In memoriam artistul plastic Peter Kneipp

Unul dintre cei care au scris istorie în mișcarea artei plastice în spațiul Bocșa – Reșița, profesorul Peter Kneipp a părăsit această lume după o boală lungă și grea, în Germania, în data de 27 februarie 2022.

Peter Kneipp a văzut lumina zilei în data de 24.06.1939 la Jebel, jud. Timiș / Banat. A urmat Institutul pedagogic de 3 ani, apoi Facultatea de arte plastice, clasa Sofia Kryzanowska și Gabriel Popa, în perioada 1962 – 1965, la Timișoara. A fost profesor de desen la Liceul Teoretic Bocșa (1965 – 1995) și la Școala Populară de Artă Reșița, secția externă Bocșa (1981 – 1987). A organizat și participat la tabere de artă plastică, a organizat expoziții, vernisaje, a fost membru în diferite jurii, a dat interviuri pe teme de artă etc.

Activitatea artistică și expoziții (selecție)

Peter Kneipp a fost membru fondator al cercului de pictură, grafică și sculptură „Tiberiu Bottlik” din Bocșa, începând cu 1974, al cărui președinte a fost până în 1995. De asemenea a fost membru al Cercului de Artă Plastică din Tuttlingen, Baden-Württenberg / Germania.

– 1956: participă la expoziția de grafică a elevilor, organizată de UNICEF la Paris;

– 1965: participă la expoziția de grafică a studenților de la Facultatea de arte plastice, Timișoara;

– 1968 – 1969: expune la Salonul anual de artă plastică al Societății profesorilor de desen din România, București;

– 1967 – 1984: expune la expozițiile anuale ale cenaclului UAP, filiala Reșița;

– 1974 – 1995: participă cu lucrări de pictură și grafică la toate expozițiile Cercului de Arte Plastice „Tiberiu Bottlik”, care au avut loc la Bocșa, Ocna de Fier, Oravița, Oțelul Roșu și Reșița;

– din 1984: organizează și participă la taberele de creație organizate la Bocșa, Ocna de Fier, Crivaia – Văliug etc., unde sunt prezenți și artiști de la Reșița, Timișoara etc.;

– 1986 – 1992: expoziții personale cu lucrări de grafică și pictură în Bocșa;

– 1991: expune grafică la expoziția colectivă a Cercului de Artă Plastică „Tiberiu Bottlik” de la Vallete du Var / Franța;

– 1992: invitat cu o expoziție de pictură de Societatea Culturală Al. I. Cuza din Heidelberg / Germania;

– 1992: a fost invitat al cenaclului „Gruppe 77” din Graz / Austria;

– 1995: expune grafică la expoziția colectivă a Cercului de Artă Plastică „Tiberiu Bottlik” de la Hartberg / Austria;

– 1996: participă la expoziția anuală de artă plastică din Tuttlingen;

– 1997: expoziție personală de grafică în foaierul Casei de Cultură din Spaichingen;

– 2011: expoziție personală de grafică, pictură în ulei și tehnică mixtă, în sediul șvabilor bănățeni din Spaichingen;

– 2015: expune la expoziția colectivă a artiștilor plastici din Tuttlingen;

– 2015: expoziție personală de grafică, pictură în ulei și tehnică mixtă, la Centrul de Cultură și Documentare al Șvabilor din Banat, Ulm;

– 2016: expoziție personală la Galeria de Artă „Agora” din Reșița, tehnică mixtă, ulei, colaje și sculptură;

– 2016: expoziție de grup a Cercului de Artă Plastică „Tiberiu Bottlik”, Casa de Cultură Bocșa;

– 2016: expoziție personală cu lucrări de grafică la Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița, organizată de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin;

– 2017: expoziție personală la Casa de Cultură Bocșa, „Priveliști din Banatul Montan”, cu sprijinul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin.

Lucrări ale pictorului se află în colecții private din Anglia, Franța, Austria, Danemarca, S.U.A., Germania și România. De asemenea sunt expuse permanent lucrări la Primăria Bocșa și Forumul Democratic al Germanilor din Bocșa, la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița, la sediul Asociației Șvabilor din Banat – Spaichingen, la Centrul de Cultură și Documentare al Șvabilor din Banat – Ulm etc.

În anul 2017, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița și Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin au editat cea de a 79-a apariție editorială a lor: „Peter Kneipp: Kunstmaler = artist plastic“, în cadrul Editurii „Banatul Montan”, dedicat, așa cum spune și titlul, artistului plastic Peter Kneipp. Cartea-album a fost lansată, în prezența artistului, atât la Reșița cât și la Bocșa.

Nu numai dorința de a edita un album de calitate superioară a stat la baza acestei apariții, ci și dorința de a cinsti pe cel care a rămas credincios „Heimat”-ului, Peter Kneipp. Am dorit totodată să consolidăm prin acest album podul simbolic care unește locul în care și-a găsit habitatul actual în Germania artistul plastic Peter Kneipp, cu Bocșa multiculturală, multiconfesională și multietnică, situată în sud-vestul României.

Personal l-am cunoscut pe artist după schimbările de după decembrie 1989, când începea să fie activ în cadrul organizației locale din Bocșa a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin. Prima sa expoziție, care mi l-a adus mai aproape din punct de vedere artistic, a fost cea din anul 1992, dedicată Ocnei de Fier.

Peter Kneipp a rămas fidel „Heimat“-ului său, chiar dacă a emigrat în Germania: prin intermediul lucrărilor sale dedicate diferitelor localități ale Banatului Montan, dar și prin intermediul expozițiilor sale personale în cadrul diferitelor grupări ale celor stabiliți în Germania, proveniți din Banatul său natal, și nu în ultimul rând, prin expozițiile vernisate acasă, în Banat (Bocșa, Reșița). Sănătatea nu i-a mai permis în ultimii ani să revină acasă, dar cu gândul i-a rămas aproape.

