30 ianuarie 2019, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reşiţa:
Prezentare de carte: Olga Neagu, „În cele dintîi în cele din urmă – antologie poetică“; ediție și prefață: Gheorghe Jurma, apărută la Editura „TIM“ Reșița, 2018.
Mică expoziție de artă plastică Olga Neagu (Reșița).
Primăria comunei Mehadia şi Editura ,,Cetatea Cărţii” din Mehadia, anunţă ieşirea de sub tipar a numărului 4 (serie nouă) al publicaţiei VESTEA.
Publicaţia este editată de Primăria şi Consiliul Local al comunei Mehadia, cu sprijinul Editurii Cetatea Cărţii din Mehadia, în parteneriat cu Filiala Caraş Severin a UZP.
Aflată la al doisprezecelea an de apariţie (primul număr apare în decembrie 2006, având ca fondatori: scriitorul Nicolae Danciu PETNICEANU şi primarul comunei Mehadia, Iancu PANDURU), deşi în cursul apariţiei sale a încercat diferite formule de prezentare, în formate diferite, publicaţia păstrează şi astăzi aceeaşi orientare, declarată pe frontispiciul ei – ATITUDINE CIVICĂ ŞI CULTURĂ TRADIŢIONALĂ, punând accent pe viaţa spirituală şi tradiţională a comunităţii, pe istoria şi cultura locală, nefăcând abstracţie însă de aspectele ce ţin de cultură, credinţă şi istorie naţională.
În paginile acestui număr se regăsesc publicate materiale diverse, de la relatări, reportaje, mare parte legate de evenimente sau manifestări cultural-istorice locale- în special celor dedicate Centenarului Marii Uniri, până la eseuri, comentarii şi sinteze literare sau versuri. Mai pot fi regăsite articole, în serial, ce cuprind evocări a unor momente istorice de tristă amintire, trăite de autor – deportarea în Bărăgan din anii `50, sau a unor vechi obiceiuri şi tradiţii locale, astăzi uitate.
Pentru cei doritori de lectură, revista poate fi procurată de la sediul Primăriei Mehadia sau Editura Cetatea Cărţii.
Revista poate fi citită şi în format electronic (pdf.) urmând link-ul de mai jos:
Citind DEX-ul, vom găsi pentru cuvântul ecumenism următoarea explicație: Mișcare de refacere a unității universale a Bisericilor Creștine, cu respectarea autonomiei lor, pe calea acordurilor și a dialogului teologic. Pentru reșițeni, cuvântul ecumenism a primit un sens nou cu 27 de ani în urmă.
Atunci, din inițiativa unui grup de preoți de diferite confesiuni din Reșița, s-a purces la un nou drum de apropiere a bisericilor creștine istorice. Astfel, în perioada 18 – 25 ianuarie 1993 se organiza în municipiul de pe Bârzava pentru prima oară octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor.
În cartea în patru limbi (română, germană, maghiară, italiană) „Spălaţi-vă picioarele unul altuia. Ecumenism, între istorie şi prezent la Reşiţa = Waschet Euch gegenseitig die Füße. Ökumene zwischen Geschichte und Gegenwart in Reschitza = Mossátok meg egymás lábát. Az ökumenizmus története és jelene Resicabányán“, apărută la 10 ani de ecumenism sub semnătura părintelui de atunci Pál, astăzi episcop diecezan, și a mea, dânsul amintea de aceste prime zile: „Când am ajuns la Reşiţa, o dorinţă trăia în mine: să îi iubesc pe toţi, pe fiecare om, să mă întorc spre fiecare cu iubire. E normal că în mod special am încercat să fiu atent la preoţi şi pastori de oricare confesiune, căci ei sunt aceia cu care lucrăm în via Domnului aici în Reşiţa. … Din 1993 încoace, Săptămâna ecumenică de rugăciune pentru unitatea creştinilor se desfăşoară cu regularitate şi în oraşul nostru, în fiecare an între 18 şi 25 ianuarie. Mai ales din 1999 încoace, de când participarea este deosebit de largă, cred că putem vorbi despre o săptămână de sărbătoare creştinească pentru întregul oraş.”
