Sfântul Martin sărbătorit în Banatul Montan

În calendarul romano-catolic, ziua de 11 noiembrie îi este dedicată Sfântului Martin, episcop de Tours, unul dintre importanţii sfinţi ai bisericii creştine apusene.

În amintirea Sfântului Martin de Tours (315 – 397) au avut loc şi vor avea loc şi în acest an mai multe manifestări distincte, toate fiind încununate de tradiţionalele alaiuri ale lampioanelor, de data aceasta pentru a 22-a oară de la revoluţie, în mai multe localităţi din judeţul Caraş-Severin.2017-11-09_204547

În municipiul Reşiţa, la Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” va avea loc vineri, 10 noiembrie, începând cu orele 17.30, o Sfântă Liturghie dedicată Sf. Martin de Tours, după care se va forma cu toţi copiii prezenţi alaiul lampioanelor, care se va deplasa până la Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” din municipiu.

Duminică, 12 noiembrie, de la ora 11.00, în biserica romano-catolică din Brezon se va  oficia de către păr. Daniel Dumitru de la Oraviţa Sfânta Liturghie de hram, cu prilejul Sărbătorii Sfântului Martin de Tours, patronul ei, după care pe platoul din faţa bisericii va urma un program cultural prezentat de formaţia de dansuri populare germane „Magnificat” din Oraviţa şi de formaţia de dansuri populare germane „Enzian“ a Forumului German din Reşiţa.

 

                   Erwin Josef Ţigla

citeste intreg articolul >>>>>>>

Sănătatea prima bogăție a omului

Sub semnul creșterii gradului de informare a tinerilor cu privire la beneficiile unui stil de viață sănătos, în municipiul de pe Cerna – Hunedoara s-a implementat un proiect intitulat sugestiv „Sănătatea prima bogăție a omului”.

În acest sens am cerut câteva amănunte de la prof. Georgeta Cizmaș (foto). Componentă a echipei de coordonare a proiectului, care cu amabilitatea ce-o caracterizează, ne-a spus în exclusivitate: În cadrul proiectului amintit au avut loc activități menite prevenirii consumului de droguri, dar și privind contribuția sportului la întărirea sănătății, remarcând astfel prezența elevilor de la Colegiul Național de Informatică„Traian Lalescu”, Colegiul Tehnic „Matei Corvin”, Liceul Tehnologic „Constantin Bursan”. Tinerii au fost sfătuiți pentru a nu face greșeli în detrimentul sănătății, sub deviza „E mai ușor să previi decât să tratezi”, cu accent pe conștientizarea că durata și calitatea vieții depinde de fiecare în parte.

În cadrul proiectului nu au lipsit dezbaterile, un concurs de jurnalism pe tema „Sănătatea – primăvara vieții”, (foto 2 – aspect de la o lansare a acestei întreceri), expoziții de artă plastică, tipărirea de pliante, amenajarea unei biblioteci cu materiale informative și desigur, întâlnirea cu medici, psihologi, cadre didactice, etc.

Cu această ocazie s-au înființat cercurile „Prietenii sănătății”, „Reporteri pentru sănătate” și „Prietenii sportului”.

Proiectul este finanțat de Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Hunedoara și implementat în parteneriat cu U.Z.P.R. și Filiala U.Z.P. Caraș-Severin.

A consemnat

prof. Simona Julieta Ilucă

 

Gabriela Șerban   NoelIS, un nou nume pe harta culturală a orașului Bocșa

 

Joi, 2 noiembrie 2017, la Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea” din Bocșa, într-un cadru restrâns,  a avut loc prezentarea unui autor și cărțile sale, un bocșean reîntors în țară de curând de pe meleaguri canadiene – Ionel Sporea

”Dincolo de iubire și ură” – roman autobiografic în 3 volume  – și volumul de poezii ”Insula trandafirilor” au fost cărțile prezentate colegilor, foștilor dascăli și câtorva iubitori de lectură care au poposit în această rece seară de toamnă la bibliotecă pentru a cunoaște un nou scriitor bocșean.

