24 februarie 2022, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița, online:
Continuarea proiectului „Reșița: 250 de ani de industrie”. Întâlniri de suflet cu oameni pentru care Reșița înseamnă ceva… La discuții cu păr. Petru Berbentia (Reșița).
24. Februar 2022, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza, online:
Projekt „Reschitza: 250 Jahre Industriegeschichte“. Begegnung mit Menschen, für die Reschitza etwas bedeutet… Im Gespräch mit Pfr. Petru Berbentia (Reschitza).
28 februarie 2022, ora 16.00, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița vom celebra mărțișorul, vestitor al primăverii. Vernisajul expoziției de artă plastică a Vioricăi Ana FARCAȘ membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” va fi completat de poezie și muzică. Vor citi poeme membri ai Cenaclului Literar ”Semenicul”. Momentele muzicale vor fi asigurate de Matei IVANOV, an III- pian, Alexandru LIGHEZAN, an V- pian, clasa prof. Lucia GHILEA, Sefora IBĂNIȘTEANU, an I, jazz- voce , clasa prof. Andrei GHILEA, de la Școala Populară de Arte ”Ion ROMÂNU” din Reșița și absolventul aceleași Instituții, Alexandru MOLDOVAN, pian.
Un magic început de primăvară prin care renaștem și intrăm, treptat, în normalitate. (Camelia DUCA)
O manifestare organizată în parteneriat de Societatea pentru Cultură „Metarsis” Reșița cu Biblioteca Germană „Alexandru TIETZ” din Reșița.
În luna martie se altoiesc pomii si se scot stupii de la iernat. Este și luna semănatului şi a echinocțiului de primăvară, când ziua începe să fie mai lungă decât noaptea. Este, de asemenea, și luna în care se celebrează Ziua internaţională a Fericirii, dar și Buna Vestire, care reprezintă, printre altele, momentul trezirii la viața a tuturor ființelor închise în pământ peste iarnă. Ne trezim și noi la viață și lumină, cu un salon de carte, organizat în parteneriat cu Fundația Ion I. Brătianu, care o va găzdui. Așadar, în a doua parte a lunii martie, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România împreună cu Fundaţia Ion I. Brătianu vor organiza ediţia din 2022 a salonului de carte al fundației, devenit tradiţie la Palatul Brătianu de pe Strada Visarion. Desfășurarea Salonului, dedicat, anul acesta, Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, va avea o durată de patru zile, evenimentul fiind însoțit de o expoziție de pictură și caricatură. Perioada de desfășurare a salonului o vom stabili până la sfârșitul lunii februarie. Precizăm, deocamdată, că va avea loc după data de 22 martie. Participarea e gratuită dar limitată, în funcție de capacitatea spațiului alocat și evoluția situației sanitare. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, căreia îi este rezervată ediția din acest an a salonului de carte organizat de Fundația Ion I. Brătianu, va fi reprezentată de cărțile apărute la Editura UZP, de publicațiile Uniunii, dar și de cărțile membrilor UZPR, apărute sub egida altor edituri. Salonul se va desfășura la sediul Fundației Ion. I. Brătianu de pe Strada Visării Nr. 6. Membrii UZPR care doresc să fie prezenți cu propriile cărți sunt rugați să-și anunțe participarea până în data de 4.03.2022, la adresa de e-mail editura@uzp.org.ro
23 februarie – 1 martie 2022, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:
Fășang 2022. Expoziția „Fășangul în Banatul Montan”, cu fotografii din Sasca Română și Montană, Cărbunari und Stinăpari.
23 februarie 2022, ora 19.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița, online:
Fășang 2022. Amintiri despre obiceiurile fășangului din Banatul Montan. Participă: Raluca Anda Chirilă (director Școala Gimnazială Cărbunari) & Petru Țăranu din Sasca Montană, Nikolaus Lothar (președintele Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, filiala Dognecea) și Angelica Herac (referent de specialitate la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin); Moderator: Erwin Josef Țigla.
23. Februar – 1. März 2022, Deutsches „Alexander Tietz“-Zentrum Reschitza:
Fasching 2022. Vernissage der Fotoausstellung „Fasching im Banater Bergland”, mit Fotos von Rumänisch- und Deutsch-Saska, Cărbunari und Stinăpari.
23. Februar 2022, 19:00 Uhr, Deutsches „Alexander Tietz“-Zentrum Reschitza, online:
21 februarie 2022, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița, online:
„Ziua Internațională a Limbii Materne: 21 februarie 2022“. O activitate interactivă cu participarea elevilor din clasa a IX-a C, care studiază limba germană ca limbă maternă în cadrul Colegiului Național „Diaconovici – Tietz“; coordonator: prof. Sonia Maria Chwoika.
21 februarie 2022, ora 15.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița, online:
„Ziua Internațională a Limbii Materne: 21 februarie 2022“. Invitată de onoare: dr. Liubița Raichici.
