În contextul societății contemporane caracterizate prin criza de timp și prin amploarea informațională și tehnică, computerul și, implicit, internetul – după cum susținea prof. Monica Simona NEGRU (foto), Școala Gimnazială „Aron Densușianu” Hațeg – au devenit fenomene globale a căror înțelegere încă ne depășește și ne cotropește. Apreciem, desigur, efectele pozitive, conectivitatea, rapiditatea găsirii răspunsurilor, dar mai greu ne dăm seama de potențialul lor nociv. Copiii și adolescenții pot deveni foarte ușor prizonierii unui dialog virtual, joc sau aplicație, devin dependenți de net, renunță la a mai socializa în mod direct, la jocuri sportive, se însingurează, iar dezvoltarea personalității lor va avea de suferit.

Iată de ce, din ce în ce mai mult, se afirmă că școala – prin slujitorii ei – ține în mînă chiar destinul societății, al fiecăruia dintre noi. Profesorii au un rol esenţial în formarea și pregătirea tinerilor pentru viaţă, sunt cei care ce scriu pe tabla vieții nu poate fi niciodată șters: Nu-i înveți pe alții ceea ce știi, nu-i înveți nici ceea ce vrei, ci-i înveți ceea ce ești (N. Iorga).

Școala noastră se bucură de prezența unor cadre didactice cu o solidă pregătire metodică și de specialitate, cu o permanentă dorință de perfecționare și jertfire pe altarul actului educațional, călăuziți de dorința fierbinte și arzătoare de a promova un învățământ de calitate, de a crea un climat educațional bazat pe egalitatea de șanse, care să răspundă și să vină în întâmpinarea nevoilor fiecărui elev.

Prin derularea de proiecte, parteneriate școlare, vom urmări integrarea optimă a elevilor atât în viața școlară, cât și în cea socială. Parafrazându-l pe Mihail Sadoveanu, se poate spune că lecțiile se fac bine, iar elevii învață după puterile lor.

Școala de astăzi se concentrează pe utilizarea metodelor care diferă de cele uzuale bazate pe expunere, memorizare, repetare. Elevii de azi au nevoie de metode care se bazează pe participare interactivă, socială, pe experimentare de situații de observare a realității, dar și pe posibilitatea de a valorifica cele învățate și în viața de zi cu zi. De multe ori se pune problema cum pot fi motivați elevii, cum să fie puși în situații în care să-și testeze cunoștințele într-un mod cât mai eficient și nu în ultimul rând, cât mai atractiv.

Parteneriatele școlare facilitează realizarea unor proiecte prin care elevii au posibilitatea să își perfecționeze și să pună în practică cunoștințele, să participe la competiții, excursii, schimburi de experiențe, socializând și perfecționându-și competențele de comunicare.

Proiectarea şi implementarea unor activităţi extracurriculare şi extraşcolare, în şcoală şi în comunitate, pe baza proiectelor şi parteneriatelor dintre elevi, profesori şi membri ai comunităţii locale este o necesitate a activităţii didactice.

Proiectele educaţionale de parteneriat vizează întărirea liantului dintre părinţi, elevi, dascăl şi comunitate, creşterea gradului de implicare a tuturor factorilor educaţionali. Activitatea în parteneriat are nenumărate avantaje, deoarece creează relaţii de colaborare, clarifică diverse probleme educative, oferă un nou cadru în dezvoltarea personalităţii elevului. Iniţierea diferitelor proiecte de parteneriat educaţionale sunt benefice atât pentru elevi, cât şi pentru toţi factorii implicaţi: şcoală, familie, comunitate.

Şcoala şi familia sunt cei doi piloni de rezistenţă ai educaţiei, iar între aceştia şi comunitate, mediul extraşcolar şi extrafamilial, pendulează copilul, obiect şi subiect al educaţiei. Dacă aceste medii educaţionale se completează şi se susţin, ele asigură într-o mare măsură buna integrare a copilului în activitatea şcolară şi pe plan general în viaţa socială.

Motivul principal pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorinţa de a ajuta elevii să aibă succes la şcoală şi, mai târziu, în viaţă. Atunci când părinţii, elevii și ceilalţi membri ai comunităţii se consideră unii pe alţii parteneri în educaţie, se creează în jurul elevilor o comunitate de suport care începe să funcţioneze. Parteneriatele trebuie văzute ca o componentă esenţială în organizarea şcolii şi a clasei de elevi. Ele nu mai sunt considerate doar o simplă activitate cu caracter opţional sau o problemă de natura relaţiilor publice.

Astfel, elevii învaţă să gândească critic, complex, îşi dezvoltă gândirea multicauzală, experimentează abilităţi de rezolvare de probleme, de empatie, de toleranţă și, nu în ultimul rând, socializează, învăţând să fie mai apropiaţi, să lege noi prietenii, să-şi împărtăşească experienţe personale.

Experiențele elevilor participanți sunt pozitive, legăturile de prietenie dintre participanți sunt stabile și viabile astfel încât nu mai este nevoie de motivare suplimentară pentru participarea la alte programe asemănătoare, interne  sau internaționale.

O activitate bine primită de elevi a fost închinată Zilei Naționale a Lecturii, formarea și dezvoltarea deprinderilor de citire reprezintă o sarcină foarte importantă pentru cadrele didactice. Capacitatea și abilitatea de ,,a ști să citești” se instituie la nivel de personalitate drept componentă fundamentală. ,,Doar lectura iubește opera și întreține cu ea un raport de dorință” (C. Barthes).

