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Caraș-Severin și Liceul Teoretic „Tata Oancea”, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, precum și al primarului Mirel Patriciu Pascu.

11 decembrie 2024, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Expoziție de fotografii-document „Reșița de ieri“, autor: Remus Mihai Râjniță (Reșița).

 

11. Dezember 2024, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Fotoausstellung „Reschitza von gestern“, Autor: Remus Mihai Râjniță (Reschitza).

 

După cum s-a împământenit tradiția, de Sf. Nicolae la Bocșa a fost lansată cartea „Gânduri către Dumnezeu”, volum apărut la Editura TIM din Reșița, în seria „Bocșa – istorie și cultură; 73”. Gazda evenimentului a fost și de această dată Biserica Ortodoxă cu hramul Sf. Nicolae din Bocșa Română, biserică păstorită cu vrednicie de pr. dr. Silviu Ionel Fercig, dimpreună cu doamna preoteasă, prof. dr. Liana Ferciug.

Acest volum a adunat în paginile sale cele mai izbutite lucrări literar-artistice premiate în cadrul celei de-a XVII-a ediție a Concursului Județean „Gânduri către Dumnezeu”, concurs organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, al instituțiilor de învățământ și al Episcopiei Caransebeșului.

La eveniment au participat preoți, dascăli, primarul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu, însoțit de viceprimarul, Bogdan Pop; au participat elevi de pe raza orașului, dar și din alte localități, premianți ai Concursului Județean de Creații Literar-Artistice „Gânduri către Dumnezeu” ed. a XVII-a, 2024.

Despre carte și despre proiectul „Gânduri către Dumnezeu” au vorbit inițiatorii: Mirel Patriciu Pascu și Gabriela Șerban, cei care, cu 17 ani în urmă, propuneau elevilor bocșeni această frumoasă provocare, proiect care, în timp, a crescut și, prin parteneriatul cu Episcopia Caransebeșului, a devenit județean. De asemenea, au vorbit membri ai juriului: pr. dr. Silviu Ionel Ferciug, pr. dr. Daniel Crecan, pr. drd. Valentin Costea, prof. dr. Liana Ferciug, precum și președintele juriului, prof. Stela Boulescu.

„Felicităm copiii și tinerii participanți la acest proiect de suflet, devenit un brand al orașului Bocșa, participanți de aproape și de mai departe. Am citit în acest volum lucrări ale unor copii și adolescenți nu doar din Bocșa, ci și din Reșița, din Tirol, din Fârliug, de la Anina și din alte părți. Mă bucur că este un proiect care adună copii din toată Eparhia Caransebeșului, iar gândurile acestora sunt exprimate cu talent și sinceritate în creații literare (poezie sau proză), dar și în imagini (desen și pictură). Poate n-ar fi rău să extindem proiectul și să acceptăm participanți de pretutindeni!” spunea, între altele, primarul orașului Bocșa, Mirel Patriciu Pascu.

Iar președintele juriului, prof. Stela Boulescu, cea care semnează și prefața cărții, afirma cu emoție: „În acest volum sunt strânse lucrările copiilor și ale tinerilor care, cu evlavie și credință, îi mulțumesc Tatălui Ceresc și Domnului Iisus Christos și se roagă pentru iertare și ajutor divin, pentru pace și lumină lăuntrică. Indiferent dacă sunt ortodocși, catolici sau neoprotestanți, cu toții se simt binecuvântați că sunt fiii lui Dumnezeu. ”

Evenimentul prezentării cărții „Gânduri către Dumnezeu” vol. XVII s-a încheiat cu un concert de colinde susținut de corul Centrului de Tineret Sf. Stelian Bocșa Română, coordonat de prof. Gianina Mură, precum și cu  un recital de poezie religioasă. Iar colindătorii au fost răsplătiți de către organizatori cu câte un exemplar din cartea prezentată.

10 decembrie 2024, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ = Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

35 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989. 

– Prezentare de carte: „Ultima ediție 1989” a autorului timișorean Costel Balint, apărută la Editura „Eurostampa” Timișoara, 2024;

– Expoziție „Monumente și plăci comemorative dedicate Revoluției din Decembrie 1989, ridicate în Timișoara“, cu fotografii de Nelu Florea (Reșița);

– Expoziție de filatelie din colecția Erwin Josef Țigla și Gustav Hlinka.

 

 

10. Dezember 2024, 16:00 Uhr, Deutsches Jugend-, Dokumentations- und Kulturzentrum / Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

35 Jahre Dezember-Revolution von 1989.

• Buchpräsentation: „Ultima ediție 1989” (= „Die letzte Ausgabe 1989”) des Temeswarer Autors Costel Balint, erschienen im „Eurostampa”-Verlag Temeswar, 2024;
• Foto-Ausstellung „Denkmäler und Gedenkplatten, zum Gedenken an die Dezember-Revolution 1989 in Temeswar errichtet“, mit Fotos von Nelu Florea;
• Philatelie-Ausstellung aus der Sammlung Erwin Josef Ţigla und Gustav Hlinka.

