6 iunie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).
Expoziție: „Monument și evanescență“, autor: arh. Ioana Mihăiescu, Reșița.
6. Juni 2025, 17.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).
Kunst- und Architekturausstellung Dipl.-Arch. Ioana Mihăiescu (Reschitza).
De curând, la Editura TIM din Reșița, a văzut lumina tiparului un nou volum de versuri sub semnătura Zaharei Onel Stanzel, doamna de poveste a Bocșei, cunoscută ca excepțional dascăl și harnic manager cultural al anilor 1970-1990. Cartea se numește„Poarta timpului sau Val tulbure, timpul”[1] și cuprinde 75 de poeme sincere, nostalgice, melancolice, clasice.
Doamna prof. Stanzel este o talentată și sensibilă mânuitoare a condeiului. Astfel, în anul 2017 debutează editorial cu volumul de versuri Mă ascund în cuvânt (Reșița: TIM, 2017), volum îngrijit de Gheorghe Jurma și Marcu Mihail Deleanu, cel care o și intervievează pe autoare, acest dialog constituind Postfața cărții; În anul 2019 îi apare cel de-al doilea volum de versuri intitulat Lumi în amurg. (Reșița: TIM, 2019), iar în anul 2022 vede lumina tiparului volumul O plasă de vise (Reșița: TIM, 2022).
„Debutând târziu, la vârstele toamnei, Zahara Onel Stanzel a reușit să publice deja câteva cărți de poezie marcate de inevitabile melancolii bacoviene, dar și cu irizări optimiste, așa cum se poate observa și în noua sa carte așezată sub semnul Timpului.” scrie Gheorghe Jurma pe coperta IV-a a noii cărți.
Ca și în celelalte volume, autoarea atribuie fiecărei poezii un motto, un citat din lucrări de referință ale unor scriitori cunoscuți. De exemplu, poemele care dau titlul cărții au ca motto citate din Lucian Valea și Ion Pillat, doi importanți poeți români.
Zahara Onel Stanzel semnează în antologii precum Monografia Concursului Județean de Creații Literar-Artistice Gânduri către Dumnezeu/ coord. de Gabriela Șerban; apărut cu binecuvântarea PS Lucian, Episcopul Caransebeșului.- Reșița: TIM, 2022 (Bocșa – istorie și cultură; 61); Amintiri din secolul XX. Partea I 1934 – 1967/Victor Creangă.- Reșița: TIM, 2024 (Bocșa – istorie și cultură; 72), iar referințe găsim în: Ioan Kaleve. Eu însumi, întru mine…În: Bocșa culturală. Anul XXI, nr. 1 (108)/ 2020, p. 26 – 27; Gabriela Șerban, Doamna Stanzel, o doamnă de poveste! În: Bocșa culturală. Anul XXIII, nr. 1 (116)/ 2022, p. 16 – 19; Bocșa, un oraș ca o poveste. Vol. 2: Oameni, locuri, fapte din Bocșa de ieri și de azi/ Gabriela Șerban, Reșița: TIM, 2023 (Bocșa, istorie și cultură; 64); Bibliografia revistei „Bocșa culturală” 2019 – 2023/ Gabriela Șerban.- Reșița: TIM, 2024 (Bocșa – istorie și cultură; 71) .
Despre omul, dascălul și autoarea Zahara Onel Stanzel au scris Marcu Mihail Deleanu, Gheorghe Jurma, Gabriela Șerban, Ioan Kaleve și Titus Crișciu.
De altfel, volumul „Poarta timpului sau Val tulbure, timpul” a apărut la începutul anului 2025, în seria „Bocșa – istorie și cultură; 66”, la finalul cărții găsindu-se un cuvânt aniversar dedicat Zaharei Stanzel la împlinirea celor 90 de ani (n. 30 ianuarie 1935). Odată cu apariția acestui nou volum, care marchează, într-un fel sau altul, cei 90 de ani de viață, doamna Zahara Stanzel ne dăruiește fărâme din acest Timp „care s-a dus ca un val tulbure”, dintr-un Timp „care pare că-și închide porțile”; iar scriitorul Gheorghe Jurma observă că „cu această nouă carte, Zahara Onel Stanzel oferă cititorilor (și sieși!) un nou buchet de frumuseți poetice și încredere în viață: «În magia dimineții privesc cerul albastru/ E cerul de acasă»”.