Doresc în continuare să accentuez câteva inițiative și manifestări pe care le consider importante pentru ultimii 27 de ani de trăire în comun la Reșița:
Ne-am bucurat împreună de cei 27 de ani de octavă în bisericile noastre creștine, anul acestea octava organizându-se la Reșița și Caransebeș între 21 și 25 ianuarie în următoarele lăcaşuri sfinte: Biserica Greco-Catolică „Sfânta Fecioară Maria de la Fatima” Reșița (predica: pr. Veniamin Pălie, decan romano-catolic al Decanatului de Caraș), Catedrala Ortodoxă Română „Învierea Domnului” și „Sf. Proroc Ilie Tesviteanul” Caransebeș (predica: ES mons. József Csaba Pál, episcop romano-catolic de Timișoara), Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” (predica: PS Lucian Mic, episcopul ortodox al Caransebeșului), biserica evanghelică (predica: pr. Ovidiu Pop, preot greco-catolic) și Biserica Romano-Catolică „Preasfânta Treime” Govândari (predica: pr. Walther Sinn, preot evanghelic luteran din Semlac / Arad).
Este în puterea noastră să încercăm, fiecare după puterile sale, să contribuim prin rugăciune la unitatea creștinilor, indiferent de confesiune sau limbă maternă, să participăm împreună ori de câte ori ni se oferă prilejul la manifestări spirituale sau culturale care promovează unitatea creștină în Banatul Montan!
Duminică, în 27 ianuarie 2019, reprezentanți ai comunităților germane din județele Timiș, Hunedoara și Caraș-Severin își vor aduce aminte, prin intermediul unor manifestări comemorative pe plan interjudețean care se vor desfășura la Reșița, de începuturile deportării germanilor în fosta URSS. Programul manifestărilor de la Reșița va fi următorul:
Sfântă Liturghie în limba germană, cu rugăciuni pentru victimele deportării.
Comemorarea victimelor deportării: rugăciuni ecumenice și depunere de coroane de flori.
În luna ianuarie au avut loc de asemenea în mai multe biserici romano-catolice din Banatul Montan rugăciuni pentru sufletele victimelor deportării, dar și pentru pace, pentru ca în viitor să nu se mai repete ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 74 de ani. Astfel de rugăciuni au fost organizate în localitățile Anina, Bocșa, Oțelu Roșu și Steierdorf.
În urmă cu 74 de ani, bărbați între 17 și 45 de ani și femei între 18 și 30 de ani, apți și apte de muncă, de pe întreg teritoriul României, din Transilvania, Banat, Satu Mare, Crișana, Bucovina, București și Dobrogea, au fost luați din sânul familiei și transportați, în vagoane pentru transportul animalelor, până departe, în teritoriul actualei Ucraine (zona Donețk) și al Rusiei (Munții Ural). Nu puțini au fost aceia care și-au pierdut viața acolo datorită condițiilor vitrege de muncă și viață. Ultimii deportați s-au întors acasă abia la sfârșit de decembrie 1949, după cinci ani de muncă depusă pentru „reconstrucția” statului sovietic.
Din cei aproximativ 75.000 de deportați din România se estimează că un număr de 10.000 și-a pierdut viața acolo. Din județul Caraș-Severin au fost deportați aproximativ 9.000 – 10.000 de etnici germani. Actualmente mai sunt în viață în Banatul Montan 24 de foști deportați, din care 10 reșițeni.
Erwin Josef Țigla
Joi, 24 ianuarie 2019, membrii centrelor de tineret şi ai ATOR Banatul de Munte s-au reunit la Biserica ”Schimbarea la față” din Reșița într-o şedinţă de lucru pentru a stabili viitoare proiecte şi programe organizate de Departamentul misionar şi activităţi cu tinerii al Episcopiei Caransebeşului pentru anul 2019, cu sprijinul şi binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului.
„Este pentru al treilea an când în 24 ianuarie, zi importantă pentru istoria poporului român, organizăm această întâlnire; este şi o întâlnire cu caracter festiv, dar şi o întâlnire de lucru deopotrivă. Ziua de 24 ianuarie este o zi specială, o zi de sărbătoare naţională și, desigur, am profitat şi de faptul că elevii sunt liberi şi au putut fi prezenţi la această întâlnire de lucru, pentru că azi, aici, au venit reprezentanții tuturor centrelor de tineret și ai filialelor ATOR din Eparhia Caransebeșului. Practic, din tot județul Caraș-Severin au fost delegații astăzi, aici. Am stabilit împreună principalele priorități ale acestui an 2019 și, sigur că, mergând pe anul omagial al Patriarhiei Române, foarte multe dintre activități și proiecte se vor duce către zona satului, către zona rurală. Era mare nevoie și ne bucurăm de această inițiativă a Patriarhiei Române.” mărturisește părintele inspector Mihai Ciucur, coordonatorul întâlnirii.