 

 

• UZPR

Noua ediție a Revistei Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România aduce în atenția publicului un nou grupaj consistent de materiale realizate de membrii UZPR.

Revista UZP nr. 36/2024 stă sub semnul Galei Premiilor UZPR pe anul 2024, care a purtat din nou efigia excelenței în jurnalism. Unul dintre cele mai așteptate și mai importante evenimente din mass-media, Gala Premiilor Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România a distins din nou munca, vocația, talentul și pasiunea pe care le pun în tot ceea ce fac pentru public și societate jurnaliștii de toate vârstele și din toate segmentele mass-media.

Publicația realizată de jurnaliști profesioniști abordează teme ca „Presa oferă un serviciu public vital – trebuie recunoscută nevoia de a-i asigura un sprijin adecvat”, „Mass-media și menirea ei în societatea actuală”, „Confesiuni de colecție cu Geo Ciolcan”, un adevărat senior al presei, recenzii ale unor volume importante pentru breaslă, relatări despre evenimente de anvergură pentru viața spirituală, care, de altfel, atestă aria foarte largă de preocupări a jurnaliștilor profesioniști ce reprezintă forța UZPR, anunțul despre apariția-eveniment a unei publicații print care se anunță un adaos fast la plaja media din România, alături de prezentarea unor publicații din țară care au ajuns la un număr impresionant de ediții, opinii avizate despre starea actuală a gazetăriei, evocări ale unor personalități care au scris istoria jurnalismului românesc.

Realizată în condiții grafice care îi pun pe deplin în valoare conținutul și prestanța, revista UZP nr. 36/2024 este deopotrivă un etalon al publicațiilor print și o reflectare a valorii și importanței jurnalismului pentru societate. Materialele pe care le propune sunt, în același timp, actuale și perene și identifică fără greș, în cel mai pur și mai autentic stil jurnalistic, reperele majore ale evoluției acestei profesii bazate pe vocație și verticalitate. Acest nou număr dinamic arată o dată mai mult că Revista UZP este implicată și ilustrativă, relevantă și articulată, bogată și profundă.

Roxana Istudor

• UZPR

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a fost prima organizație cu reprezentare la nivel național care a dejucat, prin votul majorității membrilor la Adunarea Generală din iulie 2024, planurile de acaparare a Uniunii de către o grupare pro-rusă, cu abordări extremiste, atitudini antisemite și limbaj instigator la ură.

Dan Constantin, vicepreședinte al UZPR, în emisiunea „În fața națiunii”, Antena 3 CNN 

6 decembrie 2024

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, ca promotor al valorilor democratice și susținător al libertății depline a presei și al dreptului jurnaliștilor de a-și face meseria în siguranță, condamnă cu fermitate atacurile la adresa acestor valori și amenințările primite de jurnaliștii care profesează în numele dreptului opiniei publice la informare.

Este cunoscut faptul că Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România s-a poziționat întotdeauna împotriva oricăror atacuri la adresa libertății presei și a activității jurnaliștilor, a discursului instigator la ură și a acțiunilor îndreptate împotriva pilonilor statului de drept. Încercările de intimidare îndreptate spre jurnaliști sunt agresiuni față de valorile fundamentale ale democrației, iar discursul ostil îndreptat împotriva jurnaliștilor imparțiali, care își fac datoria de a releva societății aspectele pe care le identifică în activitatea persoanelor și instituțiilor publice, „constituie o amenințare pentru pluralismul și sănătatea spațiului public”, după cum punctează și Consiliul Național al Audiovizualului.

Așa cum prevede și Statutul aprobat de membrii Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, cea mai mare organizație de breaslă din țară susține neabătut respectul față de libertatea presei, asigurarea derulării activității jurnaliștilor în deplină siguranță și totală independență, precum și protejarea libertății de exprimare.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

• UZPR

–  Scrisoare deschisă a Filialei Satu Mare a UZPR

Dragi cetățeni, colegi jurnaliști, autorități publice și organizații naționale și internaționale,

În contextul îngrijorător al amenințărilor primite de colegii noștri din presa locală și națională, dorim să reafirmăm, fără echivoc, poziția noastră fermă: susținem calea europeană a României și garantarea libertăților fundamentale, inclusiv libertatea de exprimare, ca pilon esențial al democrației.

Amenințările și intimidările îndreptate împotriva jurnaliștilor nu sunt doar atacuri asupra unor indivizi, ci reprezintă lovituri directe asupra dreptului publicului de a fi informat și a valorilor care ne definesc ca națiune europeană. Într-o societate deschisă, jurnaliștii au datoria de a scoate la lumină adevărul, iar acest drept nu poate fi restrâns de frică sau opresiune.  

