Vorbeam în articole anterioare despre existența unei anumite tradiții jurnalistice la Mehadia, începută în urmă cu aproape un secol și perpetuată de-a lungul timpului până în zilele noastre. Argumentând respectiva afirmație, aminteam despre gazetele locale, tipărite la Mehadia. De la cele apărute în anii interbelici, până la cele tipărite după anii ’90, însă, nu am amintit suficient și cuprinzător, despre oamenii care au pus umărul și au trudit la crearea acestui act jurnalistic.

Vorbind de această dată despre creatorii procesului respectiv, vom spune că el nu s-a manifestat în mod strict doar aici, la Mehadia, ci, în funcție de dimensiunea lui, el s-a produs și în alte spații publicistice zonale, sau chiar centrale, așa cum veți vedea în cele ce urmează. În spiritul acestui deziderat, după cum spuneam, mi-am propus ca în prezentul articol să amintesc, alături de publicațiile amintite și de jurnaliștii care prin osteneala lor le-au săvârșit. Desigur, mă voi referi la oameni originari din Mehadia, sau care au fost adoptați, conjunctural, în interiorul comunității și au desfășurat activități în gen jurnalistic. Precizez că respectivele activități s-au derulat, ori ca o profesiune consacrată, ori ca o pasiune, în unele cazuri în interiorul unor structuri profesioniste, de la caz la caz, după cum se poate constata din cele ce le voi prezenta.

Pentru început să convenim împreună asupra înțelegerii termenului de act jurnalistic și apoi să definim termenii care determină persoanele care, prin preocupările lor, au desfășurat un proces de acest gen și au materializat prin acțiunile lor acest concept. O definiție succintă a actului jurnalistic ar putea fi că el reprezintă procesul de colectare, verificare, interpretare și comunicare a informațiilor de interes public prin diverse mijloace media, cum ar fi articole, reportaje, interviuri, știri, emisiuni. Jurnalismul are ca scop principal informarea publicului despre evenimentele, fenomenele și problemele de actualitate. 

Înțelegând pericolul de a mă hazarda, îndrăznesc a desemna ca inițiator al fenomenului jurnalistic de aici, de la Mehadia, pe cronicarul Banatului, respectiv pe Nicolae Stoica de Hațeg. Incontestabil, cea mai însemnată personalitate a Mehadiei, Nicolae Stoica de Hațeg a venit pe lume, și-a consumat existența și a sfârșit-o, la Mehadia. Existența sa a fost una extrem de roditoare, lăsând posterității o bogată catagrafie de evenimente, minuțios clasate cronologic, deosebite prin importanța și unicitatea lor. Asemuind preocuparea sa, materializată în întocmirea binecunoscutelor cronici: a Mehadiei și a Banatului, nu consider a comite o eroare identificând, în preocuparea sa, unele însușiri comune cu un act jurnalistic. Deci, în acest context, înarmat cu respectivele argumente, îndrăznesc a-l desemna ca primul condeier-jurnalist al Mehadiei pe cronicarul Nicolae Stoica de Hațeg. 

După moartea cronicarului, survenită în anul 1833, preocupări asemănătoare, din informațiile deținute, nu am mai identificat. 

La un interval de exact 100 de ani, în anul 1933, la Mehadia apare o primă gazetă cu aparîție periodică, tipărită sub titlul GRĂNICERUL, având ca fondator și proprietar pe Ioan Marghetich, din Mehadia. Membru al unei asociații profesioniste cu profil jurnalistic, denumită ,,Sindicatul Ziariștilor Profesioniști din Banat„, cu sediul în Timișoara, în calitate de editor și tipograf al gazetei ,,Grănicerul”, Ioan Marghetich, desfășoară, în toată perioada de apariție a gazetei, o intensă activitate publicistică, fiind prezent în paginile ei cu diferite articole, respectiv informații, reportaje, chiar și de atitudine civică, în spiritul unei bune și corecte informări, obținând, în acest mod, o deosebită apreciere din partea cititorilor. În anii săi de apariție, publicația ajunge să fie cunoscută nu doar local, ci și la nivelul zonal. Aprecierile sosesc chiar de la nivelul central, acestea fiind publicate în unele ziare din București, dintre ele amintim ,,Curentul”, și ,,Cuvântul”.  Recunoașterea se adresează bravilor editori, în special directorului său: Ioan Marghetich.

Aproximativ în aceeași perioadă, mai precis în anii  ’40, la Timișoara, debutează elev fiind,  în paginile unei reviste a elevilor ,,Țara visurilor noastre” și apoi ale publicației ,,Vestul” (fondator Ion Stoia Udrea), Nicolae Marghetich, scriitorul de mai târziu: Nicolae Mărgeanu, fiul lui Ioan Marghetich, și al Mehadiei. Absolvent al Facultății de Filozofie din cadrul Universității din Cluj Napoca, Nicolae Marghetich  la vârsta de 17 ani, îl regăsim redactor al ziarului ,,Banatul” din Timișoara (1945 1947).  Publică apoi, după ce se stabilește la București, la o mulțime de publicații:  ,,Flacãra” ,,Viața Militară” ,,Tribuna”  etc.  Grație talentului său literar, devine membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Nicolae Marghetich – Mărgeanu nu și-a uitat niciodată, până la sfârșitul vieții, sorgintea, revenind periodic la Mehadia, mai multe dintre romanele sale fiind concepute și semnate, în finalul lor, la Mehadia.

Ca urmare a celor consemnate, îi putem considera pe ambii membri ai familiei Marghetich, jurnaliști ale căror origini curg din milenara vatră a Mehadiei. 

Ceva mai târziu, în perioada anilor ’60, regăsim, din Mehadia, ca jurnalist pe Constantin Cotoșpan. Deși decedează la o vârstă destul de fragedă, în anul 1970, la numai 33 de ani, în ciuda acestei vârste foarte tinere, Constantin Cotoșpan are în momentul respectiv în spatele său o vastă experiență jurnalistică. Redactor la mai multe publicații ale vremii, între care ,,Steagul Roșu„, la Petroșani, redactor șef la ,,Viitorul„, din Drobeta Turnu Severin, corespondent al ziarului central, de la București, renumitul ,,Scânteia„, sunt câteva dintre activitățile sale în domeniul presei. Acestea sunt suficient de elocvente în ceea ce privește experiența acumulată și profesionalismul său în această deosebită arie ocupațională, Constantin Cotoșpan fiind un mai rar produs al mediului rural, dedicat respectivului domeniu. Toate acestea, îl plasează pe Constantin Cotoșpan între personalitățile Mehadiei care au adus o remarcabilă notorietate originii sale, din păcate o personalitate prea puțin remarcată.

Un alt semnatar de articole, în ziarele anilor ’60, este tehnicianul silvic din Mehadia, Constantin Vlaicu sr. Bun prieten al lui Constantin Cotoșpan, publică, cam în aceeași perioadă, articole de presă, în ziarul ,,Muncitorul Forestier” și ,,Drapelul Roșu„, din Timișoara, al căror corespondent era. Articolele sale cuprind informații referitoare la activitatea silvică și forestieră, desfășurată pe raza ocolului silvic din Mehadia, una deosebit de bogată în acea perioadă, datorită volumului mare de lucrări cu specific silvic, urmare a despăduririlor masive din perioada ,,Sovromului” stalinist, din anii ’50.

În anii ulteriori revoluției din anul 1989, mai exact, în anul 1992, la Mehadia ia naștere gazeta sătească ,,Ad Mediam”. Gazeta îl are ca redactor șef pe scriitorul Nicolae Marghetici – Mărgeanu, fiul lui Ioan Marghetici, de care aminteam anterior. Alături de el, publică în paginile gazetei, prof. Ilie Popescu, Ion Ionescu (Bloju), prof. Enache Nedelea, prof. Gruia Cinghiță. Proaspătul avânt jurnalistic se consumă de-a lungul a doar trei numere, după care gazeta își încetează apariția, din motive declarate a fi exclusiv financiare.

O nouă încercare de a edita o publicație, la Mehadia, are loc în anul 1993. De această dată se încearcă o reeditare, într-o nouă ediție (serie), a gazetei interbelice ,,Grănicerul”, la 60 de ani de la prima sa apariție (1933), publicație pe care am prezentat-o  anterior. Inițiativa reeditării ei aparține lui Ion Ionescu (Bloju) și scriitorului Sabin Opreanu. Publicația este editată de Casa Culturală ,,Gen. Nicolae Cena”, din Mehadia, al cărei director era Ion Ionescu. Colectivul redacțional este format din : Sabin Opreanu-redactor șef, Ion Ionescu-secretar de radacție. Redactori: Gruia Cinghiță, Ana Grad, Enache Nedella, G.C. Rusu. Nici de această dată, publicația nu reușește să producă decât două numere .