După o slujbă de Te Deum oficiată de părintele inspector Mihai Ciucur, alături de părintele inspector Nicolae Chiosa și părintele paroh Nicolae Hațiegan, tinerii însoțiți de coordonatori și voluntari ai centrelor de tineret s-au așezat la masa de lucru. Fiecare centru și-a prezentat delegația și, evident, proiectele propuse pentru noul an, proiecte care se pliază armonios pe agenda Departamentului Misionar și activități cu tinerii al Episcopiei Caransebeșului, despre care pr.insp. Mihai Ciucur explica: ”Noi în Eparhia Caransebeșului, pe lângă proiectele tradiționale pe care le menținem an de an avem și două proiecte importante pe care le închinăm anului omagial al satului, al preoților, profesorilor și primarilor gospodari. Unul dintre acestea chiar urmează să înceapă, este o formare de voluntari pentru proiectul de tabere pe care le inițiem la vară, este vorba de ”Tabăra din inima satului” în care, tineri voluntar, vor merge și vor organiza tabere în parohiile noastre rurale din Caraș-Severin. Al doilea proiect este o ”Caravană ATOR BM”, o caravană care-și propune să surprindă povești, oameni, locuri relevante, importante din județul Caraș-Severin.”
Tinerii și coordonatorii centrelor de tineret și ai filialelor ATOR au propus proiecte și activități interesante și atractive, având experiența anilor trecuți: ateliere de pictură, cateheze, pelerinaje, vizionări de filme documentare, activități cu caracter filantropic, spectacole și activități artistice, concursuri de creații pe temă religioasă, cânatul în strană și alte activități în biserică, acestora alăturând noi proiecte dedicate satului românesc. Despre proiectele propuse și despre interesul arătat de tinerii din aceste centre, pr.insp. Mihai Ciucur afirma cu mulțumire: ”Pentru mine, ca și responsabil al acestui Departament foarte dinamnic din Eparhia Caransebeșului este deosebit de importantă prezența acestor delegații aici, pentru că astfel ne arată că ei continuă să aibă activitate. Avem centre de tineret noi, dar avem și centre de tineret care funcționează de 5, 6, 7 ani și tot de atâta timp sunt aici la începutul fiecărui an pentru a face planuri împreună. Sunt foarte mulțumit că, prin prezența lor aici, la acest eveniment, arată că vor continua lucrarea în misiune și misiunea în ogorul Bisericii, ceea ce este cel mai important.”
Și de această dată, tinerii prezenți la întâlnire și-au arătat bucuria și și-au îndreptat atenția spre organizarea taberelor, mulți dintre aceștia manifestându-și deja dorința de a participa, într-un fel sau altul, la aceste tabere: fie ca simpli beneficiari, fie ca voluntari implicați, ca membrii ai echipelor de organizare. Despre importanța acestor tabere care, de altfel, nu sunt nici simplu de organizat, nici facil de susținut financiar, însă experiența și deja tradiția organizării acestora demonstrează că sunt foarte utile și necesare, mai ales în cazul copiilor și tinerilor nevoiași, părintele insp. Mihai Ciucur preciza: ”Anul acesta vor fi mai multe tabere, sunt mai multe motive de a le organiza. În primul rând am constatat că este o mare nevoie pe care școala n-o împlinește suficient aceea de a oferi tabere și, în orice caz, taberele oferite prin școli de multe ori nu sunt neapărat educaționale și în niciun caz nu zidesc nimic pe plan duhovnicesc și nici la nivelul caracterului copiilor, deci este o nevoie pastorală a Bisericii aceea de a organiza cât mai multe tabere,nevoie înregistrată în cei aproape șapte ani de când sunt aici și desfășor activități cu copiii și tinerii. În al doilea rând, având la dispoziție acești copii și tineri timp de 3, 5 sau 7 zile cât ține o tabără, fiind acolo împreună zi și noapte, putem să construim mai mult, să zidim mai mult, putem ca ceea ce le propovăduim la nivel teoretic în catehezele noastre, să le putem aplica efectiv în aceste tabere. Copiii se întorc acasă, de multe ori, schimbați după aceste tabere și am exemple concrete. Pot să dau exemplu de filială, filiala ATOR Caransebeș care a renăscut în urma unei tabere (Școala de vară. Credința altfel), care, efectiv, a adus aproape de biserică un nucleu frumos de tineri liceeni, care actualmente sunt foarte dinamici.”
Deși a durat câteva ore, întâlnirea tinerilor din 24 ianuarie 2019 de la Biserica ”Schimbarea la față” din Reșița s-a dovedit a fi o bucurie și o reușită. O bucurie a întâmplării de a fi împreună, puține fiind totuși momentele când tinerii reușesc să se adune din toate zonele județului, din Protopopiatele Reșița, Caransebeș, Moldova Nouă și Băile Herculane, din sate și orașe, dar și o reușită pentru că împreună au pus cap la cap idei de activități de succes.