La nivelul Școlii Gimnaziale Șoimuș – după cum ne spunea prof. Elena-Maria NEGREAN (foto) în calitatea sa de director – în semestrul I al anului școlar 2021-2022 au fost desfășurate o serie de activități extracurriculare și extrașcolare. Responsabilii activităților au fost diriginții, sub îndrumarea coordonatorului de proiecte și programe educative, prof. Ramona Mihaiela Parizek. A fost întocmită și respectată planificarea acestor activități, potrivit standardelor actuale privind conceperea și desfășuarea acestora de către fiecare diriginte și învățător, în parte. S-a urmărit, în principal, creșterea prestigiului și calității activității școlii noastre prin forme de parteneriat cu reprezentanți ai comunității locale. Au fost organizate o serie de activități la care au participat elevi și profesori. Printre cele mai importante activități desfășurate la nivelul școlii amintim: • Ziua Națională a curățeniei – „Let’s do it, Romania!” (ecologizare la Apă acră Boholt. Ne-am propus să-i determinăm pe elevii școlii noastre să înțeleagă importanța menținerii curățeniei în comunitatea în care trăiesc. Demersurile de acest fel sunt un pas către o natură mai curată și contribuie la dezvoltarea conștiinței civice a fiecăruia dintre noi. Puterea exemplului contează, iar alături de noi, a participat și domnul primar Mihai Gabriel Irimie și domnul viceprimar Lugojan Dorin); • Ziua Europeană a Sportului Școlar (Activități sportive – recreative. Jocuri, ștafete); • Sport și voie bună (Jocuri de mișcare și distractive cu jaloane, corzi, baloane – Clasele CP-VIII); • Exatlon (Realizarea unor concursuri între două echipe. Dezvoltarea și consolidarea prin intermediul competițiilor sportive a calităților motrice. Dezvoltarea spiritului de echipă); • „Noël magique!” (Poezii, poveşti şi colinde de Crăciun. Sărbătoarea Crăciunului în Franţa. Expoziţie de felicitări şi mesaje tradiţionale de Crăciun în limba franceză); • Proiectul educativ regional/ interjudețean „Eminescu – pur şi simplu…” (Creație literară și Creație artistico-plastică); • Participare la Proiectul educațional „Poveste de Crăciun” organizat de Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva; • „La mulţi ani, România!” (Conștientizarea semnificației zilei de 1 Decembrie în istorie/ Cunoașterea unor repere istorice cu privire la Marea Unire, realizarea unei planșe tematice; realizarea unor compoziții plastice care să oglindească această zi); • Proiectul educativ ,,Crăciunul în sufletul copiilor” (Vremea colindelor, Vremea bucuriei, când Vestea Bună a Pruncului născut în iesle aduce speranță, pace, liniște sufletească și mângâiere, colindele au răsunat prin glasurile elevilor Școlii Gimnaziale Șoimuș, răspândind magia și bucuria apropierii Crăciunului); • Concursul online cu participare internațională ,,Împreună cu Hristos în lume, la început de mileniul III” (Etapa I, ,,Hristos se naște, slăviți-L!” s-a desfășurat în cadrul Proiectului eTwinning ,,Limbă, cultură și spiritualitate românească”. Au participat 26 de elevi, dintre care 19 au obținut Premiul I, 2 elevi au obținut Premiul al II-lea și 5 elevi au obținut Premiul al III-lea. La nivel de țară, Școala Gimnazială Șoimuș a obținut cele mai multe Premii I); • Cu ocazia Zilei Națională a Lecturii, membrii Clubului Lions Deva Sarmizegetusa au desfăşurat o activitate de voluntariat la Școala Gimnazială Şoimuş. Elevii din clasele primare au primit 140 de cărți pentru o minibiliotecă şi au citit povești ȋmpreună cu membrii Lions. Activitatea desfăşurată face parte din Reading Action Program – program susținut de Lions Clubs International şi Clubul de Lectură și Alfabetizare Lions Deva Sarmizegetusa. De notat este contribuția la reușita activităților noastre a profesorilor Anca Ilonca, Elena-Maria Negrean, Ioana Ivan, Ioana Lasc, Melinda Toth.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
„În decursul activității mele de până acum m-am ghidat după experiența reșițeană de a acorda meseriei un loc privilegiat, ce l-am urmat cu seriozitate și perseverență. Asemeni unui experiment alchimic, am presărat în meserie un dram de poezie, ca să schimbe totul în artă. Rămâne o întrebare, dacă am izbutit… Ca un pescuitor de perle m-am scufundat mereu, dar am ieșit la suprafață de cele mai multe ori cu un pumn de nisip! Am plecat de acasă la 18 ani, am studiat și mi-am găsit rostul la București, dar parcă în acest lung răstimp am stat mereu cu picioarele desculțe în Bârzava, înconjurat de Dealul Crucii, Dealul Golului și Driglovăţ… Mai am un reazim: casa din Colonia Oltului nr. 6, unde m-am născut, am copilărit și care apare mereu în visele mele. După plecarea părinților mei în lunga lor călătorie fără întoarcere, mi-au rămas mai departe Bârzava și dealurile din jur, dar și un larg cerc de prieteni care mă iubesc și mă ocrotesc, și datorită dumnealor sunt azi aici prezent. Sunt adânc emoționat, onorat peste măsură de acordarea acestei înalte distincții pe care o înserez ca o nestemată în palmaresul meu și pentru care vă mulțumesc din inimă!” Cu aceste cuvinte simple și totuși pline de sens, artistul plastic de renume internațional Ion Stendl a mulțumit Consiliului Județean Caraș-Severin la data de 19 noiembrie 2008 pentru înalta onoare care i-a fost dată, de a fi numit Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin. Pentru noi, reșițenii și locuitorii Banatului Montan deopotrivă, Ion (Hans) Stendl înseamnă foarte mult. Născut pe meleagurile Reșiței în data de 18 februarie 1939, a urmat între anii 1945 și 1956 Școala elementară și Liceul Mixt la Reșița, după care, între anii 1957 – 1963, a studiat la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, Facultatea de Arte Decorative, secția Pictură Monumentală, cu profesorii Ion Popescu-Negreni, Ștefan Constantinescu și Gheorghe Popescu. În anul 1962 s-a căsătorit cu Teodora Moisescu, colegă de studii, de asemenea un nume de referință în arta plastică românească contemporană. Cu imense regrete, după 60 de ani de căsnicie, Teodora Moisescu-Stendl a părăsit această lume anul acesta, în data de 24 ianuarie. Uniunea Artiștilor Profesioniști din România a făcut referire despre ea în anunțul decesului, ca fiind „una dintre doamnele artei contemporane românești”. În anul 1963, după absolvirea studiilor, Ion Stendl a fost repartizat preparator la Catedra de Pictură Monumentală, în anul 1966 a devenit asistent, iar în 1973 lector. Avansarea ulterioară i-a fost oprită, nefiind membru P.C.R. Reparator, în anul 1990, a fost numit profesor la catedra de Artă Murală, activând ca profesor până ieșirea la pensie. În anul 2002 a susținut o teză de doctorat în Arte Vizuale la Universitatea Națională de Arte din București, cu tema „Desenul – estetica, suporturi, materiale”. Expoziții personale în țară purtând numele de Ion Stendl au fost nenumărate, dar o evidențiem aici numai pe prima: 1966, București, Sala „Kalinderu”. A participat, de asemenea, la numeroase expoziții internaționale, precum : 1967 – Tokyo; 1967, 1975, 1977, 1979, 1981 – Ljubljana; 1968, 1970 – Buenos Aires; 1968, 1972, 1978 – Geneva; 1969 – Paris; 1969, între 1970 și 1981 – Barcelona; 1970, 1977, 1979 – Viena; 1970, 1972 – Banska-Bistrica; 1970, 1972, 1974, 1978 – Cracovia; 1972 – Bruxelles; 1972 – Veneția; 1972, 1976, 1978 – Frechen; 1972 – Noto; 1973 – Milano; 1974, 1978 – Erfurt; 1974, 1976, 1978, 1980 – Rijeka; 1977 – New York; 1978 – Friedrikstad; 1978 – Wroclaw; 1979, 1980 – Kyoto; 1979 – Tuzla; 1980 – Berlin; 1981 – Baden-Baden; 1982 – Bilbao; 1982 – Mulhouse; 1982 – Sofia; 1982 – Grenchen; 1983 – Biella; 1984 – Chicago; 1985 – Lahti; 1985 – Varna; 1988 – Ankara; 1989 – Grenoble; 1990 – Mirabel; 1990 – Darmstadt, Mathildenhöhe; 1993 – Amersfoort; 1993 – Budapesta; 1998 – Leipzig; 2009 – Ulm; 2009 – Beratzhausen; 2014 – München. Alte participări, la expoziții de grup, au fost: 1976 – Paris; 1983 – Sofia; 1984 – Viena, Athena și Mannheim; 1990 – Namur; 1991 – Wageningen; 1993, 1999 – Nürnberg; 1993, 1994, 1995 – Beratzhausen, Zehentstadel; 1994 – București – Bonn; 1995 – Timișoara, Budapesta și München; 1995 – Nijmegen; 1997 – București; 1997 – Nürnberg; 1998 – Amstelveel; 2004 – București și Cluj Napoca; 2010 și 2019 – București. Din 1963 participă la aproape toate manifestările expoziționale naționale, precum și la numeroase expoziții de artă românească în străinătate. Și iată o parte dintre premiile primite: 1969 – Paris, Premiul Bienalei de tineret; 1970 – Cracovia, Medalie la cea de a 3-a Bienală; 1970 – Banska-Bistrica, Mențiune de onoare; 1972 – Noto, Premiul II ex aequo al Bienalei de artă; 1974 – Barcelona, Mențiunea a 3-a la concursul Joan Miró; 1977 – Viena, Premiu al Bienalei; 1983 – București, Premiul revistei „Arta“; 1984 – București, Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române; 1984 – Chicago, Placheta de aur la Expoziția internațională de afiș de film; 1995 – București, Premiul special al Uniunii Artiștilor Plastici; 2000 – București, Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer; 2013 – Medalia de merit a Ordinul de Merit al Republicii Federale a Germaniei, în urma un decret semnat de președintele Germaniei de la acea vreme, Joachim Gauck. Germanii din Banatul Montan i-au conferit cea mai înaltă distincție pe care o acordă anual, Premiul „Alexander Tietz” pentru merite deosebite, în data de 17 noiembrie 2012. Până în prezent au apărut următoarele cărți și albume semnate Ion Stendl: „Teodora și Ion Stendl”, album, Editura „Institutul Cultural Român” București, 2004; Ion Stendl: „Desenul – estetica, suporturi, materiale”, Editura „Semne” București, 2004; Ion Stendl: Desene = Zeichnungen. Editura „Banatul Montan” Reșița, 2006, carte-album editată de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Acest volum, apărut la Reșița, în orașul său natal, a fost o lucrare de excepție. Nu numai dorința de a edita un album de calitate superioară a stat la baza acestei apariții, ci și dorința de a cinsti pe cel căruia i-a fost acordată, în ziua de 27 noiembrie 1998, într-un cadru festiv, la reședința Ambasadei Republicii Austria din București, Diploma de Membru de Onoare al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, pe cel căruia i-a fost decernat, tot într-un cadru festiv, la Casa Municipală din reședința județului Caraș-Severin, titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Reșița, cu prilejul Zilelor Reșiței, în anul 2000, și nu în ultimul rând, pe cel care a rămas credincios „Heimat”-ului / ținutului său natal, prof. univ. dr. Ion (Hans) Stendl. În anul 2012 a apărut cartea de interviuri „Ion Stendl în dialog cu Titus Crișciu”, publicată la Editura „TIM” Reșița, care exemplifică și întărește această legătură cu Reșița. Personal i-am cunoscut foarte bine pe ambii săi părinți, Hans și Emilia Stendl-Loidl. Dânșii au fost membri fideli ai Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, încă de la începuturi, din 1987. Prin intermediul lor, Ion Stendl a conceput pentru Asociație stema, prezentată în luna mai a anului 1990. Îmi amintirea deportării în fosta Uniune Sovietică a tatălui său, Ion Stendl, a conceput în perioada 1993 – 1994, Monumentul dedicat victimelor deportării germanilor în fosta Uniunea Sovietică, monument dezvelit oficial la 14 octombrie 1995 la Reșița, în Parcul „Cărășana”. Ion Stendl i-a rămas fidel „Heimat“-ului său și printr-o donație considerabilă de opere de artă din diferite etape ale creației pentru Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, cu prilejul inaugurării acesteia în octombrie 2004, iar la 27 aprilie 2007, în cadrul Muzeului Banatului Montan din Reșița, a deschis, împreună cu soția sa Teodora Stendl-Moisescu, o expoziție permanentă „Stendl”, cu cele mai reprezentative lucrări ale lor, donate acestei instituții județene. Acum, la ceas aniversar, când Ion (Hans) Stendl își serbează a 83-a aniversare, îi dorim multă sănătate, împliniri artistice și tradiționalul „La mulți ani!”.
Garda Națională de Mediu – după cum ne relata recent ec. Dorel Ovidiu BRETEAN (foto) în calitatea sa de comisar șef al Comisariatului Județean Hunedoara – este instituție publică și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, finanțată integral de la bugetul de stat, în subordinea autorității publice centrale pentru protecția mediului în baza HG 1005/2012 privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu. Comisarii Gărzii Naționale de Mediu efectuează acțiuni de inspecție și control în domeniul legislației specifice poluării industriale și managementului riscului, substanțelor și preparatelor periculoase, biodiversității și ariilor naturale protejate, fondului de mediu și altor domenii prevăzute de legislația specifică în vigoare, îndeosebi la operatorii economici care desfășoară activități cu impact sau impact semnificativ asupra mediului și care necesită deținerea autorizației de mediu sau autorizației integrate de mediu, avize de mediu, acord de mediu (după caz). În cadul acestor controale se urmărește respectarea legislației specifice privind mediul având în vedere faptul că unele abateri pot fi chiar infracțiuni. Se urmărește în primul rând ca activitățile desfășurate să nu aducă un prejudiciu factorilor de mediu: apă, aer, sol, biodiversitate. În domeniul biodiversității urmărim respectarea legislației specifice, respectarea prevederilor planurilor de management al ariilor naturale protejate având în vedere faptul că peste 30 % din suprafața județului se suprapune unor Parcuri Naționale, Parcuri Naturale, Geoparcului Dinozaurilor „Țara Hațegului”, situri Natura 2000 sau monumente ale naturii. Garda Națională de Mediu îndeplinește un rol activ pentru asigurarea securității mediului prin acțiuni de prevenire a riscurilor și limitarea amenințărilor de ordin ecologic, respectiv poluarea resurselor de apă, a aerului, diminuarea fertilității solului, poluarea transfrontalieră și altele. Pentru identificarea amenințărilor și riscurilor la adresa securității mediului, GNM dezvoltă cooperarea transfrontalieră la toate nivelurile, în scopul adoptării măsurilor comune privind prevenirea și diminuarea impactului în cazul accidentelor majore și al situațiilor excepționale, precum și informarea și atragerea publicului în soluționarea problemelor ce țin de amenințările securității mediului. Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu se află în subordinea Comisariatului General al G.N.M. având un număr de 14 angajați dintre care 12 au atribuțiuni de inspecție și control. În cursul anului 2021, cele 6 echipe de comisari au efectuat un număr total de 830 de controale dintre care un număr de 178 au fost planificate, iar un număr de 652 au fost neplanificate. Dintre controalele neplanificate mai mult de 100 au fost efectuate ca urmare a sesizărilor transmise de către persoane fizice sau persoane juridice la care s-au adaugat controalele efectuate ca urmare a autosesizării comisarilor din cadrul CJ Hunedoara al GNM, controale dispuse de către GNM Comisariatul General sau pentru investigarea unor accidente sau incidente cu impact asupra mediului. Au fost aplicate un număr total de 98 sancțiuni principale dintre care 29 de avertismente și 69 de amenzi contravenționale în valoare totală de 1.595.600 lei. Pe lângă sancțiunile principale au fost transmise către Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara 4 propuneri privind suspendarea actelor de reglementare deținute și au fost transmise 3 sesizări către organele de cercetare penală pentru investigarea unor posibile infracțiuni de mediu. Au fost returnate în țările de origine un număr de 3 transporturi de deșeuri identificate pe raza județului Hunedoara care nu îndeplineau condițiile legale pentru a fi valorificate în România și au fost confiscate 2 autovehicule care transportau ilegal deșeuri și urmau să fie abandonate în locuri neautorizate. În cursul anului 2022, în conformitate cu Planul anual de inspecție și control, aprobat la nivelul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, comisarii din cadrul Comisariatului Județean Hunedoara al GNM vor efectua controale care vor viza: verificarea stadiului de realizare a măsurilor prioritare de guvernanţă privind gestionarea deşeurilor municipale (conform PNGD) şi gradul de atingere a obiectivelor de reciclare pentru 2021, a realizării măsurilor din Planurile de calitatea aerului şi din Planurile de menţinere a calităţii aerului; a instalaţiilor în care se desfăşoară activităţi care se supun prevederilor directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării), cu atingerea tuturor aspectelor ce privesc emisii/imisii şi calitatea aerului înconjurător; verificare privind transferul de deşeuri conform Regulamentului 1013/2006, conform Planului anual de acţiune la expeditori, destinatari; verificarea Regulamentului 995/2010 privind obligaţiile care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn și a modului de comercializare şi deţinere a speciilor CITES (comerţ online); cât și respectarea prevederilor legislaţiei privind VSU (vehicule scoase din uz), acumulatorii uzaţi, anvelopele uzate; verificarea activităţilor grădinilor botanice, zoologice şi menajerii, acțiuni de prevenire și combatere a braconajului piscicol. Garda Națională de Mediu participă împreună cu celelalte autorități și instituții publice ale statului, după caz, la consilierea, educarea și informarea populației pentru asigurarea unei protecții proactive și responsabile a mediului și editează publicații de specialitate în domeniul protecției mediului și poate sprijini asociațiile/organizațiile care au ca obiect de activitate protecția mediului în acțiunea de înființare și funcționare a centrelor de consultanță, informare și educare a cetățenilor.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Pe 15 februarie s-a deschis perioada de depunere a candidaturilor pentru Premiul pentru Jurnalism „Lorenzo Natali” (#NataliPrize), decernat de Uniunea Europeană.
Premiul, care se află anul acesta la cea de a 30-a ediție a sa, îi recompensează pe jurnaliștii care abordează în reportajele lor teme precum inegalitatea, sărăcia, clima, educația, migrația, ocuparea forței de muncă, mediul digital, asistența medicală, pacea, democrația și drepturile omului.
Comisarul pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen, a declarat: Premiul pentru Jurnalism „Lorenzo Natali” împlinește anul acesta 30 de ani de existență. Regresele democratice la care am asistat în timpul pandemiei, amenințările hibride, dezinformarea și restrângerea spațiului societății civile sunt fenomene îngrijorătoare, pe care jurnaliștii curajoși nu se tem să le abordeze. Astfel cum a demonstrat la Summitul pentru democrație din luna decembrie, UE este o susținătoare ferventă a libertăților fundamentale și a celor care apără aceste libertăți, asumându-și adeseori riscuri personale ridicate. Premiul pentru Jurnalism „Lorenzo Natali” este un simbol al sprijinului pe care îl arătăm față de cei care dau glas celor fără glas și care scot adevărul la lumină.
Condiții pentru depunerea candidaturilor
Jurnaliștii pot transmite reportajele cu care candidează în format scris, audio sau video la una dintre următoarele trei categorii:
Marele Premiu: pentru reportaje publicate de o instituție de presă cu sediul în una dintre țările partenere ale Uniunii Europene.
Premiul Europa: pentru reportaje publicate de o instituție de presă cu sediul în Uniunea Europeană.
Premiul pentru cel mai bun reportaj al unui tânăr jurnalist: pentru reportaje realizate de jurnaliști cu vârsta sub 30 de ani, publicate de o instituție de presă cu sediul în Uniunea Europeană sau într-una din țările sale partenere.
Reportajele trebuie trimise online în una dintre cele cinci limbi acceptate (engleză, franceză, spaniolă, portugheză sau germană). Candidaturile pot fi depuse începând din 15 februarie, până la 31 martie 2022, ora 23:59, ora Europei Centrale (CET).
Selecția câștigătorilor
Un juriu format din jurnaliști de talie internațională și din specialiști în domeniul dezvoltării internaționale din întreaga lume va desemna câștigătorii pentru fiecare categorie. Fiecare câștigător va primi un premiu în valoare de 10 000 EUR. Câștigătorului la categoria „Cel mai bun reportaj al unui tânăr jurnalist” i se va oferi, de asemenea, șansa de a colabora cu un partener media.
Câștigătorii vor fi anunțați în cadrul ceremoniei de decernare a Premiului pentru Jurnalism „Lorenzo Natali”, ce va avea loc cu ocazia evenimentului Zilele europene ale dezvoltării în perioada 14-15 iunie 2022.
Premiul a fost numit astfel în cinstea lui Lorenzo Natali, fost comisar european pentru dezvoltare și apărător fervent al libertății de exprimare, al democrației și al drepturilor omului. Moștenirea sa spirituală a fost menținută vie în ultimele trei decenii prin premiul care îi poartă numele și care aduce un omagiu jurnaliștilor ale căror relatări pun în lumină provocările comune cu care ne confruntăm la scară planetară și insuflă voința de schimbare.
Premiul a fost decernat pentru prima dată de Comisia Europeană în 1992, în semn de recunoaștere a curajului și a excelenței în domeniul reportajelor privind dezvoltarea durabilă și favorabilă incluziunii.
Constantin Brâncuși este el însuși un monument cât întreaga lume, este la fel de cunoscut pe mapamond ca Michelangelo și considerat părintele sculpturii moderne. România nu are un brand Brâncuși care să se apropie măcar de aceste dimensiuni; România marchează viața și opera marelui creator – care a plecat cândva de la Hobița și a universalizat simbolistica tradițională românească – cu evenimente de anvergură limitată; România pășește cu mare grijă în preajma moștenirii spirituale a artistului mondial care a vrut – și nu a putut – să-i lase moștenire totul.
