Lumea informației a fost martoră la schimbări transformaționale uriașe în ultimele două decenii. Doar între 2010 și 2019, lumea a adăugat 1,9 miliarde de noi utilizatori de internet, iar acest număr va crește pe măsură ce accesul la internet va evolua într-un drept fundamental, de la un simplu serviciu.
Această dinamică în schimbare pune în fața jurnalismului și a celor care îl practică mai multe provocări existențiale, printre acestea una dintre cele mai importante fiind dacă jurnalismul poate trece dincolo de știri și poate oferi valoare într-o lume „post-știri”.
Într-o lume a surplusului de informații, știrile ca produs își pierd rapid din relevanță. Pătrunderea tehnologiei în viața de zi cu zi oferă fiecărui individ posibilitatea de a crea și de a prezenta instantaneu lumea din jurul său. Acest lucru a dus la o creștere rapidă atât a colectării de informații, cât și a consumului. Indivizii și grupurile sociale, care s-au bazat cândva pe jurnaliști pentru a le oferi o doză zilnică de informații, renunță la intermediari și își primesc „știrile” direct prin intermediul platformelor de socializare. Acum, fiecare utilizator de smartphone are capacitatea de a fi propriul mijloc media prin intermediul platformelor. Pandemia a servit drept catalizator pentru această schimbare de comportament.
Nu demult, în absența unui mediu concurent, știrile erau identificate ca punct unic al tuturor informațiilor relevante pentru societate, colectate de jurnaliști, care erau astfel principalii responsabili pentru informarea cetățenilor. Astăzi, informațiile sunt infinite și cresc cu fiecare minut, iar accesul la ele este disponibil oricui.
Într-o lume plină de mass-media, distincția pre-digitală dintre știri și informații a devenit mai distribuită, pe baza relevanței individuale. Informațiile caracterizate cândva ca știri de către jurnaliști – și în mod implicit relevante pentru toată lumea – sunt acum mai predispuse la afinități individuale. Aceeași informații vor fi văzute diferit de către doi indivizi, pe baza exclusiv a ceea ce contează pentru ei. Știrile relevante ale unei persoane sunt irelevante pentru altcineva.
„Întrebarea fundamentală cu care ar trebui să se confrunte toți jurnaliștii – în special cei care tocmai intră în profesie – este: cum poate jurnalismul să adauge valoare într-o lume în care unele dintre cele mai puternice instrumente ale profesiei au devenit irelevante? Este nevoie să trecem dincolo de știri? Poate jurnalismul să treacă dincolo de știri?”, punctează Shalabh Upadhyay fondator al NEWJ India.
Credibilitatea este adesea legată mai mult de procesul rezultatului decât de rezultatul în sine.
În acest scop, jurnaliştii trebuie să creeze procese transparente care să ofere publicului larg mijloacele de validare a muncii lor. Acest proces ar trebui să fie un set de standarde etice și principii convenite, pe baza cărora să se judece orice activitate jurnalistică. „Jurnalismul trebuie, de asemenea, să creeze un proces definit despre modul în care o persoană poate deveni jurnalist. Așa cum avocații trebuie să promoveze examenul de barou, medicii trebuie să îndeplinească standarde pentru a continua să profeseze, iar contabilii trebuie să treacă examene ample, și jurnaliştii trebuie să aibă un standard minim necesar pentru a fi incluși în profesie. Cum ne putem aștepta la încrederea publicului atunci când nu există linii directoare, standarde sau criterii de referință pentru ca jurnaliștii să poată certifica această încredere? 2022 ar putea fi un alt an în care să punem la îndoială validitatea și starea jurnalismului. Dar cred că 2022 va fi un an în care noi, ca profesie, va trebui să înțelegem nevoia și urgența de a acționa și de a evolua în ceea ce societățile actuale și viitoare ar aștepta de la apărătorii democrației: transparență și obiectivitate”, adaugă Upadhyay
Sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, ziarul „Accent Media” și Centrul Educativ „Copii și Tineri pentru Comunitatea Europeană”, au organizat un inedit concurs internațional de jurnalism pe tema „Sănătatea – primăvara vieții”.
Pe acest fond, concurenții care s-au remarcat printr-un mod literar de exprimare, comunicare și informare a materialului publicistic, dovedindu-se actori ai actului de jurnalism, au primit distincția „Prietenul jurnalismului – punte spre viitor”. Printre aceștia, am notat pe: Natalia Rednic, Maria Gîrbovan (Colegiul Național „George Coșbuc” Cluj-Napoca), Dorina Roxana Botoș (Școala Gimnazială „Romul Ladea” Oravița), Georgiana Matieș, Marius Scornea (Liceul Tehnologic Energetic „Dragomir Hurmuzescu” Deva), Elena Medeea Munteanu Școala Gimnazială „Iordache Cantacuzino” Pașcani, Andreea Alexandra Pătcaș, Lorena Pletea (Palatul Copiilor Arad), Cătălina Cumpănașu, Cristina Petea (Colegiul Național „Iancu de Hunedoara” Hunedoara), Dan Bădău Vlad, Maria CătălinaRoșu, Andreea Oprița (Colegiul Național „Decebal” Deva), Bianca Alexa (Liceul Tehnologic „Nicolae Stoica de Hațeg” Mehadia),Anisia Maria Staicu, Mihai David Staicu (Școala EuropeanăNr. 1 Bruxelles), Raluca Maria Gherman (Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Mitropolit Simion Ștefan” Alba Iulia) și Alexandra Maria Bikfolvi (Școala Gimnazială „Aron Densușianu” Hațeg).
