Anul 2021 s-a încheiat la Palatului Copiilor Deva și structurile Brad, Hațeg, Hunedoara și Orăștie – după cum ne spunea prof. Rodica PLEȘA (foto) în calitatea sa de director – cu un Decembrie plin de activități, bucurii pentru copii și cadre didactice, marcat de Ziua Națională a României prin cântec și strângeri de mâini prinse în Hora Unirii.

Moș Nicolae s-a strecurat și la Palat, iar prof. Ioana Magda de la cercul de Design i-a confecționat săculeții, pentru ca „Moșul cel bun” să pună dulciuri pentru cei mai mici „Prințișori ai Palatului”.

Ne-am mobilizat cu toții, mari și mici, să încropim ceva specific  vremii colindelor.

Am făcut repetiții. Copiii s-au bucurat de împodobitul bradului, i-au scris lui Moș Crăciun, au realizat ornamente și decorațiuni pentru brad, împodobitul sălilor de cerc și coridoarelor Palatului. Am trăit cu toții în spiritul sărbătorilor de iarnă.

La Palatul Copiilor Deva s-au remarcat prin reușite activități educative copiii și profesorii de la cercurile de Canto clasic și popular (prof. Cristina Pascaru), Dans popular (prof. Mariana Lemneață), Cultură și Civilizație Engleză (prof. Izabela Domokos) și prof. Andrei Crișan.

La Palatul Copiilor Deva – Structura Brad, cei mici s-au bucurat alături de prof. coordonator al structurii, Voicu Sava, de magia Bradului de Crăciun și de tot ce înseamnă sărbătoare.

La Structura Orăștie, micuții de la Cercul de Cultură și Civilizație Engleză alături de prof. Adriana Bârcean, i-au scris lui Moș Crăciun, i-au făcut portretul, așa, după imaginația lor bogată  și au împodobit sala în care se simt atât de bine.

Moșul nu a uitat să treacă pe la Structurile de la Hațeg și Hunedoara ale Palatului Copiilor și în scurta sa vizită, a descoperit ipostaze plăcute, în care copiii și profesorii au colindat pe mai multe scene din județ (Deva, Hațeg, Simeria, Orăștie), au decorat  frumos sălile și coridoarele instituției, bucurându-se cu toții de magia sărbătorilor de iarnă. Spiridușii aleși de Moș Crăciun au fost profesorii: Adriana Trif-Vințan (Muzică vocal-instrumentală), Trifina Sebastian (Pictură/Desen), Felicia Șerban (Atelierul Fanteziei).

De adăugat că anul 2022 îl dorim mai bun, mai rodnic, cu activități diverse, cu zâmbete și chipuri fericite de copii.

Semestrul al doilea va marca aici, la Palatul Copiilor și la structurile acestuia, entuziasmul unor reușite activități.

Cu toții am pornit într-un autentic maraton al ingeniozității, al pasiunii și creativității.

Dorim ca în continuare, și-n anul 2022, procesul educațional să fie un act de socializare, de culturalizare, de formare și dezvoltare a personalității participanților la cercurile Palatului Copiilor Deva și structurile acestuia.

Au consemnat,

Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Bănățenii creștini s-au obișnuit ca în fiecare an, în a doua parte a lunii ianuarie, să se organizeze în această parte de țară Octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor sau, cum o cunoaștem cu toții, Săptămâna de rugăciune ecumenică.

Tradiția Octavei de rugăciune a început în 1740, în bisericile protestante din Scoția. Inițiativa a fost continuată de Asociația marilor biserici creștine și dezvoltată de Biserica Catolică prin organizarea unei Octave de rugăciune. Perioada Octavei de rugăciune ecumenică, 18 – 25 ianuarie, este marcată de către Biserica Romano-Catolică prin sărbătorirea Catedrei Sfântului Petru și Convertirea Sfântului Paul.

În diferite țări, broșura cu rugăciunile pentru unitate este folosită de creștini pentru rugăciuni particulare în luna ianuarie și pentru celebrări colective în preajma Rusaliilor. În emisfera sudică, unde luna ianuarie este lună de vacanță, Octava de rugăciune pentru unitatea creștinilor este programată tot în preajma Rusaliilor, ori cu o lună sau două mai târziu.

În județul Caraș-Severin, Octava se desfășoară în acest an pentru a 30-a oară, mișcarea pentru unitatea creștinilor fiind una dintre cele mai solide și perseverente din țara noastră, un exemplu pentru multe alte regiuni din țară și chiar peste hotare.

Motto-ul Octavei de rugăciune pentru unitatea creștinilor din acest an a fost ales și de data aceasta pe plan internațional: „Am văzut steaua Lui la răsărit și am venit să-l adorăm” (Mt 2,2).  Sub acesta se vor reuni creștinii diferitelor confesiuni împreună cu îndrumătorii lor spirituali în perioada 18 – 25 ianuarie, în fiecare seară, în diferite biserici creștine din județ.

Erwin Josef Țigla

ZIUA 3

O disertație despre apariția și evoluția Agențiilor de Presă din România

Reporter, publicist, scriitor, Ambasador și director de Agenție de Presă, un cunoscător fidel al evoluției mass-media din România și de peste hotare, diplomatul Neagu Udroiu face o radiografie la zi a Agențiilor de Presă din România, punându-le în paralel cu instituții similare din străinătate. Cu bune și rele, cu influențe străine sau interesul politicului și al Statului, Agențiile de presă au evoluat, dizolvându-se în presa autohtonă ca un produs necesar, implicând relații bilaterale cu alte state și ajutând presa scrisă și audio-vizuală să-și amplifice prestațiile.