Gustul pentru citit nu vine de la sine, ci se formează prin munca tuturor factorilor educaționali școală-familie-societate, o muncă făcută cu răbdare, perseverență, continuitate, voință, determinare. Dacă gustul pentru lectură, cultul pentru carte s-au format din primii ani de școală, acesta rămâne pentru toată viața o pasiune. Călătoria în lumea cărților…o lume imaginară, fantastică, plină de peripeții și de suspans, o lume din care parcă nu ai mai vrea să ieși. Cărțile sunt ca niște călătorii, ele ne ajută să ne îmbogățim spiritual, cultural, ne deschid mintea și sufletul. O carte e o călătorie, alegem unde vrem să călătorim, numai trebuie să ne dorim să călătorim. Nimeni nu pierde în această călătorie! Drum bun!

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

3 martie 2022, ora 15.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița, online:

„Ne revedem sub umbra lui Eminescu”. Duplex online Reșița – Chișinău la doi ani de la prezentarea cărții-album: Gheorghe Jurma, Erwin Josef Țigla, „Monumentele Mihai Eminescu” la Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu” din Chișinău, în data de 3 martie 2020.

Prezentarea cărții „Ecouri eminesciene“, autori: Gheorghe Jurma, Erwin Josef Țigla, Editura „TIM” Reșița, 2021.

 

3 martie 2022, ora 17.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița, online:

Concert de romanțe sub semnul lunii lui Mărțișor, cu prof. Elena Cozâltea; acompaniament muzical: Angela Kovács; lecturi literare alese de Simona Păun.

 

 

De urmărit pe:

https://www.youtube.com/c/DemokratischesForumderBanaterBerglanddeutschen

https://www.facebook.com/Demokratisches.Forum.der.

Recent inspectorii de muncă din cadrul ITM Hunedoara – după cum ne spunea Adrian Florin BOZDOG (foto) în calitatea sa de inspector șef – au efectuat un număr de 64 de acţiuni de control specifice domeniului de activitate. Din acestea, 34 au fost în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi 30 în domeniul relaţiilor de muncă.
Inspectorii de muncă din cadrul compartimentelor control relații de muncă și control muncă nedeclarată au desfășurat pe lângă controalele planificate și controale specifice la angajatorii care desfășoară activități în domeniul comerț, acțiunea fiind finalizată prin încheierea unui număr de 13 procese verbale de control. S-au constatat mai multe deficiențe, dispunându-se un număr de 20 măsuri pentru intrarea în legalitate.
A fost aplicată o singură sancţiune contravențională, în valoare de 10.000 lei, constând în amendă, pentru neîndeplinirea măsurilor dispuse prin procesele verbale de control anterioare.
Au fost dispuse un număr de 93 de măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate (60 în domeniul relațiilor de muncă și 33 în domeniul sănătății și securității în muncă).
În cadrul celor 34 de acțiuni realizate în domeniul sănătății și securității în muncă s-a avut în vedere şi respectarea măsurilor dispuse pentru limitarea răspândirii Covid-19.
O parte din aceste controale s-au realizat cu: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Hunedoara, Direcţia de Sănătate Publică Hunedoara, Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Hunedoara, Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Hunedoara.
Printre deficienţele constatate cel mai frecvent în domeniul relaţiilor de muncă enumerăm: nerespectarea timpului de muncă și odihnă; nerespectarea repausului săptămânal; netransmiterea modificărilor în aplicaţia Revisal intervenite în contractele de muncă în termenele legale; nepăstrarea de către angajator la locul în care salariatul își desfășoară activitatea a unei copii a contractului individual de muncă; lipsa pontajelor/condicii de prezenţă la locul de muncă cu orele de muncă prestate zilnic de fiecare salariat şi cu evidenţierea orei de începere şi a celei de sfârşit al programului de lucru.
În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă deficienţele cele mai frecvente se referă la: instruire insuficientă a lucrătorilor în domeniul SSM; lipsa documentelor solicitate (evaluare riscuri, plan prevenire şi protecţie, instrucţiuni proprii SSM).

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Într-un comunicat al Episcopiei Romano-Catolice de Timișoara, se arată că miercuri, 2 martie, în calendarul Bisericii Romano-Catolice este marcată MIERCUREA CENUŞII, această zi fiind începutul Postului Mare, al timpului de pregătire pentru Solemnitatea Învierii Domnului –  Sfintele Paști. Miercurea Cenușii este pentru credincioșii romano-catolici zi de post sever și abstinență, introducând Postul Mare ca un timp special de reculegere, împăcare și meditație. În această zi în bisericile romano-catolice se celebrează un ritual special de binecuvântare a cenușii, care este apoi presărată pe fruntea credincioșilor, ca semn al pocăinței și întoarcerii de la păcat.

La Reșița, în cadrul Bisericii parohiale „Maria Zăpezii”, miercuri după-amiaza, începând cu ora 17.00, va fi celebrată o Sfântă Liturghie, în cadrul căreia va fi sfințită cenușa de către preotul paroh Veniamin Pălie, după care acesta o va presăra pe fruntea credincioșilor prezenți. Înainte de această Sfântă Liturghie, începând cu ora 16.00, se va oficia devoțiunea Căii Sfintei Cruci, dedicată Păcii în Ucraina. Ambele celebrări se vor desfășura în trei limbi: română, germană, maghiară.

