Celebrare în municipiul Reșița (21, 23 – 25 ianuarie) și în municipiul Caransebeș (22 ianuarie)

În fiecare zi: începând cu ora 17.00

Dreptatea și numai dreptatea s-o cauți (Deut 16,20)

 

Data	Locul	Tema zilei	Lecturi	Evanghelia	Cine predică
21 Luni	Biserica greco-catolică „Sf. Fecioară Maria de la Fatima” Reșița (Gara de Nord)	Mulțumiți-vă cu ceea ce aveți. (Evrei, 13,5)	Evrei 13, 1-5	Matei 6, 25-34	Pr. Walter Sinn,  paroh evanghelic luteran de Semlac / Arad
22 Marți	Catedrala ortodoxă „Învierea Domnului” și „Sf. Proroc Ilie Tesviteanul” Caransebeș	Să ducem săracilor vestea cea bună (Luca 4, 18)	Amos 8, 4-8	Luca 4, 16-21	P.S. Iosif Csaba Pál, episcop al Diecezei Romano-Catolice Timișoara
23 Miercuri	Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii” Reșița	Domnul Sabaot este numele lui. (Ieremia 10,16)	Ieremia 10, 12-16	Marcu 16, 14-15	P.S. Lucian Mic, episcop ortodox al Caransebeșului
24 Joi	Biserica Evanghelică Reșița	O, femeie, mare este credința ta! (Matei 15, 28)	1 Samuel 1, 13-17	Matei 15, 21-28	Pr. Veniamin Pălie, decan romano-catolic de Caraș
25 Vineri	Biserica romano-catolică „Preasfânta Treime” Reșița – Govândari	Domnul este lumina și mântuirea mea. (Psalmul 27/26, 1)	Psalmul 27[26], 1-4	Ioan 8, 12-20	Pr. Ovidiu Pop, paroh greco-catolic

   Reșița, 15 ianuarie 2019

                              Pr. Veniamin Pălie decan romano-catolic de Caraș

Echipa de baschet a CNS „Cetate” Deva (în foto) având la timonă pe tânărul antrenor Dorin RECLARU, urmare a participării la turneele desfășurate în locații din Sighetu Marmației, Oradea și Cluj-Napoca, s-a calificat pentru grupa valorică C, întrecerile contând pentru Campionatul național masculin de baschet rezervat echipelor de juniori cu vârsta de până la 18 ani.

Devenii, aflați în categoria de vârstă între anii 2001-2004, s-au constituit în cea mai tânără echipă, dar și cea mai disciplinată.

În aceste zile, devenii sub bagheta prof. Dorin RECLARU se pregătesc intens, cu mult optimism pentru turneul de recalificare (primele jocuri desfășurându-se la Arad) urmărindu-se implementarea unor tactici moderne, atât în jocul individual, cât și în cel colectiv.

 

Ioan Vlad

Georgeta-Ileana Cizmaș

După succesul repurtat în cadrul manifestărilor prilejuite de Zilele Mihai Eminescu la Botoșani, în cadrul cărora Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” din municipiul reședință de județ din nord estul țării, a organizat luni, 14 ianuarie, o manifestare complexă, în cadrul căreia reșițenii Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla reprezentând Reșița și Banatul Montan au lansat cartea-album Monumentele Mihai Eminescu (Reșița: „Banatul Montan”, 2018) autorii se întorc acasă și vor prezenta pentru prima oară în fața iubitorilor de literatură și cultură reșițeni acest volum joi, 17 ianuarie, începând cu ora 17 la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din municipiul de pe Bârzava.

Această carte-album a apărut în anul 2018 sub coordonarea Asociației Germane de Educație a Adulților Reșița și a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și a făcut parte din proiectul CENTENAR al etniei germane din Banatul Montan.