ZIUA 2

O pledoarie despre Revista „Lumea”

Publicist, scriitor, poate cel mai important și longeviv analist de politică internațională, Corneliu Vlad ne introduce în fascinanta lume a revistei „Lumea”, cu implicările politice din țară și vizitele din străinătate, raporturile protocolare și schimburile de experiențe dintre țările lumii, explicate pe larg în paginile revistei. O cronologie existențială pe care Corneliu Vlad ne-o expune din experiență proprie în calitate de redactor și conducător de revistă.

ZIUA 1

Programul evenimentelor online

 „A vorbi despre poet este ca şi cum ai striga într-o peşteră vastă: nu poate să ajungă vorba până la el, fără să-i supere pe ceilalţi. Numai graiul coardelor ar putea să povestească pe harfă şi să legene din depărtare delicata lui singurăteca slavă […]. Din tumultul dramatic al vieţii lui s-a ales un crucificat. Pentru pietatea noastră depăşită, dimensiunile lui trec peste noi, sus, şi peste văzduhuri. Fiind foarte român, Eminescu e universal […]. Sufletul secret al limbii, jocul de irizări din interiorul ei face vocabulele neputincioase, muntele începe de jur împrejur şi nu are poteci. Unde nu te poţi urca, te uiţi şi te mulţumeşti cu câteva imagini vaporoase…”. Sunt cuvintele lui Tudor Arghezi dintr-o înregistrare radiofonică din 1955, vorbind atunci despre „Eminescu – poetul”. A vorbi, însă, despre „Mihai Eminescu – jurnalistul” este, mai ales astăzi, o datorie de credință.

Începem, astfel, de Ziua Culturii, seria noastră de filme documentare dedicate presei românești, din țară și de peste hotare, neuitând să-l celebrăm, așa cum se cuvine, pe cel mai mare jurnalist al limbii române, așa cum este el perceput pe frontispiciul Uniunii Ziariștilor.
Se vor dedica acestui film-eveniment trei jurnaliști – eminescologi, eminescofili – Miron Manega, Nicolae Georgescu și Dan Toma Dulciu. UZPR vă propune și o perspectivă grafică inedită, în conceptul lui Mihail Cătrună, într-o expoziție la Cercul Militar Național, Galeria Foaier.
UZPR va continua, în următoarele zile, să aducă în prim-plan manifestări dedicate legăturii profunde dintre presă și cultură și importanței breslei jurnaliștilor pentru parcursul societății prin toate vremurile. „Săpămâna luminată”, așa cum a numit-o inspirat gen. Chelaru, propune să reînvie în memoria colectivă secvențe ale presei românești povestite, din perspectivă proprie, trăiri și implicare, de jurnaliști de notorietate.
Acest proiect al „paginilor luminoase de istorie” include fascinanta poveste a revistei „Lumea”, alături de trăirile și emoțiile jurnalistului Corneliu Vlad, trecând apoi la importanța agențiilor de presă din România, rememorate de Ambasador Neagu Udroiu, specialist în istoria presei, un popas în antrenanta poveste a presei sportive, alături de ziaristul sportiv Emanuel Fântâneanu, membru al Asociației Internaționale a Presei Sportive, prezentarea a două reviste care au depășit centenarul – „Contemporanul” și „Tribuna Economică”. Totodată, vor putea fi ascultați prof. univ. dr. Titus Vîjeu și  economistul Bogdan Pădure și nu a fost uitat spațiul românesc de dincolo de hotare: „Săptămâna Presei Românești. Pagini luminoase de istorie” va face un periplu prin presa românească din jurul României, de la Chișinău până în Banatul sârbesc.
Ediția 2022 a evenimentului multimedia „Săptămâna Presei Românești. Pagini luminoase de istorie” cuprinde și un spectacol pe texte din poezia şi publicistica lui Mihai Eminescu, la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, instituție cu care UZPR are un fructuos parteneriat.

Ovidiu Zanfir

17 ianuarie 2022, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița, online:

Zilele Culturii Naționale la Reșița (12 – 20 ianuarie).

Prezentarea cărții „Ecouri eminesciene“, autori: Gheorghe Jurma, Erwin Josef Țigla, Editura „TIM” Reșița, 2021.

https://www.youtube.com/c/DemokratischesForumderBanaterBerglanddeutschen

https://www.facebook.com/Demokratisches.Forum.der.Banater.Berglanddeutschen

În editura „Banatului Montan” din Reșița, a apărut nu de mult, în condiții grafice excelente, lucrarea documentară Monumentele Mihai Eminescu. E vorba de o nouă ediție, după aceea din 2015, tipărită în colecția inițiată de Editura Tim sub genericul „Eminescu” în care au văzut lumina tiparului studii, eseuri și comentarii privind opera marelui scriitor și gânditor semnate de G. I. Tohăneanu, Eugen Todoran, C. Cubleșan, Gheorghe Jurma, Mircea Popa, Ionel Bota, Ion Buzași, Ștefan Cazimir ș.a.).