Interviul săptămânal realizat de Mădălina Corina Diaonu, secretar general al UZPR, la Radio Helsinki, din Graz, de unde Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România emite pentru toți românii în fiecare vineri, îl are ca invitat special pe Miron Manega, vicepreședintele UZPR. „Ce știm sau ce nu știm despre Brâncuși?” pune degetul pe anumite răni ale relației României cu marele său artist. „În 1951, în plin apogeu al carierei sale artistice, Constantin Brâncuși decide să doneze statului român toate operele sale din atelierul său din Paris: 230 de sculpturi, 1.600 de fotografii și clișee, unelte, mobilier. Statul român îi refuză cererea. În încercarea de a-și proteja opera, Constantin Brâncuși avea să renunțe la cetățenia română, pe 1 august 1951, iar un an mai târziu avea să primească cetățenia franceză… În 1955, simțind că i se apropie sfârșitul, Brâncuși înaintează statului român o cerere privind repatrierea sa, în care își exprima dorința de a se întoarce acasă pentru a fi înmormântat lângă părinții săi, în cimitirul de la Hobița. Și această cerere îi este refuzată” (Horia Muntenuș, „Dincolo de Brâncuși”, Editura Gedo, 2009).
Despre anvergura perenă, globală, a marelui Brâncuși, la Radio Helsinki, Graz, postul românismului fără hotare, vineri, 18 februarie, de la ora 13:00, ora Austriei.
La 146 de ani de la naşterea marelui sculptor român, Constantin Brâncuși, Ziua Naţională „Constantin Brâncuşi” este marcată prin proiecţii, concerte, expoziţii şi conferinţe susţinute de specialişti, organizate la reprezentaţele Institutului Cultural Român.
Ambasada României la Oslo, cu sprijinul ICR Stockholm, va difuza pe canalele sale online materialul video „L-au întâlnit pe Brâncuşi”, al Doinei Lemny, realizat în 2021. Imagini reprezentative, proiectate pe faţada sediului ICR Budapesta şi a filialei sale de la Seghedin. Aceste momente vor fi evidenţiate ulterior şi pe pagina oficială de Facebook a reprezentanţei, pentru publicul local şi internaţional, cu scopul de a promova cultura română.
Filmul „Constantin Brâncuşi: The Essence of Things” va fi prezentat sâmbătă, de la ora locală 10:00 (12:00 ora României), pe reţelele de socializare ale ICR Londra. Călătoria despre căutarea esenţei lui Brâncuşi de la Tate Modern din Londra este o redescoperire a emblematicului artist prin ochii lui Matthew Gale, Senior Curator at Large, curatorul expoziţiei Tate din 2004, „Constantin Brâncuşi: The Essence of Things”, care urmăreşte amestecul de inspiraţii ce au făcut ca arta marelui sculptor român să aibă astăzi rezonanţe în întreaga lume.
Sâmbătă, reprezentanţa ICR New York va difuza online pe reţelele sale de socializare şi pe cele ale partenerilor un material video despre influenţa universală exercitată de marele artist român. Absorbind influenţe de o uimitoare diversitate, opera lui Constantin Brâncuşi a devenit, la rândul ei, o importantă sursă de inspiraţie pentru artiştii de pretutindeni. La New York începe, chiar de ziua marelui inovator al formelor moderne, o călătorie în jurul lumii pentru a explora durabilul impact al artei sale. Explorarea este realizată în compania lui Matthew Kirsch, curator pentru programe de cercetare în cadrul Noguchi Museum, care ne provoacă să îl redescoperim pe Brâncuşi prin prisma influenţei sale asupra altui creator celebru, Isamu Noguchi. Fascinat de esenţe, la fel ca şi maestrul său român, artistul americano-japonez a aspirat să le exprime nu numai în lucrările sale de sculptură, ci şi în grădinile pe care le-a proiectat sau în obiectele casnice pe care le-a conceput, în încercarea de a integra arta în locurile obişnuite şi în viaţa de zi cu zi.
Masă rotundă despre viaţa şi opera lui Constantin Brâncuşi la Madrid. Sâmbătă, de la ora 12.00 (ora locală), va fi difuzată pe pagina de Facebook a ICR Madrid o discuţie, subtitrată în limba spaniolă. La dezbaterea online despre viaţa şi opera celui mai mare sculptor al secolului XX vor participa: Clara Janés Nadal, scriitoare, poetă şi traducătoare spaniolă, autoarea cărţii „Brâncuşi şi o scrisoare de la Chillida”, Claudia Motea, actriţă, scriitoare, traducătoare, autoarea cărţii „Brâncuşi, Dragostea mea!”, Ovidiu Popescu, consilier Consiliul judeţean Gorj, Luminiţa Pigüi Neagoe, avocat, preşedintele asociaţiei ASESTERMUR (Asociaţia Ţărilor Est-Europene) cu sediul în Murcia, Nicoleta Paninopol, manager general al Centrului Cultural UNESCO Mihai Eminescu din Bucureşti.
„Scrisoare imaginară a lui Constantin Brâncuşi” (2018, r. Cornel Mihalache), produs de Televiziunea Română în seria „Români care au schimbat lumea”, va fi difuzat pe reţelele de socializare ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. Filmul evocă, într-o manieră poetică, persoana artistului Constantin Brâncuşi, printr-un monolog construit de Cornel Mihalache pe baza corespondenţei şi a altor documente scrise din epoca în care a trăit artistul. Eseul este ilustrat cu imagini de arhivă, fotografii din epocă, precum şi filmări şi fotografii recente. „Cel mai bun portret pe care i-l poate face cineva lui Constantin Brâncuşi este propriul autoportret. Din cuvintele scrise de el, nu scrise de alţii că le-ar fi spus, din fotografiile lui cu opera lui şi din imaginile filmate de el însuşi.” (Cornel Mihalache)
Proiectul „Compozitori în atelierul lui Constantin Brâncuşi” – un concert clasic, însoţit de o expoziţie multimedia, va fi organizat de Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin care va avea are loc luni, 21 februarie, de la ora 19:00, la Ambasada României de la Berlin. Evenimentul înfăţişează personalitatea marelui sculptor în aspectele sale mai puţin cunoscute publicului larg. Pe de o parte, concertul aduce în atenţia publicului relaţia pe care marele sculptor a avut-o cu trei compozitori importanţi ai secolului al XX-lea: Erik Satie, Darius Milhaud şi Marcel Mihalovici. Lucrările celor trei compozitori vor fi interpretate de pianiştii Cristian Niculescu şi Iosef Ion Prunner, alături de violonista Alina Petrescu-Lepper.