”Cred că întâlnirea de astăzi a fost una fructuoasă; am împărtășit câteva idei de activități pe care le vom desfășura anul acesta, dar eu nădăjduiesc să organizăm și mai multe întâlniri decât anul trecut. Totuși, trebuie să precizez două dintre activitățile noastre reprezentative și de care suntem foarte mândri: festivalul de colinde din decembrie ”Se naște bucuria”și un festival mai nou, dar foarte important: ”Buni români și buni creștini” în care comemorăm familia Emilian Novacovici”, mărturisea cu mândrie Nadia Alexandru Popescu de la Centrul de tineret ”Sf. Mare Mc. Ecaterina” Oravița și reprezentanta Filialei ATOR Oravița.
Un punct de vedere și-a exprimat și tânăra Mădălina Matei de la Centrul de tineret ”Timotheos” Bozovici, un centru mai tânăr, dar cu copii și tineri care promit:
” Cred că întâlnirea de astăzi a fost extraordinar de productivă, cred că toată lumea a reușit să-și spună părerea, să-și spună un punct de vedere care va contribui pe viitor la o colaborare mai eficientă între noi ca și centre de tineret. Mă bucur foarte mult că am participat și sper ca noi să fim în continuare fruntași cu activitățile noastre; suntem cunoscuți pentru festivalurile de colinde și de tradiții.”
Întâlnirea s-a încheiat așa cum le place tinerilor: cu pizza și jocuri în zăpadă, dar și cu îndemnul părintelui inspector Mihai Ciucur: ”Avem foarte mult de lucru, avem foarte multă treabă, cred că e vremea ca faptele să vorbească pentru noi mai mult decât vorbele și i-aș îndemna pe toți să treacă la lucru – atât cât dorește și cât poate fiecare – să fim cu toții lucrători adevărați nu numai prin cuvânt, ci și prin faptă în ogorul Bisericii lui Hristos.”
Într-o bună organizare sala de sport a Colegiului Național „Decebal” Deva a găzduit etapa municipală la baschet – băieți și fete, contând pentru Olimpiada sportului școlar, toate întâlnirile fiind corect conduse de arbitrii Cosmin Stoicovici și mereu neobositul Alexandru Pihodi.
Colegiul Național „Decebal” (director, prof. dr. Florin Marin Ilieș – în foto) a prezentat o echipă disciplinată și bine sudată, antrenată cu multă responsabilitate de prof. Cristian Bauman.
În jocurile desfășurate s-a dovedit bine pregătită tehnic, tactic și fizic, care a știut să folosească jocul cursiv, cu faze derutante, în viteză, cu aplomb în atac și inspirație în apărare.
Pe acest fond, elevii lui Cristian Bauman și-au îngenuncheat adversarii (Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria”, Colegiul Tehnic „Transilvania” și Liceul cu profil sportiv) obținând fără mari emoții primul loc în clasament și dreptul de participare la etapa județeană.
Nici fetele de la Colegiul Național „Decebal” nu s-au lăsat mai prejos. Acestea, bine conduse de pe margine de prof. Dorin Reclaru, s-au remarcat prin acțiuni ofensive desfășurate pe un front larg, bine concepute, ținând mereu în corzi adversara, detașându-se astfel pe primul loc.
Așadar, felicitări celor două echipe care vor participa la etapa județeană, felicitări antrenorilor și conducerii unității școlare!
Ioan Vlad
Georgeta-Ileana Cizmaș
Cea de-a XII-a ediţie a Simpozionului „Serbările Cetăţii” de la Mehadia s-a desfăşurat miercuri, 23 ianuarie 2019, sub cele două semne esenţiale ale lunii ianuarie şi ale poporului român: naşterea poetului nepereche, Mihai Eminescu şi personalitatea fondatorului României moderne, Domnul Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza.
După cum ne-a obişnuit primarul Iancu Panduru, şi această ediţie a Serbărilor Cetăţii a fost una generoasă şi bogată în informaţii, reuşind să adune oameni de cultură, istorici şi scriitori din Banat şi nu numai, sala Căminului Cultural din Mehadia devenind neîncăpătoare.
Tot cu acest prilej a fost lansată şi revista „Vestea”, revistă de atitudine civică şi cultură tradiţională editată de Primăria şi Consiliul Local al Comunei Mehadia, fondată de Iancu Panduru şi Nicolae Danciu Petniceanu şi coordonată de Constantin Vlaicu (redactor-şef) şi Ionela Mihaela Domilescu (redactor-şef adjunct).
