12 ianuarie 2022, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița, online:
Zilele Culturii Naționale la Reșița (12 – 20 ianuarie).
Proiectul „Reșița: 250 de ani de industrie”. Întâlniri de suflet cu oameni pentru care Reșița înseamnă ceva… La discuții cu Nikolaus Rudolf Pilly (Călan) și dr. ing. Romulus Vasile Ioan (Reșița / Hunedoara).
https://www.youtube.com/c/DemokratischesForumderBanaterBerglanddeutschen
https://www.facebook.com/Demokratisches.Forum.der.Banater.Berglanddeutschen
11 ianuarie este ziua în care, cu 103 ani în urmă, lua ființă Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, emulație a Marii Uniri de la 1918, organizație reprezentativă a marilor personalități care au creionat, în toți acești ani, ceea ce este astăzi presa din România.
Prima organizație de breaslă din România reîntregită prin Marea Unire lua ființă la 11 ianuarie 1919 și avea să intre în conștiința publică sub numele de Uniunea Ziariștilor Profesioniști, organizație care a fost mereu un organism de frunte al gazetăriei românești în ultimul secol. Dacă la prima reuniune participau cu entuziasm Victor Iamandi, Eugen Filotti – viitori miniştri, Nicolae Batzaria, Ion Minulescu, Ion Pas, Cezar Petrescu – poeţi şi prozatori care se afirmau încă de pe atunci în literatură, Constantin Papacostea, Samson Abramovici, Brunea Fox, Dinu Dumbravă, Ion Felea, Mircea Grigorescu, I.G. Peltz, Nicolae Pora, Jean Vulpescu şi Pamfil Şeicaru, ce vor deveni peste ani personalităţi ale gazetăriei româneşti, deceniile următoare au înregistrat printre gazetarii Uniunii alte galerii de voci publice scânteietoare, de la George Macovescu, George Ivaşcu, Dante Dănciulescu la Ion Felea, Gheorghe Dinu, Mihnea Gheorghiu, Leon Sărăţeanu și mulți, mulți alții.
„Nu se poate imagina o lume modernă fără o presă dedicată și riguroasă, supusă propriilor standarde valorice înalte, iar jurnalismul românesc, care a străbătut cu cinste ultimul secol, este o bună dovadă în acest sens. După ce a trecut prin timpuri de toate felurile cu fruntea sus și reunind în rândurile sale unele dintre cele mai ilustre condeie ale limbii române, UZPR se prezintă astăzi în același etalon de frunte al marilor și altruiștilor slujitori ai opiniei publice. Aflați în primele rânduri ale utilității publice, fapt atestat ca atare prin însăși legea creației, ziariștii din UZPR activează în cele mai de seamă organisme de informare în masă, de la Televiziunea publică și Radio România până la cotidiane și reviste de prestigiu. A fost, este și va fi o breaslă de frunte, care are ca etalon, la rându-i, o renăscută Uniune profesională”, scria în anul 2019, cu ocazia celebrării unui secol de existență a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, regretatul președinte Doru Dinu Glăvan. În ultimii ani, sub conducerea sa, UZPR a cunoscut o anvergură fără precedent, consolidând legătura cu filiale puternice, în toată țara și peste hotare, coagulând cele mai bune idei și acțiuni ale jurnalismului profesionist actual, aducând alături tinerele talente ale presei și pe seniorii gazetăriei, adevărați mentori cu o expertiză de neprețuit. UZPR a inițiat și a transformat în tradiție evenimentul de marcă Seratele „Eminescu, jurnalistul”, a derulat proiecte de anvergură, care i-au certificat utilitatea publică, în fastă colaborare cu instituții de prim rang, cum sunt Academia Română sau UNESCO, se mândrește să publice în fiecare an, sub egida editurii proprii, cele mai bune producții publicistice ale membrilor săi și, la exact un secol de la înființarea organizației, a amplasat o placă omagială pe clădirea care a găzduit înființarea UZPR. Dimensiunea internațională a Uniunii este dată de comunicarea strânsă cu organizații similare din alte țări.
Trecut prestigios, istorie recentă fastă și densă, proiecție în viitor. Uniunea Ziariștilor Prfesioniști din România se prezintă astăzi, grație efortului constant și pasiunii fără preget din utimii ani a președintelui Doru Dnu Glăvan, care a strâns laolaltă atâtea energii creatoare ale miilor de membri ai Uniunii, ca un organism puternic, dinamic, deschis tuturor ramurilor jurnalismului profesionist, gata să marcheze cu importanța acestei nobile profesii secolele următoare.
Ovidiu Zanfir
În luna februarie va apărea pe piață volumul II al Antologiei CERTITUDINEA, care va cuprinde următoarele 46 de numere ale revistei (primul volum a inclus numerele de la 0 la 34). Antologia este legată într-un format de 27,5 x 40 cm (aprox. A-3) • Are 580 de pagini alb-negru (echivalentul a 1.160 pagini A-4), însumând 1.480 de articole • Include CUPRINS și INDICE DE AUTORI • Editorul Antologiei CERTITUDINEA este Editura URANUS.
Pentru comenzi, puteți contacta Editura URANUS, București, str. Melinești nr. 7, sector 4, telefon: 0722.268.633, fax: 021.683.63.35, www.editurauranus.ro, e-mail: editurauranus@gmail.com. Antologia CERTITUDINEA e un remediu împotriva psihozei și singurătății, o fereastră către un trecut mai liber decât prezentul pandemic și viitorul concentraționar. O antologie a curajului trecut și un rechizitoriu al lașității contemporane. O mărturie fără botniță, care s-ar putea să nu se mai repete. Un testament pentru copiii de astăzi și pentru copiii copiilor lor.
SUMAR:
12 ianuarie 2022, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița, online:
Zilele Culturii Naționale la Reșița (12 – 20 ianuarie).
Proiectul „Reșița: 250 de ani de industrie”. Întâlniri de suflet cu oameni pentru care Reșița înseamnă ceva… La discuții cu Nikolaus Rudolf Pilly (Călan) și dr. ing. Romulus Vasile Ioan (Reșița / Hunedoara).
13 ianuarie 2022, ora 12.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița:
Zilele Culturii Naționale la Reșița (12 – 20 ianuarie).
Citim EMINESCU: o manifestare interactivă în cinstea Poetului național, organizat în parteneriat: Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici“ Caraș-Severin și Teatrul de Vest Reșița.
14 – 21 ianuarie 2022, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:
Zilele Culturii Naționale la Reșița (12 – 20 ianuarie).
Expoziție de fotografii cu tematica „Iarna în Munții Banatului”. Expune: Nicolae Șușara (Anina).
17 – 27 ianuarie 2022, Direcția pentru Cultură Caraș-Severin, Reșița:
Zilele Culturii Naționale la Reșița (12 – 20 ianuarie).
Expoziție de artă plastică Flavia Beatris Grădinaru (Reșița).