În contextul acestui concurs jurnalistic s-a tipărit pliantul „SĂNĂTATEA – CEL MAI DE PREȚ DAR AL VIEȚII”. S-au înființat cercuri intitulate „Prietenii sănătății”, membrii acestora fiind chiar participanți la această întrecere literară. (a se vedea foto)
După implementarea obiectivelor stabilite, am cerut în exclusivitate opinia președintelui juriului, Cornel POENAR (membru UZPR), directorul ziarului „Accent Media”, care ne-a declarat: „Întrecerea jurnalistică cu tema „Sănătatea – primăvara vieții” s-a dovedit una de suflet și entuziasm. Participanții au dovedit un model de comportament jurnalistic, prin lucrările lor exprimându-și propria oglindă a vocației, un început de drum spre arta scrisului. Cu toții au dovedit abilități jurnalistice, reflectând prin scris realitatea în mod obiectiv, cu expresii de calitate și conștiință – un îndemn la optimism și speranță.
De notat este și faptul că, asemenea concursuri literare sunt o adevărată poartă deschisă spre jurnalismul profesionist, dar și spre latura creativității, a gustului pentru lectură al elevilor”.
Opera Naţională Română din Timişoara (ONRT) deschide noul an cu o premieră, baletul „Creaţiunile lui Prometeu”, de Ludwig van Beethoven, dar şi cu spectacolul „Tosca”, de Giacomo Puccini, ce va fi prezentat pe 12 ianuarie 2022 la Teatrul „Madlenianum”, din Belgrad.
Instituția culturală pregăteşte şi o operetă-surpriză pentru a omagia cei 75 de ani de la prima reprezentaţie de după cel de-al Doilea Război Mondial, care a avut loc pe scena Operei din Timişoara.„Pe 12 ianuarie, dacă ne vor permite condiţiile pandemice, vom merge cu «Tosca» şi la Belgrad, cu această distribuţie: conducerea muzicală, Dejan Savic (invitat), regia artistică: Ognian Draganoff, Decoruri Boris Stoynov şi soliştii: Lăcrimioara Cristescu (Floria Tosca), Alin Stoica, invitat (Mario Cavaradossi), Zeljko Lucic, invitat (Scarpia), Marius Goşa (Angelotti), Gelu Dobrea (Sacristanul), Vasile Bădescu, debut (Spoletta), Mircea Dan Petcu (Sciaronne), Mihai Prelipcian, debut (Temnicerul), Cristina Vlaicu (Păstorul). Sperăm să putem alege în 2022 masca cea cu zâmbet dintre cele două măşti ale teatrului liric şi să facem şi o premieră de operetă pe care ne-am propus-o pentru cinsti trecutul şi tradiţia, marcând în aprilie 75 de ani de când se cânta prima «Aida». Acestea sunt liniile mari în vederea pregătirii pentru Capitala Culturală 2023”, a declarat pentru AGERPRES managerul ONRT, Cristian Rudic.
1. 77 de ani de la începutul deportării germanilor în fosta Uniune Sovietică și 72 de ani de la întoarcerea ultimilor deportați: manifestări comemorative în mai multe localități din județ, desfășurate în perioada 24 – 31 ianuarie 2022;
2. Manifestări de fășang, 13 – 28 februarie 2022;
3. „Iubindu-L pe cel Răstignit, ne îndreptăm spre Sărbătoarea Luminii“ (manifestare ecumenică dedicată sărbătorii Paștelui, ediția a XV-a), 7 aprilie 2022;
4. „Primăvara culturală germană la Reșița” (ediția a XX-a), mai 2022;
5. „Te salut, copilărie!“ (ediția a XIV-a), 31 mai 2022;
6. 71 de ani de la începutul deportării bănățenilor în Bărăgan: manifestări comemorative în Banatul Montan, desfășurate în iunie 2022;
7. „Copiii desenează ținutul natal” (ediția a XVI-a), 2 iunie 2022;
8. „Iunie – luna expozițiilor” (ediția a XV-a), iunie 2022;
9. Pelerinaj la Biserica romano-catolică „Maria Stâncii” din Ciclova Montană, cu prilejul împlinirii a 295 de ani de la recunoașterea oficială ca loc de pelerinaj și a 245 de ani de la ridicarea actualei biserici de pelerinaj, 2 iulie 2022;
10. „Zilele Literaturii Germane la Reșița” (ediția a XXXII-a), 18 – 21 august 2022;
11. „Gărâna în septembrie” (ediția a XXIV-a), 23 – 25 septembrie 2022;
12. „Decada Culturii Germane în Banatul Montan” (ediția a XXXII-a), octombrie 2022, cu cea de-a XXIX-a ediție a Sărbătorii „Heimat”-ului germanilor din Banatul Montan la Gărâna, în 15 octombrie 2022;
13. Cea de-a 18-a Întâlnire a formațiilor muzicale și a corurilor germane în Banatul Montan, 14 octombrie 2022;
14. Proiectul „Mai multe lumânări în cimitirele noastre“ (ediția a XV-a), 1 – 2 noiembrie 2022;
15. 35 de ani de activitate a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița (19 noiembrie 2022) și manifestarea „Toamna culturală germană la Reșița“ (ediția a XX-a), noiembrie 2022;
16. 175 de ani de la binecuvântarea, la 25 noiembrie 1847, a actualei biserici romano-catolice Maria Zăpezii din Reșița, construită în perioada 1841 și 1847, 20 – 26 noiembrie 2022;
17. Derularea unor proiecte dedicate jubileului „Reșița: 150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur pe teritoriul de azi al României“: pe tot parcursul anului 2022; În cursul anului 2022, revista în limba germană „Echo der Vortragsreihe = Ecoul Asociației” va apărea la fiecare a doua lună de peste an, cu câte un număr dublu: februarie, aprilie, iunie, august, octombrie și decembrie. Pe lângă manifestările mai înainte evidențiate, se vor organiza multe alte manifestări distincte sau făcând parte din proiectele curente anuale sau multianuale, multe dintre ele fiind cu participări naționale și internaționale. Despre toate acestea, puse sub semnul limbii, culturii, spiritualității si civilizației germane sau sub semnul culturii Banatului Montan în mod general, se vor oferi informații la momentul respectiv.
Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița au organizat în anul 2021, pe lângă multe altele, chiar dacă trăim cu toții, din martie 2020, în această situație pandemică, următoarele manifestări principale: „Decada Culturii Germane în Banatul Montan”, cea de a XXXI-a ediție, întreaga lună octombrie, cu 36 de manifestări în 12 localități din jud. Caraș-Severin, cu cea de a 28-a Sărbătoare a „Heimat“-ului germanilor din Banatul Montan, la Oțelu Roșu, organizată în 10 octombrie; „Zilele Literaturii Germane la Reșița” (cea de a XXXI-a ediție, 26 – 29 august); „Copiii desenează ținutul natal” (cea de a XV-a ediție, cu expoziții în Slovenia și Austria; „Primăvara culturală germană la Reșița” (cea de a XIX-a ediție, 3 – 27 mai); „Te salut, copilărie” (cea de a XIV-a ediție, 2 iunie); „Iunie – luna expozițiilor” (cea de a XIV-a ediție); „Gărâna în septembrie“ (cea de a XXIII-a ediție, 25 – 26 septembrie); manifestarea „Mai multe lumânări în cimitirele noastre” (a XIV-a ediție, 1 – 2 noiembrie)și „Toamna culturală germană la Reșița” (cea de a XIX-a ediție, 11 – 21 noiembrie). Nu trebuie uitată și organizarea mai multor evenimente în întreg județul, dedicate împlinirii a 70 de ani de la începutul deportării bănățenilor în Bărăgan, în parteneriat cu Asociația Foștilor Deținuți Politici și a Victimelor Dictaturii Comuniste din România, filiala Caraș-Severin.
Anul european al căilor ferate, inițiativă adoptată de Consiliu European la 16 decembrie 2020, ne-a impulsionat spre a realiza, în perioada 1 – 11 mai 2021, mai multe evenimente în întreg județul Caraș-Severin, demonstrând încă odată, dacă mai era cazul, că suntem atașați spiritului european în multiplele sale valențe. Amintite aici trebuie să fie și manifestările cuprinse în cadrul Zilei Culturii Naționale (15 ianuarie), a Zilei Mărțișorului și Internaționale a Femeii (1 respectiv 8 martie), a Zilei Internaționale a Poeziei (21 martie), a Orei Pământului (27 martie), Zilei Mondiale a Artei (15 aprilie), a Zilei Internaționale a Monumentelor și a Siturilor (18 aprilie), a Zilei Internaționale a Cărții, a Drepturilor de Autor și cea Națională a Bibliotecarului (23 aprilie), a Zilei Internaționale a Dansului (29 aprilie), a Zilei Naționale a Inimii (4 mai), a Zilei Europei (9 mai), a Zilei Mondiale a Diversității Culturale pentru Dialog și Dezvoltare (21 mai), Fête de la Musique (21 iunie),a Zilei Banatului (21 iulie), a Zilei Germane de Comemorare a Victimelor Războiului și a Violenței (14 noiembrie) și a Zilei Minorităților Naționale din România (18 decembrie).
În plan central au stat în acest an evenimente precum cele dedicateîmplinirii a 250 ani de industrie la Reșița. De fapt, primele proiecte pe care le-am dedicat jubileului reșițean le-am gândit deja în urmă cu 5 ani, în momentul în care sărbătoream 245 de ani de foc nestins, în anul 2016. Mai multe proiecte derulate atunci, printre acestea, cel care s-a întins cu succes până astăzi sub motto-ul „Cultură și artă în Reșița Montană”, au fost cuprinse de către noi într-o apariție editorială (Erwin Josef Ţigla, Reschitza: 245 Jahre [= Reșița: 245 de ani]. Reșița: „Banatul Montan”, 2020). Logoul de atunci a fost conceput, la cererea noastră, de arh. Ioana Mihăiescu.
Debutul proiectelor dedicate jubileului în perioada 2020 / 2021 a avut loc cu cel intitulat „Reșița 250 – Timp și contratimp”, un proiect expozițional de artă plastică dedicat Reșiței, lansat la 3 mai 2020, prima etapă consumându-se anul trecut, la împlinirea a 249 de ani de industrie reșițeană, cea de-a II-a, la 3 iulie 2021. A fost demarat apoi un concurs online dedicat istoriei, culturii, sportului și mediului înconjurător al fostei Cetăți de foc, desfășurat în patru etape, în perioada 22 mai 2020 – 12 martie 2021. Continuarea a venit prin seria „Conferințele Reșița 250: Oameni – Locuri – Fapte”, conținând un număr de 10 conferințe dedicate Reșiței jubiliare cu tot atât de mulți invitați de excepție. Apoi trebuie amintit proiectul „Expozițiile Reșița 250”, lansat în 3 mai 2021 în curtea Bibliotecii Germane „Alexander Tietz“, având ca scop organizarea câte unei expoziții tematice în fiecare zi de 3 a lunilor mai – octombrie 2021, în total 6 expoziții. Un alt proiect a fost cel desfășurat în perioada mai – octombrie 2021, compus dintr-un ciclu de Concerte de muzică de orgă, sub motto-ul „CANTICUM LAUDIS PRO RESITA – 250“, care s-au desfășurat pe orga Wegenstein din Biserica „Maria Zăpezii“, în fiecare a treia duminică din lună. În total a fost organizat un număr de 6 concerte, cu invitați din țară și din Germania.