La Biserica parohială „Preasfânta Treime” din Reșița / Govândari, în Miercurea Cenușii vor fi celebrate două Sfinte Liturghii de către preotul paroh Attila Puskás: începând cu ora 9.00 în limba maghiară și la ora 11.00 în limba română. Înaintea fiecărei Sfinte Liturghii, credincioșii vor asista la devoțiunea Căii Sfintei Cruci.

Episcopul diecezan József Csaba Pál a adresat în preajma Miercurii Cenușii o chemare tuturor credincioșilor: „Războiul izbucnit în vecinătatea noastră ne cheamă și mai urgent la rugăciune și post. Sfântul Părinte Papa Francisc a declarat Miercurea Cenușii zi de post și de rugăciune pentru pace în lume. Îi rog pe frații și surorile în Cristos să o ia în serios această zi, să contribuim și noi, să folosim arma rugăciunii și a postului pentru a opri răul. Pe lângă ziua specială de rugăciune și post din Miercurea Cenușii, să ne rugăm în fiecare zi pentru ca războiul să se încheie. Să ne rugăm pentru cei decedați și pentru frații noștri care sunt nevoiți să-și părăsească țara. În același timp, sunt necesare și faptele de iubire și milostivire.” La îndemnul Episcopului József Csaba Pál, în primele două duminici ale Postului Mare, 6 și 13 martie a.c., în fiecare biserică a Diecezei se vor organiza colecte pentru a ajuta refugiații de război.

Erwin Josef Ţigla

1 martie 2022, ora 17.00, Casa Orășenească de Cultură Bocșa:

Finisajul expoziției de artă plastică „Reșița – 250 de ani de industrie” (6 decembrie 2021 – 1 martie 2022), cu lucrări aparținând artiștilor plastici: Angelica Chici (Jimbolia), Viorica Ana Farkas (Reșița), Marianne Florea (Reșița), Livia Frunză (Reșița), Niculina Ghimiș (Reșița), Adina Elena Ghinaci (Reșița), Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), Adriana Hermle (Stuttgart, Germania), Doina & Gustav Hlinka (Reșița), Eleonora & Gabriel Hoduț (Reșița), Luciana Cristina Ionescu (București), Elza Kaba (Jimbolia), Sandra Leila M. (Reșița), Mircea Meilă (Reșița), Gheorghe Molin (Reșița), Lia Popescu (Timișoara), Nik Potocean (Bocșa), Maria Tudur (Reșița), Tatiana Țibru (Reșița) și Lia Reghina Tîrnoveanu (Timișoara).

A fost reluată, în serie nouă, revista de literatură, artă și cultură SEMENICUL din Reșița (Nr.1 și nr 2/ 2021, în câte 156 p.), ale cărei începuturi datează încă din 1971, când în cetatea siderurgiei românești (Banatul imperial din Mitteleuropa) se aniversa împlinirea a două secole de la aprinderea primelor două furnale (3 iulie 1771). În acel an de mare sărbătoare s-au pus bazele cenaclului „Semenicul” care de la caiete lunare șapirografiate a trecut la numere tipărite, înlesnind afirmarea, de-a lungul anilor, a unor veritabili scriitori și jurnaliști.

„Așadar, în acești 50 de ani – scrie în editorialul nr. 1/2021 redactorul-șef Gheorghe Jurma, secretarul literar al cenaclului de altădată, recunoscut istoric și critic literar – cenaclul și revista Semenicul au dat Reșiței o dimensiune nouă cu care s-a înscris definitiv în circuitul național de valori. Reluăm firul tipăriturilor acum, cu numărul 20 din ultima serie-carte, pentru a marca cele cinci decenii de revistă și 250 de ani a industriei reșițene.”

Cunoscând foarte bine viața culturală a Reșiței de azi, grație întâlnirilor de ani buni avute cu scriitori și publiciști reșițeni în cadrul Colocviilor revistei „Reflex” de la Băile Herculane, organizate de neuitatul poet și editor OCTAVIAN DOCLIN (1950-2020), pot spune că „orașul cu poeți” de pe Bârzava (cum este cunoscută cetatea siderurgiei românești și nu numai în presa bănățeană) are azi o pleiadă de condeieri, deopotrivă scriitori și jurnaliști, din care am putea aminti pe NICOLAE SÂRBU (poet și gazetar profesionist), GHEORGHE JURMA (istoric și critic literar), DORINA SGAVERDIA (jurnalistă și prozatoare), ALEXANDRA GORGHIU (jurnalist), ERWIN JOSEF ȚIGLA (publicist, documentarist, foto-reporter, cel mai de seamă germanist și director al Bibliotecii Germane din municipiu) și mulți alți autori membri ai uniunilor de creație „de utilitate publică” U.S.R. și U.Z.P.R.

Revista-carte „Semenicul” ne propune rubrici interesante (De pe vârful muntelui, Cărțile Reșiței, Dialog, Mărturii, Profil, Restituiri, Accente, Lumea artelor, Vitrina cărților, Documentar, Arhiva „Semenicului”, „Orașul cu poeți”), în cadrul cărora semnează condeie cunoscute: esteticianul și criticul literar Mircea Martin (fiu al Reșiței), criticul și istoricul literar Cornel Ungureanu, Gheorghe Jurma, Nicolae Irimia,C. Traian, Ana Kremm, Alexandru Dumitru, Daniel Luca, Maria Nițu, Nicolae, „Conte de Ohaba” / Nicolae Sârbu, Anton GeIoanKaleve, Georgescu, Vasile BogdanIosif Bădescu, Iulian Barbu, Matei Mircioane, Dorina Sgaverdia (secretara Filialei Reșița a UZPR), Alexandra Gorghiu (de la Radio „Boema” Reșița) ș.a.