17 – 20 ianuarie 2022, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:
Zilele Culturii Naționale la Reșița (12 – 20 ianuarie).
Expoziția filatelică „Mihai Eminescu“, cu exponate din colecția Doina și Gustav Hlinka.
17 ianuarie 2022, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Zilele Culturii Naționale la Reșița (12 – 20 ianuarie).
Prezentarea cărții „Ecouri eminesciene“, autori: Gheorghe Jurma, Erwin Josef Țigla, Editura „TIM” Reșița, 2021.
18 ianuarie 2022, ora 20.15, studioul postului de televiziune „Banat TV” Reșița:
Zilele Culturii Naționale la Reșița (12 – 20 ianuarie).
Emisiunea TV „Călător fără bilet”. Moderator: col. Valentin Homescu. Participă Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla.
20 ianuarie 2022, ora 16.00, Centrul Universitar Reșița al UBB, locația: Centrul de învățare „UBB – Real students’ dreams”:
Zilele Culturii Naționale la Reșița (12 – 20 ianuarie).
„Educațiunea e cultura caracterului, iar cultura e educațiunea minții.“ (Mihai Eminescu): o manifestare interactivă în cinstea Poetului național, organizat în parteneriat: Centrul Universitar Reșița al UBB și Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici“ Caraș-Severin.
Toate manifestările se vor organiza şi desfăşura cu respectarea măsurilor pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, stabilite de autorităţile naţionale şi locale, aplicabile la data desfăşurării acestora.
Proaspăt ieșit de la tipar, calendarul UZPR pentru anul 2022 vă expune 13 case memoriale, unele devenite muzee. Pe frontispiciul calendarului regăsiți Casa Memorială „Mihai Eminescu” (Ipotești, jud. Botoșani), adăugându-se în ordinea lunilor: Casa Memorială „Vasile Alecsandri” (Mircești, jud. Iași); Casa Memorială „Tudor Arghezi” (Mărțișor, București); Casa Memorială „Nicolae Bălcescu” (Bălcești, jud. Vâlcea); Casa Memorială „George Coșbuc” (Hordou – azi, comuna George Coșbuc –, jud. Bistrița-Năsăud); Casa Memorială „Octavian Goga” (Ciucea, jud. Cluj); Casa Memorială „Nicolae Iorga” (Vălenii de Munte, jud. Prahova); Casa Memorială „Cezar Petrescu” (Bușteni, jud. Prahova); Casa Memorială „Liviu Rebreanu” (Prislop – azi localitatea Liviu Rebreanu –, Bistrița-Năsăud); Casa Memorială „Ioan Slavici” (Șiria, jud. Arad); Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” (Copou, Iași); Casa Memorială „Constantin Stere” (Bucov, jud. Prahova); Muzeul Memorial „Alexandru Vlahuţă” (Dragosloveni, jud. Vrancea).
Calendarul a apărut cu efortul fotojurnalistic al membrilor din filialele UZPR, sub îndrumarea consultantului în istoria presei Neagu Udroiu.
Departamentul de comunicare
Calendarul poate fi achiziționat de la Sediul UZPR
de Erwin Lucian BURERIU
Este o mare nedreptate. Această superbă civilizație, ridicată treaptă cu treaptă de ființele umane, atât de frumoase și inteligente este pusă mereu pe punctul de a dispărea, cu tot cu creatorul ei. S-au topit în neant cei care au ridicat edificiile incașilor, într-adevăr o suspectă, misterioasă dispariție. Au rămas doar basmele unei Atlantide care s-a scufundat nu știm unde. Nenumărate războaie, mai ales cele două mondiale au fost măcar concrete, pagubele își au autorii lor. Din cenușă s-au ridicat din nou construcții impresionante, infrastructuri nemaipomenite, tărâmuri sălbatice sunt străbătute de vapoare și avioane, abia atunci, când suntem la bordul acestora vedem câtă sălbăticiune, câte tărâmuri nelocuite mai există pe planetă și că doar câteva fâșii propice vieții, porțiuni destul de înguste sunt apte pentru civilizație și acolo ne aglomerăm. Iar acum întreaga noastră parte locuibilă este acoperită ca o plasă de pescuit de un văzduh de viruși. Poate fi cu adevărat sfârșitul acestei lumi, iar cei ce planifică mari resetări pentru viitor, s-ar putea să devină, la rândul lor resetați de coronavirus. Pandemia nu e doar un pretext pentru om de a schimba capitalismul în ceva mai bun, poate fi un război total și pierdut pentru om în fața unei forțe nevăzute. Iar dacă anumiți indivizi au dorit să fabrice acest virus, până la urmă vor muri și ei, așa că sunt convins că pandemia nu a fost planificată de câțiva nebuni. Iar ea nu dă semne că ar putea dispare în scurt timp. Oare am intrat în agonia vieții pe pământ?
Pentru Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița data de 9 ianuarie înseamnă debutul anului cultural al germanilor din sud-vestul țării. De ce? Fiindcă în această zi, în anul 1898, se năștea în Reșița Alexander Tietz, cea mai importantă și complexă personalitate a etniei germane din Banatul Montan din secolul al XX-lea.
Binecunoscutul scriitor, etnograf și pedagog reșițean Alexander Tietz (9 ianuarie 1898 – † 10 iunie 1978) a editat în timpul vieții un număr de cinci cărți în limba germană, care conțin legende și povestiri culese de la mulți locuitori ai acestui spațiu. A scris totodată multe articole în presa germană și română a timpului. Postum, i-au apărut 8 cărți, editate la Reșița, Timișoara și București. De asemenea i-au fost selectate câteva povești pentru o înregistrare pe disc. Alexander Tietz a devenit Cetățean de onoare post mortem al municipiului Reșița, începând cu data de 24 februarie 2004. Numele lui este purtat în prezent de biblioteca germană din Reșița, în fața căreia stă ridicat și bustul său, realizat de artistul plastic bucureștean Horea Flămând. De asemenea, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” din municipiul Reșița îi poartă numele alături de cel al unchiului său după mamă, Corneliu Diaconovici, primul enciclopedist român. Alexander Tietz a fost unul dintre cei mai recunoscuți pedagogi germani reșițeni din secolul trecut, care a insuflat elevilor săi dragostea pentru locul natal, pentru cultură, turism și protecția mediului. La biblioteca germană care îi poartă numele, secție a Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici“ din municipiul de pe Bârzava, va fi organizată în 9 ianuarie, cu respectarea restricțiilor în condițiile pandemice actuale, într-un cerc restrâns, o evocare a personalității lui Alexander Tietz și o expoziție tematică de documentate privind viața și opera sa. Totodată se va aminti și de împlinirea, la 7 ianuarie, a 120 de ani de la nașterea profesoarei de pian și compozitoarei reșițene Margarete Cäcilie Josefa Tietz-Cocora (7 ianuarie 1902 – † 10 iunie 1977), sora lui Alexander Tietz.