O altă publicație, apărută la Mehadia, pe care o amintim, este ,,Slova Mehadiei”, editată de Parohia Ortodoxă Mehadia, la inițiativa și sub oblăduirea preotului Ciprian Danci. Apariția este una periodică, respectiv săptămânală. Ea se produce în două etape de timp, respectiv, o primă ediție, înițiată  în anul 2004, reluată cu un nou număr, într-o nouă serie, în anul 2017. Din colectivul redacțional face parte: Pr. Ciprian Danci, Dragoș Ionescu (Bingo), Maria Cârcu, Alin Panduru. În calitate de președinte este menționat P.S. Dr. Laurențiu Streza, Episcopul Caransebeșului.

Grație scriitorului Nicolae Danciu Petniceanu, în anul 2008, practica jurnalistică devenită deja tradiție, reînvie la Mehadia, lucru care dovedește că aceasta a devenit între timp o tradiție. Nicolae Danciu Petniceanu, originar din localitatea Petnic, având soția din Mehadia, după pensionare se retrage la casa părintească a soției, unde desfășoară o intensă activitate publicistică. Astfel, cu sprijinul financiar al administrației locale, în anul 2008, fondează alături de primarul de la acea vreme aflat în funcție, Iancu Panduru, revista ,,Vestea„. Publicația atrage în jurul ei, prin intermediul scriitorului N.D. Petniceanu,  o pleiadă de jurnaliști din întreg arealul Banatului, conferind publicației, prin articolele publicate, o înaltă ținută publicistică. Membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Nicolae Danciu Petniceanu, deși într-o relație de adopție cu Mehadia, prin realizările sale în, și pentru comunitatea localității Mehadia, a izbutit să devină un membru marcant al acesteia, aducându-i notorietate și un deosebit progres cultural. Nicolae Danciu Petniceanu editează la Mehadia o seamă de reviste culturale, între care amintesc: ,,Eminescu” ,,Icoane Bănățene” ,,Muntele” ,,Trifoiul Cărașan„. Despre dimensiunea personalității lui Nicolae Danciu Petniceanu și rolul său în viața istoric-culturală a Mehadiei, sunt foarte multe de spus, nefăcând parte din tema propusă pentru acest articol, însă pe care îmi propun să o dezvolt cu mai multă profunzime într-un material viitor.

Începând cu anul 2008 (octombrie), în componența redacției publicației ,,Vestea”, este cooptat Constantin Vlaicu jr., din Mehadia, care devine ulterior un colaborator apropiat lui Nicolae Danciu Petniceanu. Constantin Vlaicu, participă și sprijină pe N.D. Petniceanu la întreaga sa activitate publicistică derulată la Mehadia, până la decesul scriitorului, care se produce în luna septembrie a anului 2020. Pe lângă publicarea a numeroase articole, Constantin Vlaicu desfășoară și lucrări de tehnoredactare și chiar editare, a unora dintre creațiile, atât jurnalistice, cât și literare, ale lui N.D.Petniceanu, mai ales începând cu anul 2013, când înființează, împreună cu scriitoarea Elisabeta Iosif, Editura ,,Cetatea Cărții”, cu sediul în Mehadia, la nr.125. În anul 2008, Constantin Vlaicu, devine și membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, activitatea sa jurnalistică desfășurându-se atât în paginile publicațiilor locale din Mehadia, cât și a altora zonale. Activează ca redactor, redactor șef adjunct și redactor șef al publicațiilor locale ,,Vestea„, ,,Vestea de Mehadia” și ,,Cronica Mehadiei„. De asemenea, este foarte prezent și în mediul on-line, ca redactor de contact al publicațiilor ,,Intermundus Media„, aparținând Asociației Române pentru Patrimoniu, fondată de Arthur Silvestri. Alături de Nicolae Danciu Petniceanu și Constantin Vlaicu, o echipă puternică de redactori, din Mehadia, și împrejurimi, trudesc timp de 14 ani la apariția publicației ,,Vestea”. Aceasta, în timp, a devenit o recunoscută și apreciată publicație, devenind chiar o marcă culturală și jurnalistică a Mehadiei. Dintre acești redactori, amintesc pe: Gruia Cinghiță, Ionela Mihaela Domilescu, Iulian Lalescu, Gheorghe Mirulescu, Pavel Panduru (Prigor) și Vasile Barbu (Uzdin-Serbia). Publicația își încetează apariția în anul 2020. 

Cu toate acestea, tradiția jurnalistică a Mehadiei nu încetează definitiv. Astfel, în anul 2022, apare primul număr al unei noi publicații: ,,Cronica Mehadiei„. Titlul publicației constituie un tribut adus memoriei cronicarului Nicolae Stoica de Hațeg, autorul primei cronici a Mehadiei. Revista este fondată și finanțată de Consiliul local al comunei Mehadia, alături de primarul comunei Mehadia, inginerul Petru Grigore Bardac. Apariția revistei, deși s-a dorit a fi una periodică, este una intermitentă, nereușind să producă în final decât patru numere.  În prezent, activitatea jurnalistică la Mehadia se află într-o stare criogenică, sub contribuția mai multor factori mai mult sau mai puțin obiectivi. Cu toate acestea, ștafeta jurnalistică a Mehadiei este purtată în continuare de către Constantin Vlaicu, prin intermediul și în interiorul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR).

În final, doresc să remarc faptul că declinul în care se află astăzi presa scrisă la Mehadia, ce nu pot anticipa dacă va mai avea resursele necesare de a se revigora, poate fi atribuită în mare măsură și declinului în care se află astăzi presa scrisă și tipărită. Aceasta se datorează, și nu este doar opinia mea, avântului luat de rețelele sociale, precum și apariției și evoluției presei de on-line. Unul dintre efectele acestui trend, este și lipsa tot mai mare a apetitului cititorului, consumatorului de informații, pentru presa de print. Efectul de globalizare a informației prin presa on-line, din păcate se desfășoară în detrimentul presei locale de tipar, al cărei efort de a supraviețui este unul din ce în ce mai mare. De aceea, fără un sprijin susținut din partea unor autorități competente, elemente din structura identităților locale, susținute de aceste publicații, sunt supuse unui pericol de a se disipa într-o distrugătoare universalitate.

Constantin VLAICU/UZPR,

Mehadia 28 februarie, 2025

• UZPR
• Întrunită statutar, ședința de Consiliu Director al UZPR s-a desfășurat pe 27 februarie și a avut mai multe puncte importante pe ordinea de zi.
  Ședința a început cu un moment de reculegere în memoria lui Șerban Cionoff, trecut recent la cele veșnice, despre care colegii au afirmat că a fost un jurnalist de excepție, un prieten de nădejde și un reprezentant important al UZPR, pentru care a activat întotdeauna cu aceeași energie.
  În pregătirea Adunării Generale Ordinare, punctul principal de pe ordinea de zi, președintele Sorin Stanciu a propus datele de 22 și 23 martie, care au fost aprobate de membrii Consiliului Director: „Vor fi votate Raportul de activitate pe 2024, Raportul Comisiei de cenzori și Raportul Comisiei de Atestare profesională, toate acestea însoțite, în dosarul final, de rapoartele de activitate ale filialelor UZPR”.
  Mai departe, Mădălina Corina Diaconu, secretar general al UZPR, a supus aprobării Consiliului Hotărârea privind constituirea și componența Secretariatului Special pentru pregătirea Adunării Generale Ordinare (online) și a structurilor sale subordonate: Comisia de cuantificare și validare a voturilor din filiale, Comisia de numărare a voturilor, Comisia de redactare a procesului verbal.
  Secretariatul tehnic special pentru pregătirea și desfășurarea Adunării Generale Ordinare (online) din 22-23 martie 2025 va fi constituit din: Mădălina Diaconu (coordonator), Ilie Cristescu, Viorel Popescu, Răzvan Onesa, Viorica Nicolescu, Teodora Marin, Gheorghe Cojocariu, Marius Simion, Narcis Luca, Mariana Rotaru, Gabriel Benescu; Comisia de convocare a participanților la vot și pentru cuantificarea rezultatelor votului va fi constituită din Gheorghe Cojocariu, Viorica Nicolescu, Narcis Luca, Marius Simion, Gabriel Benescu; Comisia de redactare a Procesului Verbal și validare a rezultatului va fi constituită din Viorel Popescu, Răzvan Onesa și Mariana Rotaru. Hotărârea privind constituirea și componența Secretariatului Special pentru pregătirea Adunării Generale Ordinare (online) și a structurilor sale subordonate a fost aprobată în unanimitate de Consiliul Director al UZPR.
  Un alt punct pe ordinea de zi a ședinței de Consiliu Director al UZPR a fost situația financiară la zi a Uniunii. Ilie Cristescu, președintele Comisiei de cenzori, a menționat faptul că UZPR înregistrează un sold de peste 1 milion de lei, în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut: „Situația financiară este foarte bună, felicit actuala conducere a UZPR și îi urez succes pe mai departe, pentru a atrage noi surse de finanțare, pentru bunul mers al Uniunii”.
  Președintele Sorin Stanciu a mai menționat, în cadrul ședinței, că în lunile ianuarie și februarie ale anului 2025 s-au înregistrat 87 de noi înscrieri în UZPR, precum și faptul că în luna ianuarie s-a înregistrat un nivel record de plată a cotizațiilor, de 68%, pentru anul în curs. Pe de altă parte, Adrian Ursu a atras atenția asupra necesității de a se evalua foarte exact situația membrilor care înregistrează restanțe mai mari de un an la plata cotizației.
  În cadrul ședinței de Consiliu Director al UZPR s-a supus la vot și numirea jurnalistului Sorin Ovidiu Bălan în funcția de vicepreședinte al Juriului de Onoare, Disciplină și Arbitraj (JODA) al UZPR, deținută până de curând de Șerban Cionoff. „Bălan este un jurnalist cu opinie bazată pe lege, ceea ce pentru noi înseamnă în primul rând Statutul”, a spus Dan Constantin, vicepreședinte al UZPR. Propunerea de numire a lui Sorin Ovidiu Bălan în funcția de vicepreședinte al JODA a fost aprobată în unanimitate. Președintele UZPR, Sorin Stanciu, a sesizat JODA în legătură cu cazul lui Petre Răcănel, membru al UZPR care a acționat de nenumărate ori în justiție Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, cerând JODA să analizeze dacă Petre Răcănel a încălcat Statutul UZPR.
  Alte aspecte abordate în cadrul ședinței de Consiliu Director al UZPR au fost situația adeverințelor eliberate conform Legii 8/2006, prezentată de Viorel Popescu, președintele Comisiei de atestare profesională, și situația filialelor UZPR din diaspora, dintre care unele s-au comasat, iar altele și-au exprimat această dorință. „Odată cu viitoarea intrare în vigoare a noului Statut vor fi reevaluate toate filialele din diaspora, întrucât fiecare trebuie să aibă minimum 20 de membri”, a menționat Mădălina Corina Diaconu.
  În finalul ședinței de Consiliu Director al UZPR, Sorin Stanciu a anunțat că în perioada următoare vor avea loc două noi întâlniri regionale ale conducerii UZPR cu membrii filialelor din țară – la Arad, în luna mai, și la Piatra Neamț, în luna iunie.
  Membrii Consiliului Director au stabilit data de 7 martie pentru publicarea CONVOCATORULUI pentru Adunarea Generală Ordinară.
  Următoarea ședință de Consiliu Director al UZPR va avea loc pe data de 17 martie.
  Departamentul Comunicare
  Foto: Marius Simion