Urăm noii serii a revistei „Semenicul”, acum, la ceasul maturității depline a celor care în urmă cu o jumătate de secol au inițiat-o, succese cât mai răsunătoare în spațiul național, depășindu-se astfel un oarecare localism creator și o mândrie regională, peste marginile cărora marile valori culturale din Banatul de Munte au sărit adesea. (Z.C.)

Cu durere în suflete, dar și cu îndreptățită furie, urmărim, cu îngrijorare, escaladarea periculoasă a agresiunii armate ruse asupra Ucrainei, stat suveran prieten.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România condamnă cu îndârjire acest act criminal, ordonat cu premeditare de către un conducător cu reacții politice iresponsabile, incompatibile cu secolul în care trăim. În același timp, ne exprimăm întreaga noastră compasiune față de cei care au avut și au de suferit în urma acestui război, față de cei care și-au pierdut nu numai bunurile, dar și pe cei apropiați lor, rude și prieteni. Imensele distrugeri pricinuite cu intenție, dar, mai ales, miile de vieți pierdute – soldați și civili, bărbați, femei și copii – trebuie să-i determine pe toți responsabilii politici ai lumii, întreaga comunitate internațională să ia o atitudine fermă pentru curmarea atrocităților, dar și pentru responsabilizarea celor care le-au produs.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România își exprimă îngrijorarea față de situația pe care o traversează, în aceste condiții de război, cei care „servesc” în  armata mass-media, confruntați cu presiuni de tot felul și față de care facem un apel frățesc de a-și sluji menirea cu fair-play, respectând obligațiile noastre deontologice. Desigur, pentru noi libertatea cuvântului, aceea a liberei exprimări este o adevărată credință și religie care trebuie să slujească, și în aceste vremuri tragice, o informare corectă, dezinteresată, nepărtinitoare a populației.

Cu aceleași calde sentimente frățești, suntem cu sufletele alături de prietenii și colegii noștri din regiunea Cernăuțiului, membri ai Filialei de acolo a Uniunii noastre, dorindu-le să traverseze cât mai ușor și fără alte urmări această perioadă dificilă pentru toți. Sufletele noastre nu sunt împiedicate de nicio graniță – fizică sau imaginară – pentru a fi alături permanent de toți conaționalii noștri aflați în Ucraina, fiind gata, necondiționat, de a le acorda tot sprijinul.

SORIN STANCIU
președinte a.i. al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România

(dialog blitz cu Cosmin MUNTEAN Expert superior la Biroul de informare şi relaţii publice)

– Punctați-ne, din punctul dumneavoastră de vedere, care a fost situația infrastructurii în anul 2021, aparținând Curții de Apel Alba Iulia, dar și cea a resurselor umane?

