Așa cum se știe, data de 19 februarie reprezintă Ziua Națională Constantin Brâncuși, cel mai mare sculptor modern al lumii, ,,olteanul absolut”, cum l-ar fi numit, probabil, Petre Tuțea. 

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România s-a implicat profund în această importantă celebrare, fundamentală atât pentru cultura, cât și pentru istoria românilor. Astfel, în cadrul multiplelor evenimente organizate cu această ocazie la Târgu Jiu, în incinta Teatrului de Stat ,,Elvira Godeanu” a avut loc premiera filmului  ,,Omagiu lui Brâncuși pe Calea Eroilor”, un reportaj insolit, muzical, ilustrat prin trei piese muzicale emblematice compuse (muzică și text) de Alexandru Mandy și interpretate de Sergiu Cioiu: „Poarta sărutului” (compusă în 1967), „Masa tăcerii” (1972) și „Coloana fără sfârșit” (1979).  

Filmul a fost realizat la inițiativa UZPR și susținut de Primăria Municipiului Târgu Jiu, prin Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Asociația „Acasă la Brâcuși” și Liga Femeilor Gorjene „Arethia Tătărescu”. 

Evenimentul de lansare a filmului, dedicat celui care a făcut piatra să vorbească, a fost decorat estetic de un recital actoricesc susținut de Sergiu Cioiu și Maia Morgenstern, pe texte inspirate din cartea lui Miron Manega „Femeile din viața lui Brâncuși – Iubiri transfigurate în opere de artă”. 

Data de 19 februarie, ca zi de sărbătoare națională, se datorează jurnalistului și scriitorului român, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Laurian Stănchescu, cel care a lansat și propunerea de repatriere a osemintelor lui Brâncuși. Demersul acestei „repatrieri” este susținut și de Academia Română, în consens cu ultima dorință a lui  Brâncuși, care ar fi vrut să-și dea sufletul în țara lui, nu să putrezească în pământ străin, departe de cea care i-a fost mamă… 

La sfârșitul spectacolului propriu-zis, după ce Doru Dinu Glăvan, președintele UZPR, și Miron Manega, purtătorul de cuvânt al Uniunii, au rostit cuvintele de încheiere, Laurian Stănchescu și Mădălina Fărcaș (președinta Asociației Testamentul lui Avram Iancu din Tg. Mureș), prezenți la eveniment, i-au invitat pe participanții la eveniment acasă la Constantin Brâncuși, la Hobița, la adevărata locuință a marelui artist, aflată acum într-o inadmisibilă stare de părăsire și degradare. Acolo, oaspeți din inima țării, dar și oameni ai locului, au venit la întâlnirea cu spiritul lui Constantin Brâncuși, de ziua lui. I-au  aprins făclii, au împărțit tort și șampanie, au difuzat cântecele oltenești pe care Brâncuși le-a luat cu el la Paris, în 1938, pe „plăci de patefon” cântece pe care le-a ascultat până la sfârșitul vieții. Momentul cel mai emoționant al zilei de 19 februarie a fost „Cercul de Foc Brâncușian”, cum a fost gândit și inițiat de Laurian Stănchescu, adică dispunerea făcliilor aprinse în formă de cerc, desemnând un spațiu sacru și inexpugnabil, străjuit de flăcări.

Mariana Păduraru 

Miercuri, 23 septembrie 2020, în curtea interioară a Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” s-a inaugurat un șir de dezbateri sub genericul „Conferințele Reșița 250: Oameni – Locuri – Fapte”, o continuare a unui proiect reușit, derulat în anul 245 al industriei reșițene (2015), sub denumirea „Păreri, opinii, realități. Discuții amicale pe tema istoriei Banatului Montan”, cu sprijinul de atunci al regretatului ing. Dan Perianu din Reșița. Proiectul este dedicat împlinirii în 2021, în data de 3 iulie, a 250 de ani de industrie reșițeană (1771 – 2020 / 2021). Coorganizatorii acestui proiect sunt Centrul Universitar UBB din Reșița, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Conferințele se organizează o dată pe lună, acestea având câte un invitat special, care prezintă, așa cum o spune și genericul ciclului, o temă legată de Reșița și oamenii ei, în prim-plan fiind pusă dezvoltarea ei industrială, culturală, spirituală, educațională, patrimonială, de la începuturi până în prezent. Rezultatul concret al celor 10 conferințe va consta în apariția unei cărți care să poarte pecetea celor 250 de ani!

Primul conferențiar a fost în data de 23 septembrie prof. univ. dr. Rudolf Gräf, directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu al Academiei Române, urmat fiind de dr. Ada Cruceanu-Chisăliță în data de 1 octombrie cu cea de a II-a conferință, de ing. Iulian Georgevici în 26 noiembrie cu cea de a III-a conferință, de Andrei Bălbărău, coordonatorul Muzeului Cineastului Amator din Reșița, în 15 decembrie 2020, de prof. univ. dr. Gheorghe Popovici în 23 ianuarie 2021 cu cea de a V-a conferință.

Cea de a VI-a conferință va fi susținută de cunoscutul om al cărții, Gheorghe Jurma a cărui prezentare nu este necesară. El va vorbi despre Reșița literară. Pentru a viziona această conferință, trebuie accesate paginile de Facebook și YouTube, la adresele de mai jos, miercuri, 24 februarie 2021, începând cu orele 19.00.

Transmiterea live se va efectua de la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița.

https://www.facebook.com/Demokratisches.Forum.der.Banater.Berglanddeutschen

https://www.youtube.com/channel/UC_kYvj3wj9oGipq7pmZoS_g

Suntem cu toții prinși într-un concern cultural mondial în care popoarele își strâng cu drag și grijă valorile și le prezintă ca o identitate națională care contribuie la împlinirea civilizației universale.

Mândria de a putea ține pasul sau de a concura la evaluarea din primele locuri a tot ce este nou și pozitiv, este un puternic stimulent în a crește  valorile unui neam . În acet context, fiecare mică sau mare unitate contribuie cu tot ce este mai bun, dar nu într-un sens egoist, ci în sensul dăruirii  și altora din tot ce realizează, spre o bucurie deplină universală, dar spre a sublinia și păstarea identității neamului.

Acestea au fost principiile care au dus, după îndelungi tratative, la apariția de împlementare a Legii Limbii Române , stabilindu-se data sărbătoririi în 31 august a fiecărui an calendaristic.

Au urmat pregătiri minuțioase în multe centre  culturale din România.

Încă de prin anul 2011 , regretatul Scriitor Corneliu  Leu, doamna Ligya Diaconescu, domnii: Ambasador Marian Ilie, Scriitorul Al. Florin Țene, au îmbrățișat imediat ideea  Sărbătoririi Limbii Române.

Doamna Ligya Diaconescu  împreuna cu regizorul, scriitorul – Corneliu Leu, au organizat sărbatorirea primei editii a LIMBII ROMANE ,  La Sfinxul din Bucegi (la care au participat reprezentatni ai tuturor primariilor din Romania) și la București ,  sub undele binefăcătoare ale soarelui, dar subliniind: ,,și  oriunde, într-un centru cultural”.

Doamna Ligya Diaconescu fusese printre primii care publicase în Revista româno-canadiană STARPRESS ,,vâlcea turism”,  articole în acest sens și  a promovat apariția primei antologii dedicate Limbii Române, inițiind concursuri susținute minuțios  organizate de domnia sa, în calitate de director al Revistei Internaționale STARPRESS.

De atunci , în fiecare an, Ligya Diaconescu organizează sărbatorirea  Zilei Limbii Române, în diferite localitati din tara , și  tot mai multe prezențe scriitoricești aderă la aparițiile Antologiilor STARPRESS.  Meritul scriitoarei – jurnaliste Ligya Diaconescu de a organiza începând din acel moment, pentru fiecare an odată, de două sau de trei ori,  antologii cu cele mai frumoase tematici și din când în când antologii bilingve în graiul nostru și al vecinilor frontalieri.

În paralel cu creșterea Uniunii Europene spre 27  de state admise, limba de circulație cea mai răspândită a devenit limba engleză  fiind aceasta o limbă relativ nouă, 800 de ani, și cu posibilități de exprimare facile, deasemenea ușor de învățat, pentru majoritatea popoarelor.

(Este de observat cât de repede  s-a extins limba engleză, luând locul unu între limbile de circulație internațională, mai amintind și folosirea acestei limbi în fostele dominioane engleze).