România de astăzi, parte a Uniunii Europene și a spațiului euroatlantic, nu poate tolera astfel de derapaje. Drumul nostru european, pe care s-a clădit respectul pentru libertate, demnitate umană și statul de drept, este o garanție că vocea fiecărui cetățean – fie el jurnalist sau simplu consumator de informații – trebuie respectată și protejată.

Solicităm autorităților statului să investigheze cu maximă seriozitate aceste cazuri de amenințare, să-i tragă la răspundere pe cei vinovați și să ia măsuri ferme pentru protejarea presei. O democrație puternică este o democrație care nu doar recunoaște libertatea de exprimare, ci o apără cu toată forța sa.

Ne adresăm, de asemenea, societății civile și comunității internaționale, cerând sprijin și solidaritate în fața acestor încercări de a înăbuși vocea liberă a presei din România. Prin unitate, vom demonstra că libertatea cuvântului nu poate fi redusă la tăcere.

Facem apel la colegii noștri din toată țara să nu cedeze în fața presiunilor și să continue să-și îndeplinească misiunea cu profesionalism și curaj. Vom sta uniți pentru apărarea demnității profesiei noastre și pentru drepturile tuturor cetățenilor de a fi informați corect.

România nu va fi deraiată din parcursul său european. Libertatea cuvântului este unul dintre reperele fundamentale ale drumului nostru și o valoare pe care o vom apăra cu toată determinarea.

Cu respect și solidaritate,

Filiala Satu Mare a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

Programul pentru perioada 8 – 16 decembrie 2024:

8 decembrie 2024, ora 10.00, Biserica Evanghelică C.A. Turnișor / Sibiu:

Slujbă în a II-a duminică de Advent.

Înfrumusețare muzicală a Slujbei cu Corul „Franz Stürmer“ din Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), Duo Marianne & Petru Chirilovici (Reșița) și grupul coral din Turnișor (coordonator: pr. Dietrich Galter). Program muzical de Advent cu Grupul muzical „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas) din Reșița.

 

8 decembrie 2024, ora 17.00, online:

ADVENT II, un proiect muzical online al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița și al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin. Cântece de Advent, cu Marianne & Petru Chirilovici – la orga electronică: Petru Chirilovici.

 

10 decembrie 2024, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

35 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989. 

– Expoziție „Monumente și plăci comemorative dedicate Revoluției din Decembrie 1989, ridicate în Timișoara“, cu fotografii de Nelu Florea (Reșița);

– Expoziție de filatelie din colecția Erwin Josef Țigla și Gustav Hlinka;

– Prezentare de carte: „Ultima ediție 1989” a autorului timișorean Costel Balint, apărută la Editura „Eurostampa” Timișoara, 2024.

 

11 decembrie 2024, ora 13.00, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea“ Bocșa:

Expoziție de artă plastică „Iarna copilăriei“, cu participarea artiștilor plastici Doina & Gustav Hlinka din Reșița, precum și Nik Potocean și Stela Boulescu din Bocșa.

 

11 decembrie 2024, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Expoziție de fotografii-document „Reșița de ieri“, autor: Remus Mihai Râjniță (Reșița).

 

12 decembrie 2024, ora 17.00, sediul Forumului German din str. Oituz nr. 6 Reșița:

Întâlnire în Advent: Confecționăm decorațiuni de Crăciun împreună cu membrii Formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana” – copii. Coordonatoare: Marianne Florea.

 

14 decembrie 2024, Casa Naționalităților, Szeged / Seghedin, Ungaria:

Întâlnire în Advent: Poduri de prietenie între germanii din Seghedin (Ungaria) și cei din Banatul Montan (ediția a IV-a). Incursiuni muzicale de Advent cu Corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea) și Grupul muzical „Resicza” (coordonator: Iuliu Fazakas) din Reșița precum și Corul „Theissblume“ din Seghedin.

Concursul internațional „Kinder malen ihre Heimat = Copiii desenează ținutul natal“, ediția a XVII-a: Înmânarea unor premii pentru participanți din Ungaria.

 

15 decembrie 2024, ora 15.00, sediul Forumului German din Sânnicolau Mare / Timiș:

Concursul internațional „Kinder malen ihre Heimat = Copiii desenează ținutul natal“, ediția a XVII-a: Înmânarea premiilor pentru participanții din Sânnicolau Mare.

 

15 decembrie 2024, ora 17.00, online:

ADVENT III, un proiect muzical online al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița și al Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin. Cântece de Advent, cu Grupul muzical „Intermezzo” Reșița (coordonator: Lucian Duca).

 

16 decembrie 2024, ora 10.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița:

In memoriam Rolf Bossert. Manifestare comemorativă la împlinirea a 72 de ani de la naștere (*16 decembrie 1952, Reșița), cu participarea elevilor secției germane a Colegiului Național „Diaconovici – Tietz”. Coordonare: prof. Sonia Maria Chwoika, dir. adj. și profesor de germană – limbă maternă.