Lucrarea de față este o carte-abum dedicată „periplului (eminescian) prin Banat și implicit prin Banatul Montan, atât de drag mie”. Precizarea aparține unuia din autori, documentaristul-fotograf Erwin Josef Țigla, originar din Reșița, orașul natal și al celui dintâi traducător al „Luceafărului” în limba germană, Ludwig Vinzenz Fischer (Morgenstern, 1889), colaborator al lui Corneliu Diaconescu la „Romänische Revue” și medaliat cu aur de Regele Carol I.

1. J. Țigla (bibliotecar și fotograf la Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” din capitala Caraș-Severinului) aduce mulțumiri „celui mai important eminescolog al Banatului Montan, profesorul Gheorghe Jurma” (celălalt nume de pe copertă), care i-a oferit posibilitatea să editeze cartea în prestigioasa colecție a editurii reșițene:

„Albumul de față propune o panoramă reprezentativă a monumentelor închinate lui Mihai Eminescu, a tentativelor atâtor mari artiști de a descifra absolutul eminescian și de a se exprima pe ei înșiși în același spirit, ca dialog necesar în interiorul eminescologiei. Chipul geniului am încercat să-l situăm în context, aducând adeseori și alte imagini ale ambianței naturale sau urbane. Firește că nu am reușit o arhivă exhaustivă, mai sunt statui, case, instituții, precum biblioteci, școli, muzee, colecții, care merită a fi cunoscute și consemnate în imagini fotografice spre mai dreapta lor prețuire. O cartografiere a acestui patrimoniu eminescian ar fi o datorie a tuturor.”

În albumul realizat color și pe hârtie lucioasă la „InterGraf”-Reșița sunt inserate „și câteva poezii sau fragmente eminesciene al căror mesaj de adâncime încearcă deschideri spre esența întemeietoare a operei, deci spre portretul hyperionic”.

Cartea-album reprezintă „doar un crâmpei al întregului artei plastice dedicate lui Eminescu, ce poate fi completat în fiecare moment”, preciza E.J. Țigla în considerațiile introductive de la prima ediție, făcându-ne cunoscut și ajutorul primit de la câțiva prieteni, inclusiv sprijinul Bibliotecii Județene în editarea lucrării.

Odată lămurite aceste chestiuni, E. J. Țigla urmărește iconografic amintirea poetului, mai întâi, „Pe meleagurile natale” botoșănene, reproducând imagistic monumentul ridicat în curtea bisericii Uspenia (Oscar Han, 1964), apoi casa părintească din Ipotești cu bustul din grădină (Gheorghe Anghel), bisericuța cu mormintele părinților, Memorialul Ipotești, bustul din Parcul central din Botoșani executat de Ion Georgescu (1890) și cel din fața Teatrului Național, străjuind „nu numai clădirea ci și actele de cultură organizate aici” (1960), precum și cel din fața colegiului ce-i poartă numele, executat de R. P. Hette, amplasat mai întâi la Cernăuți (1924) și adus în 2012 la Botoșani, în urma unei acțiuni de vandalism a șovinilor rusofili locali…

Dacă sejurul ieșean al poetului este amintit atât de „Teiul lui Eminescu” din Grădina Copou (cu o vârstă multiseculară) cât și de statuia ridicată în 1929 de sculptorul Ion Schmidt Faur, perioada bucureșteană constituie un bun prilej de ridicare a unor viitoare monumente de către Gheorghe Anghel (Statuia de la Ateneu), Ion Jalea (Rotonda din Cișmigiu, 1943), Mihai Onofrei (Herăstrău, 1953), Ionel Stoicescu (Liceul „Mihai Eminescu”, 2003), Ion Georgescu (efigia de pe monumentul funerar de la Bellu, 1890).

Capitolul „În inima Transilvaniei” comentează și reproduce imagini cu bustul poetului ridicat în 1991 la Blaj, amintind de „popasul Luceafărului” în Mica Romă, dar și cele aflate în Parcul „Sub Arini” din Sibiu (Radu Moga, 1938), Vatra Dornei (Ion Irimescu, 2002), Deva (Tudor Panait, 1970), Alba Iulia (Nicolae Pașca, 2000), Cluj-Napoca (Ovidiu Maitec, 1976), Târgu-Mureș (Izsac Martine) etc.

Și în Banat, amintirea lui Eminescu este încă vie, de la Sânnicolaul Mare (I. C. Dumitru-Bârlad, 1925), la Oravița (Romul Ladea, 1933), Lugoj (placă memorială pe fațada fostului Teatru Orășenesc și bust (Dumitru Pasima, 1993), Băile Herculane (Oscar Han, 1948), Timișoara (de același vrednic O. Han, care l-a întruchipat pe poet cu consecvență și în monumentele de la Putna, Constanța, Timișoara, Băile Herculane). Banatul mai are bustul poetului la Moldova Nouă (G. Dima), la Baziaș, Jimbolia, Dumbrăvița… De menționat și busturile din Banatul Sârbesc, de la Coștei (D. Pasima, 1993) și Uzdin (Florin Musta).

Observația că „toate localitățile marginale au crezut de cuviință să ridice statui poetului Mihai Eminescu” este foarte interesantă, identificându-se astfel de monumente la Dorohoi (Gh. Adoc), dar și la Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Piatra Neamț, Vatra Dornei, Oradea, Arad, Șiria, Sânnicolaul Mare, Timișoara, Orșova, Drobeta Turnu-Severin, Giurgiu, Galați, Brăila, Vaslui, Bârlad, Târgu-Mureș, Brașov, Ploiești, Focșani, Slatina, Craiova, Tg.-Jiu, Râmnicu-Vâlcea ș.a.