Un volum frumos, o carte frumoasă pe a cărei primă copertă se regăsește pictura „Mythos” a prof. Peter Kneipp, o carte care se deschide cu un citat sugeztiv din Shakespeare: „De nu lași nici o urmă, pieri stingher/ Și dulcele-ți lumini cu tine pier!”…
[1] Zahara Onel Stanzel. Poarta timpului sau Val tulbure, timpul – versuri. Reșița: TIM, 2025 (Bocșa- istorie și cultură; 66)
6 iunie 2025, ora 12.00, galeria Direcției Județene pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).
Dublă expoziție de artă plastică Maria Tudur & Gustav Hlinka, membri ai Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.
6. Juni 2025, 12:00 Uhr, Galerie der Kulturbehörde des Kreises Karasch-Severin, Reschitza:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).
Doppelte Kunstausstellung Maria Tudur & Gustav Hlinka, beide Mitglieder des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza”.
…astfel s-a intitulat expoziția de pictură purtând semnătura lui NIK Potocean, expoziție vernisată miercuri, 4 iunie 2025, la sediul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” Bocșa.
Pe simeze au fost expuse lucrări care reprezintă imagini dintr-un oraș vechi și unul nou, imagini de ieri și de azi au conturat frumos o Bocșă istorică, un loc cu trecut valoros și cu un prezent încurajator, menit transformărilor pentru un viitor al modernității și civilizației.
Bocșeanul Nicolae Potocean (NIK) a surprins în culoare peisaje din Bocșa – detalii de la Insula „Paradis”, Aleea cu Tei, Parcul Perscăruș etc. -; a surprins clădiri – Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, Școala de Piatră, Primăria Orașului Bocșa, Gara Vasiova etc.- dar și clădiri de patrimoniu, unele reproduse după fotografii vechi, altele actuale: detaliu pod peste Ieruga Gara CFR Bocșa Montană, Turn de alimentare furnal la Gara CFR Bocșa Montană, Cetatea (ieri și azi), Sinagoga etc. – precum și aspecte din diverse locuri – străzi, case, blocuri etc. Lucrări care și-ar putea găsi locul într-o carte-album, pagină de istorie și culoare.
Nicolae Potocean nu este la prima sa încercare de a contura un profil artistic al orașului Bocșa. Nu demult, au fost expuse în câteva expoziții publice lucrări reprezentative pentru viața spirituală a locului: biserici catolice, ortodoxe și greco-catolice din orașul Bocșa, dar și multe peisaje inspirate din mirifica natură care înfrumusețează localitatea.
Despre autor și despre lucrările sale au vorbit Gustav Hlinka (Reșița), Maria Tudur (Reșița), Gabriel Hoduț (Reșița), Camelia Tasici Iațco (Reșița/Germania), Mihai Chiper (Anina), Mircea Rămneanțu (Bocșa), dar și cei doi organizatori: Gabriela Șerban și Erwin Josef Țigla. Cuvântul de final l-a avut, evident, artistul – Nicolae Potocean (NIK).
Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa, în parteneriat cu Centrul German „Alexander Tietz” Reșița și inclus în proiectul „Luna iunie, luna expozițiilor” ed. a XVIII-a 2025, și cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Bocșa, al primarului Mirel Patriciu Pascu.
Biblioteca bocșană desfășoară o rodnică și frumoasă colaborare cu Centrul German „Alexander Tietz” Reșița și Forumul Democratic al Germanilor Caraș-Severin, astfel că evenimentele cultural-artistice și spirituale organizate împreună sunt multe și veritabile. În cadrul acestor nuclee de cultură își desfășoară activitatea Cercul de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”, coordonat de Gustav și Doina Hlinka, iar membrii acestui cerc sunt foarte activi și talentați, primindu-l în mijlocul lor și pe bocșeanul Nicolae Potocean. Iată că, tradiționala colaborare culturală Bocșa-Reșița continuă, se menține și, evident, se intensifică!
5 iunie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Prezentare de carte: Adrian Dinu Rachieru, „Puzzle banatic”, Editura „Junimea” Iași, 2025.
5. Juni 2025, 17.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Buchpräsentation: Adrian Dinu Rachieru, „Puzzle banatic” (= „Banater Rätsel“), Verlag „Junimea” Jassy, 2025.