Evenimentul a debutat printr-un cuvânt de deschidere al preotului Ciprian Danci, parohul Mehadiei, urmat de o scurtă slujbă de binecuvântare a lucrărilor simpozionului. Au urmat cuvinte de salut din partea organizatorilor şi invitaţilor adresate de vrednicul primar Iancu Panduru, de deputatul Ioan Tabugan, fiu al satului şi o prezenţă constantă în mijlocul comunităţii Mehadiei, prof. Ionela Domilescu, moderatorul evenimentului şi scriitorii Nicolae Danciu Petniceanu (Mehadia/Timişoara), Pavel Panduru (Prigor), Gabriela Şerban (Bocşa) şi Paul Sever Smadu (Băile Herculane).
Lucrările Simpozionului „Serbările Cetăţii” au propus teme şi subiecte diversificate şi interesante, majoritatea dintre acestea având în atenţie evenimentele momentului: Eminescu – sufletul neamului românesc şi Unirea Principatelor, rod al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu o incursiune în istoria poporului român. S-au înscris la cuvânt, prezentând lucrări bine ticluite şi atent elaborate următorii invitaţi: ing. Ioan Tabugan (Plugova/Bucureşti), scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu (Mehadia/Timişoara), pr. Gheorghe Bubă (Topleţ), pr. Ştefan Bubă (Petnic), prof.dr. Iulian Lalescu (Mehadia), prof. Pavel Panduru (Prigor), prof. Ana Zeicu (Mehadia), prof. Gheorghe Rancu (Şopotul Vechi), prof. Iohanna Zimbran (Mehadia), prof. Elena Cornoiu (Târgu Jiu) şi cercetătorul Dorin Băltean (Băile Herculane). De asemenea, unii dintre invitaţi au dat citire unor materiale interesante semnate de Traian Lalescu sau Nicolae Iosub: Gabriel Lalescu a citit din volumul dedicat savantului Traian Lalescu de pr. Vasile Petrica (Reşiţa: Editura Eftimie Murgu, 2010), iar prof. Maria Panduru a citit din materialul „Mihai Eminescu şi revista Fântâna Blanduziei” al botoşăneanului Nicolae Iosub (revista Vestea, nr.4 (ediţie nouă), apr. – dec. 2018, p. 58 -60).
Între prezentări, pentru a destinde atmosfera, organizatorii au strecurat cântece ale îndrăgitului rapsod Iosif Puşchiţă, invitat de onoare al Mehadiei, prezent la toate evenimentele organizate aici.
De asemenea, „Serbările Cetăţii” ediţia a XII-a s-a încheiat printr-un program artistic prezentat de talentaţi elevi ai Liceului „Nicolae Stoica de Haţeg” din Mehadia, membrii ai Cercului de dramaturgie „Arcadia”, sub conducerea inimoasei şi talentatei profesoare Anişoara Zeicu.
Jocul popular şi Hora Unirii au constituit ingredientele de final ale unui eveniment de excepţie organizat şi de astă dată la Mehadia, la iniţiativa Primăriei şi Consiliului Local, cu sprijinul şi implicarea efectivă a elevilor şi cadrelor didactice de la Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Haţeg” Mehadia.
Şi, pentru că Biserica Ortodoxă Română a dedicat acest an 2019 satului românesc cu ceea ce-l reprezintă mai bine: preotul, dascălul şi primarul, putem afirma fără tăgadă că evenimentul din 23 ianuarie 2019 de la Mehadia a evidenţiat cu succes importanţa satului românesc păstrător al valorilor autentice, vrednicia primarului gospodar, preacucernicia preoţilor dedicaţi şi devotamentul dascălilor dăruiţi. Împreună, aceştia au creat un eveniment de excepţie intitulat generic „Serbările Cetăţii”. Felicitări şi la multe ediţii!
Stând de vorbă cu câțiva pacienți (din Harghita, Hunedoara și Cluj) care cu multă încredere au trecut pragul Centrului medical dr. Tanțău din Cluj-Napoca, am reținut aprecierile deosebite și sincere ale acestora adresate medicului primar gastroenterolog dr. Ioana VIȘOVAN, cu toții propunându-ne să creionăm în câteva rânduri profesionalismul acesteia aflat mereu în slujba sănătății semenilor.
Pe fondul discuțiilor am consemnat faptul că dr. Ioana VIȘOVAN este medicul care știe să se apropie de pacienți, să comunice și să le înțeleagă durerea, iar profesiunea aleasă este o adevărată provocare.
Cu multă responsabilitate profesională face ca fiecare moment din dialogul cu pacienții să fie gestionat corespunzător, așa încât aceștia să se simtă mulțumiți și satisfăcuți sufletește.
Dr. Ioana VIȘOVAN este medicul care dovedește respect față pacienți, de timpul, sensibilitatea și durerile lor. Este femeia medic cu o privire curată, sinceră, deschisă, cu reale virtuți ale sufletului omenesc.