Pe de altă parte, expoziţia multimedia „Constantin Brâncuşi – sculptorul cosmogoniei moderne” prezintă parcursul operei brâncuşiene, începând cu plecarea sculptorului pe jos la Paris şi ajungând la ceea ce Brâncuşi şi-a dorit să fie încununarea operei sale, „Templul din Indore”, relevând cei trei piloni filosofici pe care s-a sprijinit opera sa: arta populară românească, misterele eleusine şi cosmogonia indiană. Expoziţia va fi realizată de Cristina Enăşescu şi se va desfăşura sub forma unui material video de aproximativ 20 de minute.
„Brâncuşi à l’œuvre – compozitori în atelierul lui Brâncuşi” este un concert în Sala Bizantină a Hôtel de Béhague. Evenimentul va fi organizat la sediul Ambasadei României la Paris, luni, 28 februarie, ora 19:00, în interpretarea muzicienilor Cristian Niculescu (Berlin), Iosif Ion Prunner (Bucureşti) şi a interpreţilor invitaţi de la Orchestra Filarmonică Radio France, Mihaela Smolean şi Teodor Coman. Evenimentul este organizat pentru a marca Ziua Naţională Constantin Brâncuşi şi, în acelaşi timp, este dedicat Preşedinţiei Franceze a Consiliului Uniunii Europene. Concertul îşi propune să „restituie” marelui public muzica pe care marele sculptor o asculta în timp ce crea. Compoziţii ale unor prieteni apropiaţi, precum Erik Satie.
Volumul trilingv semnat de Doina Lemny, cercetător, doctor în istoria artei, specialist în sculptura din prima jumătate a secolului al XX-lea, va fi lansat luni, ora 17:00, la sediul Ambasadei României în Marele Ducat al Luxemburgului, în prezenţa ES Livia Rusu, Ambasadorul României la Luxemburg şi a directorului ICR Bruxelles, a membrilor ambasadei, precum şi a invitaţilor – parteneri, personalităţi din lumea culturală, academică, diplomatică, artişti, curatori, experţi, critici de artă din Benelux. Volumul va fi prezentat de autor şi constituie un omagiu adus lui Constantin Brâncuşi, a cărui operă a marcat creaţia artistică a secolului XX, devenind un punct de reper pentru arta modernă şi contemporană. „Ansamblul monumental de la Târgu Jiu reprezintă visul împlinit al lui Brâncuşi. Artistul proiectează, în regiunea sa natală, un monument legat de istoria României şi a Europei la începutul secolului XX, monument ce dobândeşte semnificaţia şi valoarea unui loc de meditaţie asupra dragostei şi a morţii, altfel spus, asupra existenţei înseşi. Este moştenirea cea mai de preţ pe care sculptorul o lasă poporului român.” (Doina Lemny)
Constantin Brâncuși (1876-1957), cel mai important sculptor al primei jumătăți a secolului XX, a avut o influență fascinantă și de durată asupra unei generații de artiști americani contemporani.
Perspectivele despre moștenirea lui Brâncuși sunt prezentate în filmul „Pe aripile lui Brâncuși” de Carl Andre, Lynda Benglis, Ellsworth Kelly, Martin Puryear, Richard Serra și Joel Shapiro, cu comentarii suplimentare despre Dan Flavin, Donald Judd, Roy Lichtenstein, Isamu Noguchi și Claes Oldenburg. Locațiile de filmare includ studioul re-creat al lui Brâncuși de la Centrul Pompidou, galeria Brâncuși a Muzeului de Artă din Philadelphia, atelierele și expozițiile artiștilor.
Comentariul este oferit de Anne d’Harnoncourt; Co-curatorii expoziției Brâncuși din 1995 de la Centrul Pompidou și PMA: Margit Rowell și Ann Temkin (Marie-Josee și Henry Kravis, curator șef de pictură și sculptură, Muzeul de Artă Modernă, N.Y.); Robert Storr, artist, critic și curator; Richard Woodward, critic de artă; și William Tucker, artist.
Dr. Tessa Dunlop celebrează viața și opera marelui sculptor într-un episod din Who Is Romania, produs de Storytailors pentru Institutul Cultural Român din Londra.
Starea de alertă rămâne în picioare în țara noastră, doar masca suferă pentru că nu o să mai fie vedeta anului, în curând o să sufere și prietenul măștii, renumitul vaccin împotriva renumitului virus, apoi vor înceta să mai apară și marii ”specialiști” care își dădeau și încă își mai dau cu părerea ocupând scaune în diferitele televiziuni, se vede că reclamele cu vaccinul minune s-au infectat cu omicron și probabil că aceste reclame se tratează la domiciliu, că nu le mai vedem, între timp cineva ne distrage atenția cu un război, uite trupele, nu sunt trupele…praf în ochi, vor să uităm acești doi ani de bătaie de joc, restricții, scumpiri, sărăcie, oameni arși de vii în spitale, protocoale respectate cu strictețe care au dus la decese, arestări, amenzi, intenția de a introduce certificatul verde, acest pașaport ”mâna diavolului” care a ajuns cu succes în alte țări, în OCCIDENT? Pe bune? Nu mă așteptam la țări ca: Franța, Italia, Austria, să nu mai vorbesc de Canada și de Australia, să oblige oamenii la vaccinare?! Păi acolo plecau românii pentru o viață mai bunicică, așa se spunea, plec în Occident, acolo viață frate! Nu, mulțumesc, nu am nevoie de acest Occident de astăzi, unde nu mai ai voie să protestezi, nu mai ai voie să-ți ceri drepturile, libertatea, că jandarmi înarmați până în dinți pun garduri, dau cu sprayuri lacrimogene, apă și bastoane, vai de OCCIDENT, vai de BRUXELLES, vai de tine Europă, mai bine în țara mea să lupt pentru drepturile și libertățile fundamentale!!! Nu vă mai lăsați îngenuncheați, prostiți, loviți, discriminați, jigniți, niciodată, dar niciodată, să se mai întoarcă și mama mamelor pandemiei!!!
MONUMENTUL EROILOR DIN TOPLEȚ – CS
De ce lupt, de ce fac asta? Pentru că sunt urmașa unui român care a murit pentru țara lui în CEL DE-AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL, IOAN MATEIOVICIU, BUNICUL MEU EROUL MEU, pentru că soția acestui BUNIC EROU, auzind că el nu mai vine acasă a luat coasa și a pornit să-l caute, să lupte împotriva nemților, să-și aducă acasă bărbatul mort, bunica Maria a fost oprită din drum și trimisă la ea în Topleț, la fiica sa de patru ani care își aștepta părinții, de aceea astăzi nu am cum să nu lupt pentru LIBERTATE, nu am cum!!!