 

Programm für die Zeitspanne 8. – 16. Dezember 2024:

 

8. Dezember 2024, 10:00 Uhr, Evangelische Kirche A.B. Neppendorf / Hermannstadt:

Gottesdienst zum Zweiten Adventsonntag. Musikalische Mitgestaltung: der „Franz Stürmer“-Chor aus Reschitza (Dirigentin:  Elena Cozâltea), das Duo Marianne & Petru Chirilovici (Reschitza) und die Neppendorfer Singgruppe (Koordination: Pfr. Dietrich Galter). Anschließend, musikalischer Advent mit der „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas).

 

8. Dezember 2024, 17:00 Uhr, Online:

ADVENT II, ein musikalisches Online-Projekt des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ und des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen. Adventslieder mit Marianne & Petru Chirilovici – an der elektronischen Orgel: Petru Chirilovici.

 

10. Dezember 2024, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

35 Jahre Dezember-Revolution von 1989.

• Foto-Ausstellung „Denkmäler und Gedenkplatten, zum Gedenken an die Dezember-Revolution 1989 in Temeswar errichtet“, mit Fotos von Nelu Florea;
• Philatelie-Ausstellung aus der Sammlung Erwin Josef Ţigla und Gustav Hlinka;
• Buchpräsentation: „Ultima ediție 1989” (= „Die letzte Ausgabe 1989”) des Temeswarer Autors Costel Balint, erschienen im „Eurostampa”-Verlag Temeswar, 2024.

 

11. Dezember 2024, 13:00 Uhr, Städtische „Tata Oancea“-Bibliothek Bokschan:

Kunstausstellung: „Der Winter der Kindheit“. Es stellen aus Doina & Gustav Hlinka (Reschitza), Nik Potocean und Stela Boulescu (Bokschan).

 

12. Dezember 2024, 17:00 Uhr, Sitz des DFBB in der Oituz-Straße Reschitza:

Begegnung im Advent: Wir basteln zusammen! In Zusammenarbeit mit den Mitgliedern der „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza – Kinder (Koordination des Nachmittags: Marianne Florea).

 

14. Dezember 2024, Nationalitätenhaus Szegedin / Szeged, Ungarn:

Begegnung im Advent: Freundschaftsbrücken zwischen den Ungarndeutschen in Szegedin und den Banater Berglanddeutschen in Reschitza (IV. Auflage). Auftritt des „Franz Stürmer“-Chors aus Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea), der „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas) und des „Theissblume“-Chors aus Szegedin mit Adventsliedern.

Internationaler Wettbewerb „Kinder malen ihre Heimat“, XVII. Auflage: Preisverleihung für Teilnehmer aus Ungarn.

 

15. Dezember 2024, 15:00 Uhr, Sitz des Ortsforums Großsanktnikolaus / Temesch:

Internationaler Wettbewerb „Kinder malen ihre Heimat“, XVII. Auflage: Preisverleihung für die Teilnehmer aus Großsanktnikolaus.

 

15. Dezember 2024, 17:00 Uhr, Online:

ADVENT III, ein musikalisches Online-Projekt des Kultur- und Erwachsenenbildungsvereins „Deutsche Vortragsreihe Reschitza“ und des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen. Adventslieder mit der „Intermezzo“-Musikgruppe (Koordination: Lucian Duca).

 

16. Dezember 2024, 10:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:

In Memoriam Rolf Bossert. Gedenkveranstaltung zum 72. Geburtstag (*16. Dezember 1952, Reschitza) mit Schülern der deutschen Abteilung des „Diaconovici – Tietz”-Nationalkollegs. Koordination: Sonia Maria Chwoika, stellv. Schulleiterin und DaM-Lehrerin.

 

 

În data de 4 decembrie, atât în calendarul ortodox cât și în cel catolic se comemorează Sfânta Barbara sau Varvara, cunoscută fiind ca patroana spirituală a minerilor. Ea este considerată totodată printre altele și patroana geologilor, a arhitecților și a prizonierilor.

Sfânta Barbara s-a născut în secolul al III-lea în Nicodemia, astăzi Turcia, ea fiind considerată de ambele biserici creștine, de rit bizantin și de rit roman, fecioară martiră. A fost înscrisă în calendarul creștin în secolul al XII-lea.

În această zi importantă pentru ei, minerii își sărbătoresc patroana spirituală prin participări la ceremonii religioase și culturale. Și în județul nostru, în centrele miniere, Sfânta Barbara sau Varvara este cinstită și venerată de toți aceia care sunt angrenați în această muncă grea. De-a lungul anilor, sărbătorirea Sfintei Barbara / Varvara și-a avut un loc bine conturat în viața minerilor.