Vorbe frumoase am aflat și despre asistentele Cristina URS și Iulia MICLOȘ – mereu alături de medicul primar Ioana VIȘOVAN – care dovedesc o prezență și o atitudine deosebită față de pacienți, oferindu-le acestora satisfacția însănătoșirii.
Ioan Vlad
Georgeta-Ileana Cizmaș
Compozitorul celebrului vals Souvenir de Herkulesbad, JAKOB MATHIAS PAZELLER (născut la 2 ianuarie 1869 în Baden bei Wien – decedat la 24 septembrie 1957 la Budapesta), de la cărui naștere s-au împlinit la începutul anului 150 de ani, este omagiat în județul Caraș-Severin printr-un plic ocazional și o ștampila filatelică ocazională. Acestea au fost realizate de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și de către Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Folosirea ștampilei a fost aprobată de Federația Filatelică Română și de către Poșta Română. Ea este folosită în ziua de luni, 21 ianuarie 2019, la trimiterea întregii corespondențe de la oficiul poștal din Băile Herculane.
Compozitorul Jakob Mathias Pazeller a fost omagiat de-a lungul anilor de comunitatea locală din Băile Herculane prin implicarea omului de cultură Dorin Bălteanu, un om care s-a luptat și se luptă în continuare ca orașul-stațiune milenar să fie cunoscut și apreciat în lume.
La inițiativa Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și al Asociației Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, Consiliul Local al orașului Băile Herculane i-a conferit post mortem lui Jakob Mathias Pazeller titlul de Cetățean de Onoare în data de 31 octombrie 2017.
De asemenea, luni, 21 ianuarie 2019 va putea fi vizitată la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” o expoziție documentară de fotografii realizate în stațiunea balneoclimaterică Baden de lângă Viena, locul de naștere al compozitorului, imagini fotografiate de Erwin Josef Țigla în luna mai 2016.
Erwin Josef Țigla
PRIMĂRIA ȘI CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI MEHADIA ORGANIZEAZĂ ÎN DATA DE 23 IANUARIE 2019 EDIȚIA A XII-A A SIMPOZIONULUI ,,SERBĂRILE CETĂȚII”. PARTENER AL ACESTEI MANIFESTĂRI ESTE ȘI FILIALA CARAȘ SEVERIN A UNIUNII ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI.
20 ianuarie 2019, ora 10.00, Biserica Romano-Catolică „Sfânta Fecioară Maria, Regină” Oţelu Roşu:
Sfântă Liturghie în cadrul căreia comunitatea se roagă şi pentru victimele deportării.
20 ianuarie 2019, ora 10.00, Biserica Romano-Catolică „Preasfânta Inimă a lui Isus” Anina:
Sfântă Liturghie în cadrul căreia comunitatea se roagă şi pentru victimele deportării.
20 ianuarie 2019, ora 11.00, Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Zămislire” Bocşa Montană:
Sfântă Liturghie în cadrul căreia comunitatea se roagă şi pentru victimele deportării.
20 ianuarie 2018, ora 11.30, Biserica Romano-Catolică „Preasfânta Treime” Steierdorf:
Sfântă Liturghie în cadrul căreia comunitatea se roagă şi pentru victimele deportării.
27 ianuarie 2019, ora 8.30, Biserica Romano-Catolică „Sfânta Fecioară Maria – Regina Rozariului”, Sigismund / Steierdorf:
Sfântă Liturghie în cadrul căreia comunitatea se roagă şi pentru victimele deportării.
27 ianuarie 2019, ora 10.00, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” Reşiţa:
Sfântă Liturghie în cadrul căreia comunitatea se roagă şi pentru victimele deportării.
27 ianuarie 2019, ora 11.15, Monumentul Deportaţilor (Parcul „Cărăşana”), Reşiţa:
Comemorarea victimelor deportării: rugăciuni şi depunere de coroane de flori.
28 ianuarie 2019, ora 11.00, Colegiu Naţional „Mircea Eliade” Reşiţa:
Eveniment interactiv cu participarea elevilor din acest colegiu. Coordonatoare: prof. Adela Schindler.
29 ianuarie 2019, ora 12.00, Colegiu Naţional „Traian Lalescu” Reşiţa:
Eveniment interactiv cu participarea elevilor din acest colegiu: Vizionarea filmului documentar „Oare ne mai întoarcem? Germanii din România deportați în URSS”, un film de Cristian Amza. Coordonatorii manifestării: prof. Alexandra Damșea și prof. Manuela Păvan.
29 ianuarie 2019, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz” Reşiţa:
Concert muzical dedicat victimelor deportării.