La Deva, s-a încheiat Săptămâna Prevenirii Criminalității, printr-un eveniment de amploare care a reunit sute de copii, cadre didactice și reprezentanți ai structurilor de ordine și siguranță publică. Evenimentul a oferit celor mici oportunitatea unică de a interacționa direct cu polițiști din structuri operative – acțiuni speciale, criminalistică, ordine publică, poliție rutieră, Biroul Siguranță Școlară, precum și din cadrul Compartimentului de Analiză și Prevenire a Criminalității.
La eveniment au fost prezenți și partenerii instituționali, alături de care polițiștii se află zilnic în slujba cetățeanului: Inspectoratul Județean de Jandarmi „Decebal” Hunedoara, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență „Iancu de Hunedoara”, Direcția Generală Anticorupție, Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane, Crucea Roșie și Salvamont.
În cadrul manifestării, au fost premiați câștigătorii concursului de creație „Copilărie în siguranță”, competiție în care elevii au fost provocați să se exprime artistic prin scrisori adresate polițiștilor, fotografii sau videoclipuri ce reflectă viziunea lor asupra unui mediu școlar sigur, protejat de oamenii legii. Creativitatea, empatia și spiritul civic al participanților ne-au demonstrat, încă o dată, cât de importante sunt educația preventivă și parteneriatul cu tinerii.
Acțiunea – după cum susținea Comisarul șef, NIȚU Bogdan Gabriel, (foto) purtător de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean Hunedoara – a reprezentat punctul culminant al celor patru zile de activități preventive desfășurate în mai multe localități din județul Hunedoara. În această perioadă, polițiștii și partenerii instituționali au prezentat elevilor „tehnica din dotare”, specificul muncii operative, dar și sfaturi esențiale pentru protejarea lor în fața pericolelor. Scopul acestor activități a fost acela de a transforma prevenirea criminalității într-un efort comun, susținut de întreaga comunitate.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Satul Cinciș-Cerna – frumoasă așezare hunedoreană. Zi de adevărată vară, cu soare zâmbitor. La Biserica penticostală „Filadelfia” din localitate (pastor Mihăilesc Dorin Ioachim) lume multă: copii, tineri și vârstnici (unii dintre aceștia pensionari). Au fost prezenți pastori și alți invitați. Nu a lipsit pastorul coordonator județean, Daniel Hada, care în cuvântul său a dovedit o lăudabilă pregătire teologică.
Sub semnul credinței în Dumnezeu, întregul auditoriu a trăit bucuria unui unic eveniment cultural-religios: sărbătorirea a 25 de ani de activitate a Bisericii „Filadelfia”. S-au ținut discursuri drept îndemn de trăire cu dragoste în Dumnezeu, s-a recitat și cântat. Am notat astfel orchestra și corul de copii, prezența formației Ruhama (condusă de Cobârzan Constantin), recitatoarea Viorica Popa și cântăreții Mihaela și Dorin Răceanu.
Apreciate au fost mesajele dedicate evenimentului semnate de primarul comunei Teliucu Inferior, ing. Pupeză Daniel Gheorghe și de directorul ziarului „Accent Media”, Cornel Poenar, acesta din urmă punctând: „Evenimentul de astăzi este un prilej de trăire sufletească a gândurilor și năzuințelor de iubire a lui Dumnezeu. Vă transmit gânduri bune și dorința de-a contribui cu toții la întărirea dragostei față de Dumnezeu și la o bună înțelegere cu semenii”.
Au consemnat Ioan Vlad și Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
4 iunie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Casa de Presă și Editură „Libertatea” Panciova, la 80 de ani.
Prezentarea a trei volume reprezentative din producția editorială a Casei de Presă și Editură „Libertatea”, aflate sub semnul jubileului de 80 de ani de activitate neîntreruptă:
– Dr. Valentin Mic, „Învățarea Artei Comunicării: ghid de jurnalism”, o lucrare de referință dedicată tinerilor jurnaliști și celor care caută să descopere mecanismele și etica scrisului profesionist;
– Mariana Stratulat & Gordana Vlajić, „Despre credibilitatea propriilor răpiri – Poezii alese”, un volum bilingv (română – sârbă) ce unește două voci poetice distincte, dar profund convergente: Mariana Stratulat, una dintre cele mai cunoscute voci poetice de astăzi în limba română din Serbia, și Gordana Vlajić, una dintre cele mai apreciate poete din Serbia contemporană;
– Mariana Stratulat & Veronica Balaj, „Odisee versului tăcut – Testamentul mării către Herodot”, o bijuterie lirică scrisă în limbile română și greacă, în care versul devine punte între epoci, între continente și între suflete.