Și noi, cei de acasă, îi vom rămâne recunoscători pentru întreaga sa activitate, amintindu-ne de fiecare dată de el…

Erwin Josef Țigla

Recent, în cadrul Adunării generale a judecătorilor, domnul judecător Liviu Gheorghe ODAGIU (foto) în calitatea sa de președinte, a prezentat Raportul privind activitatea Curţii de Apel Alba Iulia şi a instanţelor din circumscripţia acesteia pentru anul 2021.
Sinteza raportului de bilanţ a evidenţiat faptul că volumul de activitate la nivelul instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Alba Iulia (reprezintă numărul total al cauzelor aflate pe rol și se obţine din însumarea numărului dosarelor nou intrate cu valoarea stocului de dosare rămase de soluţionat din anul anterior) a fost în anul 2021 de 152.990 dosare, în creștere cu 4.941 cauze (+3,33%) faţă de anul 2020. Dintre acestea 109.824 reprezintă numărul de cauze nou intrate în anul 2021, iar 43.166, dosarele rămase nesoluţionate din anul anterior. Se observă că și numărul cauzelor nou intrate este în creștere cu 4.223 de cauze (+3,99% ) față de 2020, în timp ce stocul de dosare la nivelul instanţelor din raza Curţii de Apel Alba Iulia a înregistrat o ușoară scădere, în procente de -0,44%, la sfârşitul anului 2021, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
În ceea ce priveşte activitatea proprie, pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia s-au aflat în anul 2021, 9.881 cauze, din care 7.141 dosare nou intrate, respectiv 2.740 cauze rămase în stoc din anul anterior, comparaţia statistică evidenţiind o creștere a volumului de activitate faţă de anul anterior.
Volumul de activitate total al tribunalelor a crescut faţă de anul anterior cu 1.500 cauze, în procent de +4,57%, de la 32.767 cauze, la 34.267.
S-au înregistrat creșteri de dosare la două dintre cele 3 tribunale. Astfel la Tribunalul Sibiu – numărul cauzelor pe rol a crescut în anul 2021 la 9.971, faţă de 9.275 în anul 2020, în procent de +7.50 %; Tribunalul Alba – în anul 2021 a înregistrat un volum de activitate de 12.580 cauze, în creștere cu 1.687 cauze faţă de anul 2020, când numărul dosarelor pe rol a fost de 10.893, procentul de creștere fiind de +15,48%; Tribunalul Hunedoara a avut 11.716 cauze pe rol în 2021, faţă de 12.599 cauze în anul 2020, mai puțin cu 883 cauze, în procent de -7,00%.
Privind volumul de activitate pe materii la Curtea de Apel Alba Iulia şi la instanţele din circumscripţia acesteia, am notat:
Din numărul total de 109.824 cauze nou intrate la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Alba Iulia: 22.064 cauze au fost înregistrate în materie penală, cu 1.381 mai multe decât în anul 2020, în procent cu +6,67%; 53.149 cauze în materie civilă, 1.961 cauze mai multe decât în anul 2020, în procent cu +3,83% cauze; 8.019 cauze în materia litigii cu profesioniști, cu 492 mai multe decât în anul 2020, în procent cu +6,53%; 3.906 cauze în materia litigii de muncă, cu 974 mai puține decât în anul 2020, în procent cu -19,95%; 4.015 cauze în materia asigurări sociale, cu 604 mai multe decât în anul 2020, în procent cu +17,70%; 8.126 cauze în materia minori și familie, cu 938 mai multe decât în anul 2020, în procent cu +13,04%; 9.126 cauze în materia contencios administrativ și fiscal, cu 269 mai puține decât în anul 2020, în procent cu -2,86%; 1.414 cauze în materia faliment, cu 93 mai multe decât în anul 2020, în procent cu +7,04%; 5 cauze în materia proprietate intelectuală, cu 1 cauză mai mult decât în 2020.
Curtea de Apel Alba Iulia s-a situat în anul 2021 pe locul 6 din punct de vedere al încărcăturii pe schemă, cu 521 cauze/judecător, față de media pe țară care a fost de 580 şi pe locul 5 la încărcătura pe judecător, cu 644 cauze/judecător, față de media pe țară de 666 dosare.
La nivelul tribunalelor se constată că încărcătura pe judecător a crescut în anul 2021 față de anul 2020. La Tribunalul Alba de la 582 dosare în anul 2020, la 869 dosare în anul 2021, la Tribunalul Hunedoara de la 615 dosare la 742, iar la Tribunalul Sibiu de la 654 dosare în 2020 la 803 dosare în 2021. Facem precizarea că doar la Tribunalul Alba încărcătura pe judecător este mai mare decât media pe țară.
Încărcătura pe schemă în anul 2021 la judecătoriile din raza Curţii de apel a fost mai mare decât media pe ţară, de 855 dosare, la patru dintre judecătorii, iar încărcătura pe judecător în anul 2021 a fost mai mare decât media pe ţară, de 1.085 dosare, la opt dintre judecătorii.
Analiza centralizată a indicatorilor de eficienţă relevă menținerea Curţii de Apel Alba Iulia pentru activitatea din 2021 la gradul Eficient. Este de subliniat faptul că în circumscripția sa teritorială atât cele trei tribunale, cât și un număr de 13 judecătorii s-au încadrat în gradul de eficiență „Eficient”, iar Judecătoriile Brad, Săliște și Sebeș s-au încadrat în gradul „Foarte eficient”.
Dincolo de unele excepții relevate la analiza fiecărui indicator, activitatea instanțelor din circumscripția Curții de Apel Alba Iulia și rezultatele obținute de acestea în anul 2021 sunt pozitive, iar conducerea acestora a identificat în mare parte elementele care impun luarea unor măsuri adecvate pentru corectarea deficiențelor constatate.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, Societatea pentru Cultură „Metarsis” – activităţi şi servicii de cultură urbană şi artă contemporană, Reșița, Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița vă invită să urmăriți online următoarea manifestare:

 

 

28 februarie 2022, ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița, online:

De Mărțișor, o întâlnire cu arta plastică, cu poezia și cu muzica.

Expoziție de artă plastică Viorica Ana Farkas, membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza”.

Cu participarea poeților Nicolae Sârbu & Costel Simedrea.

Program muzical:

• Matei Ivanov, an III, pian: Isaac Albeniz, „Capriciu Catalan I”, clasa prof. Lucia Ghilea;
• Alexandru Lighezan, an V, pian: Glenn Miller, „Moonlight Serenade”, clasa prof. Lucia Ghilea;
• Sefora Ibanisteanu, an I, jazz: „Over the rainbow”, text E.Y. Harburg, music Harold Arlen, clasa prof. Andrei Ghilea, la pian prof. Andrei Ghilea;
• Alexandru Moldovan, pian: „Cronicile din Narnia” sau „Pitatii din Caraibe” – muzică de film.