Despre cărți și personalitatea lui Ionel Sporea au vorbit Gabriela Șerban, managerul evenimentului, med. Mihaela Ghițu, fostă colegă a scriitorului, dar și înv. Marcela Chitescu, dascălul care ”i-a pus creionul în mână” invitatului serii.

Întâlnirea s-a dovedit a fi una de suflet, iar cărțile lui Ionel Sporea au reușit să redeschidă pagini din trecutul – copilăria și adolescența – unora dintre participanți.

Ionel Sporea s-a născut în 19 iulie 1957 la Timișoara. Și-a petrecut copilăria la Bocșa (Caraș-Severin), aici urmând cursurile școlii gimnaziale și, tot aici, descoperind sportul care-i va marca întreaga existență: tenisul de masă.

 De la vârsta de 15 ani pornește ”aventura” vieții sale, o viață nu tocmai ușoară, nicidecum simplă. Aceasta se derulează în Bocșa, Timișoara, București, Belgia, Canada.

”Am jucat tenis de masă de mic copil și am fost campion național la vârsta de 13 ani. Iar ca o ,,explozie” a destinului, în anul 1985 am devenit ”Primul Inventator” din lume al Robotului modern de antrenament la tenis de masă; am antrenat la 2 cluburi profesioniste de tenis de masă din Belgia: TTC Wenduine si Smashing Torhout; am obținut trofeul de ” Cel mai Bun Antrenor al Anului (1996 si 2000) în Canada și laureat cu multe alte distincții sportive; am participat ca antrenor al echipei naționale de juniori a Canadei la mai multe competiții internaționale în America de Nord și Europa, iar la Campionatul Mondial de Juniori (Franța, 2000) Canada s-a situat pe locul 7, cea mai mare performanță la vremea respectivă din istoria tenisului de masă canadian.” ne mărturisește Ionel Sporea.

Prin ambiție, multă muncă, perseverență, dar și credință, acesta reușește în viață, având o carieră de succes atât în țară cât și în străinătate. Îi sunt apreciate inteligența și seriozitatea, precum și munca stăruitoare, voința de a fi în permanență cel mai bun în tot ceea ce întreprinde.

” Am fost Responsabilul Compartimentului de SDV-uri (scule, dispozitive, verificatoare) la IMGB Bucuresti (cea mai moderna si complexa uzina din România la vremea respectiva, având aceasta funcție și-n cadrul Fabricii de Echipamente pentru Centralele Nucleare – FECNE)). Aici, datorita unor împrejurari speciale, am avut ocazia sa dau mâna cu mai multi Sefi de Stat care ne-au vizitat uzina; am fost Manager de Productie si Mentenanta la unele dintre cele mai mari si renumite companii din lume: General Motors (industria de automobile); Bridgestone (fabricarea de anvelope de mare performanta); Rolls Royce (industria de motoare de avioane); Paccar (fabricarea de camioane (TIR-uri) de mare tonaj; La General Motors am fost numit în ” Centrul de Excelenta al Managerilor” datorita rezultatelor obtinute (nivel de 100% în atingerea obiectivelor de performanță)”.

Ionel Sporea cochetează cu poezia încă din școala generală. A scris și a publicat de mic copil poezii la gazeta de perete a școlii, apoi în reviste literare din Caraș Severin și București. La moartea Prințesei Diana în 1997 a compus două poezii în memoria acesteia (în limba franceză) pe care le-a trimis Ambasadei Marii Britanii din Canada, care la rândul ei le-a transmis  familiei regale britanice și, după trei săptămâni, a primit o ,,scrisoare de mulțumire” semnată de familia regală.

Apoi, încet-încet, și-a scris cartea vieții sale intitulată ”Dincolo de iubire și ură” și semnată NoelIS. De asemenea, semnează un volum de poezie ”Insula trandafirilor”, dar și alte pagini biografice.