4. Juni 2025, 17.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Das Presse- und Verlag-Haus „Libertatea” Pantschowa: 80 Jahre Tätigkeit.
Buchpräsentationen zum Jubiläum:
– Dr. Valentin Mic, „Învățarea Artei Comunicării: ghid de jurnalism” (= „Die Kunst der Kommunikation lernen: Leitfaden für den Journalismus“);
– Mariana Stratulat & Gordana Vlajić, „Despre credibilitatea propriilor răpiri – Poezii alese” (= „Zur Glaubwürdigkeit der eigenen Entführungen – Ausgewählte Gedichte“), eine zweisprachige Buchveröffentlichung Rumänisch – Serbisch;
– Mariana Stratulat & Veronica Balaj, „Odisee versului tăcut – Testamentul mării către Herodot” (= „Odyssee des stummen Verses – Das Testament des Meeres für Herodot“).
Interviu realizat de Adriana Telescu (UZPR Caraș Severin) cu Clemetina Tudor, director al Centrului Cultural „Ionel Perlea” și organizatoare a Festivalului Ionel Perlea 2025.
3 iunie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Prezentare de carte: Ștefan Isac, „Un om, un nume”, vol. II, Editura „UZPR” București, 2025.
3. Juni 2025, 17.00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Buchpräsentation: Ștefan Isac, „Un om, un nume” (= „Eine Person, ein Name“), Band II, Verlag „UZPR” Bukarest, 2025.
Cu un număr record de jurnaliști uciși în ultimul an, patru reporteri care relatează despre conflictele din întreaga lume dezvăluie cum evită moartea în numele informării publicului.
Stephen*, 39 de ani, este jurnalist în Republica Democrată Congo. Războiul dintre armata RDC și facțiunea militară cunoscută sub numele de M23 este unul dintre cele mai lungi conflicte din Africa. Escaladarea violenței a însemnat că Stephen renunță acum la o prezență pe rețelele de socializare – a fost vizat de rebelii M23. „Am relatat despre aproape toate conflictele din Kivu de Nord, unde lucrez ca reporter. Moartea era peste tot. Am fost integrat alături de forțele guvernamentale în principalele zone de conflict și acesta este motivul pentru care am fost vizat de rebelii M23. Eram acasă în Goma [un oraș din regiunea Kivu de Nord din estul RDC] când am primit apeluri telefonice anonime de la membri ai M23 care mi-au spus că știau că am relatat alături de forțele guvernamentale. Mi-au spus că mă vor vâna… Întreaga experiență m–a lăsat traumatizat psihologic. Chiar dacă acest război mi-a afectat grav viața, jurnalismul este o adevărată pasiune. Este o vocație pentru mine”, povestește jurnalistul, citat de The Guardian.
„Fac tot posibilul să spun povestea sutelor de oameni strămutați, torturați sau dispăruți”
Daniel* este jurnalist de mai bine de un deceniu în statul Sinaloa, din nordul Mexicului – locul în care se derulează unui război sângeros împotriva drogurilor. Statul este inima uneia dintre cele mai puternice organizații de trafic de droguri din lume, cartelul Sinaloa. Mexic este deja una dintre cele mai periculoase țări din lume pentru jurnaliști, dar a devenit îngrozitor în ultimele luni. Șapte sau opt persoane „dispar” aici în fiecare zi, inclusiv femei și copii. „Fac tot posibilul să spun povestea sutelor de oameni care sunt strămutați, torturați sau dispăruți în fiecare an în războaiele cartelurilor. M-am întrebat de ce continui să fac ceea ce fac în ciuda riscului. Mi se pare foarte, foarte dificil și încă procesez mai multe incidente care mi s-au întâmplat”, mărturisește Daniel, care, după o amenințare, a stat mai multe luni ascuns. „Eram în Culiacán și relatam despre arestarea lui Ovidio Guzmán, fiul lui El Chapo, baronul drogurilor din cartelul Sinaloa. Bărbați înarmați m-au oprit, m-au amenințat și mi-au confiscat tot ce aveam. Știind că sunt jurnalist, mi-au făcut fotografii și videoclipuri ținându-mi o armă la tâmplă. Am decis să părăsesc statul și să mă îndrept spre peninsula Yucatán, la recomandarea unității naționale pentru protecția jurnaliștilor. A trebuit să-mi îmbrățișez soția și copiii și să ies pe ușă plângând, fără să știu când mă voi putea întoarce”, își amintește Daniel.