În „Lexicon. Muzicieni din Banat. Banatul Montan – Banatul Sârbesc”, autor Ioan Tomi, apărut la Editura „Eurostampa” din Timișoara, 2012, se pot citi următoarele: „TIETZ-COCORA, Margareta (n.7.I.1902, Reșița, CS / †10.VI.1977, Reșița). Pianistă, profesoară de pian, compozitoare. Își însușește o cultură muzicală solidă de la tatăl său, Josef Tietz, reputat dascăl, cantor, organist și dirijor din Reșița. Tehnica interpretării pianistice o dobândește la început de la sora ei, Matia (mai mare cu 19 ani), iar apoi, la conservatorul comunal, de la profesoara Irma Hun. Dovedește calități excepționale, ceea ce o recomanda pentru un nivel de pregătire mai înalt decât putea să-i ofere Reșița, așa că este încurajată să își desăvârșească studiile la Conservatorul din Budapesta. Se impune ca solistă în perioada interbelică, susținând recitaluri de pian, concerte de muzică de cameră, în colaborare cu soliști vocali, instrumentiști sau formații de profil, concerte cu orchestra simfonică. Repertoriul ei cu orchestra a fost impresionant. … Presa din Timișoara, Lugoj și Reșița i-a apreciat la superlativ evoluțiile solistice. Margareta Tietz-Cocora a cochetat și cu compoziția, scriind muzică pentru instrumentul pe care l-a slujit întreaga viață, pianul. Printre acestea figurează și cele «Cinci piese pentru pian» tipărite, după mai bine de o jumătate de secol, la Editura «Tempus» Timișoara, 1996. Căsătorită cu profesorul și dirijorul Coriolan Cocora, s-a dedicat, alături de soțul ei, cu dăruire și mult folos carierei didactice, mulți dintre elevii ei devenind muzicieni profesioniști precum Doru Popovici, Damian Vulpe, Heinz Kostyak ș.a., cu loc bine stabilit în viața muzicală românească sau de peste hotare.“
Anul acesta, în ziua de 9 ianuarie, se va comemora și împlinirea a 30 de ani de la trecerea în eternitate a preotului romano-catolic și maestru al muzicii de orgă, Josef Gerstenengst (*3 iulie 1920 – † 9 ianuarie 1992), fost preot vicar parohial la Biserica romano-catolică „Maria Zăpezii” din Reșița, între anii 1946 și 1958, cel care, în București, a făcut din orga de la Catedrala romano-catolică „Sfântul Iosif” cu adevărat „regina instrumentelor”. Debutul carierei sale s-a făcut așadar la Reșița, cea care nu l-a uitat și îi ține memoria aprinsă până în ziua de astăzi. Consiliul Local și municipalitatea reșițeană i-au oferit titlul de Cetățean de onoare post mortem, în data de 31 martie 2017.
Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița marchează împlinirea celor 30 de ani de la trecerea în eternitate a preotului-organist Josef Gerstenengst și cei 120 de ani de la nașterea profesoarei de pian și compozitoarei reșițene Margarete Cäcilie Josefa Tietz-Cocora prin câte un plic filatelic ocazional și câte o ștampilă adecvată. Întreaga corespondență trimisă de la Oficiul poștal Reșița 1, în ziua de 7, respectiv, 10 ianuarie 2022, este fi obliterată cu această ștampilă.
Cu prilejul reuniunii din 9 ianuarie se vor sărbători și cei 32 de ani de la constituirea Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin prin adunarea constitutivă care s-a desfășurat în 9 ianuarie 1990, în sala de conferințe a Casei de Cultură a Sindicatelor Reșița.
Erwin Josef Ţigla
Un rol foarte important, decisiv chiar, în promovarea literaturii de limbă română din Serbia l-a avut revista LUMINA, înființată în 1947 de marele poet sâtb de origine română Vasko Popa (29 iunie 1922, Grebenat, Banatul de Sud, užnobanatskiupravniokrug, Serbia – 5 ianuarie 1991, Belgrad). La această publicație au colaborat – în condițiile multietnicismului, plurilingvismului și multiculturalismului – mai toți scriitorii din Serbia, atât cei din generațiile interbelice cât și cei din noile generații afirmate după război, în special scriitori sârbi de limbă română din Provincia Autonomă Voivodina, precum și scriitori români nu numai din spațiul Banatului istoric.
Este vorba, așadar, de „un fenomen cultural de excepție” în cadrul literaturilor balcanice, ale cărui ipostaze și deveniri valorice „în circuitul european” sunt relevate de criticul literar universitar Virginia Popovici, profesor la Facultatea de Filosofie din Novi Sad, care semnează postfața „Literatura română din Serbia, fenomen cultural de excepție” (pp. 233-244), la cartea dlui Florian Copcea, „O istorie a liricii românești din Serbia”(Editura Academiei Române, București – Casa de Presă și Editură „Libertatea”, Pančevo, 2018, 248 p.), beneficiind de un cuvânt înainte semnat de acad. Mihai Cimpoi,„Argumente pentru o istorie necesară și utilă”.
Dl Florian Copcea se înscrie, cu această „istorie a liricii românești din Serbia”, într-un demers istorico-literar care, de la Radu Flora („Literatura română din Voivodina. Panorama unui sfert de veac, 1946-1970”, 1977) până la autori din zilele noastre (Ioan Baba, Ștefan N. Popa, Costa Roșu, Vasa Barbu, Boris & Daniela Crăciun, Dan Mariana, Catinca Agache, Carmen Dărăbuș, Brândușa Juică, Virginia Popovici ș.a.) s-au dovedit buni descriptori și analiști ai fenomenului literar din Banatul sârbesc.
Este vorba de o pleiadă de critici, istorici literari și gazetari care, deși vin din generații diferite, s-au aplecat cu atenția cuvenită asupra valorizării literaturii create de românii din Serbia, evocând fenomenul atât în evoluția lui periodică și specifică, din interbelic până în contemporaneitate, cât și în raport cu direcțiile evoluției literaturii din țara-mamă, într-un context mai larg, european.
Numai astfel literatura română din spațiul ex-iugoslav poate fi valorificată la adevărata ei specificitate și diferențiere, având acest statut de cultură transfrontalieră, care, dincolo de istoria și condițiile unei evoluții proprii, vine să completeze marele Tablou de valori al culturii și literaturii române, în sensul modernului concept de Géographielitteraire, temă de tradiție în sociologia occidentală, îndeosebi cea franceză: Robert Éscarpit (Sociologie de la littérature, Paris, PUF, 1964), André Ferré (Géographie littéraire, 1946), Lionel Dupuy (L’imaginaire géographique: essai de géographie littéraire, Puppa, 2019).
Sinteză utilă și destul de clarificatoare în prezentarea punctuală a desfășurărilor literare, în sensul ajungerii la conștiința de sine a unui gen literar cu vădite antene imanentiste și onto-gnoseologice, „O istorie a liricii românești din Serbia” intră în bibliografia de referință atât prin efortul sistematizator aproape exhaustiv, cât și prin echilibrul unor temeinice judecăți de valoare. Cartea contribuie totodată și la cunoașterea mai largă a poeziei de expresie română care s-a scris și se scrie azi în Serbia vecină, Voivodina fiind un alodiu de indimenticabile valori literare.