Cele patru volume consistente au văzut lumina tiparului la editura ”Ecou transilvan” din Cluj Napoca și au girul criticului și istoricului literar Livius Petru Bercea, care consemna:

”Romantic (încă) în secolul 21, optimist exuberant, iremediabil și constant îndrăgostit, Ionel Sporea vine spre literatură cu câștigurile expresive ale celui pentru care textul literar nu e, prin faptul fizic al debutului editorial, o noutate, nu e o căutare, ci o modalitate certă de afirmare pentru cei cu talent și inspirație. […] Volumul (Insula trandafirilor, nota red.) preponderent liric, cu o bună stăpânire a verbului, a relațiilor intime între cuvinte, ilustrând din plin una din afirmațiile autorului: ”pentru noi (îndrăgostiții, n.n.) orice cuvânt are culoare.”

Volumele sunt frumoase, incitante și merită a fi lecturate, scriitura fiind una facilă, curgătoare, accesibilă. Personal, le recomand tuturor bocșenilor, unii dintre aceștia regăsindu-se ca personaje. Vor descoperi Bocșa, cu bunele și relele ei, vor descoperi oameni, evenimente, tradiții și obiceiuri. Vor descoperi, mai ales cei tineri, România dinainte de 1989.

Proiect „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ 2017

De ani de zile cimitirele romano-catolice din Banatul Montan sunt în 2 noiembrie, în ziua de comemorare a morţilor, tot mai sărace în vizitatori şi în lumânări aprinse. Despre aceasta a fost amintit de foarte multe ori în revista lunară „Echo der Vortragsreihe” / „Ecoul Asociaţiei”.

La citirea unui asemenea articol, dr. Herwig Brandstetter din Graz / Stiria, membru de onoare al Asociaţiei Germane de Cultură şi Educaţie a Adulţilor din Reşiţa, a luat iniţiativa să lanseze un proiect numit „Ziua morţilor, 2003”. Era vorba despre „mai multe lumânări pe morminte de ziua de comemorare a morţilor”, după cum a spus dr. Brandstetter. La apelul lui către conducerea firmei „DRAUCH” din Hausmannstätten / Austria, care produce renumitele lumânări JEKA, pentru o sponsorizare, aceasta a donat spontan lumânări mari, roşii pentru cimitir.

Astăzi putem spune că ideea de atunci a fost un succes, dacă ne-am uitat la cimitirele noastre în anii 2003, 2005, 2006, 2008, 2011, 2013, 2014, 2015 şi 2016, când proiectul a continuat. Iniţiativa din 2003 va avea continuitate şi în 2017, deoarece dr. Herwig Brandstetter, fiind un om activ, a realizat un nou proiect şi pentru acest an. Aceeaşi firmă „DRAUCH“ din Hausmannstätten / Stiria a fost spiritul bun al donaţiei.

Lumânările donate vor lumina iarăşi, pe 1 şi 2 noiembrie, de ziua de comemorare a morţilor după calendarul romano-catolic, în cimitirele germane din Bocşa, Dognecea, Oţelu-Roşu, Sasca Montană, Steierdorf şi în Reşiţa (Cimitirul nr. 2-3). De aceasta vor avea grijă tinerii şi adulţii activi din localităţile respective.

Mulţumiri dr. Herwig Brandstetter, firmei „DRAUCH“, tuturor acelora care au ajutat la transportul lumânărilor din Graz în Banatul Montan, cât şi tinerilor şi adulţilor care au grijă ca acest proiect să se realizeze şi ca astfel multe lumânări să lumineze din nou în cimitirele noastre germane.

La Reşiţa, programul va fi următorul:

 

1 noiembrie, ora 15,00, Cimitirul nr. 2 – 3: Procesiune, rugăciuni și derularea proiectului „Mai multe lumănări pe mormintele noastre“.

 

Erwin Josef Ţigla

Gabriela Șerban – ”Natură”… și oameni frumoși la Bocșa

Să nu lași să treacă nici o zi fără să vezi, să auzi sau să citești ceva frumos” afirma gânditorul german Goethe.