Unul dintre proiectele cu rezonanță în rândurile reșițenilor și nu numai a fost cel dedicat celor născuți în Reșița, dar care trăiesc răsfirați pe tot globul, care, în locul unde trăiesc, fac cinste numelui localității de baștină. Inițiatorii acestui proiect, care a purtat motto-ul „Personalități reșițene în an 250“ au fost dr. Ada Cruceanu-Chisăliță și Erwin Josef Țigla, el desfășurându-se sub patronajul Centrului Universitar din Reșița al UBB, al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, al FDG C-S, al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, al revistei „Reflex: Artă – Cultură – Civilizație”, al Societății „Metarsis: activități și servicii de cultură urbană și artă contemporană” Reșița și al Filialei Caraș-Severin „Ștefan Naciu” a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Afișul și logo-ul proiectului au fost concepute și realizate de artistul plastic reșițean Bogdan Piperiu, astăzi trăitor în Tuttlingen / Germania, cel care a realizat și alte materiale promoționale ale proiectelor noastre din acest an jubiliar. Proiectul s-a derulat în mai multe etape: prima etapă între 1 și 16 ianuarie 2021, cea de a II-a în perioada 1 – 17 martie 2021, iar ultima, între 4 și 17 mai 2021 și 14 – 16 iunie 2021. Cele 2 întrebări adresate unor personalități consacrate, legate prin naștere de Reșița, sau personalități în curs de formare, de asemenea legate prin naștere de Reșița, au fost următoarele: Ce înseamnă pentru Dumneavoastră Reșița la împlinirea a 250 de ani de industrie, sărbătoriți la 3 iulie 2021? și Ce gânduri trimiteți Reșiței și locuitorilor ei în an jubiliar? Au răspuns invitației noastre 100 de persoane de pe toate meridianele planetei.
Pe lângă toate aceste proiecte enumerate mai înainte, mai trebuie evidențiate proiectele filatelice. Astfel, în perioada 25 – 26 iunie 2021, s-a organizat la Reșița Expoziția filatelică interjudețeană cu participare internațională „ETNIC 2021” – „REȘIȚA 250” – Un panou. Aceasta a fost organizată de Asociația Filateliștilor din județul Caraș-Severin, FDG C-S și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița în colaborare cu Centrul Universitar din Reșița al Universității „Babeș – Bolyai” din Cluj-Napoca. Expoziția filatelică bianuală „ETNIC” s-a aflat la cea de a VII-a ediție și a fost dedicată împlinirii a 250 de ani de activitate industrială la Reșița și „In memoriam ing. Ion Borca” (1935 – 2020), ea desfășurându-se în baza reglementărilor Federației Filatelice Române de organizare a expozițiilor filatelice din România. Au fost expuse colecții filatelice din țară și din Austria, Germania, Italia, Republica Moldova, Serbia, Slovenia și Ungaria, în total înscriindu-se un număr de 39 de exponate „un panou” în concurs precum și 5 exponate în afara concursului. FDG C-S și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au realizat pe parcursului anului 2021 un număr de 8 plicuri filatelice ocazionale și au conceput de asemenea machetele unui număr de 8 ștampile filatelice ocazionale, aferente jubileului reșițean. Prin grija organizațiilor reprezentative ale etniei germane din Banatul Montan, au fost de asemenea comandate și plătite mărcile poștale individuale dedicate jubileului reșițean, în Austria, Germania, Republica Moldova și în Ucraina. Totodată, acestea au finanțat realizarea singurei medalii dedicate celor 250 de ani, concepută în acest an în municipiul de pe Bârzava, un lucru cu care ne mândrim. Concepția grafică a medaliei a aparține lui Bogdan Piperiu, la fel ca și trofeul„Reșița 250”, confecționat din acryl (plastic). Activitățile editoriale au cuprins tipărirea a 4 cărți dedicate jubileului reșițean, apărute sub egida noastră în acest an calendaristic.
Unul dintre cele mai importante momente ale jubileului reșițean, din punctul nostru de vedere, a fost cel derulat la inițiativa noastră în data de 4 iulie 2021, începând cu ora 10.30, la Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii“ Reșița: Sfântă Liturghie pontificală de mulțumire pentru cei 250 de ani de industrie la Reșița, concelebrată de E.S. József Csaba Pál, episcop diecezan romano-catolic de Timișoara, și de E.S. Ioan Călin Bot, episcop auxiliar al Eparhiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolice de Lugoj. Au participat preoți romano- și greco-catolici din Reșița, Bocșa, Lugoj, Arad și Orăștie, precum și, în calitate de invitați, păr. protopop Gheorghe Şuveţi și păr. protopop emerit Petru Berbentia, din partea Bisericii Ortodoxe Române, de asemenea dr. Saskia Schmidt, șefa Secției Culturale a Ambasadei Republicii Federale Germania de la București, și Georg Bardeau, Consulul onorific al Republicii Austria la Timișoara, subprefectul Iosif Attila Bognar, viceprimarul Mădălina Chiosa și consilierul cultural al primarului Reșiței, Dorinel Hotnogu. E.S. Ioan Călin Bot, episcop auxiliar al Eparhiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolice de Lugoj, a prezentat la sfârșitul Sfintei Liturghii mesajul Sfântului Părinte Papa Francisc, adresat jubileului reșițean prin intermediul Nunțiului Apostolic în România și Republica Moldova, arhiepiscopul Miguel Maury Buendía.