De urmărit pe:

https://www.youtube.com/c/DemokratischesForumderBanaterBerglanddeutschen

https://www.facebook.com/Demokratisches.Forum.der.Banater.Berglanddeutschen

„Cu prilejul făşangului, pe străzile Reșiței umblau mascații. În duminica făşangului, obiceiul își găsea apogeul. Mascații cutreierau străzile singuri sau în grup, străzile vuiau de spectatori. Întreaga vale a Bârzavei răsuna de strigături, sunete de zurgălăi, de țipete de bucurie și plânsete, sunete de diferite intensități și tonalități, acorduri de acordeoane și alte instrumente muzicale. Copiii fugeau după mascați strigând Ripp-Ripp-hali-pup.“ Astfel descria profesorul, scriitorul și etnograful reșițean Alexander Tietz în cartea sa „Wo in den Tälern die Schlote rauchen” („Unde fumegă furnalele în văi”), perioada de fășang la Reșița.
Povestea zilelor de fășang la Reșița poate continua cu amintiri ale oamenilor în vârstă de astăzi. Astfel, amintindu-și de anii dintre cele două Războaie Mondiale, ei povestesc despre o atmosferă incandescentă. Toată populația era prezentă fie pe stradă ziua, fie în diferitele localuri unde se continua distracția seara, respectiv toată noaptea. Erau prezentate diferite măști, diversitatea lor fiind recunoscută și apreciată de spectatori. Noaptea târziu aveau loc demascările, moment gustat de toți cei prezenți. Și nu în ultimul rând, manifestarea culminantă se petrecea în ultima zi a făşangului. La ora 24 se ardea simbolic făşangul sau se înmormânta, depinde de locul desfășurării manifestării. Un exemplu concludent în acest sens se găsește la Dognecea unde fășangul este reprezentat de o păpușă, denumită „Johann”, confecționată de oamenii locului și „îmbrăcată” în fiecare an cu haine simbolizând diferitele meserii practicate de localnici. Această păpușă era arsă seara târziu în marțea fășangului, prin aceasta punându-se capăt, pentru anul respectiv, acestui obicei simbolizând purificarea necesară înaintea intrării în perioada pascală, cu care au venit primii coloniști în zonă.
Dar de fapt ce înseamnă făşangul, în germană Fasching? Este perioada cuprinsă între prima săptămână de după Bobotează și Miercurea Cenuşii, adică ziua în care creștinii apuseni (romano-catolicii, evanghelicii-luterani și reformații) intră în Postul Mare de dinaintea Sărbătorii Paștelui. În spațiul european de limbă germană, fășangul începe în data de 11 noiembrie, la ora 11, a anului precedent.
Din păcate, războiul, urmările sale și perioada de persecuții care a urmat, au condus la „înghețarea” acestei sărbători. Abia în anii 70 ai secolului trecut, Ansamblul de Operată în limba germană, mentorul activității culturale germane din acea perioadă, a revigorat această tradiție prin organizarea faimoaselor baluri mascate la care participau până și 1.200 de invitați. Pentru muzică semnau renumite formații de muzică germană din Banatul de Şes și din Reșița. Din păcate, datorită emigrării multor persoane din conducerea ansamblului, acesta și-a încheiat activitatea în mijlocul anilor80 și implicit nu s-au mai organizat aceste baluri.
Primul bal de fășang de după evenimentele din 1989 a avut loc în anul 1991, în organizarea Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița. De atunci, an de an, asociația a organizat această manifestare, reușita ei consemnându-se de fiecare dată de către mass-media scrisă și vorbită. Înainte de pandemie, la sfârșit de februarie 2020, balul de fășang s-a desfășurat pentru a 30-a oară.
Din anul 2000, asociația noastră a organizat în perioada făşangului din fiecare an Sărbătoarea tăițeilor, o manifestare gustată de toți cei prezenți. Desigur s-au servit tăiței, s-a ascultat muzică, s-a dansat și cântat, s-au ascultat scheciuri. Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița a organizat de asemenea, an de an, în ultima zi a făşangului, într-o zi de marți înaintea Miercurii Cenușii, o după-amiază de voie bună înaintea intrării în post – Sărbătoarea gogoșilor.
Toate acestea au putut fi desfășurate până în anul 2020, până când a venit pandemie și ne-a constrâns să găsim alte modalități de a duce mai departe, măcar în spațiul virtual, această tradiție frumoasă, cu toate că astfel s-a pierdut mult din farmecul ei… În acest sens au fost organizate expoziții tematice din arhivele localităților unde există tradiția fășangului, de asemenea în ministudioul amenajat în cadrul Bibliotecii Germane „Alexander Tietz” s-au organizat mese rotunde și dezbateri privind acest obicei.
Anul acesta, creștinii apuseni intră în Postul Mare odată cu Miercurea Cenușii din 2 martie, iar creștinii răsăriteni, începând cu 7 martie. Până atunci, să ne bucurăm sufletește atât cât se poate de aceste zile de Fășang pandemic 2022!

Erwin Josef Ţigla

24 februarie 2022, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița, online:

Continuarea proiectului „Reșița: 250 de ani de industrie”. Întâlniri de suflet cu oameni pentru care Reșița înseamnă ceva… La discuții cu păr. Petru Berbentia (Reșița).

24. Februar 2022, 16:00 Uhr, Deutsche „Alexander Tietz“-Bibliothek Reschitza, online:

Projekt „Reschitza: 250 Jahre Industriegeschichte“. Begegnung mit Menschen, für die Reschitza etwas bedeutet… Im Gespräch mit Pfr. Petru Berbentia (Reschitza).

De urmărit pe:

https://www.youtube.com/c/DemokratischesForumderBanaterBerglanddeutschen

https://www.facebook.com/Demokratisches.Forum.der.Banater.Berglanddeutschen

28 februarie  2022, ora 16.00, la  Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița vom celebra mărțișorul, vestitor al primăverii.  Vernisajul expoziției de artă plastică a Vioricăi Ana FARCAȘ  membră a Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” va fi completat de poezie și muzică. Vor citi poeme membri ai Cenaclului Literar ”Semenicul”.  Momentele muzicale vor fi asigurate de Matei IVANOV, an III- pian, Alexandru LIGHEZAN, an V- pian, clasa prof. Lucia GHILEA,  Sefora IBĂNIȘTEANU, an I, jazz- voce , clasa prof. Andrei GHILEA, de la Școala Populară de Arte ”Ion ROMÂNU” din Reșița și absolventul aceleași Instituții,  Alexandru MOLDOVAN, pian.