Curtea de Apel Alba Iulia – după cum ne-a relatat Cosmin Muntean (foto) în calitatea sa de expert superior în Biroul de informare și relații publice –  a prezentat Raportul privind activitatea Curţii de Apel Alba Iulia şi a instanţelor din circumscripţia acesteia pentru anul 2024, în cadrul Adunării generale a judecătorilor acestei instanţe.

Au participat judecători din circumscripţia curţii de apel şi alți invitaţi de la principalele instituţii cu care colaborăm instituţional.

Volumul de activitate la nivelul instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Alba Iulia (reprezintă numărul total al cauzelor aflate pe rol și se obţine din însumarea numărului dosarelor nou intrate cu valoarea stocului de dosare rămase de soluţionat din anul anterior) a fost în anul 2024 de 217.434 dosare, în creștere cu 39.483 cauze faţă de anul 2023. Dintre acestea,152.096 reprezintă numărul de cauze nou intrate în anul 2024. Se observă că atât numărul cauzelor nou intrate este în creștere cu 24.074 de cauze față de 2023, cât și stocul de dosare la nivelul instanţelor din raza Curţii de Apel Alba Iulia, care a crescut cu 11,47%, la sfârşitul anului 2024, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

În ceea ce priveşte activitatea proprie, pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia s-au aflat în anul 2024 12.893 cauze, din care 8.807 dosare nou intrate,respectiv 4.086 cauze rămase în stoc din anul anterior, comparaţia statistică evidenţiind menținerea ritmului de creștere a volumului de activitate faţă de anul anterior.

Volumul de activitate al tribunalelor a crescut faţă de anul 2023 cu 7.666 cauze, de la 37.764 la 45.430. S-au înregistrat creșteri  de dosare  la toate cele 3 tribunale:

Tribunalul Alba – numărul cauzelor pe rol a crescut în anul 2024 la 14.187, faţă de 13.711 în anul 2023.

Tribunalul Sibiu – în anul 2024 a înregistrat un volum de activitate de 11.287 cauze, în creștere cu 728 faţă de anul 2023, când numărul dosarelor pe rol a fost de 10.559.

Tribunalul Hunedoara a avut 19.956 cauze pe rol în 2024, faţă de 13.494 în anul 2023, mai mult cu 6.462.

 În ceea ce privește activitatea judecătoriilor, numărul dosarelor pe rol a fost de 159.111 cauze în anul 2024, mai mult cu 30.851 decât în anul 2023, când au fost 128.260.

Se constată că la toate cele 16 judecătorii volumul de activitate a avut o creștere față de anul precedent.

Cea mai mare creștere s-a înregistrat la Judecătoria Hunedoara, unde numărul cauzelor pe rol a fost de 11.021 în anul 2024, faţă de 7.808  în anul 2023, mai mult cu 3.213.

Situaţia comparativă a volumului de activitate pe secții la Curtea de Apel Alba Iulia evidenţiază o tendință de creștere a numărului de cauze aflate pe rolul Secției I civile și Secției de contencios administrativ și fiscal, o ușoară scădere a volumului de activitate la Secția a II-a civilă și, respectiv, o menținere la un număr apropiat de cel din anul anterior la dosarele aflate pe rolul Secției penale.

La nivelul tribunalelor din circumscripţie, unde funcţionează trei secţii, se constată variații diferite ale numărului de cauze înregistrate în anul 2024, după materii.

La Tribunalul Albase observă o creștere a numărului de cauze noi intrate, față de anul anterior, doar la Secția penală, la Tribunalul Sibiuo creștere la secțiile penală și civilă I, mai ales în materiile Litigii de muncă și Asigurări sociale, în timp ce la Tribunalul Hunedoara este evidențiată o creștere, dar semnificativă de cauze, doar în materiile Asigurări sociale și Litigii de muncă.

Numărul total al cauzelor nou intrate la judecătorii a crescut în anul 2024 faţă de anul 2023 în materia civil (non-penal) de la 81.092 la 98.705 și în materie penală de la 16.691 cauze în anul 2023,  la 18.059  în anul 2024, ceea ce reprezintă o creștere cu +8,19%.

Analiza centralizată a indicatorilor de eficienţă relevă poziționarea Curţii de Apel Alba Iulia pentru activitatea din 2024 la cel mai înalt grad „Foarte eficient”. Este de subliniat faptul că în circumscripția sa teritorială toate cele 16 judecătorii s-au încadrat în gradul de eficiență „Eficient”, la fel ca Tribunalul Alba și Tribunalul Sibiu, doar Tribunalul Hunedoara fiind evaluat cu un grad de eficiență, mai mic, respectiv „Satisfăcător”.

 De asemenea, se poate concluziona că, dincolo de unele excepții relevate la analiza fiecărui indicator, activitatea instanțelor din circumscripția Curții de Apel Alba Iulia și rezultatele obținute de acestea în anul 2024 sunt pozitive, iar conducerea acestora a identificat în mare parte elementele care impun luarea unor măsuri adecvate pentru corectarea deficiențelor constatate.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

 

La nivelul Școlii Gimnaziale Romos (director prof. Cristian Romulus Groza – foto 1) a fost implementat – după cum ne relata prof. Iulia Apostu (foto 2) –  proiectul PNRAS (Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar), sub îndrumarea și sprijinul Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara, realizat cu scopul de a sprijini reducerea abandonului școlar, prin intermediul căruia elevii și cadrele didactice beneficiază de dotări cu aparatură IT, mobilier, cursuri de formare, activități extracuriculare si o masă caldă.

Prin folosirea tehnicilor moderne, elevilor li se dezvoltă abilitățile, curiozitatea, spiritul de inițiativă, gândirea analitică, spiritul antreprenorial, precum și managementul timpului.

Dotarea școlii cu mijloace IT corelată cu utilizarea platformelor educaționale, implementate la nivelul școlii, au ca scop creșterea eficienței educative și manageriale necesare.

Viteza de prelucrare și transmitere a informațiilor, precum și cerințele funcționării unei instituții de învățământ performante, este în strânsă legătură cu dotăriile aferente. Beneficiile digitalizării școlii, prin table interactive, laptopuri și alte multifuncționale, au adus un plus important în realizarea sarcinilor, atât cadrelor didactice cât și elevilor. Utilizarea lor a dus la dezvoltarea deprinderilor digitale, modul de lucru în echipă sau studiu de la distanță.