FDG C-S și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au derulat pe parcursul anului 2021 multe manifestări culturale specifice, toate organizate în onoarea jubileului reșițean. De asemenea au fost partenere la proiecte și manifestări organizate de instituții publice și particulare, ONG-uri din Reșița și din județ, având același scop: punerea în plan central a celor 250 de ani de istorie industrială ai Reșiței. Într-un mod distinct trebuie amintite în acest sens și Primăria și Consiliul Local al Municipiului Reșița, reprezentate prin primar ing. Ioan Popa și consilierul său cultural Dorinel Hotnogu. Prin intermediul acestui parteneriat au vizitat Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița în acest an și s-au întâlnit cu publicul reșițean, printre alții, Emil Hurezeanu, actualul ambasador al României la Viena, Isabel Rauscher, ambasadoarea Republicii Austria la București (vizita ambilor membri ai corpului diplomatic desfășurându-se în 26 mai 2021), dar și criticul literar născut la Reșița, prof. dr. Mircea Martin, singurul academician reșițean în viață, care a fost invitatul unei manifestări literare în curtea Centrului German din Reșița, în data de 14 august 2021.
De neuitat rămâne și momentul dezvelirii unei plăci de granit negru în curtea Centrului German din Reșița în data de 18 decembrie, placă ce va aminti peste ani și ani de jubileul de 250 de ani de istorie industrială la Reșița.
În decursul anului 2021 au apărut în continuare publicația lunară „Echo der Vortragsreihe” (= „Ecoul Asociației”), precum și numerele speciale dedicate celor mai importante evenimente culturale ale etniei germane din Banatul Montan, și 10 cărți din cele 119 apariții editoriale apărute din 1995 până în prezent. Au apărut, de asemenea, două numere ale periodicului „info“.
În anul 2021 au fost editate 52 plicuri filatelice ocazionale precum au fost și confecționate de către noi 52ștampile filatelice ocazionale, aprobate, conform legislației în vigoare, de Poșta Română. De asemenea trebuie amintit următorul produs audio și media: CD-ROM „Die Banater Berglanddeutschen = Germanii din Banatul Montan“, Nr. 19 / 2021, precum și un CD cu formația muzicală „Intermezzo”.
Tot în această perioadă a fost actualizată pagina web în limba germană www.dfbb.ro (coordonator: ing. Hugo Eduard Balazs), ca, de altfel, și pagina de Facebook a Asociației, coordonată de dr. ing. Christian Paul Chioncel.
Datorită situației pandemice, activitatea formațiilor culturale germane la Reșița a fost sever restrânsă; cu toate acestea, trebuie evidențiate: corul „Franz Stürmer“ (înființat la 27 mai 1991, astăzi condus de prof. Elena Cozâltea – în anul 2021 a împlinit 30 de ani de activitate), formația muzicală „Banater Bergland“-Trio (formație activă din 1995, compusă în momentul de față din prof. George Gassenheimer, Vincenzo Cerra și Janny Zelko), formația de dansuri populare germane „Enzian“ = „Gențiana“ (activă din 26 iunie 1999), coordonatorii celor patru grupe de vârste – mici, mijlocii, tineri și adulți – fiind Marianne și Nelu Florea, grupul muzical „Intermezzo” (înființat în ianuarie 2016, compus în momentul de față din Marianne Chirilovici, Lucian Duca – coordonator – în anul 2021 a împlinit 5 de ani de activitate), soliștii George Gassenheimer și Vincenzo Cerra, cercul de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonat de Doina și Gustav Hlinka) și cel de sculptură „Jakob Neubauer“ (coordonator: George Molin), ambele cercuri de creație plastică aflate în acel de al 29-lea an de existență.
Sâmbătă, 1 ianuarie 2022, s-au împlinit 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița și Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin marchează împlinirea celor 15 de ani printr-un plic filatelic ocazional și o ștampilă adecvată. Întreaga corespondență care va fi trimisă de la oficiul poștal Reșița 1 în ziua de 3 ianuarie, va fi obliterată cu această ștampilă. Pictura de pe plic îi aparține lui Gustav Hlinka din Reșița.
Astăzi, în prima zi lucrătoare a anului nou 2022, anul jubiliar al fabricației la Reșița acum 150 de ani a primei locomotive cu aburi de pe teritoriul actual al României, la sediul Oficiului Poștal Reșița 1, întreaga corespondență plecată de aici este obliterată cu o primă ștampilă ocazională dedicată acestuia. Inițiativa îi revine Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița și Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, care doresc să marcheze astfel începutul acestui an aniversar ce va fi pus în evidență prin mai multe astfel de evenimente filatelice. Ștampila ocazională de zi pentru 3 ianuarie 2022 este aprobată de Poșta Română, prin intermediul Federației Filatelice Române din București, ea având ca și concepție sigla realizată de artistul plastic și graficianul Bogdan Piperiu, reșițean prin naștere, astăzi trăitor în Tuttlingen / Germania.