Un magic început de primăvară prin care renaștem și intrăm, treptat,  în normalitate. (Camelia DUCA)

O manifestare organizată în parteneriat de Societatea pentru Cultură „Metarsis” Reșița cu Biblioteca Germană  „Alexandru TIETZ” din Reșița.

http://semndecarte.metarsis.ro

În luna martie se altoiesc pomii si se scot stupii de la iernat. Este și luna semănatului şi a echinocțiului de primăvară, când ziua începe să fie mai lungă decât noaptea. Este, de asemenea, și luna în care se celebrează Ziua internaţională a Fericirii, dar și Buna Vestire, care reprezintă, printre altele, momentul trezirii la viața a tuturor ființelor închise în pământ peste iarnă.
Ne trezim și noi la viață și lumină, cu un salon de carte, organizat în parteneriat cu Fundația Ion I. Brătianu, care o va găzdui.
Așadar, în a doua parte a lunii martie, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România împreună cu Fundaţia Ion I. Brătianu vor organiza ediţia din 2022 a salonului de carte al fundației, devenit tradiţie la Palatul Brătianu de pe Strada Visarion. Desfășurarea Salonului, dedicat, anul acesta, Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, va avea o durată de patru zile, evenimentul fiind însoțit de o expoziție de pictură și caricatură. Perioada de desfășurare a salonului o vom stabili până la sfârșitul lunii februarie. Precizăm, deocamdată, că va avea loc după data de 22 martie. Participarea e gratuită dar limitată, în funcție de capacitatea spațiului alocat și evoluția situației sanitare.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, căreia îi este rezervată ediția din acest an a salonului de carte organizat de Fundația Ion I. Brătianu, va fi reprezentată de cărțile apărute la Editura UZP, de publicațiile Uniunii, dar și de cărțile membrilor UZPR, apărute sub egida altor edituri. Salonul se va desfășura la sediul Fundației Ion. I. Brătianu de pe Strada Visării Nr. 6. Membrii UZPR care doresc să fie prezenți cu propriile cărți sunt rugați să-și anunțe participarea până în data de 4.03.2022, la adresa de e-mail editura@uzp.org.ro

Departamentul de Comunicare

CERTITUDINEA nr. 106. Familia Rotschild a cumpărat Ucraina

DIN SUMAR

• MIHAI EMINESCU. Comedia patriotismului și a naționalismului
• MIRON MANEGA. George Simion – trădător?
• DENIS BUICAN. „Frântură de soare, spărtură de flaut”
• Prof. Univ. ION COJA. Justiția paralelă la țigani și evrei: Staborul și Cahalul
• ADRIANA STOICESCU. Am scris pentru că îmi iubesc al naibii de mult țara și pentru că știu că sunt mulți cei ca mine
• G-ral Av. RADU THEODORU. Către cei solidari cu adevărul și netemători de vocalizele falsificatorilor de istorie
• VASILE MOIȘ. Ungaria, „victima” unei frustrări istorice fără sfârșit
• COZMIN GUȘĂ. Ungaria, „victima” unei frustrări istorice fără sfârșit
• GHEORGHE FUNAR. Să reluăm tratativele cu Federația Rusă și Ucraina! Tezaurul și o parte din România se află la ei
• CONSTITUȚIA LOR și CONSTITUȚIA NOASTRĂ. Autoritatea Statistică și Autoritatea Morală
• G-ral MARIAN V. URECHE. Alexandru cel Bun – un model exemplar de diplomat și manager statal
• PAMFIL ȘEICARU. Conştiinţa anti-occidentală şi anti-europeană a spiritului rus
• Tezaur românesc unicat: Vasul cu îndrăgostiţi, vechi de 6.500 de ani
• CONSTANTIN 7 GIURGINCA. Arhivele transcendente. Muntele Lespezi – dolmenul „Peștera cu Oale”
• ION MĂLDĂRESCU. Darabana „Guvernului meu” anunță drumul spre cazanul cu smoală
• CRISTIAN TERHEȘ. Virgil Popescu, „pompierul piroman” al industriei energetice a României
• DAN PURIC. Pandemia e ca serialul Elodia. Urmează alte episoade
• Dr. GEORGE COANDĂ. Al cincilea val letal…
• „LEGĂMÂNTUL SECRET”: manualul de înrobire a omenirii
• CORNEL-DAN NICULAE. Cazul MOSSAD. Crima ca metodă generală
• ANTICAMERA HAOSULUI: Embrionii umani se vor dezvolta în utere sintetice asistate de inteligenţă artificială
• IOAN ROȘCA. Combaterea „antisemitismului” foloseştesubjugăriiromânilor? (XIII)
• DAN DIACONU. De ce nu-și mai apără românul țara?
• MARIAN RIZEA. Denunț public: este posibil ca diferenţa dintre profitul OMV Petrom şi o companie de ţigări să fie de doar 2,4 miliarde lei?
• ȘERBAN POPA. Cum trebuie făcută Marea Resetare prin distribuire
• MIRCEA PERPELEA. Paradigma caprei, printre lăudaci și gudurologi
• LUCIAN CIUCHIȚĂ. Previziunile mele cu 10 ani înainte de pandemie
• UZPR – Salon de carte la Palatul Brătianu
• Un promotor al medicinei informatice a plecat dintre noi
• AUREL C. POPOVICI (1863-1917). Animalitatea democratică a lui Mefisto
• ION I. BRĂTIANU. Politică trăită: eu și Mareșalul
• DANIELA GÎFU. Iadul nostru cel de toate zilele
• ION STAICU, poet genial

Începând din luna februarie: Antologia CERTITUDINEA Volumul 2

21 februarie 2022, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz” Reșița, online:

„Ziua Internațională a Limbii Materne: 21 februarie 2022“. O activitate interactivă cu participarea elevilor din clasa a IX-a C, care studiază limba germană ca limbă maternă în cadrul Colegiului Național „Diaconovici – Tietz“; coordonator: prof. Sonia Maria Chwoika.