Scopul acestui proiect este creșterea performanțelor și a rezultatelor școlare ale elevilor, din cadrul Școlii Gimnaziale Romos, precum și specializarea resurselor umane implicate în domeniul educației.

Beneficiile rezultate din folosirea echipamentelor achiziționate, au sporit în procesul de învățare, creșterea atenției, asimilarea mai rapidă a cunoștiințelor, dezvoltarea abilităților tehnice și reducerea timpului de învățare.

Obiectivele proiectului vizează eliminarea situațiilor de abandon școlar, prin creșterea activității procesului educațional, îmbunătățirea prezenței și prestației elevilor, creșterea performanței școlare, creșterea interacțiunii între profesori și elevi, școală și părinți, școală și comunitate și colectivul de cadre didactice.

Acest proiect aduce un plus valoare procesului educațional, ca urmare a creșterii gradului de utilizare a tehnologiei corelată cu abilitățile elevilor, care are un impact major, direct și indirect, asupra calității vieții și învățământului în județul Hunedoara, respectiv Școala Gimnazială Romos.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Rolul și locul televiziunii în contextul actual a fost tema de dezbatere a Clubului Presei, în luna februarie. Invitați au fost jurnaliștii Banat TV, singura televiziune locală din județul Caraș Severin care, în luna lui făurar, a împlinit 20 de ani de la lansare.

27 februarie 2025, ora 12.00, galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Fășang 2025. Expoziția „Carnavalul Culorilor” (ediția a XVII-a): Doina și Gustav Hlinka (coordonatori ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” din cadrul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Reșița).

 

27 februarie 2025, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Expoziție de artă plastică semnată Viorica Ana Farkas, la ceas aniversar.

 

 

27. Februar 2025, 12:00 Uhr, Galerie der Kreisbehörde für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:

Fasching 2025. Ausstellung „Karneval der Farben“ (XVII. Auflage) der Künstler Doina und Gustav Hlinka (Koordinatoren des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“).

 

27. Februar 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Kunstausstellung zum runden Geburtstag: Viorica Ana Farkas.

 

Aflu cu tristețe că azi, 25 februarie 2025, de dimineață, în Germania, s-a stins din viață Adalbert Gyuris, „pictor, sculptor, scriitor, poet și publicist român de etnie germano-maghiară” (după cum îi place să se prezinte).

Era deja cunoscută suferința lui Albert, era bolnav de ceva timp și povestea prietenilor despre „luptele” sale pentru viață, fiind un optimist și, în același timp, un om cu credință în Dumnezeu.

În ultimul timp (ultima lună, pff! Ce straniu sună!) am vorbit cu Albert, l-am ajutat cu câteva numere de telefon și, în 14 februarie a fost de-a dreptul fericit și m-a felicitat pentru inițiativă, în același timp mulțumindu-mi că m-am gândit la ei. Adică, pentru Ziua Națională a Lecturii am ales o poveste scrisă de nepoata lui Albert și citită de Zâna Poveștilor la Căminul pentru Persoane Vârstnice. M-am bucurat că am reușit să-i produc această bucurie știind că are serioase probleme de sănătate, pe care, însă, le ține cu succes sub control.

Din păcate, pentru Adalbert (Albert) Gyuris timpul s-a oprit! În această dimineață – 25 februarie 2025 – în Germania, la Augsburg, s-a stins din viață și, cu siguranță, se va muta într-o stea, în „steaua bunicului” despre care nepoțica lui Rafaela a scris povestea.

Adalbert Gyuris s-a născut la 23 august 1953 în comuna Vermeș, fiind al doilea fiu într-o familie mixtă – tatăl său, Eugen Gyuris, fiind de etnie maghiară, iar mama sa, Ana Gyuris, născută Bitte, de etnie germană-șvabă din Banat. Copilăria şi-a petrecut-o în satul Izgar din comuna natală, unde a început școala primară, iar din  iarna anului 1963, toată familia s-a mutat la Bocșa Română, devenind bocșean.

Și-a continuat studiile primare, liceale și tehnice la Bocșa și Reșița. A urmat cursurile Școlii Populare de Artă din Reșița, clasa profesorului Peter Kneipp, absolvind în 1984. Este căsătorit din 1975 și are doi copii. În 1997 a emigrat în Germania, stabilindu-se la Augsburg.

A debutat în publicistică în 1970, în numărul din 20 aprilie al revistei „Rebus”. Între anii 1992-1997 a fost profesor suplinitor la Liceul Nr. 1 din Bocșa și a editat revista școlară a liceului, „Amprente“. În 1996 a devenit membru al Asociației Caricaturiștilor Profesioniști din România.

Activitatea sa publicistică acoperă o paletă largă, de la articole de presă, reportaje, rebus și enigmistică, la poezie și povești.

A colaborat la ziare și reviste din România (peste 50 de publicații) și din străinătate (Danemarca, Anglia, Republica Moldova, Israel, SUA, Ungaria și Germania). De asemenea, a fost corespondent al ziarului „Timpul“ din Reșița și al ziarului „Timișoara“, precum și redactor la ziarul „Vasiova“, seria de după 1989. În perioada 1990-2012 a realizat 67 de interviuri cu personalități marcante din cultura românească.

În 1999 a debutat editorial cu volumul de versuri intitulat „Strigăt fără ecou“, prefațat de poeta Ioana Cioancăș.

Activitatea rebusistică include numeroase careuri de rebus, integrame și enigmistică minoră, apărute de-a lungul anilor în publicațiile de profil. Este autorul unui careu rebus record de 10×10 (Fantezie cu X), în care toate cuvintele conțin litera X, careu publicat în numărul din decembrie 2001 al revistei „Rebusache“ și apoi în „Evenimentul zilei“ din 9-10 martie 2002.

În domeniul artelor plastice, opera sa cuprinde lucrări de pictură și de sculptură (xilogravură). Unele xilogravuri sunt realizate după caricaturi ale actorului Horațiu Mălăele. A avut expoziții personale de xilogravură în România – la Timișoara, Reșița, Vermeș și București – și în străinătate, la Graz, Nürnberg, Stuttgart, Budapesta, Praga, Gyula. De menționat că la Timișoara, Budapesta și Praga a fost prezent și actorul Horațiu Mălăele. A participat la expoziții de grup la Bocșa, Reșița și Macea. Are lucrări expuse în muzee – Macea, Timișoara, mănăstiri – Bocșa Vasiova, Augsburg, și în colecții particulare din Germania, S.U.A., Canada, Elveția, Anglia și România.

În data de 7 iunie 2013 s-a inaugurat Muzeul „A. Gyuris“, într-o sală a Căminului Cultural din comuna Vermeș, localitatea sa natală.

Din anul 2012 este membru al Ligii Scriitorilor din România.
A prefaţat o serie de cărţi, dintre care amintesc volumele poetului bocșean  Claudius Myron Ișfan, pe care le publică pe cheltuială proprie: „Pe urmele zânei albastre” (Iași: TipoMoldova, 2013); „Poesis” (București: Editura „ePublisher”, 2014);   „Pe urmele zânei albastre”: reproduceri ale paginilor manuscris (Tunari: „Centrul pentru Cultură, Istorie şi Educaţie”, 2014) și „Poezii” (Târgoviște: Singur, 2015).

 A debutat editorial în anul 1999 cu volumul de versuri „Strigăt fără Ecou“ (Editura Marineasa, Timișoara, 1999), semnează volume de proză și interviuri și îl găsim în câteva antologii contemporane apărute în țară și străinătate.

Volume: Strigăt fără ecou. Timişoara: Marineasa, 1999; Rebus… restituiri. Reşiţa: Modus PH, 1999; Rebus… restituiri. reeditare. Ausburg: Fundaţia Gyuris, 2012;  Adalbert Gyuris şi xilogravurile sale. Königsbrun: Galateea, 2005; Casiana Nemeth printre… stele. Augsburg: Fundaţia Gyuris, 2005; Adalbert Gyuris – expoziţii personale şi de grup. Augsburg: Fundaţia Gyuris, 2006; Collected Whispers (Şoapte adunate). The International Library of  Poetry U.S.A. 2008, Howard Ely Editor; Cuvântul în timp: antologie de poezie, proză  şi eseistică.- Cluj-Napoca: Grinta, 2011; Cântece fără sfârşit. Ausburg: Fundaţia Gyuris, 2012; Cuvântul ca o pradă: antologie de poezie şi proză a cenaclului literar online „Noduri şi semne”. ASPRA, Galaţi: InfoRapArt, 2012; Întâlniri cu destine: interviuri. Cluj-Napoca: Grinta, 2012; Întâlniri cu destine II: interviuri. Cluj-Napoca: Grinta, 2013; Călător prin timp.- Iași: TipoMoldova, 2013 (Opera Omnia. Proză scurtă contemporană) Cu pluta pe Mureș și alte drumeții: însemnări de călătorie.- București: eLiteratura, 2013; Întâmplări: nuvele.- Târgoviște: Singur, 2015; Izgar: satul copilăriei mele.- Târgoviște: Singur, 2016; Tangențe. Autografe și poveștile lor.- București: eLiteratura, 2019;  Doar trei cuvinte.- Kiev, 2021(Ediție bilingvă); Doar trei cuvinte.- Pristhina, 2021(Ediție bilingvă); Doar trei cuvinte.- Vârșeț, 2021 (Ediție bilingvă); Doar trei cuvinte: versuri.- București: eLiteratura, 2021 (format liliput); Just 3 words: minimalist poetry.- London: Transylvanian Edition, 2022; Doar trei cuvinte= Csak három szó.- Gyula: Cronica, 2022;   Doar trei cuvinte. Exemplar tipărit la Asociația Nevăzătorilor din România, [2023]; Doar trei cuvinte=Numaj trin lava.- Slobozia: Pod peste suflete, 2023;  Vise în alb și negru: proză scurtă.- București: eLiteratura, 2023.   