*
Revista „Lumina”, inițiată în 1947 de Vasko Popa (1922-1991), va fi condusă cu deosebită abnegație și mare talent gazetăresc de poetul, traducătorul, eseistul, documentaristul și editorul IOAN BABA, începând din 1995. L-am cunoscut pe vrednicul poet la ediția din iunie 2020 a Festivalului Internațional de Literatură „Mihai Eminescu” de la Drobeta Turnu-Severin, oferindu-i cu acest prilej recenta mea carte „MIHAI EMINESCU – DICȚIONAR ESENȚIAL: Oamenii din viața lui” (Tipo Moldova, 2019), care l-a surprins plăcut. Iată ce consemna, apoi, dl Ioan Baba în ziarul „Lumina” din Pancevo(numărul 19 din 9 mai 2020), rezumând sumarul bogat al numărului din LUMINA, Anul LXXIII, Nr. 1-3 (622-624):
„Noul dicționar monografic face parte din profundele scrieri capitale ale exegetului de la Târgu-Jiu,ZenovieCârlugea, și este la fel de esențial și monumental ca și cele publicate în prealabil – „Lucian Blaga. Oameni din viața lui”, respectiv „Tudor Arghezi. Oameni din viața lui”.Pentru că această carte are 752 de pagini, vom aminti alfabetic doar câteva nume cu mențiunea că autorul redă și date noi, mai puțin cunoscute despre relația unora cu Mihai Eminescu, precum: V. Alecsandri, Tudor Arghezi, Samson Bodnărescu, Ion. C. Brătianu, I.L. Caragiale, Carol I, Vasile Conta, Ion Creangă, A.I. Cuza, Elisabeta, regina României / Carmen Sylva, Al. Grama, B.P. Hașdeu, N. Iorga, Mihail Kogălniceanu, Mite Kremnitz, Al. Macedonski, Titu Maiorescu, Veronica Micle, Cleopatra Poenaru, Ciprian Porumbescu, Aron Pumnul, Ioan Slavici, Iosif Vulcan, A.D. Xenopol…[…]
La „Prezentări, semnale, lecturi”, citim textul semnat de acad. Mihai Cimpoi „Ultimul deceniu de viață a lui Eminescu într-o nouă viziune”, despre cartea lui Dumitru Copilu-Copillin „Eminescu în ultimul deceniu de viață”. ZenovieCârlugea ține în centrul atenției culegerea multilingvă (selecție și tălmăciri din creația a 40 de poeți, realizată de Ioan Baba și Ivo Muncian) „Punte spirituală nouă” dintre două Capitale Culturale Europene, Novi Sad și Timișoara, carte apărută la Societatea Scriitorilor din Novi Sad. În aceeași ordine de idei transfrontaliere, dar și în preajma aniversării a 75 de ani de existență a Casei de Presă și Editură „Libertatea”, se înscrie și antologia bilingvă „Lirica româno-sârbă” în care întâlnim 53 de poeți din Serbia și România, selectați de Nicu Cobanu și SlavomirGvozdenović. Marina Ancaițan a realizat cu antologatorii dialogul „Antologia – ca patrie a două limbi”. (Ioan BABA, „Libertatea”, Pancevo, nr. 19/2020).
Deși în ultimul an de existență al revistei „Lumina” avem informații că ar exista unele disfuncțiuni pe linie instituțional-editorială (de aceea avem la îndemână doar numărul pe care îl postăm), ne exprimăm convingerea că, după mai bine de 25 de ani de păstorire cu sârg și indimenticabile merite (începând din 1995), scriitorul IOAN BABA este arhitectul cel mai potrivit și cel mai îndreptățit să ducă mai departe destinele acestei reviste-fanion de cultură, literatură și spiritualitate transfrontalieră, îndeobște recunoscută nu numai în cultura română.
Zenovie CÂRLUGEA
Pe 28 decembrie, părintele-profesor Theodor Damian, scriitor, jurnalist cultural, profesor emerit la Metropolitan College, din New York, dar mai cu seamă desăvârșit predicator, după pilda Sfântului Ioan Gură de Aur, „ambasadorul săracilor”, cum îl numea cândva părintele Damian într-o omilie publicată la Lausanne, în 1983, a împlinit frumoasa vârstă de 70 de ani. Cu acest prilej, Prea-Fericitul Daniel, Patriarhul României, i-a acordat preotului-paroh al Bisericii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, din Queens, districtul Astoria, NY, Ordinul „Sfântul Cuvios Ioan Iacob de la Neamț, Noul Hozevit”, răsplătind astfel „activitatea deosebită în susținerea și promovarea credinței creștin-ortodoxe, a filantropiei, a vieții culturale și parohiale, și ca semn al prețuirii noastre”. Ordinul patriarhal răsplătește astfel o viață dedicată comunității creștine românești, de peste Ocean, efortului de a elimina, cel puțin în planul credinței, diferența dintre „ce e al meu” și „ce e al nostru”, de a cultiva iubirea creștină sub cea mai înaltă formă a sa, milostenia, „regina între viruți”, cum o numea Sfântul Ioan Gură de Aur, în Tratatul său „Despre preoție”.
Preot, jurnalist cultural, scriitor și ideolog de factură doctrinar-creștină, Theodor Damiam s-a născut la 28 decembrie 1951, la Botoșani. A absolvit Institutul Teologic din București, și, după o activitate pastorală și publicistică în țară, și-a susținut Doctoratul în Teologie, la Fordham University, din New York, în 1993, reeditând această performanță și la Universitatea din București, în 1999. Din anul 1988 s-a stabilit în Statele Unite, unde a înființat Parohia Ortodoxă „Sf. Petru și Pavel”, dar și Cenaclul Literar „Mihai Eminescu”, și Institutul Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, ce funcționează sub egida Academiei Oamenilor de Știință din România, conducând totodată și Filiala pentru America a acestei organizații științifice de prestigiu. Din 1996 publică lunar, la New York, revista trimestrială bilingvă, Lumină Lină/Gracious Light, o punte culturală între România și Occident. De-a lungul anilor, părintele-profesor Theodor Damian a publicat peste 30 de volume originale – poezie, eseuri, cronici literare, interviuri, meditații filosofico-teologice -, participând la peste 100 de congrese și consfătuiri internaționale, și prezidând peste 70 dintre acestea.