 

21 februarie 2022, ora 15.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița, online:

„Ziua Internațională a Limbii Materne: 21 februarie 2022“. Invitată de onoare: dr. Liubița Raichici.

De urmărit pe:

https://www.youtube.com/c/DemokratischesForumderBanaterBerglanddeutschen

https://www.facebook.com/Demokratisches.Forum.der.Banater.Berglanddeutschen

La nivelul Școlii Gimnaziale Șoimuș – după cum ne spunea prof. Elena-Maria NEGREAN (foto) în calitatea sa de director – în semestrul I al anului școlar 2021-2022 au fost desfășurate o serie de activități extracurriculare și extrașcolare. Responsabilii activităților au fost diriginții, sub îndrumarea coordonatorului de proiecte și programe educative, prof. Ramona Mihaiela Parizek. A fost întocmită și respectată planificarea acestor activități, potrivit standardelor actuale privind conceperea și desfășuarea acestora de către fiecare diriginte și învățător, în parte.
S-a urmărit, în principal, creșterea prestigiului și calității activității școlii noastre prin forme de parteneriat cu reprezentanți ai comunității locale.
Au fost organizate o serie de activități la care au participat elevi și profesori. Printre cele mai importante activități desfășurate la nivelul școlii amintim:
• Ziua Națională a curățeniei – „Let’s do it, Romania!” (ecologizare la Apă acră Boholt. Ne-am propus să-i determinăm pe elevii școlii noastre să înțeleagă importanța menținerii curățeniei în comunitatea în care trăiesc. Demersurile de acest fel sunt un pas către o natură mai curată și contribuie la dezvoltarea conștiinței civice a fiecăruia dintre noi. Puterea exemplului contează, iar alături de noi, a participat și domnul primar Mihai Gabriel Irimie și domnul viceprimar Lugojan Dorin);
• Ziua Europeană a Sportului Școlar (Activități sportive – recreative. Jocuri, ștafete);
• Sport și voie bună (Jocuri de mișcare și distractive cu jaloane, corzi, baloane – Clasele CP-VIII);
• Exatlon (Realizarea unor concursuri între două echipe. Dezvoltarea și consolidarea prin intermediul competițiilor sportive a calităților motrice. Dezvoltarea spiritului de echipă);
• „Noël magique!” (Poezii, poveşti şi colinde de Crăciun. Sărbătoarea Crăciunului în Franţa. Expoziţie de felicitări şi mesaje tradiţionale de Crăciun în limba franceză);
• Proiectul educativ regional/ interjudețean „Eminescu – pur şi simplu…” (Creație literară și Creație artistico-plastică);
• Participare la Proiectul educațional „Poveste de Crăciun” organizat de Colegiul Național Pedagogic „Regina Maria” Deva;
• „La mulţi ani, România!” (Conștientizarea semnificației zilei de 1 Decembrie în istorie/ Cunoașterea unor repere istorice cu privire la Marea Unire, realizarea unei planșe tematice; realizarea unor compoziții plastice care să oglindească această zi);
• Proiectul educativ ,,Crăciunul în sufletul copiilor” (Vremea colindelor, Vremea bucuriei, când Vestea Bună a Pruncului născut în iesle aduce speranță, pace, liniște sufletească și mângâiere, colindele au răsunat prin glasurile elevilor Școlii Gimnaziale Șoimuș, răspândind magia și bucuria apropierii Crăciunului);
• Concursul online cu participare internațională ,,Împreună cu Hristos în lume, la început de mileniul III” (Etapa I, ,,Hristos se naște, slăviți-L!” s-a desfășurat în cadrul Proiectului eTwinning ,,Limbă, cultură și spiritualitate românească”. Au participat 26 de elevi, dintre care 19 au obținut Premiul I, 2 elevi au obținut Premiul al II-lea și 5 elevi au obținut Premiul al III-lea. La nivel de țară, Școala Gimnazială Șoimuș a obținut cele mai multe Premii I);
• Cu ocazia Zilei Națională a Lecturii, membrii Clubului Lions Deva Sarmizegetusa au desfăşurat o activitate de voluntariat la Școala Gimnazială Şoimuş. Elevii din clasele primare au primit 140 de cărți pentru o minibiliotecă şi au citit povești ȋmpreună cu membrii Lions. Activitatea desfăşurată face parte din Reading Action Program – program susținut de Lions Clubs International şi Clubul de Lectură și Alfabetizare Lions Deva Sarmizegetusa.
De notat este contribuția la reușita activităților noastre a profesorilor Anca Ilonca, Elena-Maria Negrean, Ioana Ivan, Ioana Lasc, Melinda Toth.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