De doi ani mă uit la un film horror și nu se mai termină, se spune că în primăvara aceasta se cam gată cu totul, păi se gată fiindcă au ieșit oameni din aproape toate țările în stradă, unii au fost arestați, bătuți, mușcați de câini, gazați, împușcați cu gloanțe de cauciuc, târâți pe caldarâm, dar ce nu face omul pentru a sa libertate? Românii au murit împușcați la revoluție, poate că de aceea nu le-a mers cu multe chestii guvernului dictator, am fost mușcați de șarpe, ne-am tratat, iar astăzi suntem cu ochii-n patru, cum se spune. Mai grav este că unii vaccinați se considerau și se mai consideră superiori față de nevaccinați, cică nevaccinații nu au cei șapte ani de-acasă, că stau prost la capitolul inteligență, nu au școală, câte și mai câte, parcă nu a fost de-ajuns lupta cu politica, dar trece și asta, într-o bună zi vor sta toți la masă, la terase, ”LA MALL” cei vaccinați cu cei nevaccinați și vor uita de această zânzanie cu care mâna diavolului a construit-o PAS CU PAS! Ne vom aminti toți că suntem români, nu dușmani, cum au reușit să ne transforme cei care guvernează România de zeci de ani…și ne vom iubi.
Nu vă mai fie frică, pandemia pică! Nu vă mai fie frică oameni buni, în curând o să pice și starea de alertă, o să pice și personajele dubioase care ne-au prostit și ne-au înjosit, ne-au dezumanizat, în curând vom fi acei oameni de acum doi ani, însă nu și ei, cei care și-au bătut joc de țară, de popor, de sufletul românesc, sunt convinsă că toți vor plăti mai devreme sau mai târziu. Și cel mai grav, oameni buni, cel mai grav a fost faptul că au vrut să cedeze suveranitatea poporului român, peste toate mai treci, măști, certificat verde, amenzi, înjurături, dar SUVERANITATEA POPORULUI ROMÂN să fie cedată? NICIODATĂ!
Nu mi-am dorit niciodată O ȚARĂ CA AFARĂ, nu știu de ce, îmi doresc o Românie curată, oameni cu demnitate, cu un trai decent, cu oameni creativi și sănătoși la minte, cu pământuri rodnice, ape sufocate de pești, păduri virgine, câmpii pline cu maci, livezi cosite și lunci cu miros de cucuruz, grâu, grădini cu smochini și nuci, ciocârlii în ramuri de cireși, cuci morocănoși pe dealuri cântătoare, copii fericiți trecând puntea bucuriei cu floarea soarelui în mână, îmi doresc să port ie și să spun mereu, așa cum am spus de când mă știu: SUNT ROMÂNCĂ!
Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin și Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița își aduc aminte în aceste zile de poetul, traducătorul, eseistului şi editorul german născut la Reșița, Rolf Bossert, de la a cărui moarte se împlinesc, la 17 februarie a.c., 36 de ani. Iată câteva date de referință despre această personalitate a Reșiței: Rolf Günther Bossert, născut la 16 decembrie 1952 (părinții: Alice şi Emil Bossert), urmează cursurile școlii generale (Nr. 1 – Casa Muncitorească) și de liceu („Bastilia“, astăzi Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“) în localitatea sa natală, Reșița (1959 – 1971). Apoi urmează studii de germană – engleză la Universitatea din București (1971 – 1975). Ca tânăr absolvent este numit profesor la Bușteni / Prahova (1975 – 1979). Între anii 1979 și 1981 activează ca instructor cultural al Casei de Cultură „Friedrich Schiller“ din București. În 1981 devine redactor la Editura „Meridiane“ din capitală, iar din 1982 la Editura „Kriterion“. În 1984 Rolf Bossert înaintează actele de emigrare în Germania, ceea ce îi aduce interzicerea de publicare. În decembrie 1985 emigrează împreună cu soția Gudrun şi cei doi fii, Frank şi Klaus. La 17 februarie 1986, după numai două luni de locuit în Germania, se sinucide în Frankfurt pe Main. Rolf Bossert debutează ca poet în 1971 în revista de literatură în limba germană „Neue Literatur“ din București, an 22, nr. 2 / februarie 1971. Aici îi apare poezia „Japanisches Märchen“ („Poveste japoneză“). În 1979 îi apare cartea de debut, „siebensachen“. Între anii 1972 și 1974 devine membru al grupării literare „Aktionsgruppe Banat“ din Timișoara. În anul 1979 primește Premiul de poezie al Uniunii Tineretului Comunist, în anul 1980 Premiul pentru literatură pentru copii „Ileana Cosânzeana“, iar în anul 1982, Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentru traducerea din opera lui Gellu Naum, în germană. În același an i se decernează Premiul cercului literar „Adam Müller-Guttenbrunn“ din Timișoara. În perioada 1996 – 2022, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița și Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin au editat un număr de 9 plicuri filatelice ocazionale și au emis un număr de 7 ștampile filatelice ocazionale, toate dedicate amintirii lui Rolf Bossert. În anul 2002, ambele organizații ale etniei germane din Banatul Montan au finanțat și lansat o medalie jubiliară „Rolf Bossert”, realizată la Monetăria Statului din București. Una dintre sălile de clasă ale Colegiului Național „Diaconovici – Tietz” Reșița a primit, cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la intrarea poetului în eternitate, printr-o omagiere desfășurată în data de 17 februarie 2016, numele de SALA „ROLF BOSSERT”. De asemenea, din inițiativa celor două organizații germane s-au desfășurat de a lungul anilor un număr de 25 manifestări comemorative în diferite instituții de învățământ și cultură reșițene, dar și în cadrul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz“ din municipiu. Consiliului local al Municipiului Reșița, reunit la 10 februarie 2011, a hotărât, la inițiativa Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, să confere titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Reșița, post mortem, poetului născut la Reșița. Cunoscut și apreciat pentru cele 10 volume proprii (din care 6 postume), 4 volume cu traduceri și multe apariții în publicații din țară și de peste hotare, Rolf Bossert rămâne cel mai cunoscut literat german din Banatul Montan al ultimelor decenii din secolul XX. Pentru a marca împlinirea celor 36 de ani, în sala de manifestări a Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” a fost organizată o miniexpoziție documentară dedicată scriitorului reșițean. Tot în amintirea reșițeanului Rolf Bossert, în data de 15 februarie a avut loc la Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița, în cadrul manifestărilor desfășurate cu prilejul Zilei Naționale a Lecturii, o activitate interactivă cu participarea elevilor din clasa a V-a B, secția germană, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“; coordonator: prof. Sonia Maria Chwoika, invitat fiind Erwin Josef Țigla. În cadrul acesteia s-a vorbit despre personalitatea și creația lui Rolf Bossert, despre legătura sa cu această instituție de învățământ reșițeană. Trebuie totodată evidențiat faptul că, anul acesta, se află în plină desfășurare cea de a III-a ediție a Concursului literar internațional de limbă germană „Rolf Bossert”, inițiat de scriitorul Hellmut Seiler din Germania, originar din România, un apropiat al poetului reșițean, concurs care își va găsi finalitatea prin decernarea Premiului Literar Comemorativ „Rolf Bossert” în cadrul „Zilelor Literaturii Germane la Reșița”, ediția a XXXII-a, care se vor desfășura în luna august a.c. Secretariatul concursului se află la Reșița.