Membru al UZPR din 1996, părintele-profesor Theodor Damian are vechi și temeinice legături cu jurnalismul cultural, încă din vremea când lucra ca secretar de redacție la Telegraful Român, revista Mitropoliei Ardealului, cea mai veche publicație cu apariție neîntreruptă, din România, înființată în 1853, de Sfântul, pomenită să-i fie amintirea!, Andrei Șaguna. Membru în Comitetul de redacție de la peste 20 de publicații din țară și din străinătate, Theodor Damian a participat, pe 20 septembrie 2019, la Adunarea Generală solemnă, prilejuită de împlinirea a 100 de ani de la înființarea UZPR, de la Sala de Concerte a Radiodifuziunii Române, rostind cu acest prilej un memorabil discurs: „Cum se vede România de la New York? Depinde cine o vede. Frumusețea e în ochii privitorului, ca și urâtul. Când e vorba de Țara-mamă, cu frumusețile și spiritualittatea ei, se vede cu drag și cu nostalgie. Când e vorba de realitățille politico-sociale, ea se vede diferit, și în general impresia este de nemulțumire. Cînd e vorba de talente, cum e cazul în sport, acestea generează justificata mândrie de a fi român”
Tot în 2019, părintele Theodor Damian a primit, la New York, o delegație a UZPR, alcătuită din regretatul Doru Dinu Glăvan și Miron Manega, directorul publicației Certitudinea. Cu acest prilej, gazdelor, le-au fost oferite daruri din partea Uniunii, inclusiv Placheta „100 de ani de UZPR”, și Diploma „Loialitate și Credință”. Câteva luni mai târziu, în ianuarie 2020, i-am cunoscut și eu pe o parte dintre inimoșii compatrioți și coreligionari ai părintelui Theodor Damian, stabiliți în Lumea Nouă, participând, cu o comunicare științifică, la ediția a 27-a a Simpozionului anual „Mihai Eminescu”, găzduit de Biserica „Sfântul Andrei” (preot-paroh Ioan Proteasa), din Districtul Jamaica, NY.
Autor complex și polivalent, jurnalist cu har, Theodor Damian abordează fenomenul cultural romînesc, în armonie cu creștinismul ancestral nativ al neamului, promovând România la un nivel științific încă neatins până azi. Este și motivul pentru care Ministerul de Externe român, prin Departamentul Românilor de Pretudinteni i-a acordat, în Anul Centenarului, 2018, disticția „100 de personalități din întreaga Diaspora”, o recunoaștere unanimă a unei strălucite cariere în slujba culturii și a neamului românesc.
La mulți ani, rodnici și fericiți, iubite Părinte Theodor Damian!
Marian Nencescu
Lumea informației a fost martoră la schimbări transformaționale uriașe în ultimele două decenii. Doar între 2010 și 2019, lumea a adăugat 1,9 miliarde de noi utilizatori de internet, iar acest număr va crește pe măsură ce accesul la internet va evolua într-un drept fundamental, de la un simplu serviciu.
Această dinamică în schimbare pune în fața jurnalismului și a celor care îl practică mai multe provocări existențiale, printre acestea una dintre cele mai importante fiind dacă jurnalismul poate trece dincolo de știri și poate oferi valoare într-o lume „post-știri”.
Într-o lume a surplusului de informații, știrile ca produs își pierd rapid din relevanță. Pătrunderea tehnologiei în viața de zi cu zi oferă fiecărui individ posibilitatea de a crea și de a prezenta instantaneu lumea din jurul său. Acest lucru a dus la o creștere rapidă atât a colectării de informații, cât și a consumului. Indivizii și grupurile sociale, care s-au bazat cândva pe jurnaliști pentru a le oferi o doză zilnică de informații, renunță la intermediari și își primesc „știrile” direct prin intermediul platformelor de socializare. Acum, fiecare utilizator de smartphone are capacitatea de a fi propriul mijloc media prin intermediul platformelor. Pandemia a servit drept catalizator pentru această schimbare de comportament.
Nu demult, în absența unui mediu concurent, știrile erau identificate ca punct unic al tuturor informațiilor relevante pentru societate, colectate de jurnaliști, care erau astfel principalii responsabili pentru informarea cetățenilor. Astăzi, informațiile sunt infinite și cresc cu fiecare minut, iar accesul la ele este disponibil oricui.
Într-o lume plină de mass-media, distincția pre-digitală dintre știri și informații a devenit mai distribuită, pe baza relevanței individuale. Informațiile caracterizate cândva ca știri de către jurnaliști – și în mod implicit relevante pentru toată lumea – sunt acum mai predispuse la afinități individuale. Aceeași informații vor fi văzute diferit de către doi indivizi, pe baza exclusiv a ceea ce contează pentru ei. Știrile relevante ale unei persoane sunt irelevante pentru altcineva.
„Întrebarea fundamentală cu care ar trebui să se confrunte toți jurnaliștii – în special cei care tocmai intră în profesie – este: cum poate jurnalismul să adauge valoare într-o lume în care unele dintre cele mai puternice instrumente ale profesiei au devenit irelevante? Este nevoie să trecem dincolo de știri? Poate jurnalismul să treacă dincolo de știri?”, punctează Shalabh Upadhyay fondator al NEWJ India.
Credibilitatea este adesea legată mai mult de procesul rezultatului decât de rezultatul în sine.
În acest scop, jurnaliştii trebuie să creeze procese transparente care să ofere publicului larg mijloacele de validare a muncii lor. Acest proces ar trebui să fie un set de standarde etice și principii convenite, pe baza cărora să se judece orice activitate jurnalistică. „Jurnalismul trebuie, de asemenea, să creeze un proces definit despre modul în care o persoană poate deveni jurnalist. Așa cum avocații trebuie să promoveze examenul de barou, medicii trebuie să îndeplinească standarde pentru a continua să profeseze, iar contabilii trebuie să treacă examene ample, și jurnaliştii trebuie să aibă un standard minim necesar pentru a fi incluși în profesie. Cum ne putem aștepta la încrederea publicului atunci când nu există linii directoare, standarde sau criterii de referință pentru ca jurnaliștii să poată certifica această încredere? 2022 ar putea fi un alt an în care să punem la îndoială validitatea și starea jurnalismului. Dar cred că 2022 va fi un an în care noi, ca profesie, va trebui să înțelegem nevoia și urgența de a acționa și de a evolua în ceea ce societățile actuale și viitoare ar aștepta de la apărătorii democrației: transparență și obiectivitate”, adaugă Upadhyay
Sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, ziarul „Accent Media” și Centrul Educativ „Copii și Tineri pentru Comunitatea Europeană”, au organizat un inedit concurs internațional de jurnalism pe tema „Sănătatea – primăvara vieții”.