„În decursul activității mele de până acum m-am ghidat după experiența reșițeană de a acorda meseriei un loc privilegiat, ce l-am urmat cu seriozitate și perseverență. Asemeni unui experiment alchimic, am presărat în meserie un dram de poezie, ca să schimbe totul în artă. Rămâne o întrebare, dacă am izbutit…
Ca un pescuitor de perle m-am scufundat mereu, dar am ieșit la suprafață de cele mai multe ori cu un pumn de nisip!
Am plecat de acasă la 18 ani, am studiat și mi-am găsit rostul la București, dar parcă în acest lung răstimp am stat mereu cu picioarele desculțe în Bârzava, înconjurat de Dealul Crucii, Dealul Golului și Driglovăţ…
Mai am un reazim: casa din Colonia Oltului nr. 6, unde m-am născut, am copilărit și care apare mereu în visele mele.
După plecarea părinților mei în lunga lor călătorie fără întoarcere, mi-au rămas mai departe Bârzava și dealurile din jur, dar și un larg cerc de prieteni care mă iubesc și mă ocrotesc, și datorită dumnealor sunt azi aici prezent.
Sunt adânc emoționat, onorat peste măsură de acordarea acestei înalte distincții pe care o înserez ca o nestemată în palmaresul meu și pentru care vă mulțumesc din inimă!”
Cu aceste cuvinte simple și totuși pline de sens, artistul plastic de renume internațional Ion Stendl a mulțumit Consiliului Județean Caraș-Severin la data de 19 noiembrie 2008 pentru înalta onoare care i-a fost dată, de a fi numit Cetățean de onoare al județului Caraș-Severin.
Pentru noi, reșițenii și locuitorii Banatului Montan deopotrivă, Ion (Hans) Stendl înseamnă foarte mult. Născut pe meleagurile Reșiței în data de 18 februarie 1939, a urmat între anii 1945 și 1956 Școala elementară și Liceul Mixt la Reșița, după care, între anii 1957 – 1963, a studiat la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, Facultatea de Arte Decorative, secția Pictură Monumentală, cu profesorii Ion Popescu-Negreni, Ștefan Constantinescu și Gheorghe Popescu. În anul 1962 s-a căsătorit cu Teodora Moisescu, colegă de studii, de asemenea un nume de referință în arta plastică românească contemporană. Cu imense regrete, după 60 de ani de căsnicie, Teodora Moisescu-Stendl a părăsit această lume anul acesta, în data de 24 ianuarie. Uniunea Artiștilor Profesioniști din România a făcut referire despre ea în anunțul decesului, ca fiind „una dintre doamnele artei contemporane românești”.
În anul 1963, după absolvirea studiilor, Ion Stendl a fost repartizat preparator la Catedra de Pictură Monumentală, în anul 1966 a devenit asistent, iar în 1973 lector. Avansarea ulterioară i-a fost oprită, nefiind membru P.C.R. Reparator, în anul 1990, a fost numit profesor la catedra de Artă Murală, activând ca profesor până ieșirea la pensie. În anul 2002 a susținut o teză de doctorat în Arte Vizuale la Universitatea Națională de Arte din București, cu tema „Desenul – estetica, suporturi, materiale”.
Expoziții personale în țară purtând numele de Ion Stendl au fost nenumărate, dar o evidențiem aici numai pe prima: 1966, București, Sala „Kalinderu”. A participat, de asemenea, la numeroase expoziții internaționale, precum : 1967 – Tokyo; 1967, 1975, 1977, 1979, 1981 – Ljubljana; 1968, 1970 – Buenos Aires; 1968, 1972, 1978 – Geneva; 1969 – Paris; 1969, între 1970 și 1981 – Barcelona; 1970, 1977, 1979 – Viena; 1970, 1972 – Banska-Bistrica; 1970, 1972, 1974, 1978 – Cracovia; 1972 – Bruxelles; 1972 – Veneția; 1972, 1976, 1978 – Frechen; 1972 – Noto; 1973 – Milano; 1974, 1978 – Erfurt; 1974, 1976, 1978, 1980 – Rijeka; 1977 – New York; 1978 – Friedrikstad; 1978 – Wroclaw; 1979, 1980 – Kyoto; 1979 – Tuzla; 1980 – Berlin; 1981 – Baden-Baden; 1982 – Bilbao; 1982 – Mulhouse; 1982 – Sofia; 1982 – Grenchen; 1983 – Biella; 1984 – Chicago; 1985 – Lahti; 1985 – Varna; 1988 – Ankara; 1989 – Grenoble; 1990 – Mirabel; 1990 – Darmstadt, Mathildenhöhe; 1993 – Amersfoort; 1993 – Budapesta; 1998 – Leipzig; 2009 – Ulm; 2009 – Beratzhausen; 2014 – München.
Alte participări, la expoziții de grup, au fost: 1976 – Paris; 1983 – Sofia; 1984 – Viena, Athena și Mannheim; 1990 – Namur; 1991 – Wageningen; 1993, 1999 – Nürnberg; 1993, 1994, 1995 – Beratzhausen, Zehentstadel; 1994 – București – Bonn; 1995 – Timișoara, Budapesta și München; 1995 – Nijmegen; 1997 – București; 1997 – Nürnberg; 1998 – Amstelveel; 2004 – București și Cluj Napoca; 2010 și 2019 – București.
Din 1963 participă la aproape toate manifestările expoziționale naționale, precum și la numeroase expoziții de artă românească în străinătate.
Și iată o parte dintre premiile primite: 1969 – Paris, Premiul Bienalei de tineret; 1970 – Cracovia, Medalie la cea de a 3-a Bienală; 1970 – Banska-Bistrica, Mențiune de onoare; 1972 – Noto, Premiul II ex aequo al Bienalei de artă; 1974 – Barcelona, Mențiunea a 3-a la concursul Joan Miró; 1977 – Viena, Premiu al Bienalei; 1983 – București, Premiul revistei „Arta“; 1984 – București, Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române; 1984 – Chicago, Placheta de aur la Expoziția internațională de afiș de film; 1995 – București, Premiul special al Uniunii Artiștilor Plastici; 2000 – București, Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer; 2013 – Medalia de merit a Ordinul de Merit al Republicii Federale a Germaniei, în urma un decret semnat de președintele Germaniei de la acea vreme, Joachim Gauck.
Germanii din Banatul Montan i-au conferit cea mai înaltă distincție pe care o acordă anual, Premiul „Alexander Tietz” pentru merite deosebite, în data de 17 noiembrie 2012.
Până în prezent au apărut următoarele cărți și albume semnate Ion Stendl: „Teodora și Ion Stendl”, album, Editura „Institutul Cultural Român” București, 2004; Ion Stendl: „Desenul – estetica, suporturi, materiale”, Editura „Semne” București, 2004; Ion Stendl: Desene = Zeichnungen. Editura „Banatul Montan” Reșița, 2006, carte-album editată de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița. Acest volum, apărut la Reșița, în orașul său natal, a fost o lucrare de excepție. Nu numai dorința de a edita un album de calitate superioară a stat la baza acestei apariții, ci și dorința de a cinsti pe cel căruia i-a fost acordată, în ziua de 27 noiembrie 1998, într-un cadru festiv, la reședința Ambasadei Republicii Austria din București, Diploma de Membru de Onoare al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, pe cel căruia i-a fost decernat, tot într-un cadru festiv, la Casa Municipală din reședința județului Caraș-Severin, titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Reșița, cu prilejul Zilelor Reșiței, în anul 2000, și nu în ultimul rând, pe cel care a rămas credincios „Heimat”-ului / ținutului său natal, prof. univ. dr. Ion (Hans) Stendl. În anul 2012 a apărut cartea de interviuri „Ion Stendl în dialog cu Titus Crișciu”, publicată la Editura „TIM” Reșița, care exemplifică și întărește această legătură cu Reșița.
Personal i-am cunoscut foarte bine pe ambii săi părinți, Hans și Emilia Stendl-Loidl. Dânșii au fost membri fideli ai Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, încă de la începuturi, din 1987. Prin intermediul lor, Ion Stendl a conceput pentru Asociație stema, prezentată în luna mai a anului 1990.
Îmi amintirea deportării în fosta Uniune Sovietică a tatălui său, Ion Stendl, a conceput în perioada 1993 – 1994, Monumentul dedicat victimelor deportării germanilor în fosta Uniunea Sovietică, monument dezvelit oficial la 14 octombrie 1995 la Reșița, în Parcul „Cărășana”.
Ion Stendl i-a rămas fidel „Heimat“-ului său și printr-o donație considerabilă de opere de artă din diferite etape ale creației pentru Biblioteca Germană „Alexander Tietz“, cu prilejul inaugurării acesteia în octombrie 2004, iar la 27 aprilie 2007, în cadrul Muzeului Banatului Montan din Reșița, a deschis, împreună cu soția sa Teodora Stendl-Moisescu, o expoziție permanentă „Stendl”, cu cele mai reprezentative lucrări ale lor, donate acestei instituții județene.
Acum, la ceas aniversar, când Ion (Hans) Stendl își serbează a 83-a aniversare, îi dorim multă sănătate, împliniri artistice și tradiționalul „La mulți ani!”.