Să reținem că „cea dintâi statuie din România închinată Poetului este cea de la Galați” (F. Storck, 1911), inaugurată în prezența lui Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Duiliu Zamfirescu, Emil Gârleanu.

Dincolo de fruntariile țării, monumente care amintesc trecerea poetului pe acolo avem la Cernăuți, busturi și efigie (artist Marcel Guguianu, Dumitru Gorșcovschi), Chișinău (Lazăr Dubinovschi, 1958), Odessa (Marcel Mănăstireanu), Viena (placă memorială și bust), la care se adaugă cele ridicate mai recent la Budapesta, Paris (artist Ion Vlad), în Canada (Montreal 2004 – Vasile Gorduz), Hamilton (Nică Petre, Windsor-Ontario), New York, Venezuela (Caracas)…

Desigur, monumente dedicate poetului se pot întâlni mai peste tot în țară, inclusiv în Oltenia, autorii întregind, acum, ediția cu busturile poetului din localitatea Florești-Gorj (lângă Filiași), unde Eminescu și-a petrecut săptămâni bune din vara anului 1878 (lunile iunie și iulie), cu o misiune precisă din partea Academiei, pentru care a fost remunerat (traducerea primului volum din Documentele Hurmuzaki, „Fragmente zur Geschichte der Rumänen”, apărută în 1879). Popasul floreștean de o vară merită amintit la loc de cinste în itineranta biografie a poetului, noi înșine dedicând o carte prezenței poetului pe meleagurile Gorjului, ținut de străvechi românism străbătut de pașii Poetului în două rânduri, în 1866 (când, venit de la Rășinari, coboară munții la Novaci, pe cărarea de transhumanță a viitoarei Transalpina) și în 1878, la conacul junimistului Nicolae Mandrea (aici la Muzeul „Mihai Eminescu” din Florești și la gara din Filiași sunt câteva busturi).

Recenta ediție a cărții-album „Monumentele Mihai Eminescu” a apărut în cadrul proiectului România Centenar 2018-2019, sub egida Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, cu sprijinul Guvernului României – Departamentul pentru Relații Interetnice.

În mod paradoxal, însă, la Reșița „nu există un monument Eminescu”, deși interesul manifestat față de poetul național datează încă din ultimii ani ai secolului al XIX-lea, când în capitala Banatului Montan ființa redacția și tipografia revistei „Romänische Revue” a bănățeanului Corneliu Diaconovici (prin 1881, acesta edita la Lugoj „Südungarischen Revue”, la care a colaborat Ludwig Vinzenz Fischer).

În periodicul reșițean au apărut în mai multe rânduri versuri ale lui Eminescu în traducerea localnicului Ludwig Vinzenz Fischer, ba chiar un portret al poetului făcut de graficianul Curții Imperiale de la Viena, Th. Mayerhofer (nr. 6/1890).

Este vorba de o lucrare de referință în domeniu, de felul celor realizate de regretatul cărturar gorjean Petre Popescu-Gogan – arhivar și cercetător cu state vechi în Academia Română, autor al masivului Album documentar Ecouri eminesciene în arta plastică (Meridiane, 1992), reeditat în 2000 sub titlul Rezonanțe eminesciene în arta plastică (Ed. Litera Internațional, Chișinău) -, Victor și Cristina Crăciun (Imaginea Poetului în arte, 2000), Constantin-Liviu Rusu – Olga Rusu (Mihai Eminescu – o monografie în imagini, 2000) ș.a.

De reținut efortul itinerant al lui Erwin Josef Țigla care mărturisește că în ultimii cinci ani a străbătut „toate regiunile României și alte țări, precum Ucraina, Republica Moldova, Ungaria, Austria și Germania, parcurgând peste 15.000 de kilometri pentru a realiza mii de fotografii, adică tot atâtea mărturii despre spații în care există monumente și plăci comemorative dedicate lui Eminescu”.

Și încă o mențiune pentru vrednicul de laudă documentarist reșițean: realizarea unei ediții liliput a Luceafărului, reprezentând prima traducere în limba germană a reșițeanului Ludwig Vinzenz Fischer (1889), dar și a unei monografii dedicate acestui important traducător și promotor al poeziei românești în spațiul limbii germane.

Să remarcăm, deopotrivă, acuratețea imaginilor, sugestiva lor așezare în paginile albumului, precum și explicațiile, mai succinte sau mai detaliate, care asigură la un loc o bună informare în domeniu. Nu lipsesc anumite considerații critice și deopotrivă de ordin estetic pe marginea acestei ample cartografieri artistice: „Busturile, efigiile, statuile au plecat de la imaginile păstrate de cele câteva fotografii ale poetului, au promovat mai cu seamă figura de tinerețe, mai interiorizată sau mai senină, dar au descoperit și figura de maturitate, au ținut cont de poeziile și de semnificația operei eminesciene, dar și de viața și de mitul brodat în juru-i”. Așadar, de la „figura astrală” a poetului din tinerețe, la cea a maturității bucureștene din 1878, iar de aici la chipurile târzii (din 1884 și 1887) marcate adânc de suferințele omului iremediabil pierdut, artiștii plastici (sculptori, pictori, graficieni) s-au străduit a surprinde trăsături esențiale menite a-i releva personalitatea, spiritualitatea, geniul, în morfologii artistice care de care mai expresive și irepetabile („dacă fotografia și tiparul au arătat cele dintâi chipul poetului, precizează Gh. Jurma, monumentele publice au promovat în timp o imagine complexă și simbolică până la dimensiunea unui «paznic de far» al comunității cu care se identifică sau de apărător al granițelor sale”).