Numele sfintei a fost dat înainte multor nou născuți, ceea ce astăzi se întâmplă tot mai rar. Foarte mulți coloniști de limbă germană, cehă sau italiană, care s-au așezat pe meleagurile Banatului Montan, au adus cu ei un cult deosebit dedicat acestei sfinte. În foarte mult biserici romano-catolice ale sud-vestului României se găsesc altare laterale sau picturi dedicate Sfintei Barbara. De asemenea a fost adus și un obicei care se perpetuează și astăzi: în ziua de 4 decembrie se pun ramuri dintr-un pom fructifer într-o vază cu apă. Aceste ramuri înfloresc chiar în ziua de ajun, pe 24 decembrie. Ramurile înflorite decorau înainte masa de Crăciun, deoarece nu se puteau cumpăra flori naturale în mijlocul iernii, pentru a înfrumuseța masă de sărbători.

În Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” din Reșița se găsește un altar lateral, dedicat Sfintei Barbara. Aici, conform tradiției, în urmă cu mulți ani a fost aprinsă în această zi o lampă de miner, în memoria minerilor căzuți la datorie.

 

Erwin Josef Ţigla

• UZPR

Premiile Academiei Române pentru anul 2022 vor fi decernate miercuri, 4 decembrie, în aula prestigiosului for. Istoricul de artă și curatorul Doina Lemny şi scriitorii Gellu Dorian şi Bogdan-Alexandru Stănescu se numără printre laureaţi, potrivit radioromania.ro.

Conform regulamentului, Premiile Academiei Române se acordă în cadrul celor 14 secţii ştiinţifice ale Academiei Române. Printre premiile acordate la această ediţie se numără premiul „Ion Creangă”, la secțiunea Filologie şi Literatură. Acesta i-a revenit prozatorului şi poetului Bogdan-Alexandru Stănescu, eseist, traducător şi editor, pentru romanul „Abraxas”.

Premiul „Titu Maiorescu” a fost acordat criticului literar, romancierului şi eseistului Adriana Babeţi, pentru lucrarea „Dicţionarul romanului central-european din secolul XX”, iar Premiul „Mihai Eminescu” lui Andrei Novac pentru volumul de versuri „Lumea ta/Carnea mea/Oasele noastre”.

Alte premii acordate de Academia Română

La secţiunea Istoria artei, Premiul „George Oprescu” a fost acordat Doinei Lemny (Franţa), pentru lucrarea: „Brâncuşi, la chose vraie”, şi lui Radu Popica pentru „Centrul artistic Braşov de la origini până în contemporaneitate. Artele plastice (sec. XV-XX)”, iar la secţiunea Artă plastică, Premiul „Ion Andreescu” a revenit pictorului Tudor Zbârnea (Republica Moldova), pentru expoziţia „Călătorie spre centrul fiinţei. Ecourile arhetipului” (Muzeul Naţional de Artă al României).

La Creaţie muzicală, cu Premiul „George Enescu” a fost recompensat compozitorul Alexandru-Ştefan Murariu, pentru lucrarea „Espaces VIII”, iar la Muzicologie, Premiul „Ciprian Porumbescu” – Florinelei Popa, pentru lucrarea „Muzică şi ideologii în secolul 20”, potrivit Agerpres.

La Ştiinţe Istorice şi Arheologie, Premiul „Vasile Pârvan” a fost acordat lui Emil-Alexandru Berzovan pentru lucrarea „At the Borders of the Great Steppe. Late Iron Age Hillforts between the Eastern Carpathians and Prut (5th-3rd centuries BC)”, Premiul „Dimitre Onciul” – Valeriu Sîrbu şi Francisc-Cristian Schuster pentru „Necropolele preistorice de la Brăiliţa, în zona Dunării de jos. O nouă abordare”, Premiul „George Bariţiu” – Marian-Ionuţ Hariuc pentru lucrarea Andrei Oţetea.

Un spirit al Sorbonei în România secolului XX, Premiul „Nicolae Iorga” – Daniela-Veronica Marcu-Istrate pentru „Church Archaeology in Transylvania (ca.950 to ca.1450)”, Premiul „A.D. Xenopol” – Ion Ursu (Republica Moldova) pentru lucrarea „Populaţiile turanice din spaţiul est-carpatic în secolele X-XIV”, Premiul „Mihail Kogălniceanu” – Tudor-Augustin-Valeriu Dinu, pentru „Revoluţia Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei şi Ţării Româneşti”, iar Premiul „Eudoxiu Hurmuzaki” – Gabriel-Florin Moisa, Cristian Culiciu, pentru lucrarea „Memoria Bihorului. Dimensiuni cotidiene”.