Această oportunitate nu i-a scăpat vigilentei directoare STARPRESS, mai ales că domnia sa locuise o perioadă în Canada, în zona engleză, în partea de nord a Continentului Nord American.

La Universitățile de filologie din România de mulți ani, dar mai cu seamă după 1989 se studiază limba engleză. (A trecut demult perioada de după războiul al doilea mondial când cei vorbitori de limba engleză erau suspectați de lăgături cu ,,Unchiul Sam”).  Există azi la noi și facultăți cu specialitate limba engleză,  punând mare accent pe traducători, renumită fiind în acel sens preocuparea doamnei dr. Lidia Vianu de a  sprijini și creșterea de buni traducători în limba engleză. Deci a fost ușor de a se  găsi un  filolog care să traducă, omogen, în aceeași manieră, în engleză creațiile noastre, alaturi de alți traducători merituoși.

Prin mijlocul traducerilor creațiilor noastre lărgindu-se mult orizontul de cunoaștere al producțiilor  scriitorilor, multi din  Liga scriitorilor din România, dar și unii din Uniunea scriitorilor și alte organizatii culturale, din tara și din întreaga lume.

Subiectele abordate în aceste antologii, în  versuri și proză se referă toate la subiectul generic ,,creșterea limbii române” și în acest grai din ce în ce mai elevat românesc  găsim o mare de mărturisiri, aspirații, tendințe pozitive, dar din fiecare se poate citi  fățiș sau în ele transpare dragostea de țară, mândria de  a face parte din neamul românesc  relevând și atașamentul pentru Limba Română.

Aceste creații, adevărate manifeste, se integrează perfect în armonia tuturor națiunilor,  demonstrând faptul că deși am trecut prin momente grele, le-am învins, ne-am ridicat și suntem în rândul celorlalte națiuni pe toate planurile existenței.

După acest drum al amintirilor am ajuns la  ,,Antologia română- engleză” care zilele acestea a ajuns prin curierat pe birourile tuturor autorilor și prin graiul lor, deci prin  mesajele lor  a ajuns la frații români din toată lumea și la cunoscătorii, vorbitori de limbă englează,   pentru că, întocmai ca pe vremea enclavelor vechilor daci, sunt enclave de români în toată lumea, iar limba română trăiește odată cu ele.

Traducătoarea Georgiana Gheorghe, alaturi de alți traducători  remarcabili, cărora le mulțumim, înainte de a trimite varianta tradusă la tipografie, ne-au prezentat materialele, încât  fiecare autor dintre  noi a putut interveni asupra autenticității melodiei cantabile a limbii române din textul respectiv, transpus pe același ritm și sensibilitate precum în românește.

Apărută în perioada de pandemie- racilă distrugătoare de vieți, cea de a treia Antologie bilingvă română-engleză, a suscitat din partea autorilor acel dor de afirmare, de biruință a binelui asupra răului, exprimat în termenii proprii de încredere în biruința finală. 

 Putem face o comparație între îndârjirea românului de a reuși să realizeze ceeace își propune prin darul mâinilor sale și inteligența sa  și efortul de a strănge în ghem, în organismul uman, a tuturor energiilor  pentru a înfrunta  sinistra pandemie, și lovind cu sete prin arta concentrării intelectuale, aci, prin arta scrisului,  pe acel duman al vieții   care amenință prin multiplele sale forme de covid.  

  Toate aceste eforturi se exprimă în efluvii de pozitiv, adăugând noi valențe scrisului fiecăruia dintre noi și oglindind în  fereria celor scrise o si mai strânsă  unire în lanțul vieții și în colaborarea telepatică  de clădire a gândirii pozitive învingătoare, ceeace se observă în volumul- Anologia română-engleză, apariția din 2o21. 

Citind și analizând  creațiile noastre, viitorul ni se va alătura nouă, înălțând  prestigiul de sine și forța de a proslăvi ceeace viața ne-a dăruit în plaiul, graiul și straiul nostru românesc, dintotdeauna,  prin credința străbună, iubirea în infinitele sale valențe și speranța în puterea realizărilor noastre viitoare. Urăm tuturor colaborare plăcută și  îi invităm să vină alături de noi în viitoarele antologii, nu înainte de a mulțumi și colectivului redacțional,  editorial și tipografic pentru reușita muncii depuse spre a se pune în pagini ceea ce colaboratorii acestei Antologii au scris.

Scriitorii  prezenți in antologie:

– la secțiunea Poezie au participat:

Mariana Popa, Al. Florin Tene,Teona Scopos, Melania Rusu Caragioiu, Ștefan Lucian Mureșanu, Silvia C. Negru ,Dorin V. Moldovan, Elena Jucan , Constantin Iordan , Mihai M. Moldoveanu, , Elisabeta Bogățan, Gheorghe Palcu, Olimpia Sârb, Ovidiu Jucan, Marinela Belu-Capșa, Aurora Cristea, Iuliana Ciubuc, Olimpia , Ben Todică , Lhana Roma-Nova, Toth Arpad , Constantin Predescu-Neacșu, Florica Munteanu, Ovidiu Țuțuianu , Mihaela CD, Nicolae Toma, Mariana Popeangă Cornoiu, Ioan Dan Bălan, Victor Manole, Andrada Victoria Diaconescu, Georgiana Laura Gheorghe, Raveca Vlașin ,membră a Ligii Scriitorilor, Vasilica Grigoraș și Ligya Diaconescu.

– Capitolul “Proză“ cuprinde prozatori de toate vârstele: Teona Scopos, Mioara Oprișan, Rodica Calotă, Isabela Brănescu, Mirela Penu, Olimpia Sârb, Alina Sorinela, Aurora Cristea, Gabriela Ioniță, Tudosia Lazăr, Elena Buică, Miriam Nadia Dăbău, și Zenovia Zamfir.

Felicitari, tuturor!

Melania Rusu Caragioiu

              Redactor-sef  STARPRESS-Canada

http://romaniainterbelica.memoria.ro/index.html

PORTRETUL ROMÂNIEI INTERBELICE – VERSIUNEA A 2-A SAU PROIECTE VECHI ÎN HAINE NOI

La mai mult de opt ani de la apariţie, proiectul ”Portretul României interbelice” se bucură de o oarecare notorietate şi este bine cotat pe piaţa siturilor cultural-educative de limbă română. Vreau să  reamintesc ideea de plecare.

Pentru că Memoria.ro a pornit ca un sit de istorie orală, am simţit nevoia ca anumite mărturii, care cuprindeau referiri la toponime, la anumite momente istorice, obiceiuri, tradiţii de muncă şi sărbătoare, la date agricole, industriale sau de educaţie, să fie susţinute de texte concentrate asupra realităţilor epocii (ne-am folosit extrase din celebra enciclopedie editată de un colectiv condus de Dimitrie Gusti și publicată între anii 1938-43).

În timp, mi-am dat seama că textul scris devine insuficient, că pentru a fi mai bine receptat el trebuie însoţit de imagine și sunet. Sperăm ca în versiunea a 2-a, pe care v-o prezentăm cu începere din februarie 2013, situl să aibă un impact global: poţi înţelege mai bine epoca dacă asociezi date statistice cu informaţii culturale şi etnografice, cu o foarte bogată ilustrare fotografică, cu secvenţe audio din folclorul local, cu evenimente remarcabile petrecute acolo în acea perioadă, chiar cu mici filme de epocă…

Piaţa web devine din ce în ce mai bogată în acest sens, mă refer în special la fotografie, mari arhive ies la lumină după zeci de ani de tăcere. Din păcate, puţine surse oficiale sunt româneşti. Să luăm cazul fotografiei:
–      sute  de fotografii asupra României se găsesc în arhivele de stat de la Freiburg, în special fondul Willy Pragher, constituit înainte şi în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.
–      arhivele Ministerului Culturii din Franţa, Mediateca de Arhitectură şi Patrimoniu, prin care am ajuns la peste 1100 de fotografii ale Serviciului Fotografic al Armatei Române din Primul Război Mondial.
–      colecţia George Eastman House (Kodak)
şi altele, pe care le veţi găsi menţionate la baza fotografiilor ilustrative.