Apărut, evident, cu semnificații speciale și într-o reușită condiție tipografică, albumul-documentar „Monumentele Mihai Eminescu” este un binevenit omagiu plastic itinerant adus poetului nostru național, al cărui geniu reverberează, mai de mult și deopotrivă, atât în conștiința românității noastre carpatice precum și în aceea a românilor de pretutindeni…

Zenovie Cârlugea

Astăzi, 15 ianuarie, se împlinesc 172 de ani de la nașterea celui care a modelat cultura și simțirea românească într-o manieră irepetabilă.

Mihai Eminescu este chintesența a tot ce este mai frumos, mai profund, mai adevărat, mai vizionar din spiritul românesc.

A vorbi despre el este un privilegiu și o datorie sacră.

Iar astăzi, când sărbătorim nașterea unui om fără de care am fi fost mult mai săraci, împreună cu profesorul Mihai Popescu, ne-am propus să cuprindem într-o emisiune, sintetizat, cele mai importante aspecte din viața lui sau cu privire la opera sa.

Vizionare cu folos!

Daniel Roxin

Carte frumoasă, plină, vie, „jucată”, „Ruxanda. O lume care se duce” este, înainte de toate, dinamică. Scrisă de un jurnalist, Dorina Sgaverdia, povestea ca un arbore cu mii de ramuri este proaspătă, marcată de real și plauzibil.

Mulți cititori duc dorul firescului, al naturalului, al lecturii cu care să poată rezona fără excese, fără teribilisme, „la firul ierbii” vieții personale. Cum de peste tot consumatorul de lectură este asaltat de strădaniile atâtor creatori de a fi teribili, spectaculoși, excesivi, inediți, cartea Dorinei Sgaverdia este ca o respirație profundă. Cititorul se reconectează cu el însuși, cu propiile legături ancestrale, se revede plângând la mormântul părinților, ducând în spate extrazul și agonia unei epoci, revoltându-se în fața ticăloșiei, admirând senectutea limpede a străbunilor, căzând și ridicându-se. „Elma, singura ei fiică, s-a stins în urma unui avort provocat. A făcut septicemie și n-a mai putut fi salvată.  Era imediat după ce Ceaușescu interzisese întreruperea sarcinilor”.

Un segment aparte al volumului este „Cronica de la Borlova”. Introducând flash-uri care trădează stilul jurnalistic, direct, concis și ferm, într-un roman al firescului, Dorina Sgaverdia „face priză” cu cititorul prin momente literar-istorice concentrate ca niște esențe de viață: „Mare izbândă că după atâtea ortografieri străine, la Borlova se vorbește cea mai curată limbă română. Sigur, cu accente dialectale. Dar ce-ar fi Borlova fără parfumul Banatului?”.

Așadar, o monografie de suflet, punctată cu personaje memorabile și cu povești relevante.

Ruxanda devine eroină în mod natural, pur și simplu trăind, suferind, zbătându-se, mirându-se și mergând înainte, cu picătura sa de supranatural care o transformă în legătura dintre generații și clipe existențiale.

(Roxana Istudor)

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România „Valeriu Braniște” –Timiș, împreună cu instituții academice și universitare și Asociația Română de Istorie a Presei organizează, în luna iunie 2022, prima ediție a Simpozionului Internațional cu tema „Presa din Banat în oglinda vremii”.
Cei care doresc să participe la acest eveniment pot trimite (doar) titlul comunicării și un scurt rezumat al lucrării (maximum zece rânduri), la adresa ioandavidtm@gmail.com, până la sfârșitul lunii ianuarie 2022.
De asemenea, dat fiind faptul că organizatorii și-au propus să tipărească volumul manifestării științifice până la data desfășurării evenimentului, este necesar ca articolele/studiile să fie transmise, la aceeași adresă, până în data de 31 martie a.c. Textele trebuie să nu depășească 15 pagini (format A4) și să dețină, în mod obligatoriu, cuvinte-cheie în limba română (la începutul articolului), iar la capătul acestuia cuvinte-cheie și rezumat în limba engleză.
După data de 1 februarie a.c., persoanelor înscrise li se vor transmite normele de redactare.
Orice alte informații se pot obține la numărul de telefon 0741.142.978 sau la adresa electronică ioandavidtm@gmail.com

conf.  univ. CS II dr. Ioan David
președintele Filialei UZPR „Valeriu Braniște” – Timiș

 „A vorbi despre poet este ca şi cum ai striga într-o peşteră vastă: nu poate să ajungă vorba până la el, fără să-i supere pe ceilalţi. Numai graiul coardelor ar putea să povestească pe harfă şi să legene din depărtare delicata lui singurăteca slavă […]. Din tumultul dramatic al vieţii lui s-a ales un crucificat. Pentru pietatea noastră depăşită, dimensiunile lui trec peste noi, sus, şi peste văzduhuri. Fiind foarte român, Eminescu e universal […]. Sufletul secret al limbii, jocul de irizări din interiorul ei face vocabulele neputincioase, muntele începe de jur împrejur şi nu are poteci. Unde nu te poţi urca, te uiţi şi te mulţumeşti cu câteva imagini vaporoase…”. Sunt cuvintele lui Tudor Arghezi dintr-o înregistrare radiofonică din 1955, vorbind atunci despre „Eminescu – poetul”. A vorbi, însă, despre „Mihai Eminescu – jurnalistul” este, mai ales astăzi, o datorie de credință.