În cadrul evenimentului, Academia Română va acorda Diploma „Meritul Academic” istoricului Alex Mihai Stoenescu, pentru activitatea desfăşurată în domeniul istoriei şi Diploma „Distincţia Culturală” profesorului Moshe Groper, pentru activitatea în domeniul activităţilor culturale, educative şi de integrare a comunităţilor etnice.

La această ediţie nu au fost acordate Premiul „Grigore C. Moisil”, Premiul „Spiru Haret”, Premiul „Dimitrie Pompeiu”, Premiul „Petre Sergescu”, Premiul „Horia Hulubei”, Premiul „Costin D. Neniţescu”, Premiul „Aurel Vlaicu”, Premiul „Henri Coandă”, Premiul „Anghel Saligny”, Premiul „Gheorghe Marinescu”, Premiul „Ştefan S. Nicolau”, Premiul „Victor Slăvescu”, Premiul „Nicolas Georgescu Roegen”, Premiul „Simion Florea Marian”, Premiul „Duiliu Marcu”, Premiul „Aristizza Romanescu”, Premiul „Tudor Tănăsescu”. Lista completă a Premiilor Academiei pentru anul 2022 poate fi consultată pe site-ul instituţiei.

5 decembrie 2024, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Expoziție de artă plastică Delia Krzyzanowska-Vulpe (Timișoara): „Întâmplări, mărturii, urme“.

Vor prezenta Ada Cruceanu-Chisăliță și Robert Șerban.

 

5. Dezember 2024, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Kunstausstellung Delia Krzyzanowska-Vulpe (Temeswar): „Întâmplări, mărturii, urme = Ereignisse, Zeugnisse, Spuren“.

Es stellen vor Ada Cruceanu-Chisăliță und Robert Șerban.

 

2 decembrie 2024

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România se alătură protestului  mai multor editori de presă scrisă din România, care atrag atenția că majorarea de către Poșta Română a comisionului pentru distribuirea abonamentelor la cotidiane la cel puțin 1,5 lei pentru fiecare exemplar distribuit în fiecare zi de apariție va duce la dispariția de pe piață a celei mai credibile surse de informare pentru cetățeni – PRESA SCRISĂ. „Practicarea unui asemenea tarif înseamnă un cost de distribuție de cel puțin 30 de lei lunar la publicațiile care apar cinci zile din șapte, iar pentru cele cu șase apariții pe săptămână prețul va fi și mai mare.  Ținem să precizăm că pe fondul dispariției rețelei de distribuție a presei prin intermediul chioșcurilor private, Poșta Română este singura care, în prezent, poate mijloci accesul publicului la presa tipărită. Or, impunerea unor tarife în mod arbitrar pentru acest domeniu atât de important pune sub semnul întrebării continuitatea apariției presei tipărite.

În prezent, pentru publicațiile tipărite-cotidiane, comisionul este de aproximativ 30 la sută din prețul de vânzare al ziarului. Majorarea acestei taxe la 1,5 lei pentru fiecare exemplar distribuit va duce la creșterea prețului la cotidiane, ceea ce va determina, în prima fază, scăderea vânzărilor și apoi, în mod evident, încetarea aparițiilor edițiilor tipărite. Or, acest lucru va afecta grav accesul cetățenilor la informații de interes public verificate și documentate într-o perioadă în care mediul online este asaltat de conținut fals și dezinformare. Ca dovadă în acest sens avem efectul asupra primului tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. În  toate societățile democratice, presa scrisă este considerată garanția informației corecte”, se arată în manifestul editorilor români.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este alături de colegii semnatari și consideră că această majorare pune în pericol aparițiile publicațiilor print, într-un climat și așa tensionat pentru supraviețuirea acestui segment al mass-media și, de asemenea, că produsele media locale în format tipărit sunt esențiale pentru informarea corectă și consecventă a cetățenilor. „Datorită rolului pe care îl are în societate, peste tot în lumea civilizată, presa tipărită este sprijinită de stat prin diverse măsuri. În România, publicațiile tipărite nu beneficiază de nicio facilitate. Apariția lor se datorează eforturilor unor echipe de jurnaliști care cred în misiunea lor nobilă și care fac eforturi disperate pentru a rezista în fața prețurilor mari la hârtia de tipar, la energie, impozite și taxe mari, dar și la multe alte obstacole. Existenţa publicațiilor tipărite este o condiție necesară pentru conservarea democrației și asigurarea pluralității opiniilor. Majorarea comisioanelor pentru distribuirea abonamentelor va însemna un aport infim la bugetul Poștei Române, dar va duce inevitabil la închiderea a zeci de redacții și dispariția a mii de locuri de muncă. Și aici vorbim de redactorii și reporterii publicațiilor tipărite, de tehnoredactorii care paginează aceste publicații, de angajații firmelor de difuzare din toată țara, precum și de salariații tipografiilor. Astfel, va înceta să existe o întreagă ramură economică, una care contribuie la bugetul țării prin impozitele aferente salariilor angajaților din acest sector, dar și prin taxele și impozitele pe care le plătesc societățile care editează aceste publicaţii. Totodată, Poșta Română va pierde un partener de peste 150 de ani.  Peste toate acestea, cel mai grav este faptul că va dispărea cea mai credibilă sursă de informare-presa tipărită, ceea ce înseamnă un atentat la valorile democrației. O generație întreagă care are încredere mare în presa scrisă, prin entități media ce respecta cutumele presei tradiționale – vechi de sute de ani, va fi privată de dreptul de a fi informată. E vorba de drepturi și libertăți ale cetățeanului recâștigate cu sânge la Revoluție! Peste tot în țările cu tradiție democratică, presa tipărită continuă să aibă tiraje considerabile și un număr destul de mare de abonați. Iar acestu lucru se datorează și relației corecte dintre editorilor de  presă și companiile naționale de servicii poștale.