Traducere din limba maghiară: György Spiró. Denunțare de spion: proză scurtă.- București: eLiteratura, 2019.

Referințe:  Întoarcerea numelui – oraşul Bocşa în timp./ Ioana Cioancăș.Reşiţa : Timpul, 1997;  Fals dicţionar de literatură bocşeană contemporană./ Dimitrie Costa.-Reşiţa: Timpul, 2001; Carte cu scriitori/ Dimitrie Costa.-Reşiţa: TIM, 2006; Cartea neagră a ceauşismului. România între anii 1965 – 1989/ Liviu Vălenaș.-. Bucureşti: Saeculum I.O., 2004; Personalităţi române şi faptele lor 1950 – 2000/ Constantin Toni Dârțu.-  Iaşi: Pim, 2008; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2000 – 2009/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2009 (Bocșa – istorie și cultură); Cărăşeni de neuitat XII/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă.- Timişoara: Eurostampa, 2011; Cărăşeni de neuitat XV/ Petru Ciurea şi Constantin Falcă.- Timişoara: Eurostampa, 2012; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Șerban.-Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Prietenii mei rebusiștii: mic dicționar. Vol. II literele D-M/Virgil Aghiorghiesei.- Iași: PIM, 2013; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2009 – 2013/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură); Gabriela Șerban. „Întâmplări” la Biblioteca „Tata Oancea” din Bocșa sub semnătura lui Adalbert Gyuris În: Bocșa culturală. Anul XVII, nr. 3 (94)/ 2016, p. 8-9; Panorama presei din Caraș-Severin/ Gheorghe Jurma.- Reșița: TIM, 2018; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2014 – 2018/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură); Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64); Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2019 – 2023/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2024 (Bocșa – istorie și cultură; 71); Bibliografia revistei „Reflex” 2015 – 2020/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2024 ș.a.

Adalbert Gyuris a avut suflet de artist, a ars pentru cultură, pentru artă, pentru carte, a avut multiple preocupări literar-artistice, a lăsat în urma sa lucrări interesante realizate fie prin arta mânuirii dălții, fie prin arta mânuirii condeiului și … nu-mi vine să cred că scriu despre el la trecut!

Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească!

Sincere condoleațe familiei!

 Gabriela Șerban și echipa „Bocșa culturală”

 

Sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști filiala Caraș Severin, UZPR , Clubul presei, condus de Dorina Sgaverdia, în colaborare cu Editura Tim și Banat Media organizează marți 25 februarie începând cu ora 16.30, la TIME, în Reșița o manifestare ce pune în discuție rolul și locul televiziunii în contextul actual. În luna februarie Banat TV, singura televiziune locală din județul Caraș Severin a împlinit 20 de ani de la lansare.

În cadrul manifestării se vor prezenta aspecte din istoria televiziunii locale, începuturi, provocări, perspective. Vor vorbi Lucian Dunăreanu, managerul Banat Media timp de 15 ani,

Cornelia Dunăreanu , redactor șef BANAT TV și realizator de emisiuni, Daniel Botgros, ziarist și scriitor, realizatorul emisiunii DINCOLO DE APARENȚE, Dan Liuț , realizatorul emisiunii LA ZILE DE SĂRBĂTOARE. Tot în cadrul acestui eveniment un capitol aparte îl va avea prelegerea susținută de conferențiarul universitar doctor, Ileana Rotaru, cadru didactic al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării a Universitatea de Vest din Timișoara legată de provocările la care este supusă media în epocat Inteligenței Artificiale. Trăim într-o perioadă a provocărilor, iar presa și mai ales presa tradițională trece prin transformări majore în era digitală și în contextul intern și internațional actual, așa că evenimentul este unul inedit și unic în peisajul socio-cultural local.

Moderator al manifestării este ziarista și scriitoarea, Dorina Sgaverdia.
Intrarea este liberă.

Cornelia Dunăreanu

Jandarmii montani sunt alături de iubitorii sporturilor de iarnă, pregătiți să acorde sprijin persoanelor aflate în dificultate, dar și să intervină atât în situații de urgență, cât şi în cazul constatării unor abateri de la normele legale.

Jandarmii montani vor fi alături de turiști pe parcursul întregului sfârșit de săptămână în toate stațiunile și pe toate traseele turistice montane din județ.

În vederea prevenirii accidentelor în zonele montane sau a limitării efectelor în cazul producerii acestora – ne spunea căpitan Murguleț Denis Luiza (foto) în calitatea sa de persoană de contact – venim în întâmpinarea turiștilor cu următoarele recomandări:

• informați-vă asupra itinerariului propus, gradului de dificultate, starea vremii, condițiile climatice locale, și, foarte important, asupra stării de funcționare a mijloacelor de transport pe cablu;
• plecați la munte doar cu echipament adecvat sezonului;
• nu riscaţi să plecaţi singuri la drum şi alegeţi traseele în funcţie de pregătirea fizică, tehnică şi psihică a celui mai slab din grup, iar în cazul apariției dificultăților pe traseu sau a înrăutățirii vremii, retrageți-vă la cea mai apropiată cabană;
• evitați consumul de băuturi alcoolice înainte sau în timpul practicării sporturilor montane sau a drumețiilor;
• nu deteriorați amenajările turistice, marcajele sau indicatoarele;
• asigurați-vă că acumulatorul telefonului mobil este încărcat, astfel încât să puteți avea legături în situații de urgență;
• respectați măsurile impuse de autorități și organizatori, pe pârtie și în stațiune.

Dacă vă aflați într-o situație de risc sau sunteți martorii unor fapte de natură antisocială, puteți solicita sprijinul celui mai apropiat echipaj de jandarmi direct sau prin intermediul numărului unic de urgență 112, specificând, pe cât posibil, datele de identificare ale persoanei care anunţă, ce s-a întâmplat, câte persoane au nevoie de ajutor, unde sunt persoanele aflate în dificultate și când s-a produs accidentul.

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

Recent, polițiștii hunedoreni au desfășurat o reușită acțiune preventivă la nivelul întregului județ, având ca scop combaterea delincvenței juvenile și reducerea riscului de victimizare a minorilor. Controalele – după cum susținea comisarul șef Nițu Bogdan Gabriel – au vizat atât unitățile de învățământ, cât și zonele din proximitatea acestora, inclusiv societățile comerciale frecventate de elevi.

În urma verificărilor, trei elevi au fost identificați absentând de la cursuri, iar polițiștii Biroului Siguranța Școlară au desfășurat activități de instruire și consiliere în rândul acestora. De asemenea, polițiștii au organizat 58 de activități preventive, la care au participat peste  1.670 de beneficiari, și 6 întâlniri tematice cu directorii unităților școlare, pentru a întări măsurile de siguranță.

Pentru a asigura un mediu cât mai sigur, 15 agenți de pază și 108 agenți economici au fost instruiți cu privire la responsabilitățile pe care le au în raport cu elevii și respectarea legislației în vigoare (în special interdicția de a comercializa minorilor alcool, tutun sau băuturi energizante).

În urma verificărilor, au fost aplicate 5 sancțiuni contravenționale: 4 amenzi conform OUG 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, o amendă în baza Legii 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe, valoarea totală a sancțiunilor fiind de 20.000 de lei, iar 256 de lei (sumă nefiscalizată) au fost confiscați.

La această acțiune au participat 93 de polițiști, 14 jandarmi și 12 polițiști locali, care și-au concentrat eforturile pentru a asigura un climat de siguranță în unitățile școlare și în zonele din jurul acestora. Acțiunile preventive vor continua și în perioada următoare, pentru a combate absenteismul școlar și a reduce riscurile asociate delincvenței juvenile.

 

Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

 

„A vorbi despre limba română este ca o duminică.

 Limba română este patria mea.

De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte,

 de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune,

 de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte,

de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte.”