Treizecișiunu de tineri din România, alături de mons. Laszlo Böcskei, episcop diecezan romano-catolic de Oradea și alți 8 preoți din țara noastră se vor afla printre cele câteva sute de mii de tineri catolici din lumea întreagă care vor participa la cea de a 34-a ediție a Zilei Mondiale a Tineretului Catolic (ZMT) din Panama City în America Centrală. Această ediție se va desfășura din 22 până în 27 ianuarie. Din Dieceza Romano-Catolică de Timișoara vor fi prezenți 8 tineri alături de pr. Tiberiu Szabó, responsabil diecezan pentru pastorația tineretului și de pr. Tamás Bene paroh romano-catolică de Cenad. În rândul celor 8 tineri care reprezintă Banatul, se află și reșițeanul dr. Alexander Erwin Țigla, alături de soția sa, dr. Dumitrița Țigla.

Dr. Alexander Erwin Țigla este la cea de a cincea participare la ZMT, după participările la Köln in Germania, Sydney în Australia, Madrid în Spania și Cracovia în Polonia. La plecarea din România, miercuri dimineața, el a declarat: „Această întâlnire înseamnă un prilej de bucurie sufletească, de pace, de armonie, o ocazie unică de a aprofunda, a trăi și a simți împreună cu persoane de pe tot globul imensa iubire a lui Dumnezeu. Sperăm ca aceste zile sa fie un prilej de regăsire sufletească”.

Mottoul acestei întâlniri mondiale este: „Iată, slujitoarea Domnului: fie mie după cuvântul tău” (Lc 1,38). În Panama, Papa Francisc se va alătura tinerilor participanți la ZMT.

Reprezentanții României vor participa și la Zilele în Dieceze, partea premergătoare ZMT. Ei au plecat în această dimineață din România spre America Centrala, urmând ca prima etapă a ZMT să se desfășoare pentru ei în Changuinola, oraș din Prelatura Bocas del Toro din Panama.

În aceste zile, pentru a marca ZMT din acest an, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ din municipiul Reșița, se va deschide o expoziție filatelică cu piese dedicate evenimentului din anii precedenți precum și o expoziție de fotografii dedicate ZMT, ele fiind realizate de dr. Alexander Erwin Țigla cu prilejul participărilor anterioare. Vernisajul ei va avea loc în data de 22 ianuarie, începând cu orele 16.00.

Logo-ul Zilei Mondiale a Tineretului, 2019

Astăzi, 11 ianuarie 2019, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (UZPR) a scris o pagină de istorie în existenţa breslei jurnaliştilor.

În urmă cu exact 100 de ani, la 11 ianuarie 1919, a fost semnat la Bucureşti actul de constituire a primei Uniuni a breaslei gazetarilor profesionişti din România.

Uniţi de entuziasmul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 şi animaţi în prefigurarea unui viitor strălucit ţării, ziariştii români au hotărât acum 100 de ani să se unească şi împreună să dea lumii semnalul că România Mare a devenit o forţă în comunicare şi în susţinerea valorilor adevărate, cu oameni demni şi curajoşi, talentaţi şi iubitori de ţară, aflaţi în slujba cetăţeanului.
Uniunea a traversat 100 de ani de istorie zbuciumată, cu situaţii dramatice, evenimete excepţionale, cu sacrificii şi revigorări surprinzătoare. Datorită oamenilor de mare calitate, dedicaţi, pasionaţi, oneşti, vizionari, oameni cultivaţi şi talentaţi pe care breasla aceasta i-a avut şi îi are, UZPR a marcat astăzi un moment ce va rămâne în memoria presei din România: Centenarul Uniunii și implicit al breslei.
În semn de omagiu pentru cei care atunci au pus piatra de temelie la construcţia solidă a Uniunii şi spre neuitarea faptei lor, astăzi a fost dezvelită placă memorială dedicată evenimentului, pe strada Constantin Mille, la nr. 4, pe clădirea în care a fost semnat documentul de înfiinţare a UZPR, la 11 ianuarie 1919.
Dezvelirea plăcii memoriale a fost precedată de o scurtă istorie a Uniunii, prezentată de Doru Dinu Glavan, preşedintele UZPR, şi de cuvintele adresate celor peste 100 de participanţi la eveniment de Sergiu Andon, primul preşedinte al Uniunii de după 1990.
Apoi, împreună, cei doi au dezvelit placa memorială.
Sfinţită de preot, în lucirea ochilor emoţionaţi de semnificaţia profundă a momentului ai tuturor celor de față, placa memorială va dăinui de azi, amintind de trecut şi cu un gând spre viitor.
Porumbei albi s-au înălţat deasupra celor prezenţi: ziarişti, reprezentanţi ai mass-media, trecători. Un simbol ce fixează încă mai profund în memorie momentul.
Pe strada Constantin Mille, la difuzor se cântă Imnul jurnaliştilor, pe versurile lui Miron Manega.
De astăzi, 11 ianuarie 2019, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România păşeşte cu optimism şi curaj în secolul al doilea al jurnalismului profesionist.