Ținând cont de toate aceste aspecte, solicităm primului ministru al României, ministrului Cercetării, inovării și digitalizării și directorului General al Poștei Române să nu trateze presa scrisă ca pe operatorii de energie și alte utilități și să stabilească un comision pentru abonamentul la ziar astfel încât cât mai mulți români să aibă acces la informație certă, corectă și de calitate prin intermediul cotidianelor”, arată apelul semnatarilor:  

Ziarul Unirea-Alba

Tribuna-Sibiu

Zi de Zi-Mureș

Mesagerul-Deva

Graiul Sălajului-Zalău

Graiul Maramureșului-Baia Mare

Szabadsag

Făclia de Cluj

Mesagerul de Sibiu

Monitorul de Mediaș

Monitorul de Cluj

Transilvania Business

Gazeta de Nord-Vest

Magazin Sălăjean

Jurnal de Caraș-Severin

de Dumitru Buțoi
UZPR

• UZPR

Muzeul Satului Bănățean din Timișoara, depozitarul unei zestre de valori inestimabile, etnografice, folclorice, culturale și de obiceiuri tradiționale românești, încheie în forță un an de evenimente de referință și meditație profundă că această instituție sub egida C.J. Timiș a devenit, prin activitatea sa  de peste 50 de ani, o instituție de utilitate publică în slujba comunității. În susținerea acestui demers  efervescent se evidențiază și evenimentele la care am participat recent respectiv: Fragmente din Istoria Banatului, crestomație de documente vechi și manuscrise, vernisaj, ora 13,oo și Expoziția etno- arheologică, Banatul otoman-restituiri culturale. Concept curatorial prof. dr. Maria Hadiji.


Lansări de carte

Autor, Ivan Birta, Povestea scrisului puțin diferită volumul I-IV, prezintă prof. Ivan Birta, lingvist, folclorist și filolog.

Autor, Ionel Bota, Oravița și Țara Cărașului în vremea administrației otomane (1552-1714)  editura Tipo-Art Oravița și Evul Mediu cărășan. Imaginar convergențe și clivație de mentalitate într-o provincie românească din Europa Centrală, editura TIM Reșița.

Prezintă: Ion Gheorghe Chiran,  membru UZPR și documentarist  Centrul Cultural și Complexul Muzeal Oravița, Cristina Anișoara  Zainea, inspector principal pe proiecte și programe,Primăria Oravița, Mirela Cocheci, membru UZPR, poet și publicist, din Petroșani.

După prezentarea invitaților și salutul adresat participanților în număr semnificativ, la acest eveniment de excepție, de către domnul  prof.univ.dr, Dorel Micle, directorul instituției, vernisajul a fost deschis de către doamna dr. prof Maria Hadiji printr-o scurtă incursiune în istoria  inundată de izvoare scrise și nescrise a poporului român într-un timp milenar și plin de încercări și  incertitudini.

Dincolo de fascinația vizuală transmisă nouă vizitatorilor prin documente vechi și manuscrise, dar și alte bijuterii istorice, puterea cuvântului scris și cărțile elaborate cu trudă în ani și ani, în ton cu tematica propusă, dar și alocuțiunile rostite de oameni cu notorietate și implicați trup și suflet în cultura și jurnalismul românesc au completat în mod fericit și benefic un tablou frumos ca o zi de toamnă românească.

Redăm câteva dintre alocuțiunile rostite referitoare la cărțile prezentate de autorii menționați.