 (Nichita Stănescu)

 

În fiecare comunitate există oameni care cred în profesia lor, care nu se mulțumesc cu sintagma „merge și așa” și care aspiră mereu și mereu la mai bine, la mai bun pentru societate, pentru orașul în care trăiesc și pentru cei care-i înconjoară.

Astfel de oameni sunt și dascălii! Învățătorii și profesorii cu vocație. Cei care ard pentru educație și pentru cultură. Cei care împart cu generozitate din lumina lor celor dornici de a primi lumină.

Ca slujitor al culturii, afirm cu tărie că este minunat să avem alături profesori dedicați, cu vocație, care au înnobilat sistemul educativ la vremea lor și care, după retragerea de la catedră, continuă să mențină legătura cu instituțiile școlare și de cultură, în beneficiul tinerilor elevi, dar și al tinerilor dascăli care, astfel, au imensa șansă de a beneficia de veritabili mentori în formarea lor.

Doamna prof. Stela Boulescu este unul dintre acești dascăli model, este o fostă profesoară cu merite incontestabile atât pe tărâm educațioanal, cât și cultural.

Pentru Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” întâlnirea cu prof. Stela Boulescu a fost o binecuvântare, iar prietenia cu această Doamnă a adus strălucirea de care avea nevoie această instituție a cărții, a înfrumusețat și a diversificat actul cultural desfășurat sub cupola bibliotecii.

Tineri de ieri și de azi rămân cu frumoase amintiri legate de carte și bibliotecă datorită acestui dascăl inimos și dedicat, pentru care activitatea culturală nu a fost nicicând o corvoadă, ci, dimpotrivă, a însemnat un dar neprețuit venit din partea unor oameni cu suflet mare: bibliotecari, scriitori, editori, artiști etc.

Delicată și discretă, Steluța Boulescu își dăruiește și astăzi din timp și din talent celorlalți, și, chiar dacă nu mai lucrează la catedră, menține o anume activitate cultural-educațională prin biblioteca publică. Participă la evenimente culturale ori de câte ori îi este posibil, iar atunci când este solicitată, le destăinuie tinerilor Centrului catehetic „Vasiova” din frumusețea și dificultatea limbii române; este prefațatorul unor volume apărute în seria „Bocșa, istorie și cultură”; este președintele juriului în cadrul Concursului Județean de Creații Literar-Artistice „Gânduri către Dumnezeu” încă de la prima ediție (adică de 17 ani); contribuie, în mod voluntar, cu articole importante în paginile revistei „Bocșa culturală” încă de la începuturile acesteia și, de aproximativ 20 de ani, susține rubrica „Să vorbim corect românește”, rubrică din care au luat naștere două volume important: Să vorbim corect românește!.- Reșița: TIM, 2019 (Bocșa – istorie și cultură; 46) și Să vorbim corect românește!.- Reșița: TIM, 2024 (Bocșa – istorie și cultură; 69)

Stela Boulescu s-a născut în 24 februarie 1958 la Bocşa, jud. Caraş-Severin, într-o familie de intelectuali. Este absolventă a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Timişoara (1982). Seriozitatea şi corectitudinea cu care și-a desfășurat activitatea în perioada de profesorat, rezultatele bune obţinute de elevii săi, dar și activitatea extrașcolară, o plasează între dascălii de frunte ai oraşului Bocşa. Este un apropiat colaborator al bibliotecii bocşene, o dragă prietenă a cărții și acelor care slujesc, într-un fel sau altul, pe tărâm cultural. Cu pasiune, a regizat și coordonat piese de teatru şi montaje literare prezentate de către elevi cu prilejul unor manifestări culturale: Nichita Stănescu, Mihai Eminescu, I. L. Caragiale; a descoperit şi stimulat tinere talente propunându-le lucrările pentru publicare.

 De când s-a retras de la catedră, Stela Boulescu alocă timp și pasiunii sale pentru croșetat: confecționează, cu deosebit talent și cu migală, adevărate obiecte de artă handmade, pe care, apoi, le dăruiește prietenilor. Adesea, în prag de importante sărbători, la sediul bibliotecii sunt organizate miniexpoziții de handmade-uri realizate de draga noastră prietenă, Steluța Boulescu.

Despre prof. Stela Boulescu și activitatea sa găsim referințe în:  Bocşa culturală. An. XI. Nr. 1 (68)/ 2010; Cărăşeni de neuitat XVIII. / Petru Ciurea şi Constantin Falcă.- Timişoara: Eurostampa, 2012; Biblioteca, între datorie și pasiune. 60 de ani de lectură și bibliotecă publică la Bocșa/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2013 (Bocșa- istorie și cultură; 30); Dascăli bocșeni prezentați de Gabriela Șerban În: Dascăli bănățeni de ieri și de azi/ coord. Nicoleta Marcu.- Reșița: Editura Gheorghe Magas, 2019; Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64), dar și în cele două volume semnate Stela Boulescu – „Să vorbim corect românește!”.

Iată că astăzi, la ceas aniversar, dorim să-i aducem un modest omagiu acestei Doamne care, prin activitatea sa, ne învață în continuare limba română și limba omeniei! Dorim să-i transmitem alese gânduri de sănătate și bucurii și să-i mulțumim că ne este și că îi suntem!

Mulțumim, Doamnă Profesoară Stela Boulescu! Mulțumim, dragă prietenă, Steluța! Fie-le, tuturor, de ajutor aceste „lecții” de dincolo de catedră, fiindcă limba noastră, atât de frumoasă, merită a fi iubită și vorbită corect și pe-ndelete! Îl rugăm pe bunul Dumnezeu să-ți dăruiască sănătate și putere, să ne bucurăm împreună de multe proiecte valoroase!

La mulți ani!

 

24 februarie 2025, ora 17.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Fășang 2025.

Expoziție de fotografii din arhiva Asociației pentru Păstrarea și Promovarea Tradițiilor Germane „Dirndl und Lederhosen” Celnic / Anina.

 

27 februarie 2025, ora 12.00, galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:

Fășang 2025. Expoziția „Carnavalul Culorilor” (ediția a XVII-a): Doina și Gustav Hlinka (coordonatori ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” din cadrul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Reșița).

 

27 februarie 2025, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Expoziție de artă plastică semnată Viorica Ana Farkas, la ceas aniversar.

 

28 februarie 2025, ora 16.00, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:

De Mărțișor, o întâlnire cu arta, cu poezia și cu muzica (ediția a IV-a).

Expoziție de artă plastică a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” din cadrul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Reșița (coordonatori: Doina și Gustav Hlinka). Expun: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Elena Ghinaci, Flavia Beatrice Grădinaru, Doina Hlinka, Eleonora Hoduț, Gabriela Surugiu, Maria Tudur și Tatiana Țibru.

Expoziția „Miniaturi domestice de primăvară” cu Nicoleta Liliana Bălan, Sonia Blejenar, Aurora David, Marianne Florea, Ecaterina Trebel, Camelia Tasici, Carmen Tudosie și Elena Vlădescu.

Poezii dedicate lunii martie, în interpretarea Danei Antoaneta Bălănescu.

Împreună cu Corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), cu Grupul muzical „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca), cu Marianne & Petru Chirilovici și cu Grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

1 martie 2025, orele 18.30 – 24.30, Restaurantul „Dușan și Fiul Sud”, Calea Lupacului Reșița:

Fășang 2025.

Tradiționalul mare bal mascat de Fășang (a 33-a ediție).

Program cultural: Formațiile de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ Reșița – copii & adulți (coordonatori: Marianne & Nelu Florea), „Banater Kranz” Timișoara și „Edelweiß = Floare de colț“ Deta (coordonatori: Elena & Gerhart Șamanțu).

Parada măștilor și premierea celor mai bune măști pentru copii și adulți.

 

3 martie 2025, ora 16.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Sub semnul lunii lui Mărțișor…

Expoziția de artă plastică Livia Frunză: „Florile sufletului“.

Concert de romanțe cu prof. Elena Cozâltea; acompaniament muzical: Angela Kovács;

Incursiuni muzicale cu elevii clasei de canto a prof. Cornelia Balogh-Remelei, Liceul de Arte „Sabin Păuța” Reșița. Acompaniament la pian: prof. Lorand Gabriel Balogh-Remelei.

 

3 martie 2025, ora 17.00, sediul Forumului German Reșița (str. Oituz, 6):

Fășang 2025.

Sărbătoarea gogoșilor, pentru copii.

 

4 martie 2025, ora 16.30, sediul Forumului German Reșița (str. Oituz, 6):

Ultima manifestare de Fășang – 2025: Sărbătoarea gogoșilor, pentru adulți. Împreună cu Corul „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), cu Grupul muzical „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca), cu Marianne & Petru Chirilovici și cu Grupul muzical „Resicza“ (coordonator: Iuliu Fazakas).