În plus, în lumea de astăzi, există împătimiţi de fotografie veche românească care ne-au inspirat în alegeri, cum sunt:
–      Alin Şovaială (Istoria românească în fotografii, Facebook).
–      Alexandru Ursu-Bukowina, tot pe FB,
–      Târgu Jiu de Odinioară, tot pe FB.
–      Ionelus, care are albume fabuloase din Basarabia şi Bucovina pe Picassa.
–      Alin Dimăncescu, autor de blog-uri
–      Arhivele de Stat ale judeţului Timiş
Enumerarea ar putea continua.

Pentru muzică, de fapt piese de folclor vechi proprii unor judeţe şi zone geografice, am descoperit pe YouTube clipurile lui Fabris, se pare tot un moldovean, dar cu competenţă şi bună informaţie la nivel naţional; gustul lui impecabil ne-a inspirat în alegerea cântecelor.

Rândurile de faţă sunt totodată o invitaţie. După cum veţi avea ocazia să vedeţi, albumele sunt dedicate unor evenimente, unor locuri (localităţi), unor teme etnografice şi antropologice (munci specifice sau evenimente ale comunităţii) sau fotografii disparate cu un suport explicativ cât mai consistent. Dacă cineva consideră potrivit să ne transfere asemenea albume, scanate la o calitate cât mai bună, vom fi onoraţi să le găsim locul menţionând întotdeauna sursa. Aşa au ajuns, de exemplu, în proiect culegerile de cusături populare din fostele judeţe Câmpulung Moldovenesc, Rădăuţi şi Suceava ale învăţătoarei pensionare Olimpia Tinca, născută în Straja, moartă în Botoşani. Moştenitorii aflaseră despre http://www.memoria.ro şi Portretul României Interbelice şi ni s-au adresat…

Speranţa mea este că, dacă tot se subţiază cărţile şcolare de istorie şi civilizaţie românească, iar „viitorul” educativ iese din şcoală, acest sit să preia onest sarcina de a vorbi sugestiv şi convingător despre trecutul apropiat, adică despre prezent şi viitor.

Mircea Ivănoiu, 6 februarie 2013

CUVÂNT ÎNAINTE LA VERSIUNEA 1-A, DECEMBRIE 2004

Dezvoltarea acestui site, frecventa de vizitare, dorinta noastra de a-l transforma într-un instrument obisnuit si accesibil de studiu si informare pentru toti cei care n-au trait anii de început si de mijloc ai secolului XX, au impus aproape aparitia unei rubrici cu informatii de referinta asupra perioada despre care vorbesc cei care aduc marturii.
Cream astfel un cadru în care vizitatorii nostri pot plasa geografic si cronologic, statistic, demografic si social personajele si evenimentele care intervin în relatari.
Materialul provine din enciclopedia interbelica a regatului României, aparuta în preajma intrarii României în cel de-al doilea razboi mondial, prezentarea se face pe judete si am început tocmai cu acele judete care acum nu mai fac parte din tara. Încetul cu încetul, într-o structura prestabilita de descriere vor aparea si celelalte judete, conform împartirii administrative din acele timpuri.

Totodata urmarim sa ilustram cu imagini (eventual gravuri) de epoca locurile despre care vorbim. În acest sens cerem, celor care poseda asemenea documente si ne-ar permite reproducerea lor în acest context, sa ne contacteze cât pot de repede.
Suntem deasemenea siguri ca lectura acestor rânduri va fi plina de surprize pentru cei crescuti în propaganda gaunoasa si desantata a ultimilor 50 de ani. Ei vor descoperi o Românie caracterizata în primul rând prin diversitate si armonie, cu un nivel al productiei agricole impresionant si începuturi industriale modeste, dar sanatoase.
La fel de neasteptat este nivelul de organizare al societatii civile, multimea organizatiilor locale care functionau în scopuri caritabile si educative, nivelul excelent al educatiei scolare la tara în special, dar si în marile orase, toleranta fata de minoritatile etnice si orientarile religioase.
Descrierea „oficiala” a enciclopediei se regaseste partial si printre rânduri, în marturiile de istorie orala.
Tot atât de adevarat este însa ca din cifrele aride ale statisticilor agricole si din lectura referintelor istorice reiese ca România era locuita de alti români, cetateni care cultivau alte valori decât cele carora li se închina contemporanii nostri de astazi. 
Speram ca, realizând acest lucru, toti cei de buna intentie vor aduce dezbaterile privind vietile personale si viata comunitatii în zone cu adevarat importante (durabile).

Fundatia multumeste pe aceasta cale D-lui Eugen Cadiu, refugiat din Cahul, pentru faptul de a fi fost de la începutul acestui demers printre initiatori, iar mai apoi s-a implicat direct în procurarea si pregatirea materialului brut.

Forma electronica, adica reintroducerea textelor descriptive, a fost realizata de Angela-Romana Ivanoiu, în zeci si zeci de ore de lucru la tastatura, fapt pentru care îi ramânem profund îndatorati.
Solutia tehnica, practica si ingenioasa, prin care aceasta idee a ajuns la D-voastra apartine vechilor, dar tinerilor nostri colaboratori de la Incremental Brasov.

Asteptam în continuare cu interes si cu drag opiniile si contributiile D-voastra si va multumim pentru ca ne sunteti atât de aproape în aceasta onorabila întreprindere.

Mircea Ivănoiu
Lidia Gheorghiu-Bradley

(dialog cu prof. dr. Marta MATE – inspector școlar general adjunct, la Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara)

– Prezentați-ne un scurt bilanț al activității primului semestru desfășurată sub semnul pandemiei, al anului școlar 2020-2021.

– Anul școlar 2020-2021 a debutat cu un ordin comun al ministrului educației și cercetării și al ministrului sănătății, în care cuvintele cheie au fost „scenariul”, „rata incidenței”, „măștile”, „circuitele” „dezinfectantele”. Fiecare actor educațional și-a jucat bine rolul în acest episod, Ministerul Educației a asigurat măști de protecție, autoritățile locale materialele sanitare și de curățenie, unitățile de învățământ au aplicat planul de măsuri derivat din documentele legislative. Locul inspectoratelor școlare în acest tablou „altfel” al începutului de an școlar a fost de îndrumare și consiliere, respectiv de diseminare a Ghidurilor și reperelor metodologice pregătite minuțios pentru această perioadă marcată de pandemie. De mare folos s-a dovedit a fi pagina de web a Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara, de pe care se accesează direct portalul Educația continuă, ce conține prețioase materiale care jalonează demersul didactic și oferă sugestii, soluții, recomandări pentru cadrele didactice puse în fața unor situații fără precedent. De asemenea, colegii inspectori, cu sprijinul consiliilor consultative pe discipline și al profesorilor care au elaborat resurse educaționale deschise, au realizat o bogată colecție de materiale didactice utilizabile cu ajutorul mijloacelor audio-video, accesabilă de pe pagina de web a instituției, la topicul Învățare online.

Ziua de 9 noiembrie 2020 a marcat trecerea întregului proces de învățământ în mediul online, ceea ce a reprezentat, ca și perioada martie-iunie 2020, o provocare pentru întreaga comunitate. De la nevoia celor mici de a fi asistați permanent pe durata programului școlar de către un adult, până la dibăcia de a stăpâni tainele tehnologiei informației a fost nevoie de multă răbdare, empatie, încredere, reziliență și pasiune din partea tuturor.

Preocuparea majoră a fost asigurarea dispozitivelor pentru elevi, ceea ce s-a realizat prin intermediul programelor naționale: Școala de acasă, prin care s-au distribuit 2759 de tablete pentru elevii de gimnaziu și Școala în siguranță, prin care, la nivel de instituție, am achiziționat și distribuit 2713 tablete pentru elevii din învățământul primar și profesional. Elevii de liceu vor beneficia în curând de 1704 laptopuri prin proiectul ROSE (Romanian Secondary Education Project). În plus, după lansarea  Programului Operațional  Competitivitate, au fost depuse granturi de finanțare din fonduri europene, a dotărilor cu echipamente de către autoritățile publice locale, unitățile de învățământ și inspectoratul școlar.

În zonele în care predarea online nu a fost posibilă, dascălii au găsit modalitatea de a transmite materiale și temele care să asigure învățarea.

La final de semestru, din totalul de 52994 de elevi,  s-a constatat o scădere a numărului de elevi care nu au reușit să-și încheie situația școlară, față de anul școlar trecut, respectiv 323 pentru că nu au avut dispozitive și/sau conexiune la internet, iar 2010 din cauza absențelor. Aceștia au posibilitatea în următoarele 8 săptămâni de la revenirea la școală să-și încheie situația școlară pe primul semestru.