„Referindu-mă la cartea despre care facem vorbire Oravița și Țara Cărașului în vremea administrației otomane, pot spune că este o oglindire bine documentată a perioadei cuprinsă între anii 1552 și 1718, o transpunere a cititorului în vremea când otomanii administrau Pașalâcul de Timișoara și subdiviziunile acesteia. Cartea reflectă și prin abundența de denumiri folosite în vremurile cuceririi otomane din toate domeniile descrise, printre altele modul de organizare administrativă, Sangeacuri, orașe, sate etc. și modul desfășurării vieții sociale, religioase. Cartea face referire la industria zonei, la agricultura, armata și justiția perioadei, religia și evenimentele politice. Cartea este împărțită pe trei secțiuni. Despre prima secțiune tocmai am făcut referire. Cea de-a doua secțiune, la care am avut onoarea să particip în teren spre documentare alături de autor ne deslușește scopul și executarea unui pod peste râul Caraș, în apropiere de localitatea Grădinari, pod construit pe vremea administrației otomane fiind de o importanță strategică deosebită, asigurând în special deplasarea armatelor spre Vârșeț, dar și a civililor de-a lungul timpului.Ionel Bota este o personalitate complexă, istoric, poet, critic literar, pictor, grafician, muzeograf, omul care a scris peste 70 de cărți din domeniul istoriei, monografii, poezii și critică literară, omul care a reușit înființarea câtorva muzee în Oravița. (Ion Gheorghe Chiran)
„Evenimente politice în Țara Carașului în perioada administrației otomane În urma cercetărilor efectuate de autor a fost descoperit basorelieful unui cap de ofițer turc, expus în acest muzeu, care de-a lungul istoriei a fost încastrat, la porunca lui Leopold Wilhelm von Kolowrat-Krakovsky, trimisul împărătesei Maria Therezia, in zidul Lacului Mic din Oravița așa fel încât să nu fie în văzul nimănui, după cum afirmă autorul. A fost neglijat, nemeritat, zeci de ani, acesta reprezentând o dovadă de netăgăduit a evenimentelor ce au avut loc în această parte de țară în acele vremuri. În ultima secțiune a cărții este prezentat atât monumentul istoric datând din vremea administrației otomane pe teritoriul Țării Cărașului: Podul medieval de la Grădinari, însoțit de fotografii elocvente cât și basorelieful despre care am făcut vorbire. Acesta va reveni in Oravița, la Muzeul de istorie a Văii Cărașului. Bineînțeles că notele de subsol abundă, dovedind încă o dată acribia cu care își desăvârșește lucrările autorul. (Cristina Zainea)
„Cartea domnului Ionel Bota, Evul Mediu Cărășan” până la instaurarea administrației otomane, explică foarte clar faptul că,inclusiv în evul mediu provinciile istorice cu populație majoritară valahă/românească vor colabora permanent: e vorba despre Caraș, Severin, Hunedoara, Jaleș/ Gorj și Mehedinți. Toate realitățile istorice de la 1000 încoace, inclusiv apărarea în fața pericolului turcesc în vremea lui Iancu de Hunedoara, includ o astfel de colaborare, explicațiile au ca argument: tradiții,obiceiuri, mentalitate comună, uzul limbii române, care e o limbă neolatină.(Mirela Cocheci)
Despre cărțile scrise cu mare sinceritate și iubire de istoria și evoluția în timp a poporului roman, dar și despre civilizația lumii și vechile manuscrise, piese de muzeu unicat, dobândite cu mari sacrificii, prezentate cu sufletul în palme, de prof. cercetător neobosit Ivan Birta, putem concluziona cu bucurie că  pentru un timp rezonabil am fost elevii cuminți ai unei lecții de  excepție de istorie și filologie universală. Un om deosebit cu conștiința risipită prin cultura română, un mare iubitor de Eminescu și de Nicolae Iorga. „Cărți, ca niște secvențe monumentate dintr-o istorie seculară care din păcate printr-o traducere stufoasă a textului care tratează fenomenul sintactic al limbii, ceea ce adesea nu poate fi transmis adecvat în limbile: engleză, germană, română, sârbă ori croată” (Ivan Birta). Cu generozitate a oferit, ca donație pentru Biblioteca Muzeului, câteva exemplare de mare  importanță.

Și pentru  că ,,SUNTEM ROMÂNI ȘI PUNCTUM” , Mirela Cocheci și Maria Rogobete au încheiat o întâlnire cultural-jurnalistică memorabilă, prin recitarea din creația proprie a două poeme de suflet , de sensibilitate și simțire românească.

Menționăm, cu bucuria dintotdeauna că, Filiala „Mihai Eminescu” Timiș a UZPR a fost prezentă și implicată activ în reușita de succes a acestui eveniment cu  profundă reverberație europeană. Suntem ,,ÎMPREUNĂ” Ion Gheorghe Chiran, Oravița, Mirela Cocheci, Petroșani, Nicolae Toma, Maria Rogobete, Lugoj, Maria Istov, Horia Țâru, Gheorghe Lungu,Timișoara. Muzeul Satului Bănățean, prin domnul director prof.univ, dr. Dorel Miclea și doamna dr. prof. Maria Hadiji ne pot deveni parteneri  de succes în derularea în viitor, în acest spațiu în care se respiră cultură și spirit românesc de calitate, a unor proiecte inițiate de Filială.