Potrivit îndemnului scriitorului german, biblioteca publică din Bocșa a dedicat începutul de weekend artei. Astfel, vineri, 20 octombrie 2017, la sediul Bibliotecii Orășenești ”Tata Oancea” Bocșa, a avut loc vernisajul Expoziției de Pictură intitulată ”Natură”, expoziție realizată de membrii ai Uniunii Artiștilor Plastici Sucursala Reșița, în coordonarea președintelui, artistul plastic Gustav Hlinka.

Au expus și au încântat privirea publicului trei doamne foarte talentate din Reșița: Livia Frunză, Niculina Ghimiș și Flavia Grădinaru. Trei povești de viață, trei stiluri diferite de lucru, dar o pasiune comună: pictura.

Dacă Niculina Ghimiș este începătoare în ale artei și este pasionată de pictura naivă, Flavia Grădinaru se poate mândri cu o oarecare experiență, pictura fiind pasiune din tinerețe, iar peisajele sale fiind elocvente. Ambele artiste au fost încurajate de specialiștii prezenți și lăudate pentru sufletul frumos transpus în culoare.

Livia Frunză, ”capul de afiș” al evenimentului, s-a dovedit, și de această dată, a fi pe placul publicului, experiența domniei sale și educația artistică deprinsă de la profesorul său, renumitul artist Petru Galiș, spunându-și cuvântul, evidențiindu-se. Peisajele, cât și portretele, expuse de Livia Frunză s-au bucurat de aprecieri și cuvinte laudative din partea artiștilor plastici Viorel Coțoiu și Rita Aldea, iar personalitatea artistei și frumusețea spirituală a acesteia au fost creionate în cuvinte de câțiva dintre mulții prieteni prezenți.

Vernisajul a fost moderat de Gabriela Șerban și Gustav Hlinka, parteneri, de altfel, în organizarea a numeroase astfel de evenimente. Iar următorul eveniment va avea loc în data de 27 octombrie 2017, ora 15.00, la Centrul de Afaceri din Anina, în organizarea Casei de cultură Anina și UAP sucursala Reșița. Este vorba despre expoziția personală a artistului plastic bocșean, Nicolae Potocean, expoziție intitulată, sugestiv, ”Atelier”. 

Invitație

În data de 26 octombrie 2015 debuta la secţia germană „Alexander Tietz” a Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici” Caraş-Severin un şir de dezbateri sub genericul „Păreri, opinii, realităţi. Discuţii amicale pe tema istoriei locale a Banatului Montan”, cu ing. Dan Perianu din Reşiţa şi cu toţi iubitorii acestui loc binecuvântat de Dumnezeu. Timp de 18 luni aceste dezbateri au adunat în jurul specialistului istoriei locale interesați de trecutul și soarta Reșiței, câteodată mai mulți, altădată mai puțini. La cererea celor interesați, aceste dezbateri în limba română vor continua și pe mai departe.

Invităm pe această cale pe toţi iubitorii Banatului Montan şi ai Reşiţei, tineri şi maturi, intelectuali şi simpli locuitori ai comunităţilor Banatului Montan, să vină să participe la o nouă întâlnire cu ing. Dan Perianu din Reşiţa, care va avea loc în data de 23 octombrie, începând cu orele 17.00, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din municipiul de pe Bârzava.

Erwin Josef Țigla

Gabriela Șerban: Colocviul Național de Folclor ”Sabin V. Drăgoi” Belinț, ed. a VI-a, 2017

Colocviul Național de Folclor ”Sabin V. Drăgoi” organizat la Belinț (județul Timiș) a devenit, în timp, un eveniment cu tradiție, meticulos pregătit și tratat cu multă seriozitate.