– În pofida stării de pandemie, cum s-a debutat în cel de-al doilea semestru școlar și cum se pune accent pe dimensiunile idealului educațional?

– Cu toții ne-am dorit să ne întoarcem la școală, ceea ce s-a și întâmplat în majoritatea cazurilor. Sigur, noul ordin comun emis de cele două ministere a stabilit și de această dată măsuri speciale, menite să limiteze răspândirea virusului și a cazurilor de îmbolnăvire. În prima săptămână 26 de unități au funcționat pe scenariul verde, 85 de unități pe scenariul galben și 8 în scenariul roșu.

Accentul se pune pe evaluarea gradului de atingere a competențelor de către elevi și identificarea nevoii privind activitățile remediale. În următoarea perioadă toți elevii care au rămas corigenți sau cu situația neîncheiată vor constitui grupul țintă pentru un program național inițiat de Ministerul Educației.

În această perioadă se pregătește anul școlar următor cu oferta de școlarizare adaptată la nevoile de formare inițială ale tinerilor din comunitate. Se stabilesc disciplinele opționale, menite să aprofundeze domeniile de interes pe care le urmăresc elevii și familiile acestora. Toate aceste demersuri trebuie să servească dezvoltarea optimă a tinerilor, în spiritul cetățeniei active, a antreprenoriatului și a cultului muncii.

Idealul educațional este definit prin lege, dar profilul absolventului învățământului obligatoriu este dependent de evoluția rapidă a societății. Aceste schimbări ale stilului de viață induse de pandemie evidențiază faptul că elevul de azi, cetățeanul de mâine se va confrunta cu situații de viață ce necesită o gândire critică, un grad ridicat de reziliență definită ca abilitate de recuperare sau acomodare rapidă la situații nefavorabile sau schimbări. 

Se pune întrebarea firească: este școala de azi pregătită pentru această misiune? Protestul profesorilor din Franța față de predarea online demonstrează faptul că răspunsul negativ la această întrebare este o problemă globală. Numeroasele exemplele de bună practică prezentate de dascălii noștri ne asigură că avem resurse și potențial pentru a depăși cu bine această situație. În acest context avem șansa de a reflecta asupra unei noi viziuni legate de educație, iar în conturarea acestei strategii vizionare este important să ținem cont de opiniile formulate de cei care acum sunt beneficiarii direcți ai acestui sistem: elevii. 

– Cât despre optimizarea relației școală-familie, ce ne puteți zice?

– Modul în care a rezonat majoritatea părinților în această perioadă dificilă, sprijinul acordat personalului din învățământ și colaborarea în scopul asigurării valorii adăugate în dezvoltarea cognitivă și formarea competențelor la elevi, relevă o relație sănătoasă între acești actori educaționali.

Educația este un serviciu public. Dreptul la învățătură este un drept garantat de stat. Relația școală-familie este optimă atâta timp cât orizontul de așteptare al părinților este în consens cu ceea ce le oferă școala. Ar fi o lungă dezbatere să definim ce așteptări au părinții de la sistemul de învățământ, care ar avea multe tonuri de subiectivism. Suntem, în general, o generație de părinți protectori și din această perspectivă suntem calați pe rezultatele învățării, ca mijloc de promovare spre treptele superioare ale traseului educațional. Deseori ignorăm că acest traseu duce, mai mult sau mai puțin sinuos, spre câmpul muncii pe care copiii noștri vor petrece un timp îndelungat din viața lor. Ceea ce contează cu adevărat este sentimentul de împlinire în meseria pe care o îmbrățișează.

– Privind orientarea școlară și profesională a elevilor, ne puteți puncta ceva?

– Partenerii Inspectoratului Școlar Județean Hunedoara în orientarea școlară și profesională a elevilor sunt de ani buni Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Hunedoara, prin consilierii școlari și Comitetul Local pentru Dezvoltarea Parteneriatul Social în Formarea Profesională, prin agenții economici și instituțiile publice.

Piața muncii, reprezentată de agenții economici și instituțiile publice, are nevoie de forță de muncă înalt calificată. Achizițiile și competențele generale acumulate de elevi în învățământul preșcolar, învățământul primar și cel gimnazial sunt valorificate, prin intermediul consilierii și orientării școlare/profesionale, la nivel liceal.

Totodată, în sprijinul activităților de consiliere și orientare școlară a elevilor, Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara demarează caravane și campanii de orientare și consiliere profesională, sub diverse generice, anul acesta fiind denumită „Învățământul profesional și dual – șansa de a deveni meseriaș!”. Aceste acțiuni, care au fost inițiate în urmă cu cinci ani, se realizează de către echipe tripartite formate din reprezentanți ai inspectoratului școlar, operatorilor economici și ai liceelor tehnologice. Acestea efectuează deplasări în toate unitățile administrativ – teritoriale, unde se desfășoară întâlniri cu elevi ai claselor a VIII-a în principal și cu părinții acestora. Scopul caravanei nu se limitează doar la acela de a promova și informa elevii și părinții despre perspectivele pe care le oferă învăţarea unei meserii, ci are ca scop și prezentarea elevilor şi părinţilor, a meseriilor  care  există în oferta unităților de învățământ, în ce constau acestea, care sunt locurile de muncă disponibile pentru aceste meserii în județul Hunedoara şi ce avantaje oferă formarea profesională în sistem profesional și dual, centrându-se pe implicarea directă a agenților economici parteneri la pregătirea elevilor în diverse meserii, care, practic îi învață ceea ce trebuie să știe și să poată face, pentru a fi buni meseriași. Am făcut referire și la această acțiune de anvergură, deoarece a fost lansată în județul Hunedoara; fără falsă modestie, ne place să accentuăm faptul că ne aparține ideea și acțiunea de pionierat care a fost asumată la nivel național sub denumirea „Ziua Națională a Meseriilor”.

Bineînțeles că în acest an, activitățile planificate a se desfășura în cadrul Caravanei „Învățământul profesional și dual – șansa de a deveni meseriaș!” trebuie gândite în alt format, cu respectarea strictă a legislației care reglementează starea de alertă, a celei specifice scenariilor în care funcționează unitățile de învățământ și a măsurilor de prevenire și combatere a îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2.

Salut, de asemenea, interesul Instituției Prefectului – Județul Hunedoara, care alături de instituția noastră, în parteneriat cu S.C. CTS România, Primăria Deva, Camera de Comerț și Industrie Hunedoara și Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva au demarat proiectul „Școală și carieră – Fii meseriaș!” care are ca scop dezvoltarea învățământului profesional și dual în Municipiul Deva și zonele limitrofe ale municipiului, prin crearea unui centru de formare în care să se realizeze corelarea ofertei educaţionale cu cerinţele mediului economic, social și cultural şi optimizarea procesului de formare în raport cu nevoile societăţii și ale beneficiarilor instruirii. Școala pilot: Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

ArcelorMittal (care are aproximativ 190000 de salariați în întreaga lume) a anunțat – după cum ne-a informat Mircea BORDEAN, președintele Sindicatului Siderurgistul Hunedoara –  că va implementa în următorii doi ani un program de reducere a costurilor cu un miliard de dolari. Acesta include și sporirea productivității, scăderea numărului de furnizori și reducerea cu o cincime a personalului de birou. 

Lakshmi Mittal a declarat că în trimestrul patru din anul 2020 condițiile de piață s-au îmbunătățit și compania estimează o creștere a cererii de oțel de 4,5-5,5% în anul 2021. 

ArcelorMittal Polonia va concedia 1000 de angajați, ținta finală pe companie fiind în jur de 4000 de angajați. 

Cel mai mare producător de oțel din lume deține în România trei companii: la Iași, Roman și Hunedoara. 

Despre reducerea de personal de birouri din societățile din România deocamdată nu se spune nimic, când și câți vor pleca, vom vedea și ce măsuri pe linie sindicală se vor impune. 

Una din problemele majore cu care se confruntă ArcelorMittal Hunedoara este prețul ridicat al energiei electrice, aspect care se răsfrânge în prețul produselor finite, acesta fiind destul de ridicat comparativ cu cel al produselor similare din Europa unde energia este subvenționată.

Noi producem energie electrică și străinii o vând tot nouă cu preț ridicat. 

În urma mult discutatului salar minim pe economie, 2300 lei, am reușit în urma discuțiilor cu conducerea societății, pentru păstrarea ecartului între categorii și grile de salarizare, să se acorde creșterea de 70  lei la aproape toți salariații, excepție făcând un număr mic de salariați. 