Pe acest fond, concurenții care s-au remarcat printr-un mod literar de exprimare, comunicare și informare a materialului publicistic, dovedindu-se actori ai actului de jurnalism, au primit distincția „Prietenul jurnalismului – punte spre viitor”. Printre aceștia, am notat pe: Natalia Rednic, Maria Gîrbovan (Colegiul Național „George Coșbuc” Cluj-Napoca), Dorina Roxana Botoș (Școala Gimnazială „Romul Ladea” Oravița), Georgiana Matieș, Marius Scornea (Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva), Elena Medeea Munteanu Școala Gimnazială „Iordache Cantacuzino” Pașcani, Andreea Alexandra Pătcaș, Lorena Pletea (Palatul Copiilor Arad), Cătălina Cumpănașu, Cristina Petea (Colegiul Național „Iancu de Hunedoara” Hunedoara), Dan Bădău Vlad, Maria CătălinaRoșu, Andreea Oprița (Colegiul Național „Decebal” Deva), Bianca Alexa (Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Hațeg” Mehadia),Anisia Maria Staicu, Mihai David Staicu (Școala EuropeanăNr. 1 Bruxelles), Raluca Maria Gherman (Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Mitropolit Simion Ștefan” Alba Iulia) și Alexandra Maria Bikfolvi (Școala Gimnazială „Aron Densușianu” Hațeg).
În contextul acestui concurs jurnalistic s-a tipărit pliantul „SĂNĂTATEA – CEL MAI DE PREȚ DAR AL VIEȚII”. S-au înființat cercuri intitulate „Prietenii sănătății”, membrii acestora fiind chiar participanți la această întrecere literară. (a se vedea foto)
După implementarea obiectivelor stabilite, am cerut în exclusivitate opinia președintelui juriului, Cornel POENAR (membru UZPR), directorul ziarului „Accent Media”, care ne-a declarat: „Întrecerea jurnalistică cu tema „Sănătatea – primăvara vieții” s-a dovedit una de suflet și entuziasm. Participanții au dovedit un model de comportament jurnalistic, prin lucrările lor exprimându-și propria oglindă a vocației, un început de drum spre arta scrisului. Cu toții au dovedit abilități jurnalistice, reflectând prin scris realitatea în mod obiectiv, cu expresii de calitate și conștiință – un îndemn la optimism și speranță.
De notat este și faptul că, asemenea concursuri literare sunt o adevărată poartă deschisă spre jurnalismul profesionist, dar și spre latura creativității, a gustului pentru lectură al elevilor”.
Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Opera Naţională Română din Timişoara (ONRT) deschide noul an cu o premieră, baletul „Creaţiunile lui Prometeu”, de Ludwig van Beethoven, dar şi cu spectacolul „Tosca”, de Giacomo Puccini, ce va fi prezentat pe 12 ianuarie 2022 la Teatrul „Madlenianum”, din Belgrad.
Instituția culturală pregăteşte şi o operetă-surpriză pentru a omagia cei 75 de ani de la prima reprezentaţie de după cel de-al Doilea Război Mondial, care a avut loc pe scena Operei din Timişoara.„Pe 12 ianuarie, dacă ne vor permite condiţiile pandemice, vom merge cu «Tosca» şi la Belgrad, cu această distribuţie: conducerea muzicală, Dejan Savic (invitat), regia artistică: Ognian Draganoff, Decoruri Boris Stoynov şi soliştii: Lăcrimioara Cristescu (Floria Tosca), Alin Stoica, invitat (Mario Cavaradossi), Zeljko Lucic, invitat (Scarpia), Marius Goşa (Angelotti), Gelu Dobrea (Sacristanul), Vasile Bădescu, debut (Spoletta), Mircea Dan Petcu (Sciaronne), Mihai Prelipcian, debut (Temnicerul), Cristina Vlaicu (Păstorul). Sperăm să putem alege în 2022 masca cea cu zâmbet dintre cele două măşti ale teatrului liric şi să facem şi o premieră de operetă pe care ne-am propus-o pentru cinsti trecutul şi tradiţia, marcând în aprilie 75 de ani de când se cânta prima «Aida». Acestea sunt liniile mari în vederea pregătirii pentru Capitala Culturală 2023”, a declarat pentru AGERPRES managerul ONRT, Cristian Rudic.
1. 77 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică și 72 de ani de la întoarcerea ultimilor deportați: manifestări comemorative în mai multe localități din județ, desfășurate în perioada 24 – 31 ianuarie 2022;
2. Manifestări de fășang, 13 – 28 februarie 2022;
3. „Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii“ (manifestare ecumenică dedicată sărbătorii Paștelui, ediția a XV-a), 7 aprilie 2022;
4. „Primăvara culturală germană la Reșița” (ediția a XX-a), mai 2022;
5. „Te salut, copilărie!“ (ediția a XIV-a), 31 mai 2022;
6. 71 de ani de la începutul deportării bănățenilor în Bărăgan: manifestări comemorative în Banatul Montan, desfășurate în iunie 2022;
7. „Copiii desenează ținutul natal” (ediția a XVI-a), 2 iunie 2022;
8. „Iunie – luna expozițiilor” (ediția a XV-a), iunie 2022;
9. Pelerinaj la Biserica romano-catolică „Maria Stâncii” din Ciclova Montană, cu prilejul împlinirii a 295 de ani de la recunoașterea oficială ca loc de pelerinaj și a 245 de ani de la ridicarea actualei biserici de pelerinaj, 2 iulie 2022;
10. „Zilele Literaturii Germane la Reșița” (ediția a XXXII-a), 18 – 21 august 2022;
11. „Gărâna în septembrie” (ediția a XXIV-a), 23 – 25 septembrie 2022;
12. „Decada Culturii Germane în Banatul Montan” (ediția a XXXII-a), octombrie 2022, cu cea de-a XXIX-a ediție a Sărbătorii „Heimat”-ului germanilor din Banatul Montan la Gărâna, în 15 octombrie 2022;
13. Cea de-a 18-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan, 14 octombrie 2022;
14. Proiectul „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ (ediția a XV-a), 1 – 2 noiembrie 2022;
15. 35 de ani de activitate a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 2022) și manifestarea „Toamna culturală germană la Reșița“ (ediția a XX-a), noiembrie 2022;
16. 175 de ani de la binecuvântarea, la 25 noiembrie 1847, a actualei biserici romano-catolice Maria Zăpezii din Reșița, construită în perioada 1841 și 1847, 20 – 26 noiembrie 2022;
17. Derularea unor proiecte dedicate jubileului „Reșița: 150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur pe teritoriul de azi al României“: pe tot parcursul anului 2022;
În cursul anului 2022, revista în limba germană „Echo der Vortragsreihe = Ecoul Asociației” va apărea la fiecare a doua lună de peste an, cu câte un număr dublu: februarie, aprilie, iunie, august, octombrie și decembrie.
Pe lângă manifestările mai înainte evidențiate, se vor organiza multe alte manifestări distincte sau făcând parte din proiectele curente anuale sau multianuale, multe dintre ele fiind cu participări naționale și internaționale. Despre toate acestea, puse sub semnul limbii, culturii, spiritualității si civilizației germane sau sub semnul culturii Banatului Montan în mod general, se vor oferi informații la momentul respectiv.