Invitați din tot Banatul și de peste hotare au fost prezenți și la această a VI-a ediție organizată  în data de 8 octombrie 2017 de către Primăria și Consiliul Local al  comunei Belinț, în parteneriat cu Școala Gimnazială din localitate și Asociația cultural-umanitară ”Hora Belințului”.

Moderatorii colocviului au fost, și de astă dată, inițiatorii acestui amplu  proiect, profesorul Simion Dănilă și muzicologul Constantin Tufan Stan.

După calde cuvinte de întâmpinare din partea prof. Diana Pistrui, managerul instituției școlare și gazda evenimentului, s-a purces la desfășurarea lucrărilor colocviului: profesorul Simion Dănilă a adus în discuție, pe lângă personalități ale Banatului și mult discutata temă a aniversării centenarului Marii Uniri, dar și volumul ”Pune, Doamne, pace-n țară” semnat de filologul reșițean Marcu Mihail Deleanu; dr. Constantin Tufan Stan a completat armonios acest fierbinte subiect al unirii prezentându-și cel mai recent volum: ”Ioan Vidu. Doinitorul Marii Uniri”; muzicologul Dumitru Jompan și-a prezentat cele mai noi volume, insistând pe monografia ”Timotei Popovici”; deosebit de interesantă și detaliată s-a dovedit a fi prelegerea profesorului dr. Ioan Viorel Boldureanu despre etnografie și folclor bănățean; jurnalistul comloșan Traian Galetaru a supus atenției publicului personalitatea lingvistului Simion Dănilă, de asemenea Gabriela Șerban reamintește personalitatea profesorului Gheorghe Luchescu la 80 de ani de la naștere și 6 ani de la dispariție, precum și cel de-al 3-lea număr al revistei trimestriale ”Bocșa culturală”; lucrările colocviului de folclor au fost finalizate prin prezentarea operei lui Augustin Buzura în cel mai recent volum semnat Vasile Pistolea: ”Augustin Buzura. Cruciada pentru adevăr” (Reșița: TIM, 2017).

Evenimentul a continuat cu câteva frumoase momente artistice: un concert al elevilor și profesorilor de la Școala de Muzică ”Filaret Barbu” din Lugoj, însoțiți de prof. dir. Liliana Bidiviu și ”pianina călătoare”, un solo vocal al baritonului Darius Iordănescu, un colaj de dansuri oferit cu talent și măiestrie de tinerii din Belinț indrumați de prof. Adrian Zîmbran, precum și un potpuriu de cântece din Banat (și nu numai) interpretat la modul superlativ de ”Corul din Marga” sub magica baghetă a muzicologului Dumitru Jompan.  

Ediția a VI-a a Colocviului Național de Folclor ”Sabin V. Drăgoi” de la Belinț s-a încheiat cu muzică și prietenie, invitați din tot Banatul, din țară și străinătate, oameni care împart aceleași pasiuni, mânați de aceleași ”idealuri” (ca să rămânem în același ton al temei marii uniri): promovarea și cinstirea limbii și muzicii românești, păstrarea și valorificarea tradiției și folclorului din Banat.    

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan” la cea de a XXVII-ediție

2017-10-12_082309

„Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, ediția a XXVII-a se află în plină desfășurare. Ea a debutat în data de 6 octombrie și continuă până duminică, 15 octombrie,  fiind susținută de Ministerul Culturii și Identității Naționale, de Departamentul pentru Relații Interetnice, de Consiliul Județean Caraș-Severin și de Primăria Municipiului Reșița.  

În weekendul următor vor avea loc manifestări în Reșița, la Gărâna, în Dognecea și la Oțelu Roșu.

Sâmbătă se va desfășura în municipiul Reșița cea dea întâia întâlnire evanghelică luterană din Banat, organizată cu prilejul împlinirii anul acesta a 500 de ani de reformă protestantă, după care va avea loc Parada Portului Popular German.

Programul manifestărilor de sâmbătă de la Reșița sunt următoarele:

  • Curtea Bisericii Evanghelice C.A. / ora 10.30:

Concert de promenadă cu fanfara „Harmonie“ din Bistrița.

