Astfel s-a intitulat evenimentul din 27 aprilie 2018 organizat de Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin în parteneriat cu Centrul de Tineret Moniom și ATOR Banatul de Munte.

„La inițiativa Bibliotecii Județene Sălaj ne alăturăm colegilor din țară care astăzi organizează momente dedicate Centenarului Marii Uniri ca un semn și îndemn spre națiune.” Preciza Clara Maria Constantin, managerul bibliotecii în cuvântul de deschidere.

Evenimentul a cuprins o serie de manifestări culturale: prezentarea expoziției „100 de ani de România în imagini”, expoziție de fotografii a Asociației Tinerilor Ortodocși din Banatul de Munte prezentată de către membrii ATOR sub îndrumarea preotului inspector Mihai Ciucur; prezentarea personalității lui Samoil Mârza – „Fotograful Marii Uniri” – de către cunoscutul artist fotograf Petre Dalea; prezentarea expoziției de carte din colecțiile bibliotecii gazdă, precum și a unor participanți bănățeni la Marea Unire din 1 Decembrie 1918 de către bibliotecara Elena Voinea.

Pentru că întâlnirea a fost una a bucuriei, evenimentul a fost deschis de către Corul „Laudae” al Protopopiatului Ortodox Reșița, în coordonarea prof. Georgiana Ciucur, iar, în final, pricesne și cântece ale unirii au fost intonate de minunatele voci ale Corului ATOR BM sub magica baghetă a preotului dirijor Gheorghe Tistu.

Despre eveniment și manifestările derulate sub semnul Centenarului Marii Uniri au mai vorbit: criticul și istoricul literar Ada D. Cruceanu Chiseliță și prof. Nicoleta Marcu, dar și minunații tineri din întreaga Eparhie a Caransebeșului prezenți în straie de sărbătoare pentru acest important și frumos moment.

Evenimentul s-a desfășurat în cadrul „Săptămânii Naționale a Bibliotecilor” și a s-a bucurat de binecuvântarea Prea Sfințitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului.

În data de 25 aprilie 2018 la sediul Bibliotecii Orășenești „Tata Oancea” din Bocșa, într-un cadru prietenesc, a fost lansată revista „Bocșa culturală” cu numărul 100, alături de colaboratori și cititori din Banat, importanți oameni de cultură și făcători de tipărituri.

         

În acest semnificativ an 2018, an al aniversării centenarului Marii Uniri, Biblioteca Orășenească ”Tata Oancea”, Caraș-Severin, se află în mijlocul a două evenimente importante, care se cer marcate: cei 65 de ani de bibliotecă și lectură publică la Bocșa și apariția numărului 100 al revistei trimestriale ”Bocșa culturală”.

Iată că, miercuri, 25 aprilie, a fost lansat primul număr al revistei „Bocșa culturală” pe anul 2018, un număr semnificativ fiind cea de-a o suta apariție a revistei.

Prieteni, colaboratori și cititori ai revistei s-au întâlnit pentru a se bucura împreună de această frumoasă întâmplare, pentru a marca, diferit, apariția unui număr semnificativ al „Bocșei culturale”.

Revista „Bocşa culturală” se află în cel de-al 19-lea an de apariţie şi adună în paginile sale istoria locului, promovează oameni şi fapte care fac cinste comunităţii. Este o oglindă a activităţii bibliotecii, dar şi o contribuţie originală la construcţia spirituală a zonei. Din acest motiv, utilizatorii serviciilor bibliotecii, care lucrează la elaborarea unor lucrări de referinţă cu privire la istoria şi cultura locală, la personalităţile locului, la fapte şi evenimente  de importanţă locală, zonală sau naţională, apelează la această publicaţie a bibliotecii.

>>>>>>>>>>>>>> articolul întreg

În perioada 20-21 aprilie 2018 s-a desfășurat la Uzdin (Voivodina, Republica Serbia) un eveniment emblematic pentru viața culturală a românilor din Voivodina, Simpozionul internațional „Oameni de seamă ai Banatului” organizat „în folosul apărării și dezvoltării spiritualității românești”, după cum specifica organizatorul, sufletul evenimentului, scriitorul, poetul și publicistul Vasile Barbu, președintele Societății Literar-Artistică Tibiscus din Uzdin.