Întotdeauna, pentru instituțiile școlare și biblioteci, cartea și lectura au fost prioritare la Bocșa și sunt bine cunoscute publicului diversele și nenumăratele evenimente culturale, care au avut ca principal obiectiv promovarea de carte, îndemnul la lectură, aducerea scriitorilor și autorilor de cărți în atenția tinerilor și nu numai. Din anul 2005, și la Bocșa, ca pretutindeni în lume, în 23 aprilie este sărbătorită Ziua Internațională a Cărții și a Dreptului de Autor, precum și Ziua Bibliotecarului.
Din 2016, la începutul lunii februarie, în întreaga lume este sărbătorită Ziua Internațională a Cititului Împreună, un eveniment global la care participă milioane de oameni. Evenimentul, organizat de LitWorld, întrunește într-o singură zi copii și tineri, adulți și vârstnici, din peste o sută de țări ale lumii și se dorește a fi un îndemn la lectură, o frumoasă celebrare a puterii Cuvântului. De șase ani, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa s-a alăturat acestui atractiv proiect și, la început de februarie, invită tineri și vârstnici pentru a citi împreună, cu voce tare. Iată că, începând din acest an, 2022, România are o Zi naţională a lecturii: 15 februarie, ziua de naștere a două mari personalități cu un rol fundamental în dezvoltarea școlii românești și în promovarea lecturii în România, atât prin operele lor literare, cât și prin activitatea politică și socială: Titu Maiorescu (15 februarie 1840 – 18 iunie 1917) și Spiru Haret (15 februarie 1851 – 17 decembrie 1912). Bineînțeles că și orașul Bocșa s-a alăturat acestui frumos proiect și, în data de 15 februarie, în toate școlile de pe raza orașului, timp de cel puțin o oră, au loc sesiuni de lectură, activități care au ca obiect principal cartea, menite să stârnească plăcere și preocupare pentru lectură și cuvântul scris. Cu acest prilej, Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” a pregătit un moment special, de astă dată pentru cei mai mici beneficiari ai serviciilor bibliotecii, apelând la cadrele didactice de la Grădinița cu Program Prelungit Bocșa (prof. Ionela Vuia, prof. Luminița Miloș și prof. Ana Mureșanu), precum și la un voluntar, o elevă de frunte a Liceului Teoretic „Tata Oancea” Bocșa. Eleva Silviana Maria Ferciug a fost, pentru o oră, Zâna Poveștilor, încântând copiii de la grădiniță prin lecturarea unor cunoscute povești, dar și prin frumusețe și darul vorbirii. De asemenea, organizatorii au dăruit câteva cărți de povești și de colorat, precum și diplome, care să amintească celor prezenți că, în fiecare an, în 15 februarie, vor dedica, măcar o oră, din timpul lor, unei cărți și unei lecturi preferate. Campania de promovare a cărții la Biblioteca „Tata Oancea” din Bocșa continuă cu cea de-a XII-a ediție a proiectului „Îndrăgostiți de carte”, prin care, fiecare utilizator al serviciilor bibliotecii, care trece pragul instituției în zilele de 14 și 24 februarie, primește o carte în dar, dar și cu cel mai nou proiect desfășurat la nivel județean, intitulat „Pro Lectura”, și constând în Concurs de eseuri, compuneri, creație plastică, pentru elevi de gimnaziu și liceu, un proiect propus de Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici”, Caraș-Severin, și derulat în toate bibliotecile publice din județ, în perioada 15 februarie – 8 aprilie 2022. Iată că, prin activitățile derulate de Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, în parteneriat cu instituțiile școlare, orașul Bocșa din Caraș-Severin se alătură cu cinste proiectelor naționale și internaționale organizate în vederea promovării cărții, a lecturii și a autorilor de carte. La mulți ani, tuturor celor care iubesc să citească!
În 11 februarie 2020, cu doar o săptămână înainte de a împlini 70 de ani, trecea la cele veșnice, brusc și mult prea devreme, în plină forță creatoare, poetul Octavian DOCLIN. Figură remarcabilă în Orașul cu poeți, a fost redactor-şef al revistei Reflex – artă, cultură, civilizaţie (Reşiţa) şi coordonatorul Colocviilor Naționale Reflex. Autor al peste 40 de volume (poezie, publicistică literară), membru din anul 1982 al Uniunii Scriitorilor din România, deținător al Ordinului Meritul Cultural în Grad de Cavaler (2004), acordat de Preşedintele României, Cetăţean de Onoare al comunei Doclin (Caraş-Severin) – 1997, Cetăţean de Onoare al municipiului Reşiţa, 2009. Despre el, Valy Ceia afirma: „Cutreierat de obsesii şi hărţuit de luciditate, Octavian Doclin unifică în opera sa ceea ce defineşte cu asupra de măsură viaţa noastră, iubirea şi cunoaşterea (…) transgresând, prin aglutinare, orice dogmă, creaţia docliniană conturează şi, deopotrivă, tânjeşte neîncetat după unitatea armonică a lumii, însufleţită de sacralitate (…). Octavian Doclin se aşează alături de aceia care izbutesc să ne reveleze un cosmos exemplar, viaţa noastră, în dimensiunile ei altitudinale.”
Octavian DOCLIN este semnatarul versurilor Imnului Reșiței al cărui muzică este semnată de Sabin PAUTZA.
Imnul REȘIȚEI
I.
Orașul n-are ziduri de cetate
Și nici istorii milenare-n date,
Dar flacăra ce-n inima lui bate
E-un diamant cu sute de carate.
II.
O slovă-n foc acum e făurită
Cu pana, cu penelul și cu jocul,
Fîntîna lui la ceruri se ridică
Și-n ochii de copii citești norocul.
Refren 1:
În Reșița se nasc ceremonii,
De pe Bîrzava, dealuri-veșnicii.
La Reșița trăiești mai mult, îți zic,
Precum zăpezile în Munții Semenic.
III.
Pe soclu stă locomotiva UNU
Și-n Turnul Vechi mai fierbe azi oțelul,
Prin cîntec și-armonii durat-am drumul,
La tîmplă-și poartă-orașul ghiocelul.
IV.
Cu ”CIOCOLOM” și cu un ”BUN SOSIT”
Cu ”GUTENTAG” și sîrbul ”DOBARDAN!
Te-ntîmpină orașul, de-ai venit
Să legi cu el noi vârste, an de an.
Refren 2:
În Reșița se nasc ceremonii,
De pe Bîrzava, dealuri-veșnicii.
La Reșița dă floarea vieții-n spic
Precum izvoarele în Munții Semenic.
Notă: Se înțelege, firește, că expresiile notate cu ghilimele – strofa a IV-a, versul al II-lea – reproduc pronunția în limba română a cuvintelor de salut din limbile respective (germană, maghiară, sîrbă)
UZPR CARAS SEVERIN 