„Crimele de război comise aici nu vor ajunge la lume dacă nu mai lucrez”
Rar Ra* este un jurnalist care lucrează în statul Kachin, din Mayanmar. Țara a fost cuprinsă de un război civil brutal de când tranziția sa către democrație a fost întreruptă de armata care a preluat puterea printr-o lovitură de stat, în 2021. Ca jurnalist cunoscut, Rar Ra este monitorizat, iar telefonul și laptopul său sunt verificate. „După lovitura de stat, armata a pus postul nostru de televiziune – un canal cu sediul în Yangon – pe o listă neagră. Unii dintre colegii mei s-au dus direct la graniță pentru a scăpa în alte țări, dar eu m-am întors la locul meu de naștere. Am vrut să continui să relatez știrile cât mai mult posibil, scriind despre crimele de război comise de armată, atacurile aeriene care ucid copii și despre condițiile persoanelor strămutate. Trebuie să fiu discret și nu pot ține evidența, șterg toate notițele după ce trimit relatările editorului meu, deoarece armata ne verifică adesea telefoanele și laptopurile. Sunt monitorizat și verificat, așa că trebuie să fiu în gardă tot timpul. Trebuie să mă gândesc mereu cum să scap și unde să mă duc. Este greu să obții informații despre ce se întâmplă în Myanmar – nu există vreun loc sigur… Continui cu această slujbă – crimele de război comise aici nu vor ajunge la lume dacă nu mai lucrez. Fac tot posibilul, în ciuda tuturor provocărilor legate de pericol, să cresc gradul de conștientizare cu privire la oamenii care sunt uciși în fiecare zi”, detaliază Rar. (redacția UZPR)
Foto: YouTube
2 iunie 2025, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).
Franciscus PP. (*Jorge Mario Bergoglio, 17.12.1936, Buenos Aires – †21.04.2025, Vatican): 6 săptămâni de la trecerea sa în eternitate.
Expoziție filatelică și de carte „Vizita Papei Francisc în România, 31 mai – 2 iunie 2019”, din colecția Erwin Josef Țigla.
2 iunie 2025, ora 14.00, Centrul Cultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie „Țara Carașului“ Oravița:
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).
Dublă expoziție de artă plastică Gabriela Surugiu & Doina Hlinka, membre ale Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.
2 iunie 2025, ora 16.00, Centrul Cultural Muzeistic Anina:
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).
Salonul de primăvară de arte plastice al Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ din Reșița, coordonatori: Doina & Gustav Hlinka. Participă: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Maria Tudur și Tatiana Țibru.
2 iunie 2025, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Proiectul „Luna iunie – luna expozițiilor” (ediția a XVIII-a).
Proiect expozițional cu Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute”, partea a VI-a.
2. Juni 2025, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).
Franciscus PP. (*Jorge Mario Bergoglio, 17.12.1936, Buenos Aires – †21.04.2025, Vatikan): 6 Wochen seit seinem Hinscheiden im Herrn.
Philatelie- und Buch-Ausstellung: „Besuch von Papst Franziskus in Rumänien, 31. Mai – 2. Juni 2019“, aus der Sammlung von Erwin Josef Ţigla.
2. Juni 2025, 14:00 Uhr, Kulturzentrum und musealer Komplex „Altes Theater Mihai Eminescu“ – Sitz des Ethnographischen Museums „Karascher Land“ Orawitza:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).
Doppelte Kunstausstellung Gabriela Surugiu & Doina Hlinka, beide Mitglieder des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza”.
2. Juni 2025, 16:00 Uhr, Museales Kulturzentrum Anina:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).
Kunstausstellung „Frühlings-Kunstsalon“ des Kreises „Deutsche Kunst Reschitza“, Koordination: Doina & Gustav Hlinka. Es beteiligen sich folgende Künstler: Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Nik Potocean, Gabriela Surugiu, Camelia Tasici, Carmen Todosie, Maria Tudur und Tatiana Țibru.