Erwin Josef Ţigla
Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița au organizat în anul 2021, pe lângă multe altele, chiar dacă trăim cu toții, din martie 2020, în această situație pandemică, următoarele manifestări principale: „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, cea de a XXXI-a ediție, întreaga lună octombrie, cu 36 de manifestări în 12 localități din jud. Caraș-Severin, cu cea de a 28-a Sărbătoare a „Heimat“-ului germanilor din Banatul Montan, la Oțelu Roșu, organizată în 10 octombrie; „Zilele Literaturii Germane la Reșița” (cea de a XXXI-a ediție, 26 – 29 august); „Copiii desenează ținutul natal” (cea de a XV-a ediție, cu expoziții în Slovenia și Austria; „Primăvara culturală germană la Reșița” (cea de a XIX-a ediție, 3 – 27 mai); „Te salut, copilărie” (cea de a XIV-a ediție, 2 iunie); „Iunie – luna expozițiilor” (cea de a XIV-a ediție); „Gărâna în septembrie“ (cea de a XXIII-a ediție, 25 – 26 septembrie); manifestarea „Mai multe lumânări în cimitirele noastre” (a XIV-a ediție, 1 – 2 noiembrie)și „Toamna culturală germană la Reșița” (cea de a XIX-a ediție, 11 – 21 noiembrie). Nu trebuie uitată și organizarea mai multor evenimente în întreg județul, dedicate împlinirii a 70 de ani de la începutul deportării bănățenilor în Bărăgan, în parteneriat cu Asociația Foștilor Deținuți Politici și a Victimelor Dictaturii Comuniste din România, filiala Caraș-Severin.
Anul european al căilor ferate, inițiativă adoptată de Consiliu European la 16 decembrie 2020, ne-a impulsionat spre a realiza, în perioada 1 – 11 mai 2021, mai multe evenimente în întreg județul Caraș-Severin, demonstrând încă odată, dacă mai era cazul, că suntem atașați spiritului european în multiplele sale valențe. Amintite aici trebuie să fie și manifestările cuprinse în cadrul Zilei Culturii Naționale (15 ianuarie), a Zilei Mărțișorului și Internaționale a Femeii (1 respectiv 8 martie), a Zilei Internaționale a Poeziei (21 martie), a Orei Pământului (27 martie), Zilei Mondiale a Artei (15 aprilie), a Zilei Internaționale a Monumentelor și a Siturilor (18 aprilie), a Zilei Internaționale a Cărții, a Drepturilor de Autor și cea Națională a Bibliotecarului (23 aprilie), a Zilei Internaționale a Dansului (29 aprilie), a Zilei Naționale a Inimii (4 mai), a Zilei Europei (9 mai), a Zilei Mondiale a Diversității Culturale pentru Dialog și Dezvoltare (21 mai), Fête de la Musique (21 iunie),a Zilei Banatului (21 iulie), a Zilei Germane de Comemorare a Victimelor Războiului și a Violenței (14 noiembrie) și a Zilei Minorităților Naționale din România (18 decembrie).
În plan central au stat în acest an evenimente precum cele dedicateîmplinirii a 250 ani de industrie la Reșița. De fapt, primele proiecte pe care le-am dedicat jubileului reșițean le-am gândit deja în urmă cu 5 ani, în momentul în care sărbătoream 245 de ani de foc nestins, în anul 2016. Mai multe proiecte derulate atunci, printre acestea, cel care s-a întins cu succes până astăzi sub motto-ul „Cultură și artă în Reșița Montană”, au fost cuprinse de către noi într-o apariție editorială (Erwin Josef Ţigla, Reschitza: 245 Jahre [= Reșița: 245 de ani]. Reșița: „Banatul Montan”, 2020). Logoul de atunci a fost conceput, la cererea noastră, de arh. Ioana Mihăiescu.
Debutul proiectelor dedicate jubileului în perioada 2020 / 2021 a avut loc cu cel intitulat „Reșița 250 – Timp și contratimp”, un proiect expozițional de artă plastică dedicat Reșiței, lansat la 3 mai 2020, prima etapă consumându-se anul trecut, la împlinirea a 249 de ani de industrie reșițeană, cea de-a II-a, la 3 iulie 2021. A fost demarat apoi un concurs online dedicat istoriei, culturii, sportului și mediului înconjurător al fostei Cetăți de foc, desfășurat în patru etape, în perioada 22 mai 2020 – 12 martie 2021. Continuarea a venit prin seria „Conferințele Reșița 250: Oameni – Locuri – Fapte”, conținând un număr de 10 conferințe dedicate Reșiței jubiliare cu tot atât de mulți invitați de excepție. Apoi trebuie amintit proiectul „Expozițiile Reșița 250”, lansat în 3 mai 2021 în curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz“, având ca scop organizarea câte unei expoziții tematice în fiecare zi de 3 a lunilor mai – octombrie 2021, în total 6 expoziții. Un alt proiect a fost cel desfășurat în perioada mai – octombrie 2021, compus dintr-un ciclu de Concerte de muzică de orgă, sub motto-ul „CANTICUM LAUDIS PRO RESITA – 250“, care s-au desfășurat pe orga Wegenstein din Biserica „Maria Zăpezii“, în fiecare a treia duminică din lună. În total a fost organizat un număr de 6 concerte, cu invitați din țară și din Germania.
Unul dintre proiectele cu rezonanță în rândurile reșițenilor și nu numai a fost cel dedicat celor născuți în Reșița, dar care trăiesc răsfirați pe tot globul, care, în locul unde trăiesc, fac cinste numelui localității de baștină. Inițiatorii acestui proiect, care a purtat motto-ul „Personalități reșițene în an 250“ au fost dr. Ada Cruceanu-Chisăliță și Erwin Josef Țigla, el desfășurându-se sub patronajul Centrului Universitar din Reșița al UBB, al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, al FDG C-S, al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, al revistei „Reflex: Artă – Cultură – Civilizație”, al Societății „Metarsis: activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană” Reșița și al Filialei Caraș-Severin „Ștefan Naciu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Afișul și logo-ul proiectului au fost concepute și realizate de artistul plastic reșițean Bogdan Piperiu, astăzi trăitor în Tuttlingen / Germania, cel care a realizat și alte materiale promoționale ale proiectelor noastre din acest an jubiliar. Proiectul s-a derulat în mai multe etape: prima etapă între 1 și 16 ianuarie 2021, cea de a II-a în perioada 1 – 17 martie 2021, iar ultima, între 4 și 17 mai 2021 și 14 – 16 iunie 2021. Cele 2 întrebări adresate unor personalități consacrate, legate prin naștere de Reșița, sau personalități în curs de formare, de asemenea legate prin naștere de Reșița, au fost următoarele: Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021? și Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar? Au răspuns invitației noastre 100 de persoane de pe toate meridianele planetei.