– Palatul Justiției din Alba Iulia, clădirea monument istoric care este sediul Curții de Apel Alba Iulia de la înființare, a fost edificată în urmă cu 114 ani pentru instituțiile judiciare locale. Cu toate acestea, are o evoluție sinuoasă fiind de-a lungul timpului disputată de diverse instituții administrative locale. În anul 2010 clădirea a revenit în patrimoniul Justiției, iar din 2018 Palatul Justiției a fost trecut în administrarea exclusivă a Curții de Apel Alba Iulia. După acest moment important echipa managerială a Curții de Apel Alba Iulia a demarat un amplu și ambițios proiect de renovare, restaurare, dar și de refuncționalizare a spațiului existent, astfel încât clădirea să redevină cu adevărat un Palat al Justiţiei.
Anul 2021 reprezintă un moment de referință în acest sens, prin diversitatea, amploarea lucrărilor derulate și implicit a bugetului de investiții gestionat, cel mai mare de la înființarea instanței.
Montarea a două ascensoare de persoane pe structură metalică proprie lipite de clădire, amplasate în curţile interioare ale clădirii constituie un progres semnificativ în modernizarea edificiului, facilitând atât accesul publicului la sălile de judecată și la celelalte compartimente publice de la etajele superioare, cât și transportul dosarelor la registratura și arhiva principală a instanței situate la etajul II.
Finalizarea lucrărilor de renovare, restaurare și modernizare a principalelor săli de judecată ale Curții de Apel Alba Iulia într-un timp rezonabil, fără afectarea activității de judecată curente a reprezentat de asemenea o realizare importantă, care împreună cu mobilierul personalizat și accesoriile specifice cu care au fost dotate sălile contribuie la refacerea solemnității și prestanței actului de justiție.
Tot în cursul anului 2021 la clădirea Curții de Apel Alba Iulia au fost executate și alte lucrări de reparații curente: înlocuirea ferestrelor cu geam simplu de la etajul 2, cu ferestre din lemn stratificat prevăzute cu geam termopan, reparații la coșurile de fum, igienizarea grupurilor sanitare de la parterul clădirii şi amenajarea unui grup sanitar pentru persoanele cu handicap locomotor. Pe lângă aceste lucrări realizate de firme specializate s-a reușit, în regie proprie și cu personalul instanței, igienizarea și renovarea birourilor destinate judecătorilor și grefierilor din cadrul Secției a I-a civilă a Curții de Apel Alba Iulia precum și a holului de legătură cu Parchetul de la etajul al II-lea.
Departe încă de un final al restaurării întregii clădiri, lucrările derulate în anul 2021 ne-au făcut însă să ne simțim mai aproape de ceea ce ne dorim și ne imaginăm cu toții că ar trebui să fie un Palat al Justiției. Refacerea vechii inscripții de pe frontispiciul fațadei principale a construcției marchează nu doar simbolic evoluția cu succes de până acum a proiectului de restaurare și modernizare a Palatului Justiției, ci ne va aminti permanent de acum înainte că acesta trebuie să continue, indiferent de obstacole, până la împlinirea destinului acestui edificiu.
Clădirile unde îşi desfăşoară în prezent activitatea cele trei tribunale din raza Curţii de Apel Alba Iulia, alături de judecătoriile din municipiile reşedinţă de judeţ nu mai corespund din punct de vedere tehnic şi fizic, necesitând intervenţii majore pentru desfăşurarea actului de justiţie în condiţii optime.
În concluzie, în ceea ce privește starea sediilor instanțelor din raza Curții de Apel Alba Iulia, dintr-un număr de 17 sedii de instanţe, 6 sedii sunt într-o stare tehnică foarte bună și nu necesită lucrări imediate, respectiv cele în care funcționează: Judecătoria Blaj, Judecătoria Câmpeni, Judecătoria Săliște, Judecătoria Mediaș, Judecătoria Hunedoara și Judecătoria Avrig.
Alte sedii de instanțe sunt însă într-o stare tehnică dificilă, cu mari deficiențe de funcționare la parametrii tehnico-fizici adecvați, respectiv Tribunalul Alba, Judecătoria Alba Iulia, Tribunalul Hunedoara, Judecătoria Deva, Judecătoria Petroșani, Tribunalul Sibiu şi Judecătoria Sibiu.
Pentru înfăptuirea justiţiei în folosul celor aproximativ 1.130.000 de cetăţeni ce locuiesc în aria teritorială de competenţă, conform datelor din ultimul recensământ oficial publicat, la nivelul Curţii de Apel Alba Iulia şi celor 19 instanţe arondate erau în activitate la sfârşitul anului 2021: 223 de judecători, 565 de grefieri şi alte funcţii aparţinând personalului auxiliar de specialitate şi conex, 12 asistenţi judiciari, 43 de funcţionari publici şi 23 de angajaţi din categoria personalului contractual. Din totalul celor 942 de posturi existente în statul de funcţii, 77 de posturi figurează vacante la finalul anului trecut, dintre care cele mai multe, 68 de posturi de judecători, urmate de 7 posturi de personal auxiliar de specialitate şi conex precum și câte un post de funcționar public, respectiv de personal contractual vacante.
La fel ca și în anii precedenți, pe parcursul anului 2021 la Curtea de Apel Alba Iulia şi la instanţele din circumscripția acesteia a existat o fluctuaţie de personal relativ mare, generată în principal de pensionarea unor judecători și grefieri, dar și de soluțiile adoptate de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în materia transferurilor și de împrejurarea că judecătorii stagiari, după promovarea examenului de capacitate, au optat pentru numirea la alte instanțe.
Instanțele la care posturile de judecător erau ocupate în totalitate la sfârșitul anului sunt Judecătoria Alba Iulia, Judecătoria Aiud, Judecătoria Blaj, Judecătoria Brad.
Pe de altă parte, la instanțele cu volum mare de activitate au existat în continuare posturi vacante de judecător (Tribunalul Alba, Tribunalul Hunedoara, Judecătoria Petroșani, Judecătoria Deva, Judecătoria Mediaş şi Tribunalul Sibiu).
Comparativ cu ultimii doi ani se observă agravarea tendinței de creștere a numărului de posturi vacante la nivelul instanțelor din circumscripția teritorială care a ajuns la sfârșitul anului 2021 la 77 de posturi neocupate, în condițiile în care la sfârșitul anului 2020 erau evidențiate 55 de posturi vacante, după ce la finalul lui 2019 fuseseră vacante 45 de posturi. Numărul mare de posturi vacante de judecători (care aproape s-a dublat față de anul 2019), a fost influențat în principal de pensionarea a 20 de judecători în cursul anului 2021 la mai multe instanțe: Curtea de Apel Alba Iulia, Tribunalul Alba, Tribunalul Sibiu, Tribunalul Hunedoara şi Judecătoria Sibiu.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

In memoriam artistul plastic Peter Kneipp

Unul dintre cei care au scris istorie în mișcarea artei plastice în spațiul Bocșa – Reșița, profesorul Peter Kneipp a părăsit această lume după o boală lungă și grea, în Germania, în data de 27 februarie 2022.

Peter Kneipp a văzut lumina zilei în data de 24.06.1939 la Jebel, jud. Timiș / Banat. A urmat Institutul pedagogic de 3 ani, apoi Facultatea de arte plastice, clasa Sofia Kryzanowska și Gabriel Popa, în perioada 1962 – 1965, la Timișoara. A fost profesor de desen la Liceul Teoretic Bocșa (1965 – 1995) și la Școala Populară de Artă Reșița, secția externă Bocșa (1981 – 1987). A organizat și participat la tabere de artă plastică, a organizat expoziții, vernisaje, a fost membru în diferite jurii, a dat interviuri pe teme de artă etc.

Activitatea artistică și expoziții (selecție)

Peter Kneipp a fost membru fondator al cercului de pictură, grafică și sculptură „Tiberiu Bottlik” din Bocșa, începând cu 1974, al cărui președinte a fost până în 1995. De asemenea a fost membru al Cercului de Artă Plastică din Tuttlingen, Baden-Württenberg / Germania.