2. Juni 2025, 17:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza:
Projekt „Juni – unser Ausstellungsmonat“ (XVIII. Auflage).
Ausstellungsprojekt mit Bogdan Andrei Mihele: „Istoria Reșiței în secvențe pierdute = Geschichte von Reschitza in verschollenen Ansichten”, Teil VI.
Asociația Jurnaliștilor Români de Pretutindeni
Anul 2025 a fost declarat Anul Național al Copilului în România prin lege adoptată de Parlament! Aceasta înseamnă că autoritățile – centrale și locale, precum și instituțiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora vor organiza și susține evenimente și activități dedicate dezvoltării sociale, educaționale, culturale și civice a copiilor. De asemenea, Guvernul și autoritățile administrației publice locale vor prioritiza, în limitele alocațiilor bugetare aprobate, investițiile necesare pentru dezvoltarea infrastructurii și a proiectelor ai căror beneficiari finali sunt copiii, în scopul creării unui mediu mai bun și mai sigur în care copiii să poată crește, învăța și se pot dezvolta armonios. (UNICEF România http://www.unicef.org/romania/ro)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Anna Riatti, Reprezentantă UNICEF în România.
D.M.C. Ziua de 1 iunie nu este doar o zi în care ne bucurăm de joacă sau diverse evenimente dedicate copiilor. Este o zi dedicată drepturilor copiilor. Care este poziția UNICEF față de aceste drepturi?
A.R. UNICEF este agenția ONU mandatată de către Adunarea Generală a Națiunilor Unite să militeze pentru protecția drepturilor copilului, să contribuie la satisfacerea nevoilor lor de bază și să le extindă oportunitățile de a-și atinge potențialul maxim. Susținem și promovăm cu tărie drepturile copiilor la nivel global, inclusiv în România, în ultimii 30 de ani. Misiunea noastră în 190 de țări și teritorii din întreaga lume se concentrează pe a ne asigura că dreptul fiecărui copil la o viață sigură, sănătoasă și împlinită este respectat. Lucrăm cu toate statele membre ale Națiunilor Unite pentru a ne asigura că aceste drepturi sunt transpuse în viața de zi cu zi a copiilor.
D.M.C. Care sunt aceste drepturi?
A.R. Drepturile pe care UNICEF le promovează sunt cele incluse în Convenția ONU cu privire la drepturile copilului, care este cel mai ratificat tratat de drepturile omului din istorie. A fost adoptată în 1989 și prevede că toți copii, indiferent de cine sunt și unde se află, trebuie să trăiască în siguranță, să primească susținere când au nevoie, să aibă acces la educație, servicii de sănătate și să crească într-un mediu în care au parte de grijă și sprijin. De asemenea, Convenția prevede clar că copiii ar trebui să poată învăța despre drepturile lor și să participe la luarea deciziilor care îi privesc.
D.M.C. Cum se pot face înțelese și cunoscute aceste drepturi?
A.R. Este esențial să ajutăm oamenii să înțeleagă și să promoveze drepturile copiilor pentru a ne asigura că aceste drepturi sunt respectate. În acest sens, UNICEF lucrează cu copiii, cu familiile, cu guverne și organizații ale societății civile, cu comunități, cu sectorul privat pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la drepturile copiilor. Lucrăm mult cu școlile, deoarece credem că școlile sunt mediul ideal pentru a promova drepturile copilului și a le discuta cu copiii. Este de asemenea foarte importantă colaborarea cu mass-media, care joacă un rol crucial în creșterea conștientizării legate de drepturile copiilor și a situației acestora. Vă mulțumim pentru oportunitatea pe care ne-ați oferit-o de a promova drepturile copilului.
D.M.C. Ce mesaj are UNICEF cu ocazia acestei zile dedicată copiilor?
A.R. Mesajul UNICEF cu ocazia ediției din acest an a Zilei internaționale a copilului este că astăzi trebuie să fie o zi de sărbătoare, dar și o zi de creștere a conștientizării cu privire la situația drepturilor copilului în România. Fiecare copil are dreptul să crească în siguranță, sănătos, educat, protejat de violență, discriminare și teamă. Din păcate, în prezent, milioane de copii din lume nu au aceste drepturi fundamentale.