Valentina Mareș/ UZPR

La sărbătorirea unui secol de la înființarea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, în prezența unor personalități ale vieții publice, jurnalistice din România care a avut loc în Salonul de Marmură de la Casa Capșa, președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan a transmis un mesaj către întregul spectru al presei românești : „Nu se poate fără presă şi nu se va putea fără presă. Lansăm acest apel de a fi pe cât posibil împreună. Putem să ne cunoaştem, putem să ne transmitem idei, stări, sentimente şi cred că lumea va fi mai bună dacă va înţelege că oamenii din presă, peste proiectele pe care le au în cadrul trusturilor – care pot să aibă conotaţie politică, economică socială -, se pot întâlni ca oameni înţelepţi ai acestei naţiuni. Să sperăm că toţi lucrătorii din presă vor tinde să fie asemenea oameni pricepuţi, destoinici în a percepe fenomenul naţional pe care trebuie să-l servească. Sper într-o presă care să aducă, într-adevăr, servicii comunităţi noastre.”

În cadrul manifestărilor prilejuite de Zilele Mihai Eminescu la Botoșani și Ziua Culturii Naționale, Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” din municipiul reședință de județ din nord estul țării, organizează luni, 14 ianuarie, o manifestare complexă, în cadrul căreia reșițenii Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla vor reprezenta Reșița și Banatul Montan prin intermediul prezentării următoarelor apariții editoriale:

• Mihai Eminescu: Der Abendstern = Luceafărul. Editor: Erwin Josef Țigla. Reșița: „Banatul Montan”, 2018 (O ediție liliput);
• Ludwig Vinzenz Fischer și traducerile eminesciene = Ludwig Vinzenz Fischer und seine Eminescu Übersetzungen. Editori: Gheorghe Jurma; Erwin Josef Țigla. Reșița: „TIM”, 2018;
• Gheorghe Jurma, Erwin Josef Țigla: Monumentele Mihai Eminescu. Reșița: „Banatul Montan”, 2018.
  

  

  

Cele trei apariții editoriale au apărut în anul 2018 sub coordonarea Asociației Germane de Educație a Adulților Reșița și a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și au făcut parte din proiectul CENTENAR al etniei germane din Banatul Montan.

În presa botoșăneană, prezența reșițenilor a fost evidențiată prin intermediul următoarelor referințe: „De pe lista invitaților speciali ai Cenaclului organizat de Biblioteca Botoșani fac parte fi și Erwin J. Țigla, promotor al culturii germane în România si Banatul Montan, editor, bibliotecar și Gheorghe Jurma, prozator, poet, critic și istoric literar, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timișoara. Pasiunea și activitatea cel doi autori, s-au concretizat într-un prețios album de fotografii ale monumentelor închinate poetului nepereche, din țară și din străinătate.”

Reșițenii vor participa în zilele de 14 și 15 ianuarie la amplele manifestări care se desfășoară în aceste zile la Botoșani și Ipotești, fiind invitați de Biblioteca Județeană „Mihai Eminescu” din Botoșani.

Cartea-album „Monumentele Mihai Eminescu” va fi lansată și la Reșița, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” în ziua de joi, 17 ianuarie, începând cu ora 17.

Vineri, 21 decembrie 2018, la Restaurantul Aero Club din Belgrad (Serbia) a avut loc gala decernării premiilor Asociației Artiștilor de Film din Serbia.