30 ianuarie 2019, ora 12.00, Liceul Teoretic „Traian Vuia” Reşiţa:
Eveniment interactiv cu participarea elevilor din acest liceu: Vizionarea filmului documentar „Oare ne mai întoarcem? Germanii din România deportați în URSS”, un film de Cristian Amza. Coordonatorul manifestării: prof. Constantin Taligaș.
UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a luat act cu profundă îngrijorare de decizia Consiliului Național al Audiovizualului care, în baza paragrafului 2 din articolul 3 al Legii Audiovizualului nr. 504/2002 („Toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor”), a silit postul Realitatea TV să-şi oprească emisia obişnuită pentru 10 minute. De asemenea s-au luat în considerare paragrafele 4 şi 5 din articolul 40 din Codul de reglementare al audiovizualului: „(4) Moderatorii programelor au obligaţia să solicite ferm interlocutorilor să probeze afirmaţiile acuzatoare, pentru a permite publicului să evalueze cât de justificate sunt acestea. (5) Moderatorii, prezentatorii şi realizatorii programelor au obligaţia să nu folosească şi să nu permită invitaţilor să folosească un limbaj injurios sau să instige la violenţă”. A fost indicat şi punctul 1 al articolului 34 din acelaşi document, „orice persoană are dreptul la propria imagine”.
Stimați colegi ziariști de pretutindeni, membri sau nemembri ai UZPR,
Traversăm una dintre cele mai nefaste perioade din istoria noastră. Lipsa de solidaritate a breslei jurnaliștilor, vulnerabilitatea la care ne-am expus treptat-treptat, aproape fără să ne dăm seama, prin compromisurile unora dintre noi față de mediul economic sau politic (care, de regulă, se întrepătrund), aversiunea reciprocă între toate trusturile de presă, care a generat aversiuni și ostilități la nivel individual, ne-au adus pe toți aici, adică în imposibilitatea de a ne proteja profesia și breasla. Legile împotriva presei sunt formulate perfid, astfel încât, oricând, o putere decidentă a statului, inclusiv Consiliul Național al Audiovizualului, să ne poată sancționa sau chiar interzice, în pofida și împotriva dreptului constituțional la libera exprimare.
Să ne amintim, păstrând proporțiile istorice, de un caz similar, petrecut în data de 28 iunie 1883, când cea mai puternică și mai autorizată voce publică a vremii, ziaristul Mihai Eminescu, a fost băgată în cămașa de forță. A fost un asasinat civil. Ca o ironie a sorții, dar și ca o lecție atemporală de etică jurnalistică, în aceeași zi, 28 iunie 1883, apărea în TIMPUL, ultimul articol scris de Eminescu în această publicație, articol în care marele ziarist vorbea despre libertatea presei și a jurnalistului, luând apărarea unei publicații străine care apărea în România: „L’Indépendence roumaine”. Acest ziar, care „îndrăznise” să critice guvernul, fusese interzis iar patronii expulzați din țară. Ziaristul Eminescu nu avea nicio legătură directă cu acest ziar și niciun interes personal de a-i susține cauza. Și totuși, dintr-un impuls moral și profesional extrem de rar în zilele noastre, și-a riscat propria libertate, luîndu-i apărarea. „Contra presei și jurnalistului a cătat regimul să recurgă la acte de răsbunare – scria Eminescu în articolul respectiv. Și așa, după ce că a intentat proces de presă, prin Creditul funciar rural, unuia dintre organele de publicitate care au cutezat să formuleze acuzațiune specială contra neregularitățior de la zisul credit; dupa ce că, în acest proces de presă, a cătat să sustragă pe jurnalist de la judecătorii săi naturali, jurații, și l-au târât dinaintea «tribunalelor» guvernului, recomandând acestora să se declare competente și recompensând pe magistrații care au avut lipsa de scrupul pentru justiție și s-au supus trebuinței regimului; acum a mers cu iuțeală pentru a prescrie chiar expulzarea directorului acelui jurnal, a d-lui Galli, adică fundatorul foii francese «L’Indépendence roumaine», pentru că acesta este străin neîmpământenit încă. În cazul de față guvernul, care este evident că a voit să lovească în existența jurnalului «L’Indépendence roumaine», s-a folosit de o lege decretată de dânsul acum doi ani, și care privește petrecerea străinilor în țară”.