– 1956: participă la expoziția de grafică a elevilor, organizată de UNICEF la Paris;

– 1965: participă la expoziția de grafică a studenților de la Facultatea de arte plastice, Timișoara;

– 1968 – 1969: expune la Salonul anual de artă plastică al Societății profesorilor de desen din România, București;

– 1967 – 1984: expune la expozițiile anuale ale cenaclului UAP, filiala Reșița;

– 1974 – 1995: participă cu lucrări de pictură și grafică la toate expozițiile Cercului de Arte Plastice „Tiberiu Bottlik”, care au avut loc la Bocșa, Ocna de Fier, Oravița, Oțelul Roșu și Reșița;

– din 1984: organizează și participă la taberele de creație organizate la Bocșa, Ocna de Fier, Crivaia – Văliug etc., unde sunt prezenți și artiști de la Reșița, Timișoara etc.;

– 1986 – 1992: expoziții personale cu lucrări de grafică și pictură în Bocșa;

– 1991: expune grafică la expoziția colectivă a Cercului de Artă Plastică „Tiberiu Bottlik” de la Vallete du Var / Franța;

– 1992: invitat cu o expoziție de pictură de Societatea Culturală Al. I. Cuza din Heidelberg / Germania;

– 1992: a fost invitat al cenaclului „Gruppe 77” din Graz / Austria;

– 1995: expune grafică la expoziția colectivă a Cercului de Artă Plastică „Tiberiu Bottlik” de la Hartberg / Austria;

– 1996: participă la expoziția anuală de artă plastică din Tuttlingen;

– 1997: expoziție personală de grafică în foaierul Casei de Cultură din Spaichingen;

– 2011: expoziție personală de grafică, pictură în ulei și tehnică mixtă, în sediul șvabilor bănățeni din Spaichingen;

– 2015: expune la expoziția colectivă a artiștilor plastici din Tuttlingen;

– 2015: expoziție personală de grafică, pictură în ulei și tehnică mixtă, la Centrul de Cultură și Documentare al Șvabilor din Banat, Ulm;

– 2016: expoziție personală la Galeria de Artă „Agora” din Reșița, tehnică mixtă, ulei, colaje și sculptură;

– 2016: expoziție de grup a Cercului de Artă Plastică „Tiberiu Bottlik”, Casa de Cultură Bocșa;

– 2016: expoziție personală cu lucrări de grafică la Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița, organizată de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin;

– 2017: expoziție personală la Casa de Cultură Bocșa, „Priveliști din Banatul Montan”, cu sprijinul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin.

Lucrări ale pictorului se află în colecții private din Anglia, Franța, Austria, Danemarca, S.U.A., Germania și România. De asemenea sunt expuse permanent lucrări la Primăria Bocșa și Forumul Democratic al Germanilor din Bocșa, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița, la sediul Asociației Șvabilor din Banat – Spaichingen, la Centrul de Cultură și Documentare al Șvabilor din Banat – Ulm etc.

În anul 2017, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița și Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin au editat cea de a 79-a apariție editorială a lor: „Peter Kneipp: Kunstmaler = artist plastic“, în cadrul Editurii „Banatul Montan”, dedicat, așa cum spune și titlul, artistului plastic Peter Kneipp. Cartea-album a fost lansată, în prezența artistului, atât la Reșița cât și la Bocșa.

Nu numai dorința de a edita un album de calitate superioară a stat la baza acestei apariții, ci și dorința de a cinsti pe cel care a rămas credincios „Heimat”-ului, Peter Kneipp. Am dorit totodată să consolidăm prin acest album podul simbolic care unește locul în care și-a găsit habitatul actual în Germania artistul plastic Peter Kneipp, cu Bocșa multiculturală, multiconfesională și multietnică, situată în sud-vestul României.

Personal l-am cunoscut pe artist după schimbările de după decembrie 1989, când începea să fie activ în cadrul organizației locale din Bocșa a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Prima sa expoziție, care mi l-a adus mai aproape din punct de vedere artistic, a fost cea din anul 1992, dedicată Ocnei de Fier.

Peter Kneipp a rămas fidel „Heimat“-ului său, chiar dacă a emigrat în Germania: prin intermediul lucrărilor sale dedicate diferitelor localități ale Banatului Montan, dar și prin intermediul expozițiilor sale personale în cadrul diferitelor grupări ale celor stabiliți în Germania, proveniți din Banatul său natal, și nu în ultimul rând, prin expozițiile vernisate acasă, în Banat (Bocșa, Reșița). Sănătatea nu i-a mai permis în ultimii ani să revină acasă, dar cu gândul i-a rămas aproape.

Și noi, cei de acasă, îi vom rămâne recunoscători pentru întreaga sa activitate, amintindu-ne de fiecare dată de el…