 

 

Programm für die Zeitspanne 24. Februar – 4. März 2025:

 

24. Februar 2025, 17:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Foto-Ausstellung aus dem Archiv des Vereins „Dirndl und Lederhosen“ aus Tschelnik / Anina.

 

27. Februar 2025, 12:00 Uhr, Galerie der Kreisbehörde für Kultur Karasch-Severin, Reschitza:

Fasching 2025. Ausstellung „Karneval der Farben“ (XVII. Auflage) der Künstler Doina und Gustav Hlinka (Koordinatoren des Malerei-Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“).

 

27. Februar 2025, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Kunstausstellung zum runden Geburtstag: Viorica Ana Farkas.

 

28. Februar 2025, 16:00 Uhr, „Frédéric Ozanam“-Sozialzentrum Reschitza:

„Künstlerische, literarische und musikalische Märzchen“ (IV. Auflage).

Kunstausstellung: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Elena Ghinaci, Flavia Beatrice Grădinaru, Doina Hlinka, Eleonora Hoduț, Gabriela Surugiu, Mariana Tudur und Tatiana Țibru.

Hausfrauenkunst mit Nicoleta Liliana Bălan, Sonia Blejenar, Aurora David, Mariane Florea, Ecaterina Trebel, Camelia Tasici, Carmen Tudosie und Elena Vlădescu.

Poetische Einlagen für den Monat März, in der Interpretation von Dana Antoaneta Bălănescu.

Mit dem „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea), mit der „Intermezzo“-Musikgruppe (Koordination: Lucian Duca), mit Marianne & Petru Chirilovici und mit der „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas).

 

1. März 2025, 18:30 – 24:30 Uhr, Restaurant „Duşan și Fiul Sud“ in der Lupaker-Straße in Reschitza:

Fasching 2025.

Großer Faschingsmaskenball (33. Auflage).

Kulturprogramm: die „Enzian“-Volkstanzgruppe Reschitza / Kinder & Erwachsene (Koordination: Marianne & Nelu Florea), der „Banater Kranz“ aus Temeswar und die „Edelweiß“-Volkstanzgruppe Detta (Koordination: Elena & Gerhart Șamanțu).

Maskenaufmarsch und Preiskrönung der besten Masken für Kinder und Erwachsene.

 

3. März 2025, 16:30 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:

Im Zeichen des Märzchen und des Internationalen Frauentags, des 8. März…

Kunstausstellung Livia Frunză (Reschitza): „Florile sufletului = Die Blumen der Seele“.

Romanzen-Nachmittag mit Elena Cozâltea, musikalische Begleitung: Angela Kovács.

Weitere musikalische Einlagen: Schüler des „Sabin Păuța”-Kunstlyzeums Reschitza, betreut von Cornelia & Lorand Gabriel Balogh-Remelei, Musiklehrer an der bevor genannten Schuleinrichtung.

 

3. März 2025, 17:00 Uhr, Forumssitz Reschitza (Oituz-Straße 6):

Fasching 2025.

Krapfenparty der Kinder und Jugendlichen.

 

4. März 2025, 16:30 Uhr, Forumssitz Reschitza (Oituz-Straße 6):

Letztfaschingsunterhaltung 2025: Krapfenparty der Erwachsenen. Mit dem „Franz Stürmer“-Chor Reschitza (Dirigentin: Elena Cozâltea), mit der „Intermezzo“-Musikgruppe (Koordination: Lucian Duca), mit Marianne & Petru Chirilovici und mit der „Resicza“-Musikgruppe (Koordination: Iuliu Fazakas).

 

Dacǎ pânǎ în prezent talentata autoare SIMONA MIHUŢIU ne-a obiṣnuit cu volume de prozǎ lungǎ sau scurtǎ, versuri , eseuri  ṣi diverse articole, iatǎ cǎ asistǎm  acum la un  debut pe cât de inedit pe atât de spectaculos într-un domeniu nou.

Scriitoarea Simona Mihuțiu  marcheazǎ în agenda  sa personalǎ încǎ un succes  notabil prin abordarea unui nou gen literar ṣi anume piesa de teatru SF, un domeniu pe care reuseṣte sǎ îl stapâneascǎ cu mare uṣurințǎ ṣi naturalețe fiind parcǎ fǎcute una pentru cealaltǎ.

Piesa de teatru ”Speranța nu urcǎ niciodatǎ cu liftul” depǎṣeṣte domeniul strict al SF ului (inimaginabil) îngemǎnându-se cu realitatea unui viitor probabil ṣi iminent  care ne înfricoṣeazǎ  pe toți în mare mǎsurǎ.

Cunoscutǎ ṣi respectatǎ de  colegii de breaslǎ ṣi de cititori  pentru opiniile sale  drepte, verticale ṣi  fiind o înverṣunatǎ apǎrǎtoare a demnitǎții umane  ṣi a salvǎrii umanitǎții ,  autoarea Simona Mihuțiu doreṣte sǎ atragǎ atenția cititorilor asupra  realitǎții în care ne aflǎm ṣi a  prǎpastiei  în care urmeazǎ sǎ cǎdem prin robotizarea acceleratǎ ṣi transhumanism, chiar ṣi  prin subiectul ales al  aceastei piese de teatru.

Citind cartea de la un capǎt la altul  inclusiv recenziile ṣi impresiile  care s-au scris despre aceastǎ  carte, nu doresc sǎ mai povestesc ṣi eu  întreaga piesǎ, lǎsând aceastǎ plǎcere sǎ fie descoperitǎ de cititor, dar voi evidenția  câteva aspecte  care m-au impresionat. 

Piesa de teatru ”Speranța nu urcǎ niciodatǎ cu liftul” a Simonei Mihuțiu semnaleazǎ ṣi explicǎ cititorului povestea viitorului iminent  printr-o radiografie clarǎ , prin punerea în scenǎ a fiecǎreia din cele  trei pǎrți  în 7  scene bine detaliate fiecare. Conflictul prezentat  aici  dintre uman ṣi robot ne trage un semnal de  alarmǎ cǎ ne  aflǎm mai aproape ca niciodatǎ de acea  linie ce  separǎ realul de ireal, posibilul de imposibil ṣi ordinea de haos.

Drept vorbind latura SF  nici nu  ne mai pare atât de fantasticǎ în ziua de azi mai degrabǎ profund dramaticǎ  prin pierderea sentimentelor ṣi a empatiei.Pânǎ ṣi lacrimi au fost fabricate roboților nu din dorința  de a exprima sentimente ci din dorința de a  copia cât mai bine omul  

Firul  narativ al textului dramatic se desfaṣoarǎ între dramǎ ṣi comic, pe alocuri cu dialoguri spumoase cu un voit accent satiric spre deliciul cititorului.

Faptul cǎ scriitoarea Simona Mihuțiu  este  de profesie medic  ii  dǎ acesteia  un bilet în fațǎ  la abordarea unor teme medicale care prin detaliile medicale  oferite  dau veridicitate  poveṣtii.

Autoarea pune degetul pe ranǎ  ṣi abordeazǎ  tematica  seniorilor  care ajunṣi la vârsta a treia  necesitǎ îngrijire medicalǎ permanentǎ, multǎ  rǎbdare ṣi  empatie. Cu un sens al realitǎții care e de-a dreptul dureros  Simona Mihuțiu releveazǎ comportamentul  mai puțin elegant  al unei persoane în varstǎ  care nu mai aṣteaptǎ nimic de la viațǎ, cǎreia  singurǎtatea  ṣi  suferința i-au  împietrit finețea ṣi rǎbdarea, fiind teribil de frustratǎ de situația  fǎrǎ scǎpare în care se aflǎ.

Lipsa personalului, a mâinii de lucru care sǎ îngrijeascǎ bǎtrâni  este una realǎ  in România iar înlocuirea acestora cu roboți este foarte probabilǎ  într-un viitor  mult mai apropiat decât am crede.

Schimbarea scǎrii  valorilor, scoaterea din uz a empatiei ṣi a sentimentelor  sunt vizibile peste tot  în viața de zi cu zi, inclusiv în relația  copii ṣi pǎrinți, angajatori ṣi angajați, etc Pǎrinții  trǎiesc  drama singurǎtǎții  iar copiii au devenit ei înṣiṣi roboți ai vieții, dezrǎdǎcinați globali  care nu mai  au sensibilitǎți.

Drama realitǎții este frumos îndulcitǎ de dialogurile dintre om ṣi robot  care te fac sǎ zâmbeṣti  prin folosirea sensurilor proprii ale cuvintelor.

Autoarea  evidențiazǎ  diferențele dintre uman ṣi robot punând un accent deosebit pe faptul cǎ nici aceṣtia din urmǎ  nu sunt veṣnici ajungând la fiare vechi. Iar dacǎ teribilul ”etern” dispare din ecuație ṣi totul are o duratǎ de viațǎ  ṣi un termen de expirare inclusiv roboții, se pune întrebarea  de ce sǎ vrem cu atâta râvnǎ  sǎ renunțǎm la  sentimente, la umanism ṣi  la  trǎirile reale?Nu-i pǎcat sǎ ne auto distrugem  umanitatea?