Garda Națională de Mediu – după cum ne relata recent ec. Dorel Ovidiu BRETEAN (foto) în calitatea sa de comisar șef al Comisariatului Județean Hunedoara – este instituție publică și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, finanțată integral de la bugetul de stat, în subordinea autorității publice centrale pentru protecția mediului în baza HG 1005/2012 privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu.
Comisarii Gărzii Naționale de Mediu efectuează acțiuni de inspecție și control în domeniul legislației specifice poluării industriale și managementului riscului, substanțelor și preparatelor periculoase, biodiversității și ariilor naturale protejate, fondului de mediu și altor domenii prevăzute de legislația specifică în vigoare, îndeosebi la operatorii economici care desfășoară activități cu impact sau impact semnificativ asupra mediului și care necesită deținerea autorizației de mediu sau autorizației integrate de mediu, avize de mediu, acord de mediu (după caz).
În cadul acestor controale se urmărește respectarea legislației specifice privind mediul având în vedere faptul că unele abateri pot fi chiar infracțiuni. Se urmărește în primul rând ca activitățile desfășurate să nu aducă un prejudiciu factorilor de mediu: apă, aer, sol, biodiversitate.
În domeniul biodiversității urmărim respectarea legislației specifice, respectarea prevederilor planurilor de management al ariilor naturale protejate având în vedere faptul că peste 30 % din suprafața județului se suprapune unor Parcuri Naționale, Parcuri Naturale, Geoparcului Dinozaurilor „Țara Hațegului”, situri Natura 2000 sau monumente ale naturii.
Garda Națională de Mediu îndeplinește un rol activ pentru asigurarea securității mediului prin acțiuni de prevenire a riscurilor și limitarea amenințărilor de ordin ecologic, respectiv poluarea resurselor de apă, a aerului, diminuarea fertilității solului, poluarea transfrontalieră și altele.
Pentru identificarea amenințărilor și riscurilor la adresa securității mediului, GNM dezvoltă cooperarea transfrontalieră la toate nivelurile, în scopul adoptării măsurilor comune privind prevenirea și diminuarea impactului în cazul accidentelor majore și al situațiilor excepționale, precum și informarea și atragerea publicului în soluționarea problemelor ce țin de amenințările securității mediului.
Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu se află în subordinea Comisariatului General al G.N.M. având un număr de 14 angajați dintre care 12 au atribuțiuni de inspecție și control.
În cursul anului 2021, cele 6 echipe de comisari au efectuat un număr total de 830 de controale dintre care un număr de 178 au fost planificate, iar un număr de 652 au fost neplanificate.
Dintre controalele neplanificate mai mult de 100 au fost efectuate ca urmare a sesizărilor transmise de către persoane fizice sau persoane juridice la care s-au adaugat controalele efectuate ca urmare a autosesizării comisarilor din cadrul CJ Hunedoara al GNM, controale dispuse de către GNM Comisariatul General sau pentru investigarea unor accidente sau incidente cu impact asupra mediului.
Au fost aplicate un număr total de 98 sancțiuni principale dintre care 29 de avertismente și 69 de amenzi contravenționale în valoare totală de 1.595.600 lei. Pe lângă sancțiunile principale au fost transmise către Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara 4 propuneri privind suspendarea actelor de reglementare deținute și au fost transmise 3 sesizări către organele de cercetare penală pentru investigarea unor posibile infracțiuni de mediu.
Au fost returnate în țările de origine un număr de 3 transporturi de deșeuri identificate pe raza județului Hunedoara care nu îndeplineau condițiile legale pentru a fi valorificate în România și au fost confiscate 2 autovehicule care transportau ilegal deșeuri și urmau să fie abandonate în locuri neautorizate.
În cursul anului 2022, în conformitate cu Planul anual de inspecție și control, aprobat la nivelul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, comisarii din cadrul Comisariatului Județean Hunedoara al GNM vor efectua controale care vor viza: verificarea stadiului de realizare a măsurilor prioritare de guvernanţă privind gestionarea deşeurilor municipale (conform PNGD) şi gradul de atingere a obiectivelor de reciclare pentru 2021, a realizării măsurilor din Planurile de calitatea aerului şi din Planurile de menţinere a calităţii aerului; a instalaţiilor în care se desfăşoară activităţi care se supun prevederilor directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării), cu atingerea tuturor aspectelor ce privesc emisii/imisii şi calitatea aerului înconjurător; verificare privind transferul de deşeuri conform Regulamentului 1013/2006, conform Planului anual de acţiune la expeditori, destinatari; verificarea Regulamentului 995/2010 privind obligaţiile care revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn și a modului de comercializare şi deţinere a speciilor CITES (comerţ online); cât și respectarea prevederilor legislaţiei privind VSU (vehicule scoase din uz), acumulatorii uzaţi, anvelopele uzate; verificarea activităţilor grădinilor botanice, zoologice şi menajerii, acțiuni de prevenire și combatere a braconajului piscicol.
Garda Națională de Mediu participă împreună cu celelalte autorități și instituții publice ale statului, după caz, la consilierea, educarea și informarea populației pentru asigurarea unei protecții proactive și responsabile a mediului și editează publicații de specialitate în domeniul protecției mediului și poate sprijini asociațiile/organizațiile care au ca obiect de activitate protecția mediului în acțiunea de înființare și funcționare a centrelor de consultanță, informare și educare a cetățenilor.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Pe 15 februarie s-a deschis perioada de depunere a candidaturilor pentru Premiul pentru Jurnalism „Lorenzo Natali” (#NataliPrize), decernat de Uniunea Europeană.