Proaspăt ieșit de la tipar, calendarul UZPR pentru anul 2022 vă expune 13 case memoriale, unele devenite muzee. Pe frontispiciul calendarului regăsiți Casa Memorială „Mihai Eminescu” (Ipotești, jud. Botoșani), adăugându-se în ordinea lunilor: Casa Memorială „Vasile Alecsandri” (Mircești, jud. Iași); Casa Memorială „Tudor Arghezi” (Mărțișor, București); Casa Memorială „Nicolae Bălcescu” (Bălcești, jud. Vâlcea); Casa Memorială „George Coșbuc” (Hordou – azi, comuna George Coșbuc –, jud. Bistrița-Năsăud); Casa Memorială „Octavian Goga” (Ciucea, jud. Cluj); Casa Memorială „Nicolae Iorga” (Vălenii de Munte, jud. Prahova); Casa Memorială „Cezar Petrescu” (Bușteni, jud. Prahova); Casa Memorială „Liviu Rebreanu” (Prislop – azi localitatea Liviu Rebreanu –, Bistrița-Năsăud); Casa Memorială „Ioan Slavici” (Șiria, jud. Arad); Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” (Copou, Iași); Casa Memorială „Constantin Stere” (Bucov, jud. Prahova); Muzeul Memorial „Alexandru Vlahuţă” (Dragosloveni, jud. Vrancea). Calendarul a apărut cu efortul fotojurnalistic al membrilor din filialele UZPR, sub îndrumarea consultantului în istoria presei Neagu Udroiu.
Departamentul de comunicare
Calendarul poate fi achiziționat de la Sediul UZPR.
Anul 2021 a însemnat pentru mine, după primul an de pandemie, 2020, un al doilea în care CULTURA ÎN PANDEMIE, CULTURA ÎN TRANSFORMARE, CULTURA este cea INVINGĂTOARE!
Chiar dacă nu visam până în martie 2020 că vom trăi aceste vremuri, Dumnezeu ne-a arătat, nouă, celor care trăim în acest nou secol al transformărilor, că suntem atât de mici și firavi, vulnerabili la o simplă adiere de vânt… Dar, ca un Dumnezeu bun care este, ne-a dat puterea ca, privind la greșelile noastre din trecut, să mergem mai departe, împreună cu EL!
Și am mers mai departe, noi cei activi în cultura locului, crezând și sperând în El și în ceea ce ne unește: limba, spiritualitatea, cultura și spațiul în care trăim! Și împreună am răzbit, am ieșit învingători!
Anul 2021, anul jubileului reșițean – „Reșița: 250 de ani de industrie” -, a fost în parte un an al solidarității și comuniunii! Iar acesta nou, 2022, cel în care vom sărbători împlinirea celor 150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu aburi pe teritoriul actual al României, dar și împlinirea a 50 de ani, la 29 aprilie 2022, de când s-a inaugurat muzeul de locomotive în aer liber din zona Triaj a Reșiței, să fie acel an în care suntem chemați să fim împreună, să mergem mai departe, datori fiind trecutului nostru comun, generațiilor din înaintea noastră, fiecare făuritoare de speranțe la timpul său!
Prin El – Bunul Păstor -, cu El vom merge și în anul 2022 mai departe și vom învinge, trăind în speranță și dragoste față de adevăr și frumos!
Asociația Caritativă „Sfântul Vincenţiu de Paul” din Reșița a fost înainte de Sărbătoarea Crăciunului activă în a sprijini pe cei nevoiași. Astfel, cu prilejul sărbătorile de sfârșit de an, ing. Elfriede Gheorghiță, directoarea Centrului Social „Frédéric Ozanam” Reșița, a avut grijă ca 55 de pachete pentru adulți precum și 30 de pachete pentru copii să ajungă la familii nevoiașe de pe teritoriul municipiului Reșița. Aceste pachete au fost finanțate din fondurile proprii și dintr-o sponsorizare venită din partea Landului Carintia, Austria. Împărțirea pachetelor s-a realizat cu sprijinul Centrului Caritas Timișoara / Serviciul de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice Reșița.
Erwin Josef Ţigla Președintele Asociației Caritative „Sfântul Vincenţiu de Paul” din Reșița
Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) – după cum ne spunea Veronica TOPOR (foto) director executiv al Centrului Județean Hunedoara – a autorizat la plată suma de 936.328.606 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și din Bugetul Naţional, astfel:
• 857.886.039 euro din FEGA, FEADR și cofinanțare de la bugetul național pentru plata finală, Campania 2021. Au fost autorizați un număr de 749.420 de fermieri, ceea ce reprezintă 92,07% din numărul fermierilor care au depus Cerere unică de plată în Campania 2021; • 2.159.722 euro din FEGA pentru măsurile de piață; • 76.282.844 euro din bugetul național pentru schema de ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură, programul de susținere a producției de legume în spații protejate pentru anul 2021, schema de ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor, ajutorul de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2021 asupra sectorului apicol. De notat că în județul Hunedoara au fost primite 16.802 cereri, eligibile la plata finală fiind 16.705, iar 15.809 fermieri au fost autorizați, suma totală fiind de 16.846.402, 26 euro. APIA va continua efectuarea plăților aferente Campaniei 2021 în același ritm susținut, astfel încât toți beneficiarii să primească în timp util banii cuveniți.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR
Inspectorii de muncă ai Serviciului Relaţii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Hunedoara – după cum ne spunea Adrian Florin BOZDOG (foto) în calitatea sa de inspector şef – au derulat o campanie de control la angajatorii care asigură servicii externe de prevenire şi protecţie pe linia securităţii şi sănătăţii în muncă. Plecând de la cele mai frecvente încălcări ale prevederilor legale referitoare la: nerespectarea duratei maxime a timpului de muncă, necompensarea orelor suplimentare cu timp liber corespunzător, neacordare sporuri la salariu, neacordarea liberelor în zilele de sărbătoare legală, lipsa evidenţelor clare a timpului de muncă şi a orelor efectiv lucrate, neevidenţierea reală a timpului de muncă în cadrul contractelor cu timp parţial şi transmiterea cu întârziere a contractelor în aplicaţia ReviSal, controalele au vizat cu predilecţie aceste aspecte. Obiectivele avute în vedere au constat în identificarea angajatorilor care nu respectă prevederile legale, diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative ce derivă din eventualele încălcări ale legii, eliminarea neconformităţilor constatate şi, nu în ultimul rând, creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor şi lucrătorilor privind necesitatea respectării prevederilor legale în materia relaţiilor de muncă. În cadrul campaniei au fost controlaţi 12 angajatori din domeniul de activitate vizat la care lucrau 48 de persoane, din care 27 aveau întocmite contracte cu timp parţial. Nu au fost depistaţi angajatori care foloseau muncă nedeclarată sau subdeclarată. Deşi a fost nevoie ca inspectorii de muncă să aplice sancţiuni contravenţionale, totuşi aceştia au constatat un număr de 14 neconformităţi astfel: nerespectarea de către angajator a obligației angajatorului de a ţine la locul de muncă evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orei de începere şi a celei de sfârşit a programului de lucru, nerespectarea termenului transmiterii în Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor în ziua anterioară începerii activității pentru fiecare persoană care urmează să fie angajată, neevidenţierea în contractul de muncă cu timp parţial a repartizării programului de lucru, lipsa documentelor justificative care demonstrează efectuarea plăţii salariului către lucrătorul îndreptăţit, pentru toată perioada lucrată. Au fost dispuse 14 măsuri cu termene de îndeplinire stricte şi care vor trebui permanent menţinute pe toată perioada derulării activităţii. Inspectorii de muncă îşi vor face datoria şi în perioada care urmează efectuând controale tematice sau inopinate pentru supravegherea respectării legislaţiei atât în domeniul relaţiilor de muncă, cât şi în cele ale securităţii şi sănătăţii în muncă sau supravegherii pieţei.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/UZPR
,,Dumnezeu este roata cea mare. Roata mare se învârte mai încet, dar ajunge din urmă roata mică, ce se învârte mai repede. Cu cât roata este mai mare, cu atât rotirea este mai înceată şi zgomotul mai mic; cu cât roata este mai mică, cu atât rotirea este mai iute şi zgomotul mai mare. Acest fapt se potriveşte şi lucrurilor, şi oamenilor. Roata cea mai mare din sufletul omului este Dumnezeu. Marginile ei nu se pot vedea, nici mersul ei nu se poate auzit din pricina mulţimii şi a larmei roţilor celor mici. Însă, în clipa în care toate roţile cele mici din sufletul omului se liniştesc, abia atunci sufletul se oglindeşte în nemăsurata roata dumnezeiască, în care se cuprinde cerul şi pământul. Şi în faţa acestei vederi, pe cât de rară, pe atât de neaşteptată, sufletul simte o bucurie de negrăit.”
Aceste cuvinte au fost spuse de părintele Nicolae Velimirovici. Pentru a nu intru în ,,larma roților celor mici”, găsesc de cuviință că este de folos să fiu un mărturisitor al Mântuitorului nostru.
Așadar, viața mea se împarte (sau se desparte?) în trei capitole: 1. când am fost ateu; 2. când am rătăcit prin diverse secte / culte, toate cu ,,fundație” creștină; 3. când am descoperit ortodoxia, prin ascultarea predicilor părintelui Constantin Joița. A urmat, pas cu pas, adăugarea de bucurii duhovnicești, prin întâlnirea cu preoți care au contribuit la consolidarea mea spirituală.
Aș putea să fac o scurtă trecere în revistă a unor momente, pe care, la scurtă vreme după consumarea lor, nu conștientizam ajutorul pe care îl primisem. A trebuit să treacă o perioadă, pentru a înțelege faptul că fiecare din acestea mi-au fost necesare, foarte utile. Am mai înțeles ceva: fiecare dintre noi are un însoțitor, un înger păzitor. La fel se întâmplă și cu mine, desigur.
Am folosit, în fraza anterioară, expresia ,,se întâmplă”. Și eu fac parte din categoria persoanelor care consideră că absolut nimic nu este întâmplător. Nu vreau să obosesc pe cititorii revistei, menționând situațiile dificile prin care mi-a fost dat să trec.
Mai bine să fac un ,,viraj” brusc și să spun cum l-am cunoscut pe părintele Radu Botiș. Aici, în Ploiești, beneficiez de prietenia unor oameni cu care rezonez într-un fel special. Este vorba de profesorii Nae Stanciu, Adrian Iosif, Traian Lazăr, dar și de minunatul om de spirit, de răscolire prin izvoarele vechi ale ortodoxiei, domnul Ernest Herman, stabilit, de un număr apreciabil de ani, în SUA. Și, într-una dintre dăți, a sosit printre noi părintele Radu Botiș.
De la prima întâlnire cu noi, am observat la dânsul câteva particularități: vorbea puțin, era rezervat în gesturi, nu se entuziasma, uneori zâmbea, gest care însemna că este de acord, mai mult sau mai puțin, cu ceea ce tocmai spusese unul dintre noi.Un element important: locul ales pentru întâlnirea noastră se numea ,,Cetate”. Era vorba de o terasă. Să ne amintim de Caragiale și schițele sale, care aveau drept ,,obârșie” un asemenea loc. Un critic literar a parafrazat volumul de schițe al lui Caragiale, intitulat de acesta ,,Momente”, numindu-le ,,Monumente”. În felul acesta, Caragiale realizase o galerie de prototipuri umane care, din păcate, de la el până acum, nu au dispărut.)