Alături de cineaști sârbi, între premianți s-a aflat și regizorul român Ioan Cărmăzan. Acesta a primit din partea Asociației Artiștilor de Film din Serbia Diploma de Excelență pentru îndelungată colaborare de succes, sub semnătura președintelui Milan Knezević și a președintelui juriului, Radoslav Vladić.

Nu este pentru nimeni o noutate buna și îndelungata colaborare cu Serbia a regizorului Ioan Cărmăzan, legătură extraordinară prin Slavița, soția sa, dar și prin descendență, pe linie maternă Ioan Cărmăzan având origini sârbești.

Ca președinte al Uniunii Autorilor  și Realizatorilor de Film din România, Ioan Cărmăzan a dezvoltat, de-a lungul vremii, importante activități care au avut un caracter cultural-cinematografic și  de afirmare atât în plan național, cât și internațional, activități care s-au bucurat de succes. În acest sens UARF-ul, sub o bună coordonare a președintelui Ioan Cărmăzan, a derulat proiecte culturale și de promovare a operelor cinematografice și cu Asociația Artiștilor de Film din Serbia.

            Așadar, Premiul de Excelență conferit cineastului român întărește o bună colaborare cu tradiție, este un semn de prețuire și recunoaștere a valorii și personalității internaționale a regizorului Ioan Cărmăzan, este un semn al recunoștiinței partenerilor în proiecte deosebit de importante atât în plan cinematografic, cât și cultural, sub diverse aspecte, mai ales de promovare și susținere a statutului artiștilor și realizatorilor de film de pretutindeni.

            Un premiu binemeritat, menit să încununeze, parcă, la împlinirea celor 70 de ani de viață, relația sârbo-română atât de dragă lui Ioan Cărmăzan, despre care vorbește întotdeauna cu mândrie și vădită emoție.

Felicitări, maestre! La mulți ani și la multe astfel încununări!

Marți 18 decembrie 2018, elevi ai Liceului Teoretic „Tata Oancea” din Bocșa, însoțiți de doamnele profesoare Stela Boulescu și Liana Ferciug, s-au întâlnit la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” cu jurnalistul cărășean Antoniu Mocanu.

Întâlnirea a fost una simplă și prietenească deoarece Toni Mocanu este un tânăr extraordinar, volubil și  dispus să răspundă la orice întrebare, mai ales venită din partea unor elevi.

Din cei 39 de ani ai săi, 15 i-a petrecut în presa carășeană, actualmente fiind jurnalist la cotidianul Jurnal de Caraș-Severin, iar colaborator al bibliotecii bocșene este încă din primul an de presă.

Antoniu Mocanu s-a născut în 1979 sub semnul racului, este absolvent de drept și, pe lângă faptul că este un băiat inteligent și serios, este un tânăr foarte frumos, dar și foarte timid. Însă, jurnalismul l-a vindecat – într-o anumită măsură – de timiditate, păstrându-și respectul și bunacuviință învățate în cei șapte ani de acasă.

Bucuros de întâlnirea cu elevii, a vorbit și a povestit despre tot felul de lucruri și întâmplări, insistând pe noblețea profesiunii de jurnalist, cu punctele forte sau punctele slabe ale acestei meserii.

„Dincolo de condeiul cu care se laudă orice jurnalist, am învățat că jurnalismul civic, care face bine oamenilor și societății, este cel mai bun. Rolul nostru este, dincolo de toate, să facem viața celor din jurul nostru mai frumoasă, în măsura în care putem și suntem capabili.” mărturisea Toni Mocanu la discuția despre „puterea” de care beneficiază jurnalistul în societate.

Și elevii care realizează o revistă școlară la Liceul Teoretic din Bocșa au cerut sfaturi și  îndrumări. Între concluzii una a fost obligatorie: „oamenii caută informații scurte și rapide, deci, nu vă pierdeți în amănunte. Materialele să fie scurte și cuprinzătoare. Pentru a nu plictisi.”