Începem, astfel, de Ziua Culturii, seria noastră de filme documentare dedicate presei românești, din țară și de peste hotare, neuitând să-l celebrăm, așa cum se cuvine, pe cel mai mare jurnalist al limbii române, așa cum este el perceput pe frontispiciul Uniunii Ziariștilor.
Se vor dedica acestui film-eveniment trei jurnaliști – eminescologi, eminescofili – Miron Manega, Nicolae Georgescu și Dan Toma Dulciu. UZPR vă propune și o perspectivă grafică inedită, în conceptul lui Mihail Cătrună, într-o expoziție la Cercul Militar Național, Galeria Foaier.
UZPR va continua, în următoarele zile, să aducă în prim-plan manifestări dedicate legăturii profunde dintre presă și cultură și importanței breslei jurnaliștilor pentru parcursul societății prin toate vremurile. „Săpămâna luminată”, așa cum a numit-o inspirat gen. Chelaru, propune să reînvie în memoria colectivă secvențe ale presei românești povestite, din perspectivă proprie, trăiri și implicare, de jurnaliști de notorietate.
Acest proiect al „paginilor luminoase de istorie” include fascinanta poveste a revistei „Lumea”, alături de trăirile și emoțiile jurnalistului Corneliu Vlad, trecând apoi la importanța agențiilor de presă din România, rememorate de Ambasador Neagu Udroiu, specialist în istoria presei, un popas în antrenanta poveste a presei sportive, alături de ziaristul sportiv Emanuel Fântâneanu, membru al Asociației Internaționale a Presei Sportive, prezentarea a două reviste care au depășit centenarul – „Contemporanul” și „Tribuna Economică”. Totodată, vor putea fi ascultați prof. univ. dr. Titus Vîjeu și  economistul Bogdan Pădure și nu a fost uitat spațiul românesc de dincolo de hotare: „Săptămâna Presei Românești. Pagini luminoase de istorie” va face un periplu prin presa românească din jurul României, de la Chișinău până în Banatul sârbesc.
Ediția 2022 a evenimentului multimedia „Săptămâna Presei Românești. Pagini luminoase de istorie” cuprinde și un spectacol pe texte din poezia şi publicistica lui Mihai Eminescu, la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, instituție cu care UZPR are un fructuos parteneriat.