. . . . . . . . . . . . .
Andreia Ghib, floarea din grădina părintelui Radu Botiș, ne oferă un material interesant, bogat în exemplificări, despre arbore și semnificația lui, pornind de la considerațiile cercetătorului Romulus Vulcănescu și cartea acestuia, Coloana cerului.
Energica doamnă Cezarina Adamescu semnează eseul-meditație, intitulat ,,Luminile umbrei”, dar și excelentele miniaturi ,,Poeme în proză”.
Profesorul de istorie, ploieștean, Traian Lazăr realizează o amplă prezentare a cărții monografice dedicată orașului Ulmeni, de cei doi frați, Mircea și Radu Botiș.
,,Muncă de 23 de ani, la adaptarea în versuri a Vechiului și Toului Testament, aceasta este dubla ,,ispravă” a răbdătorului și inspiratului creștin Ioan Ciorca.
Acest număr cuprinde o mulțime de poezii, frumoase, diafane, catifelate, fiecare dintre ele purtând ,,marca” autorilor . Spre final, aflăm de primirea premiului U.Z.P.R., acordat scriitorului Radu Botiș, fondator al mai multor reviste și on-line.
Așadar, să ne bucurăm împreună, alături de Radu Botiș.
,,O carte scrisă sau citită este ca o boală învinsă”- spunea filozoful Lucian Blaga. Așadar, cartea istoricului Costin Feneșan- Diplome de înnobilare și blazon din Banat, apărută la Editura de Vest, Timișoara, 2007 are menirea de a-l vindeca pe cititor de boala ce planează asupra poporului român- pericolul de a se pierde identitatea- dovedindu-se a fi o rezistență a gândului și a bunului simț în vremurile de azi.
Apariția cărții este un gest recuperator, dar și de justiție pentru nobilimea română din secolele XIV- XVII, în Banat. Ea demonstrează continuitatea românilor în spațiul bănățean, ca și în țară și că elementul țărănesc era dominat de români în Banatul evului mediu.
Figură proeminentă a istoriografiei contemporane – istoricul Costin Feneșan se dovedește a fi o impresionantă personalitate culturală, cu o uimitoare perspicacitate, un cărturar umanist multilateral, de formație enciclopedică. Este un savant și un gânditor autentic preocupat de descifrarea misterului originii și continuității poporului român în spațiul dintre Carpați și Dunăre, care ține la adevăr și este străin de orice lingușire.
L-am cunoscut cu prilejul simpozioanelor de istorie națională organizate în județul Caraș- Severin de către profesorul Gheorghe Magas- inspector școlar de specialitate, cât și din cărțile Domniei Sale și am constatat că are o ținută ce exprimă măreție și demnitate, sugerând în persoana lui un spirit luminat, care aduce vederi înaintate, în epoca fripturiștilor, menite să împrospăteze cultura și să deschidă societății românești noi perspective.
Cartea conține 59 diplome de înnobilare și blazon, fiind astfel întocmită încât să intereseze publicul cultivat, dar este folositoare și stimulativă pentru studenții, profesorii și cercetătorii interesați de istoria Banatului. Ea este una dintre cele mai originale apariții ale culturii noastre în această zonă. Este o lucrare istorică în care autorul redă obiectiv faptele și fenomenele istorice, prin cercetarea cât mai complexă a izvoarelor inedite, analizându-le critic și apreciindu-le fără părtinire, lucid și imparțial.
Scrierea este de un înalt nivel științific, cu argumente temeinice și un aparat critic bine pus la punct.
Prin apariția acestei cărți, în ansamblul lor, cunoștințele noastre asupra evului mediu bănățean au făcut însemnate progrese, prin izvoare noi, uneori fundamentale, cu o metodă de lucru bazată pe erudiție și critică severă. Din ea aflăm că voievozii și cnezii români aveau o puternică bază românească, disociată de migratori și destul de puternică încât să-i poată asimila. Ei au obținut nobilitatea pentru serviciile militare și civile aduse regalității maghiare, ori principilor ardeleni. Astfel, pătura feudală a românilor era continuitatea poporului român, pe pământul țării sale și corolarul ei necesar: unitatea sa etnică, lingvistică și politică. Așa că în secolele XIV-XVII ,,nobilimea bănățeană era românească în mare parte și își păstrează limba și etnia”- ne spune autorul.
,,Dar noi locului ne ținem
Cum am fost așa rămânem.”
Cartea comunică, în același timp că, ,,prin înnobilare, românii din părțile Caransebeșului și Lugojului nu s-au desprins de comunitatea din rândurile căreia proveneau și nu și-au pierdut conștiința de neam, credința și nici tradițiile românești și locale.
Poporul român a fost mai întâi și a ajuns să fie și cel din urmă stăpân al pământului său și va fi în veci.
Banatul de munte a fost, în aceste vremuri, o punte de legătură între est și vest. Așadar- strămoșii sunt ei înșiși substanța vitală a poporului, iar a pierde identitatea este totuna cu a pierde ce este mai scump pe Pământ.
Cartea prezentată este un argument al continuității și sensibilizării conștiinței etnice ce conservă tradițiile de cultură și simțire românească esențiale pentru istoria românilor. În ea se oglindește cerul nostru sufletesc, axa lumii noastre, ne învață iubirea care preface vorbele în rază de lumină, ce încântă și purifică. Cu atât mai mult se cade să exprimăm gratitudinea noastră pentru carte și autor.
UZPR CARAS SEVERIN 