Întâlnirea a fost una reușită, deoarece tinerii l-au simțit aproape pe Antoniu Mocanu, stilul lui a fost pe placul acestora și știm zicala „tonul face muzica”. Ei, „tonul” dat de Antoniu Mocanu a stârnit o „muzică” plăcută, iar întâlnirea s-a încheiat cu daruri reciproce: Toni a dăruit elevilor dulciuri, iar aceștia i-au oferit ornamente de brad handmade, realizate chiar de ei în această săptămână a „Școlii altfel”, sub îndrumarea dnei.prof. Stela Boulescu.

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” (pe care Toni o numește „casa binelui” din Bocșa!), în parteneriat cu Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa și cu sprijinul cotidianului Jurnal de Caraș-Severin în cadrul proiectului educațional „Școala altfel”.

Din anul 2001, de când a fost sfințită Biserica cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” în interiorul Inspectoratului Județean al Jandarmeriei Caraș-Severin, pr. militar Nicolae Petrișor s-a îngrijit ca în fiecare an, în preajma sfintelor sărbători de Crăciun, să răsune și aici glasul colindătorilor care aduc vestea Nașterii Mântuitorului.

Potrivit tradiției, marți 18 decembrie 2018, cete de colindători au trecut pragul Inspectoratului Județean de Jandarmerie Caraș-Severin aducând cu ei bucuria colindului străbun, precum și cunoscute cântece religioase prin care este vestită Nașterea Domnului Iisus Christos, dar și cântecul patriotic care unește românii în acest important an al sărbătorii Centenarului Marii Uniri.

 Între colindătorii care au onorat invitația părintelui Nicolae Petrișor și a dlui. colonel Alexandru Tobă s-au aflat corurile „Laudae” și „Pui de cer” conduse de prof.  Georgiana Ciucur, preoteasa Moniomului, dar și talentați colegi jandarmi care au încântat publicul cu voci frumoase și colinde potrivite.

Participanții la eveniment au fost întâmpinați cu prietenie și căldură de inspectorul șef, colonel Alexandru Tobă, dar și de bătrânul „Moș Crăciun cu plete dalbe”, care, biruind nămeții, a venit cu tolba plină de bunătăți și la Inspectoratul Județean de Jandarmerie Caraș-Severin, savurând colindul sfânt și bun și bucurând micii colindători cu daruri, dar mai ales cu tradiționala fotografie alături de Moș Crăciun.

Luni, 17  decembrie 2018, la Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa a avut loc un nou eveniment dedicat artei: vernisajul Salonului de iarnă, ed. I.

Au expus artiști plastici membrii ai Uniunii Creatorilor de Artă, filiala Reșița, coordonați de preș. Gustav Hlinka.

Pe simeze s-au aflat lucrări semnate de următorii artiști plastici: Aurora Lunic (Gătaia), Marius Nițov (Gătaia), Nik Potocean (Bocșa), Aurica Boboescu (Bocșa), Dani Boboescu (Bocșa), Ancuța Boboescu (Bocșa), Flavia Grădinaru (Reșița), Adina Ghinaci (Reșița), Livia Frunză (Reșița), Adina Babiak (Reșița), Ana Viorica Farkaș (Reșița), Niculina Ghimiș (Reșița), Tünde Timar (Reșița), Doina Marița Hlinka și Gustav Ioan Hlinka.

Despre artă și pasiunea pentru pictură, dar și despre lucrările expuse au vorbit: artistul plastic Viorel Coțoiu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, artistul plastic Gustav Hlinka și gazda evenimentului, Gabriela Șerban.

  Din pricina vremii neprielnice, publicul a fost restrâns, o mână de oameni dând dovadă de curaj și biruind nămeții, au participat la acest eveniment menit să încălzească și să bucure suflete prin culoare și talent.

Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa în parteneriat  cu Uniunea Creatorilor de Artă filiala Reșița, iar de lucrările expuse s-au bucurat  artiști plastici, oameni de cultură prieteni ai instituției gazdă, dar și elevii Liceului Teoretic „Tata Oancea” aflați în săptămâna „Școala altfel”.

Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa a organizat luni, 17 decembrie 2018, în cadrul proiectului educațional „Școala altfel”, în parteneriat cu Liceul Teoretic „Tata Oancea” Bocșa concursul de lectură „Înfruntarea cărților”.

Astfel, elevi ai claselor a X-a și a XI-a, însoțiți de doamnele profesoare Stela Boulescu și Liana Ferciug, au poposit la Biblioteca publică bocșană pentru a propune, cât mai convingător, o lectură, o carte preferată.

La această a V-a ediție s-au înscris în concurs 15 elevi care și-au prezentat cartea preferată, încercând să-i convingă pe ceilalți participanți s-o citească. După cum se știe, nimic nu este impus, elevii având dreptul să aleagă orice carte din literatura română sau universală, fiecare concurent alcătuindu-și o fișă de lectură pe care a folosit-o la momentul prezentării.

Prin cărțile propuse și prin prezentările susținute, elevii au dat dovadă de seriozitate, au demonstrat că au exercițiu lecturii, că sunt pasionați de citit și de cărți și că participă la acest concurs cu mare plăcere.

Cea mai interesantă carte – „Cartea anului” – susținută și de o prezentare extraordinară a fost votată cartea ”Oscar și Tanti Roz” de Erich Emmanuel Schmitt  propusă de eleva Marcu Flavia. De o prezentare la fel de bună a beneficiat volumul „Cititoarea” de Traci Chee, carte propusă de eleva Hock Cristina.

Prezentări atractive ale unor cărți care incită la lectură au mai susținut Drugă Bogdan ( „Un bărbat pe nume Ove” de Frederik Bachman), Potocean Bereanu Daiana („Mințile lui Billy Milligam” de Daniel Keyes) și Deleu Andra („Să ucizi o pasăre cântătoare” de Harper Lee).

Și această a V-a ediție a concursului „Înfruntarea cărților” și-a îndeplinit scopul, acela de a promova cartea, lectura în afara bibliografiei școlare, iar între obiectivele urmărite fiind însuşirea de către participanţi a competenţelor de lectură: înţelegerea textelor literare, capacitatea de a reflecta asupra acestora, de a formula opinii, argumente şi interpretări proprii expuse în cadrul unei dezbateri.

Elevii au fost îndrumați și însoțiți de doamnele prof. Stela Boulescu și Liana Ferciug, evenimentul fiind organizat de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa în parteneriat cu Liceul Teoretic „Tata Oancea”, iar premierea câștigătorilor va avea loc în luna ianuarie 2019.

Colindul german „Stille Nacht, heilige Nacht“ („Noapte de vis, timp preasfânt”), cel mai răspândit din întreaga lume, împlinește în seara de ajun, la 24 decembrie, 200 de ani de când a fost cântat pentru prima oară. Versurile colindului au fost scrise de Joseph Mohr, iar melodia de Franz Xaver Gruber.

A fost seara de ajun a anului 1818, când vicarul parohial Joseph Mohr din noua parohie „Sf. Nicolae” din Oberndorf în apropiere de Salzburg i-a dat organistului Franz Gruber versurile sale cu rugămintea de a compune o melodie simplă pentru 2 voci și cor, cu acompaniament de ghitară. Organistul Franz Xaver Gruber s-a pus imediat pe treabă și în Sfânta Liturghie de la miezul nopții (Christmette), caracteristică bisericii romano-catolice, avea să fie interpretat pentru prima oară acest colind.

În acea noapte, colindul original format din 6 strofe, a fost interpretat de Joseph Mohr, voce tenor și ghitară, împreună cu Franz Xaver Gruber, voce bas. De atunci, via Tirolul austriac, colindul s-a răspândit în spațiul de limbă germană, apoi în Europa, urmând să treacă oceanul, astăzi fiind cântat și interpretat în peste 330 de limbi și dialecte de pe tot globul pământesc. În SUA, colindul a fost cântat pentru prima oară în anul 1839. La împlinirea jubileului de 100 de ani (1918), colindul era cunoscut deja pe tot globul.