Ovidiu Zanfir

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) – ne informa Veronica TOPOR (foto) director executiv al Centrului Județean Hunedoara – că, până la data 31 ianuarie 2022 inclusiv, se depun cererile de plată pentru ajutorul de stat în sectorul creşterii animalelor, aferent serviciilor prestate în luna decembrie și în trimestrul al IV-lea al anului 2021.
Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei și cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale se depun la sediile Centrelor APIA, unde a fost depusă cererea inițială anuală sau se transmit de către fermieri prin mijloace electronice (poșta electronică, fax etc.).
Documentele transmise vor purta sintagma „conform cu originalul”, însușite prin semnătura solicitantului și vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a ajutorului de stat și la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Cu un management de calitate, Colegiul Naţional „Iancu de Hunedoara“ din orașul de pe Cerna se numără printre liceele cu tradiție și performanță din țară, în baza mediilor de admitere, a rezultatelor la bacalaureat și a performanțelor obținute la olimpiade.
Instituția promovează identificarea și dezvoltarea calităților și aptitudinilor fiecărui elev în vederea educării în spiritul muncii, cinstei și onestității, construindu-le personalitatea prin dobândirea cunoștințelor de cultură generală, formarea de abilități practice în vederea însușirii valorilor fundamentale ale culturii naționale și internaționale.
– Domnule profesor, Nicolae CÎRSTEA, în calitatea dvs. de director, veniți cu amănunte…
– Stilul didactic al dascălilor noștri este direcționat spre elevi, spre latura formativă și informativă, dezvoltând personalități deschise către o societate mereu în schimbare, elevi capabili să formuleze opțiuni școlare și profesionale realiste, conforme cu nevoile sociale și propriile interese și aptitudini.
Un interes deosebit se acordă pregătirii elevilor pentru înțelegerea și aplicarea principiilor democrației, dezvoltării capacității de comunicare și relaționare, aprecierii valorilor culturale și artistice din patrimoniul universal.
Astfel, elevii noștri atât de la profil real, cât și de la uman, participă la numeroase concursuri și competiții în fiecare an: Concursul Citești și câștigi, Olimpiada de lingvistică Solomon Marcus, Concursul național de geografie Terra, Concursul național de matematică Mathmoiselle, Concursurile naționale de scriere creatoare în limba engleză Speak Out, Shakespeare Essay Competition, KGL National Competition și Concursul național de robotică Nextlab Tech-Robocampionii.
Notez și premiile cluburilor francofone de afaceri, Olimpiadele de matematică, limba română, chimie, fizică, biologie, istorie, psihologie, informatică, limbi moderne, geografie (faze județene și naționale), competiții de profil la educație fizică și sport.
Rezultatele școlare deosebite ale elevilor Colegiului au fost răsplătite și prin acordarea Diplomelor de Excelență elevilor care au obținut nota 10 la examenele de Evaluare Națională a elevilor de clasa a VIII-a și nota 10 la Examenul de Bacalaureat. De asemenea, Diplome de Excelență au fost acordate elevilor care au obținut rezultate deosebite la concursuri naționale/ internaționale precum și cadrelor didactice care s-au implicat activ în promovarea imaginii instituției.
Școala noastră urmărește crearea unui cadru propice pentru formarea și dezvoltarea deprinderilor necesare continuării studiilor în forme superioare de învățământ. În acest sens, instituția a urmărit realizarea de proiecte și parteneriate la nivel local, național și intenațional (cu peste 30 de școli din țară, structuri administrative, organizații de formare, consiliere în carieră, Crucea Roșie, Consiliul Britanic, Edmundo, universități din țară și străine).
Astfel, în ultimii ani s-au derulat Proiectul Erasmus+, 2020-1-RO01-KA102-078789 intitulat Oportunități comune de formare profesională și dezvoltare personală în context European, proiectele internaţionale „Being young in a united Europe” – Class Exchange Project Romania cu Italia; „Unity in diversity” – Class Exchange Project Romania cu Italia; „Şcoala ȋn contextul integrării europene” cu Republica Moldova.
De adăugat este proiectul privind învăţământul secundar (ROSE); Colaborarea cu Institutul Zhejiang Fashion Institute of Tehnology din Republica Chineză, Proiectul Orașele lui Blaga-între ieri și azi, Proiectul național Ora de net, proiecte de educație anti-bullying, securitate digitală și proiecte cross-curriculare.
Colegiul este și Centru oficial de examinare Cambridge din 2019 și promovează activitățile extrașcolare prin cluburi sportive, clubul de debate, de teatru, de lectură, Marșul cărții, Noaptea bibliotecilor, Noaptea muzeelor, excursiile școlare în țară și străinătate.
Deși modalitățile de colaborare și învățare sunt modificate de contextul pandemiei de coronavirus, Colegiul promovează în continuare valori precum muncă și seriozitate. Elevii sunt conștienți că se pregătesc nu doar pentru școală, ci și pentru viață.
În prezent beneficiar al unor lucrări ample de modernizare, Colegiul este deschis pentru toți membrii comunității, valorifică potențialul uman al comunității, sprijină idealuri și valori în vederea formării unei personalități autonome și creative.
Ca planuri de viitor, Colegiul urmărește să ofere șanse egale la educație și cultură, să fie o școală democratică, dinamică, să încurajeaze inițiativele prin continuarea proiectelor și întărirea relațiilor de colaborare construite până acum, căci „Educația este cea mai puternică armă pe care o poți folosi pentru a schimba lumea.“ – Nelson Mandela.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Emisiunea „România în mișcare”, realizată de Lavinia Șandru la Canal 33, și-a propus, după cum însăși realizatoarea a mărturisit, să dezbată în cadru special „despre cultură, presă și Eminescu”.
Cu doi ani în urmă, UZPR a lansat proiectul intitulat „Săptămâna luminată a presei românești”, context în care moderatoarea i-a invitat pe reprezentanții Uniunii prezenți în platou să se refere la calitatea de jurnalist a lui Mihai Eminescu și să treacă prin reverberațiile timpurilor până la starea actuală a presei din România.
În intervenția sa, Sorin Stanciu, președinte interimar al UZPR, a subliniat că s-au împlinit 103 ani de la înființarea Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. „Eminescu, care se află pe efigia Uniunii, este considerat de noi ziaristul-simbol, ziaristul-ziarist pentru gazetăria românească. Există multe volume care cuprind gazetăria ui Eminescu – dacă îi parcurgem opera acum, totul se potrivește: mentalități, moravuri, neajunsuri sociale care se manifestă astăzi. Mulți dintre colegii noștri și-au făcut din Eminescu un simbol și o pildă”.
La rândul său, Nicolae Băciuț, membru al Consiliului Director al UZPR și coordonator al Filialei Târgu Mureș, a ținut să precizeze că dacă ar fi trăit astăzi, Eminescu ar fi scris „exact ceea ce a scris în 1878, în ziarul Timpul, despre politica vremii. Este atât de actual, încât pot spune că este contemporanul nostru. S-au schimbat actorii, problemele au rămas aceleași – și în politică, și în viața economică, și în viața internațională. Vocea de atunci a lui Eminescu a fost cea a unui gazetar atins de aripa geniului”.
Invitat în platou, Mircea Pospai, membru în Consiliul Director al UZPR, coordonator al Filialei Dolj, membru în Consiliul de Administrație al Radio România, a punctat câteva detalii inedite despre vizita la Craiova a lui Eminescu, în 1878. „Eminescu a rămas atunci aproape toată vara în Craiova. A fost vizitat de Slavici, care a spus că se simte foarte bine în Craiova, și a remarcat frumusețea teatrului de aici”.