Pe plan extern, dacă putem spune așa, suntem canalizați în continuare în demersurile noastre pentru obținerea grupei speciale de pensionare pentru salariații care și-au desfășurat activitatea în fluxul închis operațional (cocserie, furnale etc.).

De adăugat că nu suntem de acord cu legile în vigoare privind calculul punctajelor pentru pensie, (o formulă de calcul pentru cei de la Galați și o alta pentru Hunedoara și Călan).

Diferența dintre valoarea unei pensii între un furnalist de la Galați și cel de la Hunedoara poate depăși în unele cazuri și 1000 lei.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Consiliul Județean Caraș-Severin

Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin

Societatea „Metarsis: activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană” Reșița

Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița

Banat Media, Reșița

Filiala Caraș-Severin „Ștefan Naciu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

 22 februarie 2021, ora 16:30, în direct din Studioul BANAT TV

La un an de la despărțire…

1. Constantin Gruescu (*12.04.1924, Dognecea – †22.01.2020, Ocna de Fier): prezintă prof. univ. dr. Martin Olaru
2. Octavian Doclin (*17.02.1950, Doclin – †11.02.2020, Reșița): prezintă Gheorghe Jurma
3. Doru Morariu (*17.11.1951, Reșița – †21.02.2020, Iași): prezintă Camelia Duca

Luni, 22 februarie 2021, începând cu ora 16:30, studiourile Banat TV vor fi gazda unui eveniment comemorativ, la un an de la decesul a trei personalități marcante ale Banatului Montan: colecționarul mineralog  Constantin GRUIESCU (*12.04.1924, Dognecea – †22.01.2020, Ocna de Fier), poetul Octavian DOCLIN  (*17.02.1950, Doclin – †11.02.2020, Reșița) și dirijorul  Doru Petru MORARIU (*17.11.1951, Reșița – †21.02.2020, Iași). Prezintă: Martin OLARU, Gheorghe JURMA și Camelia DUCA.

Jurnalista Cornelia DUNĂREANU îi va avea invitați, în studio, pe: Clara Maria CONSTANTIN- Biblioteca Județeană  ”Paul IORVOVICI”, Angelica HERAC- Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, Dorina SGAVERDIA- Filiala Caraș-Severin „Ștefan Naciu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și Erwin Josef ȚIGLA- Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, inițiatorul proiectului.

Eveniment organizat de: Consiliul Județean Caraș-Severin, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin, Societatea  pentru Cultură Metarsis- activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană,  Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, Banat Media, Filiala Caraș-Severin „Ștefan Naciu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

Loghin Rotariu, născut la 20 octombrie 1974 pe binecuvântatele meleaguri almăjene, în satul Prigor, sat frumos și liniștit ca o gură de rai- școală de caractere și de viață, de mare succes. Aici, în Prigorul Almăjului, Loghin a deschis ochii spre lume și viața lui își aflase albia curgerii, drumul către zările îndepărtate ale vieții și cele nevăzute ale eternității.

A apărut într-o familie de oameni credincioși și harnici. Alături de fratele său, Alexandru Rotariu, a primit o aleasă educație creștină de la bunicii Elena și Loghin Rotariu și părinții Alexandru și Sofia Rotariu. A primit de mic educație creștină, fiind crescut în duhul cântecului și al respectului față de oameni, acasă și a continuat la școală- dorul său fiind de mic către cântec, ca rugăciune către cele cerești.

A crescut cu bunicii, de unde a primit educația celor șapte ani de acasă. La creșterea și la educația lui Loghin au contribuit și bunicii dinspre mamă- Sofia și Pavel Sârbu.

 Școala o face la Prigor, între anii 1981-1991. Ca elev, a făcut parte din ansamblul copiilor- Doina Prigorului. A cântat și a jucat, luând premii la numeroase concursuri și la Cântarea României.

Tânărul Rotariu Loghin a moștenit valorile tradiționale ale românilor, prin familiile sale- iubire, respect, muncă, credință. Visul lui a fost să îi încânte pe oameni. Era chipul omului luminat de bucuria cântării sfinte. A fost unul dintre susținătorii inițiativelor mele în domeniul culturii la Prigor, cântec, joc și port, cum spunea Blaga. Iar Eminescu spunea despre cultură: ,,Cultura sporește demnitatea omului”.

Încă de la școală a devenit un pasionat interpret de muzică populară românească și participant constant la festivalurile Almăjului, susținute de Doina Prigoreană, precum și la alte spectacole, de pildă: sărbătorirea a 450 de ani de atestare documentară a satului Prigor în anul 2000, spectacole la Orșova, Topleț, Herculane, Reșița, Timișoara, Caransebeș și altele, sărbătorirea diferitelor evenimente în satele almăjene și în județ. Au participat la Zilele Orșovei. Au susținut un spectacol de gală la încheierea Olimpiadei meșteșugarilor în Parcul Dumbrava din Sibiu, în anul 2001.

Rapsodul Rotariu Loghin recunoște că cele mai înălțătoare succese au fost nu cele individuale, ci acelea pe care le-a obținut cu ansamblul Doina Prigoreană, care era a doua familie pentru el (o familie lărgită). ,,Aici am învățat ce înseamnă să fii cu adevarat om și cum să mă bucur de viață, căci viața este cel mai frumos lucru pe care l-am primit până acum”. Acum tânărul Loghin a învățat să se înrădăcineze în valorile autentice și să știe ce înseamnă activitatea culturală.

William Shakespeare spunea că muzica ,,este hrana iubirii”. De aceea tânărul Loghin a cântat până la saturație. Pentru el, a cânta împreună cu altcineva înseamnă a afla neputințele aproapelui, pentru a le umple cu putințele sale. Ori, asta înseamnă comuniune. A cânta în grup vocal înseamnă a gândi în comuniune și a-ți mărturisi dragostea unul față de celălalt.

A cântat și cântă piese culese de la oamenii satului, prin care simte că se descarcă de toate problemele, fiind eliberat de griji și exprimând ceva ce vine din interiorul lui, recunoscându-se în multe din cântările sale. A și jucat, pentru că prin joc exprima aceleași sentimente și trăiri ca atunci când cânta. De aceea era supranumit Horia (cânta și juca).

Este de remarcat la Loghin cumințenia, smerenia și candoarea cu care își trăiește prezentul. Are și a avut scopuri în viață, spre exemplu de a deveni un bun gospodar ca bunicul său- Loghin Rotariu și bunicul soției sale- Nicolae Hânda- fost primar al Prigorului. Este deosebit față de unii dintre tinerii din generația lui, care cred mai mult în ce spun alții despre ei, nu în ce fac ei. Are și principii, de pildă corectitudinea și bunătatea față de semeni. Și-a făcut un model de viață din bunii și străbunii săi, oameni ai muntelui. Cântecul lui stârnește amintiri frumoase în sufletul auditoriului, prin onestitatea lui. Alină sufletele românilor. Loghin are noblețe de țăran. Are în cântec un specific al Almăjului, îmbinând fiorul spiritului locului cu înaltul spirit al ortodoxiei noastre.

A avut o relație specială cu rapsodul Iosif Pușchiță de la Petnic, fiind suflete apropiate. Loghin trăiește într-o beție a cântecului. El cântă îmbrăcat în costumul tradițional, cu un puternic simț patriotic și pasiune pentru folclorul satului. Cântecul său reprezintă zâmbet, trăire, viață, fiind hărăzit de bunul Dumnezeu pentru a bucura sufletele și a încânta auditoriul.

Loghin Rotariu este un tânăr idealist, promotor al cântecului și al credinței. El este un om cu picioarele pe pământ, care își cunoaște limitele și se cunoaște pe sine, având bun simț. Când urca pe scenă, Loghin credea că îl are pe Dumnezeu alături, ceea ce făcea ca și spectatorii să fie cu el. Ne spunea că cele mai importante lecții de viață le primea de la mama lui- Sofia- o femeie sensibilă, cu știință de carte, care scrie poezii în grai și bunicul Loghin, meseriaș și Om.