În preajma intrării în secolul XX, bisericuța din Oberndorf a fost dărâmată și construită capela de astăzi, loc de pelerinaj și centru de atracție turistică pentru milioane de oameni de pe tot globul.

Pentru mine personal, acest colind înseamnă foarte mult… Îmi aduc cu emoție aminte, copil fiind, cum mergeam cu bunicii pe vremea comuniștilor la Sfânta Liturghie din Ajun, care se celebra la miezul nopții (fix ora 24) în Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii”, în acea perioadă aceasta fiind singura din oraș. La sfârșitul Sfintei Liturghii, aprox. ora 1.00 a zilei de Crăciun, toți intonau cu emoție și bucurie în suflet „Stille Nacht, heilige Nacht”, vestind astfel minunea de la Bethlehem. Ajuns acasă, ascultam pe radioul portabil „Albatros” pe unde ultrascurte colindul, caci numai așa prindeam pe unde radio colindul în limba germană cu ajutorul posturilor care transmiteau în această limbă. Bineînțeles, la Radio România din acea perioadă nu se puteau asculta colinde. A doua zi, la sfârșitul Sfintei Liturghii Solemne de la ora 10, corul parohial din parohia reșițeană intona alături de instrumentiști colindul, mulți dintre participanți plecând acasă cu lacrimi în ochi… Lacrimi în ochi am avut și în momentul în care am auzit pentru prima oară colindul la Televiziunea Română Liberă în ziua de 24 decembrie, dar și la Radio România.

Emoțiile mă cuprind și astăzi când aud colindul, indiferent în limba în care se interpretează, amintindu-mi de legătura mea sentimentală cu acesta.

Anul trecut, în ziua de 24 decembrie am avut bucuria împlinirii alături de familia mea, să vizitez capela de la Oberndorf din Austria Superioară, astfel apropiindu-mă faptic de locul care anul acesta se află în mijlocul atenției internaționale, împlinindu-se 200 de ani de la interpretarea pentru prima oară a colindului.

Și Reșița se asociază sărbătoririi jubileului colindului, prin intermediul următoarei manifestări:

12 decembrie 2018, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:

La 24 decembrie 2018 se împlinesc 200 de ani de când a fost cântat pentru prima oară colindul internațional „Stille Nacht, heilige Nacht“ („Noapte de vis, timp preasfânt“). Vernisajul expoziției de fotografii „Oberndorf lângă Salzburg: localitatea unde s-a cântat pentru prima oară «Stille Nacht, heilige Nacht», cu fotografii realizate de Erwin Josef Țigla (Reșița).

Vernisajul expoziției de filatelie dedicată jubileului, cu piese din colecția lui Gustav Hlinka (Reșița).

Program cultural prezentat de grupurile și formațiile muzicale „Banater Bergland” (coordonator: prof. George Gassenheimer), Vincenzo Musi, Duo Gassenheimer, „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca) și de corul „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), toate din Reșița.

Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița marchează cei 200 de ani prin lansarea unui plic filatelic ocazional dedicat evenimentului, ilustrat fiind de un desen cu Isus în iesle, desenat de scriitorul, pedagogul și omul de cultură Alexander Tietz. Cu același prilej a fost confecționată o ștampilă filatelică ocazională. Ea va fi folosită la oficiul poștal Reșița 1 în data de 24 decembrie. Menționăm faptul că ștampila a fost aprobată de Federația Filatelică Română și de către Poșta Română pentru ca întreaga corespondență care se trimite în data de 24 decembrie din Reșița să fie ștampilată cu aceasta.

 

Erwin Josef Țigla

Pentru românii din Comuna Alibunar (Serbia), ziua de 8 decembrie 2018 a fost una de mare sărbătoare culturală.

În straiul tradițional popular, tineri și vârstnici au umplut frumoasa biserică din Seleuș (comuna Alibunar) pentru câteva ore de întâlnire frățească și de bun colind românesc.