De la Ploiești, Claudius Dociu, membru în Consiliul Director al UZPR, coordonator al Filialei Prahova a UZPR, a intervenit spunând că „ne raportăm la Eminescu ca la un reper extrem de important. Dacă astăzi ar veni la Ploiești, Eminescu ar întreba de Caragiale și amândoi probabil ar fi stat de vorbă despre cât de talentat este tânărul Nichita Stănescu. Amândoi ar fi găsit aici destule subiecte pentru articole, în cazul lui Eminescu, în care să combat ceea ce nu se întâmplă cum trebuie în urbe, și subiecte de comedie, mai mult de râsu`-plânsu`, în cazul lui Caragiale. Mi se pare foarte importantă la Eminescu latura civică a jurnalismului său. Cred că de aici avem multe de învățat astăzi. Un jurnalist nu trebuie să rămână doar un observatory – în opinia mea, este și un om al cetății. Eminescu a fost genul de jurnalist care nu se rezuma la a consemna și constata ce nu merge bine, ci și la a-i mobiliza pe cititorii săi în a trece la acțiune. Cred că și noi avem această misiune”.
Invitații au continuat firul dezbaterilor pe tema situației actuale a presei din România. „Presa tradițională se păstrează, deși cu mare greutate. Sunt de admirat cei care fac efortul s-o mențină, în special cei din provincie”, a argumentat Sorin Stanciu. Ca reprezentant al tinerei generații de jurnaliști români, Claudius Dociu a adăugat că „lumea și presa sunt în mișcare și mai sunt puține publicații care apar pe hârtie, dar sunt câteva și este foarte bine că se încăpățânează colegii mei să le aducă publicului în fiecare lună, săptămână sau chiar în fiecare zi. Pe lângă nostalgia de a răsfoi o gazetă există și nevoia ca aceste publicații să continue să apară în forma lor fizică”.
Emisiunea a continuat cu intervenția lui Miron Manega, vicepreședinte al UZPR, care a subliniat că „în afară de Eminescu, totul este aproximativ. În 2002, ambasadorul de atunci al Braziliei la București făcea o afirmație care m-a determinat să fac săpături – aceea că țara sa îi datora lui Eminescu cea mai mare creștere economică din lume. Am cercetat și am aflat că teoria statului organic a fost prezentă în publicistica lui Eminescu. Lucrarea care conține această teorie a ajuns în Brazilia curs universitar, iar în anii 1970 ai secolului trecut a devenit program economic”.
Emisiunea „România în mișcare” s-a încheiat cu întrebarea (retorică) a lui Sorin Stanciu: De ce nu se mai predă în școala românească Eminescu un semestru întreg, așa cum se făcea nu cu mult timp în urmă?

Departamentul Comunicare

ACADEMIA OAMENILOR DE ŞTIINŢĂ DIN ROMÂNIA, FILIALA USA
UNIUNEA ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI DIN ROMÂNIA
MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A CELOR DOUĂ AMERICI
INSTITUTUL ROMÂN DE TEOLOGIE ŞI SPIRITUALITATE ORTODOXĂ, NEW YORK

Al XXIX-lea Simpozion “Mihai Eminescu”
(172 de ani de la naşterea poetului)

Eminescu şi unitatea spirituală a tuturor românilor în lumina aniversării a 150 de ani de la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni – Putna – 1871

Duminică 16 ianuarie 2022, ora 2:00 PM
la Biserica ortodoxă română „Sf. Ap. Petru şi Pavel”, Astoria, New York (14-20 27th Ave.)

PROGRAM
Protocolul deschiderii
Pr. Prof. Dr. Theodor Damian, Preşedintele Filialei New York a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi al Institutului Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă

Rugăciune de M. Eminescu, interpretează Lia Lungu
Imnul lui Ştefan Vodă
Deşteaptă-te Române

COMUNICĂRI

Moderatoare: Prof. Nicole Smith

Anca Sîrghie, Profesor universitar, scriitoare, Sibiu
Drama destinului publicistic la transilvăneanul Nicolae Cristea şi la moldoveanul Mihai Eminescu

Marian Nencescu, Critic şi istoric literar, cercetător asociat la Institutul de Filosofie „C. Rădulescu-Motru” al Academiei Române, Bucuresti
Enciclopedismul eminescian

Ştefan Stoenescu, Eseist, comparatist şi traducător, Ithaca, New York
Simboluri şi ecouri ale unor compoziţii poetice eminesciene ce au determinat constituirea unităţii spirituale româneşti

M. N. Rusu, Critic şi istoric literar, Redactor şef al revistei Lumină Lină, New York
Eminescu şi unitatea militară a poporului român

Prof. Dr. Doru Tsaganea, Profesor de matematică la Metropolitan College of New York
Congresul studenţilor români de la Mănăstirea Putna din perspectiva situaţiei politice europeene din anii 1870-1871

Prof. univ. Valentina Ciaprazi, Scriitoare, Profesoară de limbă şi literatură franceză, LaGuardia College, New York
Spiritualitatea eminesciană, reflecţie a autenticii spiritualităţi româneşti

Pr. Prof. Dr. Theodor Damian, Scriitor, Profesor emeritus la Metropolitan College of New York, Preşedinte al Filialei americane a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi al Institutului Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, New York
Eminescu, diaspora română şi Ţara mamă

Dă clic pentru a accesa bocsa-culturala-nr.4_2021.pdf