  • Biserica Evanghelică C.A. / ora 11.00:

Serviciu religios festiv dedicat împlinirii anul acesta a 500 de ani de reformă protestantă și cu prilejul primei Întâlniri a evanghelicilor luterani din Banat. Oaspeți de onoare: Episcop Reinhart Guib, episcopul Bisericii Evanghelice C.A. din România, protopopi, preoți din Germania, Austria și România. Cu participarea extraordinară a Corului de cameră „Hugo Wolf“ din Maribor / Slovenia.

  • Curtea Bisericii Evanghelice C.A. / ora 12.15:

Proiectul sărbătoririi reformei protestante a Bisericii Evanghelice C.A. din România: „12 meri pentru un cuvânt clar”. Plantarea simbolică a unui măr, care se leagă de cuvântul lui Martin Luther „Dacă aș știi, că mâine lumea se va sfârși, astăzi aș mai planta un măr”.

  • Curtea Bisericii Evanghelice C.A. / ora 12.30:

Concert de promenadă cu fanfara „Harmonie“ din Bistrița.

  • Traseul Biserica Evanghelică C.A. – Casa de Cultură a Sindicatelor „Dr. Corneliu Diaconovici“ – Parcul „Cărăşana” / începând cu ora 12.45:

Parada Portului Popular German cu fanfara „Harmonie“ din Bistrița.

  • Monumentul deportaților germani în fosta URSS în Parcul „Cărăşana” / începând cu ora 13.15:

Rugăciuni ecumenice și depunere de coroane de flori.

INVITATIE: Prezentare de carte-album: „Peter Kneipp: Kunstmaler / artist plastic”

Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ / ora 18.00:

DECADA CULTURII 2017 - LOGO PETER KNEIPP - 2

Prezentare de carte-album: „Peter Kneipp: Kunstmaler / artist plastic”. Cartea-album reprezintă cea de-a 79-a apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

Incursiuni muzicale: grupul muzical „Intermezzo“ din Reșița (coordonator: Lucian Duca).

Gabriela Șerban – Peter Kneipp, dascăl dăruit și artist plastic hărăzit cu talent

De curând a văzut lumina tiparului cel de-al 79-lea volum editat de către Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, un album dedicat artistului plastic Peter Kneipp: Peter Kneipp Kunstmaler-Artist plastic (Reșița: Banatul Montan, 2017).

Și acest volum, ca și precedentele, a apărut prin grija președintelui Forumului Democratic al Germanilor din Caraș – Severin și președinte al prestigioasei Asociații Germane, dl. Erwin Josef Țigla, cel care, cu talent și pricepere, scoate la iveală valori ale Banatului Montan, așază pe harta culturală cărășană nume aproape uitate sau prea puțin amintite ale acestui mirific colț de țară.

Peter Kneipp este unul dintre importanții profesori ai Bocșei, localitate care-i va deveni casă prin adopție.

Născut în 24 iunie 1939 la Jebel, județul Timiș, Peter Kneipp este absolvent al Școlii Pedagogice din Timișoara, precum și al Institutului Pedagogic, Facultatea de Arte Platice din Timișoara.

Din 1965 îl găsim profesor de desen la Bocșa, județul Caraș-Severin, unde se și căsătorește.

Până la pensionare, în 1995, se dedică învățământului cărășan, precum și vieții artistice bocșene, fiind unul dintre întemeietorii și coordonatorii Cenaclului ”Tiberiu Bottlik”, un cenaclu care a reunit și a format importanți artiști plastici ai Bocșei: Vasile Marcu, Elena Hăbășescu, Titi Munteanu, Petru Coita, Viorel Coțoiu, Niki Potocean și alții, prin mâinile dascălului Peter Kneipp trecând și prinzând aripi toți acești viitori artiști plastici, unii devenind pictori recunoscuți ai artei Banatului (ex. Viorel Coțoiu), crescând mândria dascălului întrecut de ucenic (visul oricărui maestru!).