Erwin Josef Țigla

Recent, în cadrul Adunării generale a judecătorilor, domnul judecător Liviu Gheorghe ODAGIU (foto) în calitatea sa de președinte, a prezentat Raportul privind activitatea Curţii de Apel Alba Iulia şi a instanţelor din circumscripţia acesteia pentru anul 2021.
Sinteza raportului de bilanţ a evidenţiat faptul că volumul de activitate la nivelul instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Alba Iulia (reprezintă numărul total al cauzelor aflate pe rol și se obţine din însumarea numărului dosarelor nou intrate cu valoarea stocului de dosare rămase de soluţionat din anul anterior) a fost în anul 2021 de 152.990 dosare, în creștere cu 4.941 cauze (+3,33%) faţă de anul 2020. Dintre acestea 109.824 reprezintă numărul de cauze nou intrate în anul 2021, iar 43.166, dosarele rămase nesoluţionate din anul anterior. Se observă că și numărul cauzelor nou intrate este în creștere cu 4.223 de cauze (+3,99% ) față de 2020, în timp ce stocul de dosare la nivelul instanţelor din raza Curţii de Apel Alba Iulia a înregistrat o ușoară scădere, în procente de -0,44%, la sfârşitul anului 2021, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
În ceea ce priveşte activitatea proprie, pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia s-au aflat în anul 2021, 9.881 cauze, din care 7.141 dosare nou intrate, respectiv 2.740 cauze rămase în stoc din anul anterior, comparaţia statistică evidenţiind o creștere a volumului de activitate faţă de anul anterior.
Volumul de activitate total al tribunalelor a crescut faţă de anul anterior cu 1.500 cauze, în procent de +4,57%, de la 32.767 cauze, la 34.267.
S-au înregistrat creșteri de dosare la două dintre cele 3 tribunale. Astfel la Tribunalul Sibiu – numărul cauzelor pe rol a crescut în anul 2021 la 9.971, faţă de 9.275 în anul 2020, în procent de +7.50 %; Tribunalul Alba – în anul 2021 a înregistrat un volum de activitate de 12.580 cauze, în creștere cu 1.687 cauze faţă de anul 2020, când numărul dosarelor pe rol a fost de 10.893, procentul de creștere fiind de +15,48%; Tribunalul Hunedoara a avut 11.716 cauze pe rol în 2021, faţă de 12.599 cauze în anul 2020, mai puțin cu 883 cauze, în procent de -7,00%.
Privind volumul de activitate pe materii la Curtea de Apel Alba Iulia şi la instanţele din circumscripţia acesteia, am notat:
Din numărul total de 109.824 cauze nou intrate la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Alba Iulia: 22.064 cauze au fost înregistrate în materie penală, cu 1.381 mai multe decât în anul 2020, în procent cu +6,67%; 53.149 cauze în materie civilă, 1.961 cauze mai multe decât în anul 2020, în procent cu +3,83% cauze; 8.019 cauze în materia litigii cu profesioniști, cu 492 mai multe decât în anul 2020, în procent cu +6,53%; 3.906 cauze în materia litigii de muncă, cu 974 mai puține decât în anul 2020, în procent cu -19,95%; 4.015 cauze în materia asigurări sociale, cu 604 mai multe decât în anul 2020, în procent cu +17,70%; 8.126 cauze în materia minori și familie, cu 938 mai multe decât în anul 2020, în procent cu +13,04%; 9.126 cauze în materia contencios administrativ și fiscal, cu 269 mai puține decât în anul 2020, în procent cu -2,86%; 1.414 cauze în materia faliment, cu 93 mai multe decât în anul 2020, în procent cu +7,04%; 5 cauze în materia proprietate intelectuală, cu 1 cauză mai mult decât în 2020.
Curtea de Apel Alba Iulia s-a situat în anul 2021 pe locul 6 din punct de vedere al încărcăturii pe schemă, cu 521 cauze/judecător, față de media pe țară care a fost de 580 şi pe locul 5 la încărcătura pe judecător, cu 644 cauze/judecător, față de media pe țară de 666 dosare.
La nivelul tribunalelor se constată că încărcătura pe judecător a crescut în anul 2021 față de anul 2020. La Tribunalul Alba de la 582 dosare în anul 2020, la 869 dosare în anul 2021, la Tribunalul Hunedoara de la 615 dosare la 742, iar la Tribunalul Sibiu de la 654 dosare în 2020 la 803 dosare în 2021. Facem precizarea că doar la Tribunalul Alba încărcătura pe judecător este mai mare decât media pe țară.
Încărcătura pe schemă în anul 2021 la judecătoriile din raza Curţii de apel a fost mai mare decât media pe ţară, de 855 dosare, la patru dintre judecătorii, iar încărcătura pe judecător în anul 2021 a fost mai mare decât media pe ţară, de 1.085 dosare, la opt dintre judecătorii.
Analiza centralizată a indicatorilor de eficienţă relevă menținerea Curţii de Apel Alba Iulia pentru activitatea din 2021 la gradul Eficient. Este de subliniat faptul că în circumscripția sa teritorială atât cele trei tribunale, cât și un număr de 13 judecătorii s-au încadrat în gradul de eficiență „Eficient”, iar Judecătoriile Brad, Săliște și Sebeș s-au încadrat în gradul „Foarte eficient”.
Dincolo de unele excepții relevate la analiza fiecărui indicator, activitatea instanțelor din circumscripția Curții de Apel Alba Iulia și rezultatele obținute de acestea în anul 2021 sunt pozitive, iar conducerea acestora a identificat în mare parte elementele care impun luarea unor măsuri adecvate pentru corectarea deficiențelor constatate.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Societatea pentru Cultură „Metarsis” – activităţi şi servicii de cultură urbană şi artă contemporană, Reșița, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița vă invită să urmăriți online următoarea manifestare:

 

 

28 februarie 2022, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița, online:

De Mărțișor, o întâlnire cu arta plastică, cu poezia și cu muzica.

Expoziție de artă plastică Viorica Ana Farkas, membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

Cu participarea poeților Nicolae Sârbu & Costel Simedrea.