Și iată cum „naționalistul”, „xenofobul”, „antisemitul” ziarist Mihai Eminescu (care, în realitate, era acuzat, în timpul vieții, pe de o parte, că este antisemit și protector al evreilor, iar pe de altă parte că e cosmopolit plătit de străini) s-a constituit în „parte civilă” și morală a profesiei sale, luînd apărarea unui ziar concurent. „Dar credem că nu este nevoie a argumenta mult – își încheia Eminescu articolul – , spre a convinge despre urâta pornire a guvernului asupra presei. Trebuie să-l așteptăm de acum la alte măsuri și mai odioase, pentru că panta este alunecoasă și nu are piedică până-n prăpastie.
Cât pentru presă, am putea să-l asigurăm pe regim că, oricât de cumplite ar fi actele sale de răzbunare, nu va fi în stare nici el a abate unele caractere tari ce se găsesc într-însa, și teamă ne e că, căutând victoria peste tot, va pierde și pe cea deja câștigată, în monstruoasa sa pornire de a-și subjuga și presa”.
A fost un mesaj profetic, de o halucinantă actualitate. De aceea Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România luptă de ani de zile în Parlamentul României pentru a impune pe cale legislativă declararea zilei de 28 iunie ca zi „canonică” a ziaristului român. N-am reușit încă (și din lipsa de solidaritate a breslei pentru acest demers), dar n-am renunțat…
Stimați confrați,
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România lansează apelul către toți ziariștii din România, membri și nemembri ai UZPR, din toate organismele de comunicare (presa scrisă, audiovizual, presa online) să renunțe la sentimentele și resentimentele personale, de grup sau de trust și să se solidarizeze cu colegii noștri de la Realitatea TV. Apărându-i pe ei, pe noi ne apărăm. Iar ceea ce li se întâmplă lor azi, ni se poate întâmpla oricând nouă. Iar lumea are încă nevoie de vocile noastre.
UNIUNEA ZIARIȘTILOR PROFESIONIȘTI DIN ROMÂNIA
Celebrare în municipiul Reșița (21, 23 – 25 ianuarie) și în municipiul Caransebeș (22 ianuarie)
În fiecare zi: începând cu ora 17.00
Dreptatea și numai dreptatea s-o cauți (Deut 16,20)
| Data | Locul | Tema zilei | Lecturi | Evanghelia | Cine predică |
| 21
Luni |
Biserica greco-catolică „Sf. Fecioară Maria de la Fatima” Reșița (Gara de Nord) | Mulțumiți-vă cu ceea ce aveți. (Evrei, 13,5) | Evrei 13, 1-5 | Matei 6, 25-34 | Pr. Walter Sinn, paroh evanghelic luteran de Semlac / Arad |
| 22
Marți |
Catedrala ortodoxă „Învierea Domnului” și „Sf. Proroc Ilie Tesviteanul” Caransebeș | Să ducem săracilor vestea cea bună (Luca 4, 18) | Amos 8, 4-8 | Luca 4, 16-21 | P.S. Iosif Csaba Pál, episcop al Diecezei Romano-Catolice Timișoara |
| 23
Miercuri |
Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii” Reșița | Domnul Sabaot este numele lui. (Ieremia 10,16) | Ieremia 10, 12-16 | Marcu 16, 14-15 | P.S. Lucian Mic, episcop ortodox al Caransebeșului |
| 24
Joi |
Biserica Evanghelică Reșița | O, femeie, mare este credința ta! (Matei 15, 28) | 1 Samuel 1, 13-17 | Matei 15, 21-28 | Pr. Veniamin Pălie, decan romano-catolic de Caraș |
| 25
Vineri |
Biserica romano-catolică „Preasfânta Treime” Reșița – Govândari | Domnul este lumina și mântuirea mea. (Psalmul 27/26, 1) | Psalmul 27[26], 1-4 | Ioan 8, 12-20 | Pr. Ovidiu Pop, paroh greco-catolic |
Reșița, 15 ianuarie 2019
Pr. Veniamin Pălie decan romano-catolic de Caraș
Echipa de baschet a CNS „Cetate” Deva (în foto) având la timonă pe tânărul antrenor Dorin RECLARU, urmare a participării la turneele desfășurate în locații din Sighetu Marmației, Oradea și Cluj-Napoca, s-a calificat pentru grupa valorică C, întrecerile contând pentru Campionatul național masculin de baschet rezervat echipelor de juniori cu vârsta de până la 18 ani.
Devenii, aflați în categoria de vârstă între anii 2001-2004, s-au constituit în cea mai tânără echipă, dar și cea mai disciplinată.
În aceste zile, devenii sub bagheta prof. Dorin RECLARU se pregătesc intens, cu mult optimism pentru turneul de recalificare (primele jocuri desfășurându-se la Arad) urmărindu-se implementarea unor tactici moderne, atât în jocul individual, cât și în cel colectiv.
Ioan Vlad
Georgeta-Ileana Cizmaș
UZPR CARAS SEVERIN 