>>>>>>>>>-Gabriela Șerban–Peter Kneipp, dascăl dăruit și artist plastic hărăzit cu talentoicturi

Muzica germană în festival

2017-10-11_165435Zilele trecute s-a desfășurat la Reșița Festivalul interetnic de muzică corală 2017, organizat de către Forumul Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, sub mottoul „Cea de-a 15-a Întâlnire a formaţiilor muzicale şi a corurilor germane în Banatul Montan”. Astfel s-au reunit la Reșița, mesagerii cântecului și muzicii populare și culte germane din mai multe localități din țară și de peste hotare, oaspeții prezenți fiind răsplătiți cu aplauze la fiecare apariție în program.

Festivalul interetnic de muzică corală 2017 a fost cofinanțat printr-un proiect depus de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin la Departamentul pentru Relații Interetnice din cadrul Secretariatului General al Guvernului României, aflându-se la cea de a XV-a ediție.

Gabriela Șerban: In memoriam Gheorghe Luchescu

”Dincolo de orgolii și vanități, trăind cu demnitatea  propriului scris și a operei sale într-o contemporaneitate care nu mai apreciază cum se cuvine elitele culturale, profesorul Gheorghe Luchescu a știut care ar fi și traseul cel mai bun spre cititor al cărților sale, lucrărilor sale, mijloacele specifice aparținând cercetătorului, în schimb decantarea valorică a efortului său, risipit în arhive și biblioteci particulare ori oficiale din Banatul imperial, ținând de așteptările marelui public. De aceea, credem, a și fost foarte apreciat profesorul, majoritatea opiniilor, concluziilor sale rezistând și azi.”[1]

Astfel își începe unul dintre articole criticul și istoricul Ionel Bota, scriitorul volumului Mirajul provinciei, volum dedicat operei profesorului Gheorghe Luchescu la doi ani de la plecarea acestuia.

Lugojean de frunte, Gheorghe Luchescu a fost preocupat de viața  Lugojului său drag, ceea ce a și demonstrat în câteva lucrări importante: ”Lugojul cultural-artistic. Tradiţie şi contemporaneitate” (1975), „Lugojul, vatră a unităţii naţionale” (1994), ”Din galeria personalităților timișene” (1996), „Anişoara Odeanu” (2001), „Lugojul, vatră cultural-folcloristică” (2008) sau în volume colective precum:  „Victor Vlad Delamarina şi familia sa, contribuţii biografice” (2009, în colaborare cu prof. Constantin Stan Tufan), ”Un pantheon lugojean într-un cimitir istoric” (1993), ”Centenar Dimitrie Stan. Cântecul străbate lumea“ (2006, în colaborare cu Dorina Mărgineanţu şi muzicologul Constantin Tufan Stan), „Spiritualitate lugojeană” (Ed. Mitropoliei Banatului, 1993, în colaborare cu pr. Vasile Muntean şi Victor Lăzărescu), ”Traian Grozăvescu” (1995 în colaborare cu Mira Demeter – Grozăvescu şi dr. Dan Traian Demeter),) și alte astfel de publicații dedicate Lugojului și personalităților sale.[2]

Gheorghe Luchescu s-a născut în 1937 în satul timișan Darova și s-a stins în 2011 la Lugoj. Dacă timpul ar mai fi avut răbdare, acum i-am fi sărbătorit cei 80 de ani. Din păcate, curând (peste o lună) îi vom comemora cei 6 ani de la plecare.

[1] Ionel Bota. Mirajul provinciei. Despre discursul identitar în opera lui Gheorghe Luchescu. Cu o prefață de Gheorghe Jurma și o postfață de Marcu Mihail Deleanu. Reșița: TIM, 2011.

[2] Dinu Barbu. Mic atlas al județului Timiș. Ed. a II-a, Timișoara: ArtPress, 2010.

>>>>>>>>>>>Gabriela Șerban: In memoriam Gheorghe Luchescu