Program muzical:

• Matei Ivanov, an III, pian: Isaac Albeniz, „Capriciu Catalan I”, clasa prof. Lucia Ghilea;
• Alexandru Lighezan, an V, pian: Glenn Miller, „Moonlight Serenade”, clasa prof. Lucia Ghilea;
• Sefora Ibanisteanu, an I, jazz: „Over the rainbow”, text E.Y. Harburg, music Harold Arlen, clasa prof. Andrei Ghilea, la pian prof. Andrei Ghilea;
• Alexandru Moldovan, pian: „Cronicile din Narnia” sau „Pitatii din Caraibe” – muzică de film.

De urmărit pe:

https://www.youtube.com/c/DemokratischesForumderBanaterBerglanddeutschen

https://www.facebook.com/Demokratisches.Forum.der.Banater.Berglanddeutschen

„Cu prilejul făşangului, pe străzile Reșiței umblau mascații. În duminica făşangului, obiceiul își găsea apogeul. Mascații cutreierau străzile singuri sau în grup, străzile vuiau de spectatori. Întreaga vale a Bârzavei răsuna de strigături, sunete de zurgălăi, de țipete de bucurie și plânsete, sunete de diferite intensități și tonalități, acorduri de acordeoane și alte instrumente muzicale. Copiii fugeau după mascați strigând Ripp-Ripp-hali-pup.“ Astfel descria profesorul, scriitorul și etnograful reșițean Alexander Tietz în cartea sa „Wo in den Tälern die Schlote rauchen” („Unde fumegă furnalele în văi”), perioada de fășang la Reșița.
Povestea zilelor de fășang la Reșița poate continua cu amintiri ale oamenilor în vârstă de astăzi. Astfel, amintindu-și de anii dintre cele două Războaie Mondiale, ei povestesc despre o atmosferă incandescentă. Toată populația era prezentă fie pe stradă ziua, fie în diferitele localuri unde se continua distracția seara, respectiv toată noaptea. Erau prezentate diferite măști, diversitatea lor fiind recunoscută și apreciată de spectatori. Noaptea târziu aveau loc demascările, moment gustat de toți cei prezenți. Și nu în ultimul rând, manifestarea culminantă se petrecea în ultima zi a făşangului. La ora 24 se ardea simbolic făşangul sau se înmormânta, depinde de locul desfășurării manifestării. Un exemplu concludent în acest sens se găsește la Dognecea unde fășangul este reprezentat de o păpușă, denumită „Johann”, confecționată de oamenii locului și „îmbrăcată” în fiecare an cu haine simbolizând diferitele meserii practicate de localnici. Această păpușă era arsă seara târziu în marțea fășangului, prin aceasta punându-se capăt, pentru anul respectiv, acestui obicei simbolizând purificarea necesară înaintea intrării în perioada pascală, cu care au venit primii coloniști în zonă.
Dar de fapt ce înseamnă făşangul, în germană Fasching? Este perioada cuprinsă între prima săptămână de după Bobotează și Miercurea Cenuşii, adică ziua în care creștinii apuseni (romano-catolicii, evanghelicii-luterani și reformații) intră în Postul Mare de dinaintea Sărbătorii Paștelui. În spațiul european de limbă germană, fășangul începe în data de 11 noiembrie, la ora 11, a anului precedent.
Din păcate, războiul, urmările sale și perioada de persecuții care a urmat, au condus la „înghețarea” acestei sărbători. Abia în anii 70 ai secolului trecut, Ansamblul de Operată în limba germană, mentorul activității culturale germane din acea perioadă, a revigorat această tradiție prin organizarea faimoaselor baluri mascate la care participau până și 1.200 de invitați. Pentru muzică semnau renumite formații de muzică germană din Banatul de Şes și din Reșița. Din păcate, datorită emigrării multor persoane din conducerea ansamblului, acesta și-a încheiat activitatea în mijlocul anilor80 și implicit nu s-au mai organizat aceste baluri.
Primul bal de fășang de după evenimentele din 1989 a avut loc în anul 1991, în organizarea Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița. De atunci, an de an, asociația a organizat această manifestare, reușita ei consemnându-se de fiecare dată de către mass-media scrisă și vorbită. Înainte de pandemie, la sfârșit de februarie 2020, balul de fășang s-a desfășurat pentru a 30-a oară.
Din anul 2000, asociația noastră a organizat în perioada făşangului din fiecare an Sărbătoarea tăițeilor, o manifestare gustată de toți cei prezenți. Desigur s-au servit tăiței, s-a ascultat muzică, s-a dansat și cântat, s-au ascultat scheciuri. Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița a organizat de asemenea, an de an, în ultima zi a făşangului, într-o zi de marți înaintea Miercurii Cenușii, o după-amiază de voie bună înaintea intrării în post – Sărbătoarea gogoșilor.
Toate acestea au putut fi desfășurate până în anul 2020, până când a venit pandemie și ne-a constrâns să găsim alte modalități de a duce mai departe, măcar în spațiul virtual, această tradiție frumoasă, cu toate că astfel s-a pierdut mult din farmecul ei… În acest sens au fost organizate expoziții tematice din arhivele localităților unde există tradiția fășangului, de asemenea în ministudioul amenajat în cadrul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” s-au organizat mese rotunde și dezbateri privind acest obicei.
Anul acesta, creștinii apuseni intră în Postul Mare odată cu Miercurea Cenușii din 2 martie, iar creștinii răsăriteni, începând cu 7 martie. Până atunci, să ne bucurăm sufletește atât cât se poate de aceste zile de Fășang pandemic 2022!

Erwin Josef Ţigla