Ca în fiecare 1 iunie din ultimii cinci ani, vă invităm să vă alăturați UNICEF la Senatul Copiilor și la Camera Deputaților. Vă așteptăm, pe copii și pe părinți, cu o mulțime de activități distractive pe tot parcursul zilei.
Liceul tehnologic Nicolae Stoica de Hațeg, din Mehadia, a găzduit în ziua de 31 mai 2025, cea de-a XXXIV-a ediție a Conferinței educaționale ,,Didactica Internațional”. Organizată de către Casa Corpului Didactic, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin şi de către Liceul tehnologic Nicolae Stoica de Hațeg, la conferință au participat conducători si membrii ai instituțiilor mai sus amintite, alături de cadre didactice din peste 50 de școli.
Alături de personalul din domeniul educațional, la manifestare au mai participat primi reprezentanți ai instituțiilor administrative locale, ai bisericii Ortodoxe și ai presei locale. De asemenea, au mai participat elevi ai liceului tehnologic Nicolae Stoica de Hațeg, care au desfășurat un frumos program artistic, adaptat parțial contextului, respectiv temei manifestării.
Pentru a pătrunde și a înțelege atmosfera manifestării, trebuie precizat că aceste conferințe, au un predominant caracter tehnic, promovând schimbul de bune practici între cadrele didactice din diferitele instituții, explorând metode moderne de predare și incluziune educațională, în același timp aducând în prim-plan reflecții pedagogice și strategii inovatoare pentru îmbunătățirea procesului de învățare.
Această ediție, prin tematica stabilită, și-a propus să analizeze și să exploreze metodele și beneficiile implementării inteligenței artificiale în sistemul de învățământ. Din elementele de discuție abordate, desprindem că inteligența artificială prin implicarea și aplicarea ei în tot mai multe domenii, a atins un nivel dincolo de care aceasta nu mai poate fi ignorată, deoarece rolul ei devine unul din ce în ce mai important în structura societății, cu implicații majore în viața noastră, iar menținerea conexiunii între elementele ei va depinde în mare măsură de familiarizarea cu metodele utilizării ei.
În domeniul educațional, ca dealtfel în aproape toate domeniile, implementarea AI aduce provocări semnificative în rândul învățătorilor, dar și a elevilor, în primul rând în ceea ce privește interacțiunea dintre elev și profesori, care nu poate fi înlăturată, fiind esențială pentru dezvoltarea socială și emoțională. În acest sens, de o importanță majoră este interesul și capacitatea de adaptare și adoptare, a profesorului, iar oferirea a cât mai multe platforme de a interacționa cu inteligența artificială, identice cu acest gen de acțiune desfășurată azi, cu tematică asemănătoare, poate fi esențială în cursul acestui proces.
Cu tot caracterul tehnic al discuțiilor purtate, putem spune că tema acestora a trezit un interes major tuturor participanților, indiferent de ramura sa ocupațională, inclusiv subsemnatului.
Felicitări organizatorilor, pentru tema aleasă și pentru modul de organizare a lucrărilor acestei manifestări!
Constantin VLAICU/UZPR
Vă mulțumim din suflet pentru cuvintele pline de încurajare, prețuire și solidaritate pe care ni le-ați transmis cu ocazia împlinirii a 80 de ani de existență a Casei de Presă și Editură „Libertatea”.
Mesajul dumneavoastră este o adevărată declarație de respect și prietenie, care ne onorează profund și ne motivează să continuăm drumul început cu opt decenii în urmă. Ne bucură să știm că, în Țara-Mamă, avem prieteni și confrați de condei care simt și gândesc la fel – unindu-ne prin limbă, cultură și iubire pentru cuvântul scris.
Sperăm ca acest moment aniversar să fie doar un început al unei colaborări mai strânse și mai rodnice între instituțiile noastre, în slujba comunităților românești din Serbia și din România.
În numele colectivului „Libertatea”, vă transmitem recunoștința noastră sinceră și vă asigurăm că ne dorim, la rândul nostru, să fim aproape de voi, să colaborăm și să împărtășim bucuriile și realizările profesiei noastre.
Mariana Stratulat
Director, Casa de Presă și Editură „Libertatea”
UZPR CARAS SEVERIN 