Aflat la cea de-a XXII-a ediție, simpozionul a întrunit și de această dată oameni de cultură din tot Banatul istoric și nu numai. Scriitori și publiciști din Timișoara, Lugoj, Reșița, Bocșa, Anina, Săcălaz, Bozovici, Baia Mare, Arad, Mesici, Uzdin, Scopie, Novi Sad, Sărcia, Șopotu Vechi, Satu Mare, Panciova, Vârșeț s-au întâlnit într-o minunată și însorită zi de primăvară pentru a pune pentru a XXII-a oară pe  harta culturală a Banatului istoric oameni de seamă și faptele lor.

Prima zi a Simpozionului a fost dedicată memoriei unor oameni ai locului. A fost dezvelită și sfințită o placă comemorativă dedicată omului de cultură și important promotor cultural Pavel Herendici-Pamela (1954-2017), a avut loc un „remember sportiv” și urmărirea ultimului meci de tenis de masă a redutabilului jucător Vasile Stoia, meci disputat cu Irinel Dalea; de asemenea au fost vernisate două expoziții: una de sculptură a profesorului Alexandru Oprici și o expoziție de cărți, afișe, invitații de la edițiile anterioare ale Simpozionului Internațional „Oameni de seamă ai Banatului”. Despre toate acestea s-au exprimat Gheorghe Rancu, Vasile Barbu, Florian Copcea, Daniel Susa, Florian Țăran, Ioța Bulic, pr. Moisă Lința și Adam Onciu.

>>>>>>>>>>>> articol întreg

Marţi, 24 aprilie, ora 17, la Universitatea „Eftimie Murgu„ din Reşiţa, se va desfaşura lansarea cărţii „Viaţa de artist„ a pictorului Vasile Popovici. Cu acest prilej va avea loc şi vernisajul unei expoziţii personale, Vasile Popovici.

Evenimentul este organizat de Club Rotary Reşiţa.

Vă invităm să participaţi la această acţiune culturală derulată sub egida Clubului Rotary din Reşiţa.

Adriana Telescu

„Convingerile sunt inamicii adevărului, mai periculoase decât minciunile.” – Thomas Mann

Un binecunoscut dicton spune că ,,pădurile sunt plămânii Pământului” – aşa cum omul nu poate fi lipsit de plămâni pentru a vieţui, tot aşa, nici Pământul nu poate fi privat de ,,plămânii” săi pentru a putea exista. Din păcate, foarte puţini dintre noi cunosc în reală măsură acest adevăr. Ceea ce trebuie înţeles la un nivel cât mai larg al societăţii, este că acei ce atentează la integritatea pădurii, atentează la sănătatea, viaţa şi la viitorul semenilor lor. E adevărat, nu trăim într-o societate perfectă, pentru aceasta este nevoie de o conştiinţă superioară, o unitate de voinţă, animată de o mentalitate sănătoasă. Din păcate, astăzi, în conştiinţa semenilor noştri, primează interese de toate felurile, în fruntea lor tronând ignoranţa, lipsa cunoaşterii şi a unei minime educaţii în ceea ce priveşte respectul faţă de pădure (şi, implicit, faţă de mediul înconjurător!), care – şi asta este imperios de ştiut – prin funcţiile care le îndeplineşte, ne aparţine tuturor, fiind un BUN NAŢIONAL!

Vorbind de soarta pădurilor din România, atât de virulent pusă în discuţie de unele campanii mediatice, pot desprinde ca un fapt, ce nu poate fi contestat, şi anume că a existat un moment în care a intervenit un fenomen de declin al pădurilor în România. Acesta a început odată cu iniţierea primelor legi de retrocedare a pădurilor către foştii proprietari, atât persoane fizice, cât şi persoane juridice, începând cu Legea 18/1991, continuând apoi cu alte încă două legi, până în anul 2004. Lipsa unei legislaţii care să delimiteze clar condiţiile în care pădurile se pot exploata, în contextul elaborării acelor legi de retrocedare, au condus la brăcuirea sau chiar defrişarea a unei părţi a pădurilor retrocedate, suprafaţa de pădure la nivel naţional diminuându-se, însă nu în măsura în care se încearcă să se inducă de către anumite voci. Ceea ce trebuie înţeles din din capul locului, este că în ceea ce priveşte acele terenuri pe care s-a tăiat pădurea, la bună parte din ele, categoria de folosinţă nu s-a schimbat, doar că locul pădurilor a fost luat de un nou arboret tânăr, suprafeţele respective, în majoritatea cazurilor regenerându-se în mod natural. Totuşi, prin neexploatarea într-un regim silvic, acestea au fost supuse degradării, prin modificări structurale din punct de vedere al consistenţei, compoziţiei, şi al calităţii, diminuându-i-se nivelul de productivitate, aceste arborete necesitând intervenţii de specialitate (lucrări silvo tehnice), pentru reconstrucţia lor ecologică prin lucrări de substituire, ameliorare sau refacere, după caz.