Scǎparea de drama vieții prin moarte ca soluție ultimǎ m-a impresionat peste mǎsurǎ, este realǎ din pǎcate pentru multǎ lume ṣi auzim acest lucru  tot mai des.

Din fericire povestea acestei piese de teatru  se terminǎ cu gustul speranței pe buze, lǎsând sǎ se înțeleagǎ cǎ pânǎ ṣi roboții  pot  fi umanizați iar forța ṣi voința Celui de Sus este în fapt cea care conduce totul iar El  are întotdeauna ultimul cuvânt.

Subiectul  acestei piese de teatru  ascunde adevǎruri  dure care ar trebui sǎ ne punǎ pe gânduri pe fiecare dintre noi. Felicitǎri  autoarei pentru încǎ o realizare de exceptie!

Mihaela CD  

 

 

 

Scriitorul Marcu Mihail Deleanu este unul dintre prietenii și colaboratorii vechi ai Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” din Bocșa, este unul dintre cercetătorii evenimentelor și faptelor de cultură desfășurate la biblioteca bocșană, este „Peștele” atât de drag „Vărsătorilor” scriitori bănățeni!

Prozator, filolog, traducător, editor. S-a născut la 21 februarie 1940 în satul Boiu, comuna Albești, județul Mureș. Doctor în filologie  din 1977; cercetător la sectorul de lingvistică  a Academiei Române, deținător al numeroase funcții pe tărâm cultural.

Debut literar în presă în 1980 în revista ”Orizont”, cu schița „Țaizăru”. Debutează în volum cu „Acvariul de nisip”, proză scurtă, Timișoara: editura Facla, 1983.

Colaborează la reviste importante de cultură și literatură („Orizont”, „Flamura”, „Semenicul”, „Reflex” etc.) și desfășoară o importantă activitate de cercetare filologică. Membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1990.

Volume publicate:”Acvariul de nisip”. Timișoara: Facla, 1983; ”Baraj”. Cluj Napoca: Dacia, 1985; ”Zodia berbecului”. Cluj Napoca: Dacia, 1987; ”Un deceniu de tipărituri (1968-1978)”. Reșița, 1978; ”Glasul pământului. Stilistica motivului în proza literară”. Timișoara: Facla, 1981; ”Studii de stilistică”. Reșița: Timpul, 1999; Reșița filologică. Reșița. Timpul, 1999; ”Manuscrisul de la Prigor”(1879 – 1880) comentariu lingvistic și juridic-administrativ. Reșița: ”Eftimie Murgu”, 2005; ”Academicianul Simeon Mangiuca (1831 -1890). Reșița: Timpul, 2002; Memorial istoric și etnolingvistic. Grai, obiceiuri și folclor din Boiu. Ed. a II-a, cu adăugiri. Reșița: Timpul, 2004; ”Gustav Weigand și bănățenii”. Reșița: TIM, 2005; ”Memorial etnofolcloric. 3 volume. Reșița: TIM, 2008; ”Memorial, documente și studii despre George Cătană”. Reșița: TIM, 2011; ”Izvoare și preocupări dialectale în Banat. 1. Restituiri.” Prefață de Crișu Dascălu. Timișoara: David Press Print, 2012 (Biblioteca Banatica; 19); ”Sânzienele. Zâne și flori de leac”. Reșița: TIM, 2013;  ”Cronica Nopților de Sânziene” Marga 2006 – 2012. Reșița: TIM, 2013 (în colaborare cu Gh. Jurma și Nicolae Preda); ”Literatura dialectală din Banat”. Prefață de Crișu Dascălu. Timișoara: David Press Print, 2014;  Poveste de iubire din alt veac – jurnal epistolar. (coautor). București: Palimpsest, 2016;  Memorial literar. Fragmente de istorie măruntă. Reșița: TIM, 2018;  Singurătatea inorogului. Zece pre-texte pentru un roman. Reșița: TIM, 2018; Memorial cultural. Vol. 1: Exercițiu de supraviețuire în pandemie cu Titus Crișciu. Reșița: TIM, 2020;  Memorial cultural. Vol. 2: Texte și contexte. Reșița: TIM, 2021;

          Referințe: Mic dicționar al personalităților culturale din Caraș-Severin/ realiz. Gh. Jurma. Reșița, 1976; Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin/ Victoria Bitte, Tiberiu Chiș, Nicolae Sârbu. Reșița: Timpul, 1998; Dicționarul general al literaturii române. București, 2004; În căutarea timpului-poveste/ Ionel Bota. Reșița: Timpul, 2004; Dicționar al scriitorilor din Banat. Timișoara, 2005; Bibliografia revistei „Bocșa culturală” (2000 – 2009)/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2009 (Bocșa – istorie și cultură); „Marcu Mihail Deleanu – Dor nestins” volum aniversar coordonat de Gh. Popovici și Dorina Chiș-Toia, Timișoara: Mirton, 2010; Catalogul cărților cu autograf la Biblioteca „Tata Oancea” Bocșa/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2010 (Bocșa – istorie și cultură); Bibliografia revistei „Bocșa culturală” (2009 – 2013)/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2014 (Bocșa – istorie și cultură); Literatura Banatului. Istorie, personalități, contexte/ Cornel Ungureanu.- Timișoara: Brumar, 2015; Bibliografia revistei „Reflex” (2000 – 2014)/ Gabriela Șerban.- Timișoara: Marineasa, 2015; Enciclopedia Banatului. Literatura. Timișoara: David Press Print, 2016; Catalogul cărților cu autograf la Biblioteca „Tata Oancea” Bocșa Vol. 2./ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2017 (Bocșa – istorie și cultură); Banat. Miscellanea musicologica/ Constantin-Tufan Stan.- Timișoara: Eurostampa, 2018; Catalogul cărților cu autograf la Biblioteca „Tata Oancea” Bocșa. Vol. 3/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2020 (Bocșa – istorie și cultură); Bibliografia revistei „Bocșa culturală” (2019 – 2023)/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2024 (Bocșa – istorie și cultură; 71); Bibliografia revistei „Reflex” 2015 – 2020/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2024etc.

          Când vorbim despre Marcu Mihail Deleanu și ne referim la orașul Bocșa trebuie să remarcăm contribuția acestuia în promovarea unor scriitori importanți precum Petru Encoveti Oance (Tata Oancea) și Zahara Onel Stanzel.

          În anul 1970 Marcu Mihail Deleanu împreună cu Iosif Scherfer  întocmeau o Antologie intitulată „Anotimpuri”, care cuprinde lucrări literare semnate de Petru E. Oancea (Tata Oancea)[1]. Este un volum important, apărut la Reșița sub egida Casei Creației Populare, un volum care a fost reeditat în anul 2013, tot prin grija lui Marcu Mihail Deleanu, la editura timișoreană David Press Print.

          Referitor la doamna prof. Stanzel, fosta directoare a Casei Pionierului din Bocșa, aceasta este o talentată și sensibilă mânuitoare a condeiului, fapt remarcat de Marcu Mihail Deleanu. La îndemnul și încurajările acestuia, în anul 2017 Zahara Onel Stanzel debutează editorial cu volumul de versuri Mă ascund în cuvânt (Reșița: TIM, 2017), volum îngrijit de Gheorghe Jurma și Marcu Mihail Deleanu, cel care o și intervievează pe autoare, acest dialog constituind Postfața cărții. În anul 2019 doamnei Stanzel îi apare cel de-al doilea volum de versuri intitulat Lumi în amurg. (Reșița: TIM, 2019), iar în anul 2022 vede lumina tiparului volumul O plasă de vise (Reșița: TIM, 2022). Toate aceste cărți apar prin grija scriitorului Marcu Mihail Deleanu.

Astăzi, Marcu Mihail Deleanu se află la ceas aniversar – 85!

          Despre acest important scriitor, despre această personalitate a Banatului s-ar putea scrie foarte mult și, cu siguranță, în timp, cu toții ne vom apleca mai atent spre lucrările  acestui valoros cercetător!

Îi dorim scriitorului Marcu Mihail Deleanu zile senine și fericite și putere de muncă pentru a ne fi în continuare alături în noi proiecte importante pentru Bocșa și pentru Banat.

La mulți ani, maestre Marcu Mihail Deleanu!

 

---

[1]  Prin grija scriitorului Marcu Mihail Deleanu, exemplarul primit de acesta de la Tata Oancea cu dedicație se află în fondul de documente speciale al Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa. Este un volum important care conține consemnări olografe: cea a lui Tata Oancea pentru Marcu Mihail Deleanu și cea a lui Marcu Mihail Deleanu pentru Biblioteca din Bocșa cu ocazia primirii numelui „Tata Oancea” (14 nov. 1992);