Pe lângă toate aceste proiecte enumerate mai înainte, mai trebuie evidențiate proiectele filatelice. Astfel, în perioada 25 – 26 iunie 2021, s-a organizat la Reșița Expoziția filatelică interjudețeană cu participare internațională „ETNIC 2021” – „REȘIȚA 250” – Un panou. Aceasta a fost organizată de Asociația Filateliștilor din județul Caraș-Severin, FDG C-S și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița în colaborare cu Centrul Universitar din Reșița al Universității „Babeș – Bolyai” din Cluj-Napoca. Expoziția filatelică bianuală „ETNIC” s-a aflat la cea de a VII-a ediție și a fost dedicată împlinirii a 250 de ani de activitate industrială la Reșița și „In memoriam ing. Ion Borca” (1935 – 2020), ea desfășurându-se în baza reglementărilor Federației Filatelice Române de organizare a expozițiilor filatelice din România. Au fost expuse colecții filatelice din țară și din Austria, Germania, Italia, Republica Moldova, Serbia, Slovenia și Ungaria, în total înscriindu-se un număr de 39 de exponate „un panou” în concurs precum și 5 exponate în afara concursului. FDG C-S și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au realizat pe parcursului anului 2021 un număr de 8 plicuri filatelice ocazionale și au conceput de asemenea machetele unui număr de 8 ștampile filatelice ocazionale, aferente jubileului reșițean. Prin grija organizațiilor reprezentative ale etniei germane din Banatul Montan, au fost de asemenea comandate și plătite mărcile poștale individuale dedicate jubileului reșițean, în Austria, Germania, Republica Moldova și în Ucraina. Totodată, acestea au finanțat realizarea singurei medalii dedicate celor 250 de ani, concepută în acest an în municipiul de pe Bârzava, un lucru cu care ne mândrim. Concepția grafică a medaliei a aparține lui Bogdan Piperiu, la fel ca și trofeul „Reșița 250”, confecționat din acryl (plastic). Activitățile editoriale au cuprins tipărirea a 4 cărți dedicate jubileului reșițean, apărute sub egida noastră în acest an calendaristic.
Unul dintre cele mai importante momente ale jubileului reșițean, din punctul nostru de vedere, a fost cel derulat la inițiativa noastră în data de 4 iulie 2021, începând cu ora 10.30, la Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii“ Reșița: Sfântă Liturghie pontificală de mulțumire pentru cei 250 de ani de industrie la Reșița, concelebrată de E.S. József Csaba Pál, episcop diecezan romano-catolic de Timișoara, și de E.S. Ioan Călin Bot, episcop auxiliar al Eparhiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolice de Lugoj. Au participat preoți romano- și greco-catolici din Reșița, Bocșa, Lugoj, Arad și Orăștie, precum și, în calitate de invitați, păr. protopop Gheorghe Şuveţi și păr. protopop emerit Petru Berbentia, din partea Bisericii Ortodoxe Române, de asemenea dr. Saskia Schmidt, șefa Secției Culturale a Ambasadei Republicii Federale Germania de la București, și Georg Bardeau, Consulul onorific al Republicii Austria la Timișoara, subprefectul Iosif Attila Bognar, viceprimarul Mădălina Chiosa și consilierul cultural al primarului Reșiței, Dorinel Hotnogu. E.S. Ioan Călin Bot, episcop auxiliar al Eparhiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolice de Lugoj, a prezentat la sfârșitul Sfintei Liturghii mesajul Sfântului Părinte Papa Francisc, adresat jubileului reșițean prin intermediul Nunțiului Apostolic în România și Republica Moldova, arhiepiscopul Miguel Maury Buendía.
FDG C-S și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au derulat pe parcursul anului 2021 multe manifestări culturale specifice, toate organizate în onoarea jubileului reșițean. De asemenea au fost partenere la proiecte și manifestări organizate de instituții publice și particulare, ONG-uri din Reșița și din județ, având același scop: punerea în plan central a celor 250 de ani de istorie industrială ai Reșiței. Într-un mod distinct trebuie amintite în acest sens și Primăria și Consiliul Local al Municipiului Reșița, reprezentate prin primar ing. Ioan Popa și consilierul său cultural Dorinel Hotnogu. Prin intermediul acestui parteneriat au vizitat Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița în acest an și s-au întâlnit cu publicul reșițean, printre alții, Emil Hurezeanu, actualul ambasador al României la Viena, Isabel Rauscher, ambasadoarea Republicii Austria la București (vizita ambilor membri ai corpului diplomatic desfășurându-se în 26 mai 2021), dar și criticul literar născut la Reșița, prof. dr. Mircea Martin, singurul academician reșițean în viață, care a fost invitatul unei manifestări literare în curtea Centrului German din Reșița, în data de 14 august 2021.
De neuitat rămâne și momentul dezvelirii unei plăci de granit negru în curtea Centrului German din Reșița în data de 18 decembrie, placă ce va aminti peste ani și ani de jubileul de 250 de ani de istorie industrială la Reșița.
În decursul anului 2021 au apărut în continuare publicația lunară „Echo der Vortragsreihe” (= „Ecoul Asociației”), precum și numerele speciale dedicate celor mai importante evenimente culturale ale etniei germane din Banatul Montan, și 10 cărți din cele 119 apariții editoriale apărute din 1995 până în prezent. Au apărut, de asemenea, două numere ale periodicului „info“.
În anul 2021 au fost editate 52 plicuri filatelice ocazionale precum au fost și confecționate de către noi 52 ștampile filatelice ocazionale, aprobate, conform legislației în vigoare, de Poșta Română. De asemenea trebuie amintit următorul produs audio și media: CD-ROM „Die Banater Berglanddeutschen = Germanii din Banatul Montan“, Nr. 19 / 2021, precum și un CD cu formația muzicală „Intermezzo”.
Tot în această perioadă a fost actualizată pagina web în limba germană www.dfbb.ro (coordonator: ing. Hugo Eduard Balazs), ca, de altfel, și pagina de Facebook a Asociației, coordonată de dr. ing. Christian Paul Chioncel.
Datorită situației pandemice, activitatea formațiilor culturale germane la Reșița a fost sever restrânsă; cu toate acestea, trebuie evidențiate: corul „Franz Stürmer“ (înființat la 27 mai 1991, astăzi condus de prof. Elena Cozâltea – în anul 2021 a împlinit 30 de ani de activitate), formația muzicală „Banater Bergland“-Trio (formație activă din 1995, compusă în momentul de față din prof. George Gassenheimer, Vincenzo Cerra și Janny Zelko), formația de dansuri populare germane „Enzian“ = „Gențiana“ (activă din 26 iunie 1999), coordonatorii celor patru grupe de vârste – mici, mijlocii, tineri și adulți – fiind Marianne și Nelu Florea, grupul muzical „Intermezzo” (înființat în ianuarie 2016, compus în momentul de față din Marianne Chirilovici, Lucian Duca – coordonator – în anul 2021 a împlinit 5 de ani de activitate), soliștii George Gassenheimer și Vincenzo Cerra, cercul de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonat de Doina și Gustav Hlinka) și cel de sculptură „Jakob Neubauer“ (coordonator: George Molin), ambele cercuri de creație plastică aflate în acel de al 29-lea an de existență.
Erwin Josef Țigla
UZPR CARAS SEVERIN 