În cântecele lui se regăsește satul cu chipuri de oameni vechi, case din care respiră frumosul, meșteri dibaci, cum a fost Loghin Rotariu, bunicul tâmplar și oameni care cântau ca mama Sofia, în care este o lume care încă mai are suflet, cu simplitatea și măreția ei. Loghin este un salvator al lumii vechi, fiind o frână în calea distrugerii folclorului autentic de către cei care caută numai bani. Redă valorile trecutului din sat, în care se găsește sevă și de care se poate bucura lumea de astăzi. A beneficiat de protecția părinților și a școlii, care i-au dat încrederea în frumosul trecutului.

Cunoscând situația din satele de astăzi, în care ,,Azi nu mai au icoane în casă/ Nu își mai fac cruce la masă”, cum spune cântecul, Loghin a început să cânte în strană, la biserică, fiind cântăreț în strană și epitrop. Cu o forță venită de la Dumnezeu, caută să le împace pe toate. Acum, Loghin a readus la viață cântările strămoșești și la biserică, cu multă tragere de inimă. La strana bisericii îi stau alături  Someș Ion și alții. Viața lor s-a îngemănat cu cântecul, cu iubirea pentru oameni, reușind să modeleze inimile enoriașilor, care sunt mai greu de modelat decât lemnul și piatra, ridicând o poartă spre cer.

Harisma pe care o are, de a fi apropiat de oameni, a atras o mulțime de oameni și de bătrâni spre biserică. El a fost cel dintâi la repetiții, cel dintâi pe scenă la Cămin, este cel dintâi la munca câmpului, continuând ceea ce au început Nicolae Hânda și Loghin Rotariu, bunicii săi.

Loghin Rotariu – un om hotărât, demn, puternic și înțelept a lucrat la cizelarea glasului și folosul cântecului pentru oameni. A rămas acasă, s-a căsătorit cu Iosimela Rotariu și au trei copii. Își lucrează pământul pentru a întreține familia. Animalele din gospodărie sunt îngrijite exemplar. El caută să fie și este model în sat.

Prof. Pavel Panduru

La un an de la plecarea Poetului Octavian Doclin să se așeze la „masaderai”, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” Bocșa a dedicat o săptămână poeziei docliniene, punând la dispoziția utilizatoriilor serviciilor bibliotecii o bogată expoziție de carte de și despre Poetul omagiat.

De aceste volume s-au bucurat 27 de vizitatori în perioada 15 – 19 februarie 2021, tineri și mai puțin tineri, iubitori de carte și poezie, iar unii, cunoscători ai Poetului.

Tot în această perioadă, mai precis în 17 februarie, când Poetul și-ar fi sărbătorit ziua de naștere, dacă timpul ar mai fi avut răbdare, biblioteca bocșeană a organizat, la Școala Gimnazială Tirol, Ziua Internațională a Cititului Împreună, moment dedicat memoriei poetului Octavian Doclin și versului doclinian. Cu acest prilej,  11 elevi au citit împreună, cu voce tare, poezii semnate de cunoscutul Tavi Doclin Chisăliță, iar poezia pe care elevii au îndrăgit-o cel mai mult s-a dovedit a fi una din cele două intitulate „Buna”:

 „În seara aceasta Buna iar mă cheamă/ Prin vechi cuvinte care nu au grai/ Să-mi spună că ea pleacă înainte/ Să pregătească cina la MASAMEADERAI…”

Poetul Octavian Doclin Chisăliță s-a născut în 17 februarie 1950 în comuna Doclin din Caraș-Severin și s-a stins în 11 februarie 2020, la Reșița.

Profesor, referent cultural, scriitor, editor, Preşedintele Fundaţiei Cultural-Sociale OCTAVIAN DOCLIN Reşiţa; redactor-şef al revistei „Reflex – artă, cultură, civilizaţie” (Reşiţa) şi coordonatorul Bibliotecii Reflex; director al Editurii Modus (Modus P. H.) Reşiţa, dar, mai ales, un sensibil și talentat Poet, Octavian Doclin a lăsat în urma sa 49 de volume de autor și multe și importante colaborări la reviste și volume colective.

Din anul 1982 este membru al Uniunii Scriitorilor din România (USR), iar în perioada 1990 – 2005 a fost membru în Comitetul de conducere al Filialei Timişoara a USR; de asemenea este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi membru al Societăţii de Ştiinţe Filologice din România, Filiala Reşiţa.

În anul 1968 a avut loc debutul absolut în  revista Vîrste cărăşene a Liceului din Grădinari, an I (1968), nr. 1 (cu grupajul de versuri „Trei teme despre meşterii lutului”, semnat Oct. Chisăliţă), p. 8; în revista Orizont, Timişoara, an XXI (94), nr. 6, iunie 1970 (semnează pentru prima dată cu numele literar adoptat de atunci, Octavian Doclin), cu poezia „Galilei”, p. 58 (Atelier poetic); în 1970, debutează în volumul „Ritmuri din Ţara lui Iovan Iorgovan”, o culegere de versuri îngrijită de Petru Oallde și prefaţată de Pavel Bellu, iar debutul editorial se produce în 1979 cu volumul Neliniştea purpurei, un volum de poeme care beneficiază de prezentări ale unor importanţi scriitori precum Anghel Dumbrăveanu şi Gheorghe Grigurcu.

Apoi poetul îşi revarsă talentul, iar scriitura sa curge în mai multe volume (49), unele în mai multe ediţii şi în mai multe limbi. Cea mai recentă carte apărută, cea de-a 49-a, este „O sută și una de poezii”, un volum pe care poetul îl aștepta cu bucurie și mândrie, fiind apărut sub egida Editurii Academiei Române din București, în ciclul „O sută una de poezii”. Un volum frumos pe care Octavian Doclin nu a apucat să-l vadă, un volum trudit de Ada D. Cruceanu, cu o prefață de Zenovie Cârlugea și cu repere critice purtând semnătura unor importanți scriitori români: Cornel Ungureanu, Gheorghe Pituț, Petre Stoica, Laurențiu Ulici, Al. Cistelecan, Alexandru Ruja, Marian Popa, Cornelia Ștefănescu, Paul Aretzu, Mircea Martin, Cristian Livescu, Simona Grazia-Dima, Ionel Bota, Marian Barbu, Mircea Popa, Ion Cristofor, Marcel Pop-Corniș, Gheorghe Jurma, Constantin Cubleșan, Adrian Dinu Rachieru, Marian Odangiu, Tudorel Urian, Mircea Bârsilă, Ion Marin Almăjan și Ion Pop. Volumul a fost lansat în data de 13 februarie 2020, după înmormântarea poetului și a fost prezentat de scriitori precum: Cornel Ungureanu, Alexandru Ruja, Gheorghe Jurma, Erwin Josef Țigla, Vasile Petrica, Marcu Mihail Deleanu, Vasile Dan, Ioan Mateuț, Nicolae Sârbu și alții.

Nu putem omite însă volumele de referinţe critice dedicate operei docliniene: Ionel Bota, Muntele şi iluzia. Eseu asupra poeziei lui Octavian Doclin, Reşiţa, Timpul, 1997; Doru Timofte, Apologia lui Esau. Eseu asupra poeziei lui Octavian Doclin, Timişoara, Marineasa, 2001. Ionel Bota, Muntele şi poezia. Lirica lui Octavian Doclin, ed. a 2-a, Oraviţa, 2008 şi Adrian Dinu Rachieru, Cercul doclinian, Timişoara, Marineasa, 2015 și cea de-a doua ediție, revăzută și adăugită, apărută la Timișoara: Gordian, 2020.

Octavian Doclin inițiază și realizează împreună cu Ada D. Cruceanu, timp de 20 de ani, revista Reflex dar şi colaborează la cele mai prestigioase şi importante publicaţii de literatură din ţară şi străinătate. De asemenea, opera docliniană este reflectată în presa vremii (ex. Orizont – Timişoara, Luceafărul – Bucureşti; Contemporanul – Bucureşti; Familia – Oradea; Steaua – Cluj; Transilvania – Sibiu, Poesis – Satu Mare; Scrisul Românesc – Craiova; Portal Măiastra – Tg. Jiu etc.).

Deţinător al multor premii şi distincţii importante în plan literar, merită totuşi menţionat măcar Titlul Cavaler al Ordinului Cultural „Eminescu – 1868 – Oraviţa” primit în 2006, Premiul pentru poezie în 2008 şi în 2010 al USR Filiala Timişoara sau Premiul de excelenţă al Municipiului Timişoara pe anul 2011.