Întâlnirea din 8 decembrie 2018 de la Seleuș a cuprins momente deosebit de importante ale Societății literar-artistice „Tibiscus” din Uzdin (P.A. Voivodina, Serbia), precum și ale comunității și autorității locale Alibunar, cu sprijinul și prin grija Bisericii Ortodoxe Române din Seleuș, gazda evenimentelor.

În cadrul celei de-a XXI-a ediție a Zilelor Presei Bănățene, președintele Societății literar-artistice „Tibiscus”, scriitorul Vasile Barbu a înmânat următoarele premii: Premiul de Excelență al Jurnalismului Românesc din Banat „Aurel  Turcuș”dnei. Laura Sgaverdea, director general Radio Reșița și dnei. Anicica Barbu, redactor RTV Covăcița.

Premiul pentru contribuții deosebite în publicistică„Silvius – Bata Miclea” a fost înmânat: dnei. Gabriela Șerban (Bocșa), dlui. Mircea Anghel (Lugoj), dlui. Erwin  Iozef  Tigla (Reșița), dnei.  Mirela Ioana Dorcescu (Timișoara), dlui. Mircea Boran (Arad), dlui. Nicolae Danciu Petniceanu (Mehadia), dlui. Gheorghe Rancu  (Șopotul Vechi), dnei. Marina Ancăițan (Libertatea – Panciova), dnei. Elena Maria Murgu (Timișoara), dlui. Ovidiu Lupșor (TV Voivodinei – Novi Sad),  dlui. Iancu Murărescu (Sărcia), familiei Maria și  Iaroslav Kralik (Covăcița), Radio Reșița și Radio Novi Sad, secția română.

Cea de-a doua parte a evenimentului a fost dedicat Festivalului de colinde și obiceiuri de iarnă la români intitulat „Deschide ușa, creștine” aflat la prima ediție prin grija președintelui comunei Alibunar (prezent la eveniment) și a preotului Bisericii Ortodoxe Române din Seleuș, Cristian Băbuț.

„Prin căldura sufletească și frumusețea ei, colinda noastră este o moștenire de zile mari, este un imn sfânt de aleasă prețuire a bogăției de netăgăduit a spiritualității și a civilizației românești. Colindele sunt adevărate comori ale tezaurului nostru cultural și spiritual. Prin ele, prin melodia lor, poporul nostru dreptcredincios și-a arătat, și-și arată și azi, învățătura de credință, adânca evlavie față de întruparea Domnului nostru. Ieslea la care au venit păstorii și cei trei crai călăuziți de steaua răsăritului pun în aceste minunate daruri duhovnicești puterea pe care poporul nostru a dovedit-o în decursul a două mii de ani de creștinism față de Praznicul Nașterii Domnului nostru Iisus Christos.” precizează scriitorul Vasile Barbu în cuvântul de deschidere. Și conchide: „ De aceea, dragilor, și noi astăzi și în viitorime, vom umbla, vom colinda, obiceiul să-l păstrăm, obiceiul din bătrâni, pân’ om fi-n lume români!”  

Fiind o întâlnire frățească a românilor din Banatul de Sud, provincia Voivodina, cu românii din Banatul de munte și Banatul de pustă (cărășeni și timișeni), dar și frați arădeni, în cadrul Festivalului de colinde și obiceiuri românești „Deschide ușa creștine” de la Seleuș au colindat și au interpretat cântece patriotice românești cete de colindători veniți din Arad, Buziaș, Săcălaz, Timișoara, Voislova, alături de copii, tineri și vârstnici ai locului. 

O întâlnire de suflet pregătită cu multă căldură și dragoste frățească de către membrii Societății literar-artistice „Tibiscus” din Uzdin (preș. Vasile Barbu), dimpreună cu membrii comunității Alibunar și credincioșii Bisericii din Seleuș (pr. Cristian Băbuț), un remarcabil eveniment care încheie un an dedicat Centenarului Marii Uniri a românilor, unității de credință și neam, un eveniment care a reușit, și de această dată, să adune românii împreună, prilej de bucurie și binecuvântare, de consolidare a identității românești și ortodoxe.

Felicitări, români frumoși! La mulți ani!