>>>>>>>>>> articol întreg

Cu prilejul Zilei Mondiale a Libertății Presei, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Editura UZP vă invită la prezentarea volumului de comentarii politice „JOCURI ÎN IMPERIUL DE CENUȘĂ – 3 minute la Radio România Reșița”, de Dorina Sgaverdia.

Prezentarea va avea loc joi 3 mai 2018, ora 17, la Camera de Comerț Industrie și Agricultură Reșița.

Participarea dumneavoastră ne onorează.

 

Președinte UZPR,

Doru Dinu Glăvan

23 aprilie 2018, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Ziua internațională a cărții. Prezentare de carte: „Fundamente. Sacramentele – Decalogul – Păcatele capitale”, autor pr. Zsolt Szilvágyi din Timișoara și „Nimeni nu are o iubire mai mare… Viaţa lui Orbán László și mărturii”, autor pr. József Csaba Pál din Reșița.

 

 – Cum se face că sunteți medic urolog aici, la Deva?

– Dorința mea era să rămân într-un centru universitar. Știind însă câte compromisuri trebuie făcute în acest sens, am hotărât să renunț.

Am aflat de existența unui post de urolog la Deva. Nu am stat pe gânduri, mai ales că iubesc zona Ardealului și asta în condițiile în care pentru mine medicina nu este numai o meserie, ci și o misiune. Și am zis că misiunea mea o pot fructifica și în orașul reședință al județului Hunedoara.

– Cât despre integrarea în colectivul de urologi de aici, ce ne puteți zice?

– M-am integrat foarte bine, mai ales că șeful secției, dr. Emil MITRANOVICI este un bun profesionist, apreciat colaborator cu echipa de medici din subordine.

Deși sunt tânăr, nu mi-a fost greu să mă acomodez cu activitatea din această secție și să mă înțeleg bine cu întregul colectiv de aici.

Apreciez înțeleciunea și experiența colegilor Ion Rădulescu și Isaia Dăian, cu toții având la „timonă” maturitatea și experiența șefului de secție.

Personal încerc să aduc prospețimea și curajul aferent tinereții. Îmi place să tratez pacienții cu tragere de inimă, cu hotărârea de a nu mă mulțumi succesul obținut și care desigur mă face mai „oțelit”, mai sigur pe mine. Sunt o fire hotărâtă, perseverentă. Doresc să ofer mereu sentimentul de utilitate, de încredere și profesionalism. Am un ideal statornic în munca de urolog, pe fondul în care fac parte dintr-o echipă de medici competentă și profesionistă. 

– Sunteți tânăr, pe cine aveți model în activitatea profesională și pe care încercați să-l urmați?

– Toți mentorii mei sunt modele demne de urmat, dar cel mai apropiat de sufletul meu, un adevărat om și medic, a rămas dr. PORAV Daniel.

Oricum, pe parcursul activității mele, doresc să mi se vadă personalitatea, și de ce nu, viziunea proprie.

– Aveți frică de cineva?

– Da, de Dumnezeu, în care cred și îi cer ajutorul, deși judecătorul meu este și pacientul. 

 – Privind studiul individual, de cercetare în domeniul urologic, ne puteți spune ceva?

– Da, sunt multe de studiat, însă eu mă axez pe patologia adenomului de prostată și repercursiunile acestuia asupra funcției sexuale a bărbaților. 

– Ce gânduri „vă macină” la această oră?

– Nevoia unei reforme în domeniul sănătății, instabilitatea sistemului medical.

Personal încerc să cred în onestitatea și buna credință a medicului, să fiu deschis în relația cu pacienții, să mă apropii de ei, să-mi dozez eforturile și să-mi reglez „tirul” profesionalismului, să fiu convingător în stabilirea diagnosticului.

– În finalul dialogului nostru, punctați-ne cel mai fericit moment din activitatea D-vs. profesională?

– Nu există o rețetă a succesului. Un succes obții atunci când dovedești seriozitate, ambiție și profesionalism.

Eu sunt concentrat pe propria mea specialitate, iar momentele fericite sunt atunci când pacientul tratat și vindecat pleacă acasă liniștit, fericit și mulțumit de serviciile mele profesionale.

 Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

(dialog cu Tiberiu FURCA – director executiv POLIȚIA LOCALĂ HUNEDOARA)

 

 – Pentru început, vorbiți-ne ceva despre rolul Biroului Ordine Publică și Evidența Persoanelor.

– Misiunea specifică este de menținerea ordinii publice, care se execută în regim operativ, 24 ore din 24, pe toate zonele de responsabilitate stabilite, având la dispoziție 31 de polițiști locali. Notez aici că, având la bază un protocol de colaborare, s-a reluat activitatea de patrulare mixtă cu agenții din cadrul Poliției municipale, aceasta în intervalul orar 22:00 – 06:00.

De notat că, în urma acțiunilor întreprinse a crescut nivelul de ordine și siguranță publică pe raza municipiului, s-a diminuat numărul comercianților ambulanți și a celor ce nu dețin documente corespunzătoare desfășurării unui comerț legal, civilizat.

Pot spune că s-a îmbunătățit nivelul de curățenie a orașului. Și încă ceva: au fost legitimate peste 1700 persoane suspecte de comiterea unor ilegalități.

 

– Punctați-ne ceva despre activitatea compartimentului Circulație.

– Activitatea aici s-a desfășurat de 10 polițiști, prin misiuni independente sau mixte, cu compartimentul rutier al Poliției municipale.

Se asigură permanent o patrulă pentru participarea la activități specifice, cu accent pe fluidizarea traficului, respectarea circulației pietonale și a bicicliștilor etc.

 

– Cât despre compartimentul Control Comercial, Disciplină în Construcții și Mediu, ce ne puteți zice?

 – Acest compartiment își desfășoară activitatea prin verificarea legalității activităților de comercializare a produselor în piețele agroalimentare, verificarea respectării orarului de funcționare a unităților sau deținerea legalității contractelor de închiriere pe domeniul public.

 

– Care vă sunt obiectivele de viitor?

– În primul rând, ne dorim ridicarea nivelului calitativ al întregii noastre activități și aprofundarea cunoștințelor și deprinderilor specifice. Avem în vedere continua formare profesională a polițiștilor. Vom pune un mai mare accent pe supravegherea zonelor din jurul unităților de învățământ și a celor unde semnificația indicatoarelor rutiere este frecvent încălcată.

 

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

(Din discuțiile cu ing. Petru VAIDOȘ – președinte coordonator –

Filiala C.N.S. Cartel „ALFA” Hunedoara)

Conform intervențiilor noastre, adresate către Guvernul României (Prim ministru, ministrul muncii), parlamentarilor județului Hunedoara, Comisiei de dialog social al județului Hunedoara, prin care am sesizat că transformarea majorității salariaților din sectorul privat în salariați de gradul doi, susțin din nou că acest aspect reprezintă pentru România un mare eșec cu consecințe sociale și economice majore.

Ca prim argument la această afirmație este faptul că termenul de sector privat a dispărut practic din preocuparea curentă a factorilor de decizie, indiferent dacă vorbim de plan economic sau social și foarte greu găsim astăzi referire la acest sector în documentele legislative ale Parlamentului sau Guvernului României.

Situația gravă în sectorul privat s-a accentuat în perioada ianuarie 2015 – ianuarie 2018, perioadă în care salariul minim, aproape s-a dublat, crescând de la 975 lei la 1900 lei (creștere de 98%).

În toată această perioadă mediul economic ostil și lipsa unor pârghii de negociere reală a CCM au condus la aplatizarea grilelor de salarizare. Salariul minim s-a suprapus peste grilele de salarizare ale muncitorilor calificați, a celor cu studii medii și chiar studii superioare.

Dacă ținem cont că în prezent în România sunt cca 6 milioane de salariați, din care cca 3,5 milioane lucrează în sectorul privat, ne întrebăm cu groază, câți din cei 3,5 milioane de salariați, prin realizarea unui punct de pensie subunitar, au fost mințiți și manipulați.

Considerăm că și salariații la care ne referim lucrează, plătesc impozite și votează în România, trebuie să fie tratați corect și fără discriminare, în conformitate cu Constituția, legile țării și Convențiile Internaționale la care România a aderat.

De notat este faptul că la nivelul județului Hunedoara, sectorul privat reprezintă salariații din sectoarele industriale: siderurgie-metalurgie, chimie, articole, materiale sportive, electronică-electrotehnică, construcții de mașini, componente industria auto, reparații material rulant, afiliați prin federațiile profesionale la C.N.S. Cartel „ALFA”.

Au consemnat: Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

Bocşa Culturală nr.1-2018 (pdf)