Din anul 1997 este Cetăţean de Onoare al comunei Doclin; din 2009 este Cetăţean de Onoare al Municipiului Reşiţa, iar din 2004 este onorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, acordat de Preşedintele României.

Senior al poeziei, Senior al culturii cărăşene, un scriitor care a trecut cu cinste fruntariile țării de nenumărate ori, Octavian Doclin este fără doar şi poate un poet de excepţie şi  un veritabil om de cultură.

Veșnică fie-i memoria și în pace somnul!

Și, pentru că astăzi, 19 februarie 2021, cultura română sărbătorește Ziua Națională Constantin Brâncuși (declarată astfel conform Legii nr. 305 / 2015), voi încheia redând o poezie semnată de Octavian Doclin și dedicată memoriei celui care în 19 februarie 1876 avea să vadă lumina zilei la Hobița, în județul Gorj:

„ La Hobița

Ploaie-naltă și curată,

lacrimă nevindecată,

ploaie curată și’naltă,

cântec de cocoș în poartă,

cântec de cocoș în zori,

aripă la subsuori,

prin lumină, peste creastă,

zbor de pasăre măiastră.

În tăcerea nesfârșită

gând – coloană infinită.”

Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Jiu, împreună cu Consiliul Județean Gorj, Ministerul Culturii și Muzeul Național „Constantin Brâncuși” organizează, în zilele de 18 și 19 februarie 2021, COLOCVIILE BRÂNCUȘI, manifestare dedicată sărbătorii naționale „Ziua Brâncuși”, la 145 de ani de la nașterea sculptorului.

Joi, 18 februarie, cu începere de la ora 10:00, în sala de expoziție a CJCPCT Gorj va fi vernisată expoziția de sculptură mică „Brâncuși, contemporanul meu”, sculptor Costel Păun, precum și o expoziție de carte Brâncuși. În continuare, va fi prezentat un moment evocator creat de CJCPCT și Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”, cu tema „Brâncuși și Maria Tănase”.

În după-amiaza aceleiași zile, de la ora 17:00, la Casa Grădinarului din Parcul Central, cu ocazia redeschiderii magazinului și a punctului de informare aparținând CCDPCB, vor fi lansate cartea „Cula de pe Digul Jiului”, autor Adina Andrițoiu și revistele „Confesiuni” nr. 59-60 și „Brâncuși” nr. 5. Vizitatorii vor putea admira și lucrările artiștilor din cadrul Filialei Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România, expuse pe simezele sălii de expoziție. 

Vineri, 19 februarie, în Parcul „Coloanei fără Sfârșit”, Asociația culturală „Tătărescu” și Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu” organizează, de la ora 10:00,  expoziția națională de desene în creion și cărbune „Întâlnire cu Brâncuși”, cu lucrări aparținând elevilor din mai multe județe din țară, dar și din diaspora. 

La ora 11:00, iubitorii de artă sunt așteptați la Galeriile Municipale de Artă din str. Traian nr. 7, la vernisajul expoziției „Obiect. Culoare. Desen. Instalație”, a Filialei Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Curatorii expoziției sunt Vasile Fuiorea, președintele filialei și artistul plastic Mihai Țopescu. Prezintă criticul de artă Pavel Șușară. 

De la ora 12:00, în sălile de expoziție ale Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, se va deschide expoziția de sculptură „Sinaxa”, cu lucrări ale sculptorului Laurențiu Mogoșanu. Expoziția va fi prezentată, de asemenea, de criticul de artă Pavel Șușară. 

În același spațiu generos al Muzeului Județean, de la ora 12:30, iubitorii de film vor putea revedea două pelicule produse de televiziunea națională, în regia lui Cornel Mihalache: „Hobița, tractorul și Coloana” și „Români care au schimbat lumea”. Proiecțiile vor fi urmate de masa rotundă cu tema „Brâncuși în lumea filmului”.

După-amiaza va continua în aceeași notă, a producției de film, cu lansarea poemului cinematografic „Omagiu lui Brâncuși, pe Calea Eroilor”, proiect inițiat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și susținut de Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Primăria și Consiliul Local Târgu Jiu, Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” și Asociația „Acasă la Brâncuși”. Regia, scenariul și comentariul Sergiu Cioiu, muzică și versuri Alexandru Mandy. 

Proiecția va avea loc la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” și va fi urmată de un recital Sergiu Cioiu și Maia Morgenstern, susținut de Consiliul Județean Gorj. Evenimentul este transmis în direct de către TVR Craiova, TVR 3 și on-line, pe Facebook și Youtube.

Muzeul Național „Constantin Brâncuși” vernisează, de la ora 18:00, expoziția de grafică „Desene în limba română” a artistului plastic Florin Preda Dochinoiu. În sălile muzeului se vor desfășura, în continuare, momentul artistic „Brâncuși – drumul spre devenire”, susținut de elevii Liceului de Arte „Constantin Brăiloiu” și recitalul cvartetului „Accente”.

„Ziua Brâncuși” se va încheia la Târgu Jiu cu eseul vizual teatral „Sărutul”, concept Horațiu Mihaiu și coregrafie Mălina Andrei, interpretat de actorii Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu”, începând cu ora 20:00. 

Parteneri ai manifestării sunt: Institutul Cultural Român, Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”, Filiala Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, CJCPCT Gorj, Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”, Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu”, Asociația „Acasă la Brâncuși”, Liga Femeilor Gorjene „Arethia Tătărescu”, Asociația culturală „Tătărescu”, Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu”. 

Parteneri media: Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, TVR 3 și TVR Craiova , modernism.ro, Leviathan și Intell News.

COLOCVIILE BRÂNCUȘI 

Târgu Jiu, 18-20 februarie 2021

P R O G R A M

Joi, 18 februarie

Ora 11:00

• Expoziție de sculptură mică „Brâncuși, contemporanul meu”, sculptor Costel Păun;
• Expoziție de carte Brâncuși;
• Rememorare „Brâncuși și Maria Tănase”, moment evocator creat de CJCPCT și Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”; 

Loc de desfășurare: Sala de expoziție a CJCPCT Gorj.

Ora 17:00

• Redeschiderea magazinului și a punctului de informare din Parcul Central;
• Expoziția Filialei Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România;

Curatori: Vasile Fuiorea / Mihai Ţopescu;

• Lansarea lucrării „Cula de pe Digul Jiului”, autor Adina Andrițoiu;
• Lansarea revistelor „Confesiuni” nr. 59-60 și „Brâncuși” nr. 5;

Loc de desfășurare: Casa Grădinarului, Parcul Central.

Vineri, 19 februarie 2020

Ora 10:00

• Expoziția națională de desene în creion și cărbune: „Întâlnire cu Brâncuși”, organizată de Asociația culturală „Tătărescu” și Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu”;

Loc de desfășurare: Parcul „Coloanei fără Sfârșit”. 

Ora 11:00

• Vernisajul expoziţiei: „Obiect. Culoare. Desen. Instalație”, a Filialei Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România;

Curatori: Vasile Fuiorea / Mihai Ţopescu;

Prezintă: Criticul de artă Pavel Şușară;

Loc de desfăşurare: Galeriile Municipale de Artă, str. Traian nr. 7;

Perioada: 19 februarie – 11 martie 2021.

Ora 12:00 

• Vernisajul expozitiei de sculptură SINAXA, sculptor Laurențiu Mogoșanu;

Prezintă: Criticul de artă Pavel ŞUŞARĂ;

Loc de desfăşurare: Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”;

Perioada: 19 februarie – 15 martie 2021.

Ora 12:30 

• Prezentarea filmelor:

„Hobița, tractorul și Coloana”, producție TVR, regizor Cornel Mihalache; 

„Români care au schimbat lumea”, producție TVR, regizor Cornel Mihalache; 

Loc de desfăşurare: Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”;

Masă rotundă: „Brâncuși în lumea filmului”.

Ora 16:00

• Lansarea filmului: „Omagiu lui Brâncuși, pe Calea Eroilor”, poem cinematografic;

Regia, scenariul și comentariul: Sergiu Cioiu;

Muzică și versuri: Alexandru Mandy;

Proiect inițiat de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și susținut de Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”, Consiliul Local și Primăria Municipiului Târgu Jiu, Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”, Asociația „Acasă la Brâncuși” și Liga Femeilor Gorjene „Arethia Tătărescu”. 

• Recital Sergiu Cioiu și Maia Morgenstern;

Loc de desfășurare: Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”;

Evenimentul este transmis în direct de către TVR Craiova, TVR 3 și on-line pe Facebook și Youtube.

Ora 18:00

• Expoziție de grafică Florin Preda Dochinoiu: „Desene în limba română”;
• Moment artistic: „Brâncuși – drumul spre devenire” susținut de elevii Liceului de Arte „Constantin Brăiloiu”;
• Recital cvartetul „Accente”;

Loc de desfăşurare: Muzeul Național ”Constantin Brâncuși”.

Ora 20:00

• Eseu vizual teatral „Sărutul”, concept Horațiu Mihaiu, coregrafie Mălina Andrei; 

Loc de desfășurare: Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”.

Organizatori

Primăria și Consiliul Local al Municipiului Târgu Jiu

Consiliul Județean Gorj

Ministerul Culturii

Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși”

Muzeul Național „Constantin Brâncuși”

Parteneri

Institutul Cultural Român

Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”

Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”

Filiala Târgu Jiu a Uniunii Artiștilor Plastici din România

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

CJCPCT Gorj

Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”

Liceul de Arte „Constantin Brăiloiu”

Asociația „Acasă la Brâncuși”

Liga Femeilor Gorjene „Arethia Tătărescu”

Asociația culturală „Tătărescu” 

Asociația cultural-istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu”

Parteneri media

Radio România Actualități

Radio România Cultural

Radio România Internațional

TVR 3 și TVR Craiova 

Modernism.ro

Leviathian

Intellnews

de Erwin Lucian Bureriu

Arghezi se situează de partea extremă a „germanofililor”, considerând intrarea țării în conflagrație un „Război de operetă, cu aspect african, operă a unor muieri, regina anglă, doamnele Brătianu, Bibescu…Vinovata principală e Anglia”. De fapt Arghezi detestă alăturarea armatei române celei rusești imperiale. După război el se va considera înfrânt, fiind încarcerat, ca și Slavici, pentru „colaboraționism”. Antantofilii jubilarzi i‑au catalogat injurios și subiectiv pe colegii lor din tabăra înfrântă. „Florile de mucigai” oferă, conform sârbofilului Iorga, ceva „scabros”, „cel mai ordinar limbaj”. El nu putea înțelege transfigurarea suferinței celui proscris, tragismul destinului celor ce au gândit ca Arghezi, trăind sub aceeași aură a înfrânților. (În 1914 Sextil Pușcariu se afla în România, unde nu a rămas însă la declanșarea războiului, ci s‑a întors în Ardeal pentru a se înrola în armata austro‑ungară. Petre Carp a fost singurul susținător al regelui Carol I. Mai târziu îi spunea regelui Ferdinand că se va ruga lui dumnezeu ca armata română să fie înfrântă și că‑și trimite pe cei trei fii să lupte împotriva României. De altfel și‑a pierdut un fiu în luptele din Transilvania…). Amintesc aceste cazuri, alese la întâmplare, pentru a sublinia faptul că nu pentru toți intelectualii a fost valabil triumfalismul, că sumbrele agonii expresioniste ale unui Georg Trakl, poetul în haine militare, puteau fi proprii și țărilor române, mai ales în perioada marilor înfrângeri de pe front. Poezia argheziană a fost caz singular, în România nu a existat un grup compact de poeți și muzicieni expresioniști ca în Austria. Până la recunoașterea oficială, Arghezi și‑a avut propriul destin dramatic pe care și l‑a trăit cu un rar, la ginta noastră, simț al tragicului. Dincolo de tematic, de frescă murală de un mare inedit expresiv în peisajul liricii noastre din acea epocă, poetul impune regulile unui nou joc în poezie, aruncând în derizoriu clișeele și inventând o limbă ca un fagure de fiere. După mareșalul rimelor și verbului revolutionar, este o prostie, impietate și lipsă de profesionism să mai rimezi substantiv cu substantiv, verbele la gerunziu și alte „facilități” de versificație. Prin violență si expresivitate limba literaturii argheziene s‑a îndepărtat de posibilitatea traducerii; dar a invitat româna pe piscurile accesibile doar forței marii inovații. Mediocritățile literare se folosesc de aceeași limbă precum crainicii de televiziune. Trăind un secol mediocru, ne vom ascunde prin stufărișul memoriilor si comentariilor, ferindu‑ne de lecția drastică a genialului Arghezi. Și numai el mai poate demonstra cum că limba română nu este pe cale de a se desființa și că e de o mare fortă și expresivitate. Calități ce‑i conferă vitalitatea necesară supravietuirii între limbile utilizate de alte genii, de pe alte coordonate geografice. Arghezi nu ne‑a creat o limbă „compatibilă” și ușor vandabilă, ci una a unei cetăți inexpugnabile. Dar poezia nu i‑a fost suficientă, pamfletul își iese din matca versului bine strunit pentru a se face proză. Prea puțini știu că nu doar baronul von Killinger a fost amendat, memoria istoriei literare trăind comod cu acest conflict, de altfel având niște cauze subiective și nu neapărat una marcat antigermană. Arghezi îl face, în 1915 pe Take Ionescu, „un maimuțoi, care minte ca o prostituată, cu lacrimi autentice, pe obraji”, antantiștii fiind „forțe tâmpite și mocirloase”. Mai dur va fi în noiembrie 1917, in „Gazeta Bucurestilor”: „Transilvania, pe care cafenelele din București o anexaseră cu mult înainte de declanșarea războiului, nu mai ispitește nici iluziile bucătarului domnului Take Ionescu. Iar coroana de împărăteasă, făgăduită de un sylf nefericitei regine Maria, nu mai formează idealul de găteală solemnă decât al vreunei prințese de ospiciu”.

Într-o zi de 19 februarie a anului 1876 avea să se nască la Hobița în Gorj, cel care urma să fie unul dintre cei mai importanți sculptori ai lumii, românul CONSTANTIN BRÂNCUȘI. România își omagiază anual în 19 februarie personalitatea prin ZIUA NAȚIONALĂ CONSTANTIN BRÂNCUȘI, declarată astfel conform Legii nr. 305 / 2015.

Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin și Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin organizează cu acest prilej o miniexpoziție de fotografii cu imagini realizate de Erwin Josef Țigla la Târgu Jiu și la Paris (Centre George Pompideau și Cimitirul Montparnasse). Expoziția este deschisă la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” și poate fi vizitată prin programare.

O NOUĂ PUBLICAȚIE ÎN LIMBA ROMÂNĂ ÎN ISRAEL

Suntem la al 23-LEA număr al  publicației „Curierul de Pretutindeni”, din Israel, care apare, deocamdată doar pe Facebook și poate fi trimisă pe email celor interesați și, chiar dacă nimeni nu s-a întrebat, credem că este necesar să vă spunem de ce am apărut și ce intenții avem. Ar fi trebuit să facem acest lucru în primul număr dar, fiindcă am apărut în preajma Anului Nou evreiesc am vrut să transmitem urările conducătorilor Federației Comunităților Evreiești din România am dat explicațiile de rigoare în numărul doi și le reluăm aici Deci: am hotărât să construim o publicație profesionistă, care să respecte cu rigurozitate limba română și să vă ofere un material cât mai variat care să intereseze cititori de toate vârstele, cu pregătire variată. Nu vrem să concurăm pe nimeni. Toate publicațiile în limba română au loc pe Internet și sunt benefice pentru că oferă posibilitatea tuturor să citească în limba română fără a ieși din casă și în acest fel păstrând „distanța socială”. Veți găsi în această publicație știri din Israel, știri din lumea largă, reportaje din România teme de iudaism, amintiri ale unor personalități ca și ale colaboratorilor noștri, umor, probleme de enigmistică și o rubrică de șah care deja a fost apreciată. După cum ați putut observa în caseta tehnică din primul număr, suntem onorați să avem „tutore” pe acad. Răzvan Theodorescu, un academician adevărat și nu unul din vreun ONG care se vrea „academie”. Deasemeni, ne-am asigurat colaborarea unor profesioniști ai scrisului și ai graficii din toate categoriile cu ajutorul cărora vom încerca să vă oferim lucruri interesante. Vom încerca să vă prezentăm și teme la zi din politica israeliană și internațională fără a fi de dreapta sau de stânga. Solicităm pe toți cititorii noștri să ne spună părerea lor pentru a putea îmbunătăți publicația și, deasemeni, toți cei care doresc să colaboreze sunt invitați să trimită materiale pe adresa de e-mail a redacției. LECTURĂ PLĂCUTĂ!

Etgard Bitel-redactor șef