Premiul, care se află anul acesta la cea de a 30-a ediție a sa, îi recompensează pe jurnaliștii care abordează în reportajele lor teme precum inegalitatea, sărăcia, clima, educația, migrația, ocuparea forței de muncă, mediul digital, asistența medicală, pacea, democrația și drepturile omului.

Comisarul pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen, a declarat: Premiul pentru Jurnalism „Lorenzo Natali” împlinește anul acesta 30 de ani de existență. Regresele democratice la care am asistat în timpul pandemiei, amenințările hibride, dezinformarea și restrângerea spațiului societății civile sunt fenomene îngrijorătoare, pe care jurnaliștii curajoși nu se tem să le abordeze. Astfel cum a demonstrat la Summitul pentru democrație din luna decembrie, UE este o susținătoare ferventă a libertăților fundamentale și a celor care apără aceste libertăți, asumându-și adeseori riscuri personale ridicate. Premiul pentru Jurnalism „Lorenzo Natali” este un simbol al sprijinului pe care îl arătăm față de cei care dau glas celor fără glas și care scot adevărul la lumină.

Condiții pentru depunerea candidaturilor

Jurnaliștii pot transmite reportajele cu care candidează în format scris, audio sau video la una dintre următoarele trei categorii:

• Marele Premiu: pentru reportaje publicate de o instituție de presă cu sediul în una dintre țările partenere ale Uniunii Europene.
• Premiul Europa: pentru reportaje publicate de o instituție de presă cu sediul în Uniunea Europeană.
• Premiul pentru cel mai bun reportaj al unui tânăr jurnalist: pentru reportaje realizate de jurnaliști cu vârsta sub 30 de ani, publicate de o instituție de presă cu sediul în Uniunea Europeană sau într-una din țările sale partenere.

Reportajele trebuie trimise online în una dintre cele cinci limbi acceptate (engleză, franceză, spaniolă, portugheză sau germană). Candidaturile pot fi depuse începând din 15 februarie, până la 31 martie 2022, ora 23:59, ora Europei Centrale (CET).

Selecția câștigătorilor

Un juriu format din jurnaliști de talie internațională și din specialiști în domeniul dezvoltării internaționale din întreaga lume va desemna câștigătorii pentru fiecare categorie. Fiecare câștigător va primi un premiu în valoare de 10 000 EUR. Câștigătorului la categoria „Cel mai bun reportaj al unui tânăr jurnalist” i se va oferi, de asemenea, șansa de a colabora cu un partener media.

Câștigătorii vor fi anunțați în cadrul ceremoniei de decernare a Premiului pentru Jurnalism „Lorenzo Natali”, ce va avea loc cu ocazia evenimentului Zilele europene ale dezvoltării în perioada 14-15 iunie 2022.

Premiul a fost numit astfel în cinstea lui Lorenzo Natali, fost comisar european pentru dezvoltare și apărător fervent al libertății de exprimare, al democrației și al drepturilor omului. Moștenirea sa spirituală a fost menținută vie în ultimele trei decenii prin premiul care îi poartă numele și care aduce un omagiu jurnaliștilor ale căror relatări pun în lumină provocările comune cu care ne confruntăm la scară planetară și insuflă voința de schimbare.

Premiul a fost decernat pentru prima dată de Comisia Europeană în 1992, în semn de recunoaștere a curajului și a excelenței în domeniul reportajelor privind dezvoltarea durabilă și favorabilă incluziunii.

Constantin Brâncuși este el însuși un monument cât întreaga lume, este la fel de cunoscut pe mapamond ca Michelangelo și considerat părintele sculpturii moderne. România nu are un brand Brâncuși care să se apropie măcar de aceste dimensiuni; România marchează viața și opera marelui creator – care a plecat cândva de la Hobița și a universalizat simbolistica tradițională românească – cu evenimente de anvergură limitată; România pășește cu mare grijă în preajma moștenirii spirituale a artistului mondial care a vrut – și nu a putut – să-i lase moștenire totul.

Interviul săptămânal realizat de Mădălina Corina Diaonu, secretar general al UZPR, la Radio Helsinki, din Graz, de unde Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România emite pentru toți românii în fiecare vineri, îl are ca invitat special pe Miron Manega, vicepreședintele UZPR. „Ce știm sau ce nu știm despre Brâncuși?” pune degetul pe anumite răni ale relației României cu marele său artist. „În 1951, în plin apogeu al carierei sale artistice, Constantin Brâncuși decide să doneze statului român toate operele sale din atelierul său din Paris: 230 de sculpturi, 1.600 de fotografii și clișee, unelte, mobilier. Statul român îi refuză cererea. În încercarea de a-și proteja opera, Constantin Brâncuși avea să renunțe la cetățenia română, pe 1 august 1951, iar un an mai târziu avea să primească cetățenia franceză… În 1955, simțind că i se apropie sfârșitul, Brâncuși înaintează statului român o cerere privind repatrierea sa, în care își exprima dorința de a se întoarce acasă pentru a fi înmormântat lângă părinții săi, în cimitirul de la Hobița. Și această cerere îi este refuzată” (Horia Muntenuș, „Dincolo de Brâncuși”, Editura Gedo, 2009).

Despre anvergura perenă, globală, a marelui Brâncuși, la Radio Helsinki, Graz, postul românismului fără hotare, vineri, 18 februarie, de la ora 13:00, ora Austriei.

Posted On 18 feb. 2022

Ziua Naţională „Constantin Brâncuşi”, o sărbătoare a întregii lumi

La 146 de ani de la naşterea marelui sculptor român, Constantin Brâncuși, Ziua Naţională „Constantin Brâncuşi” este marcată prin proiecţii, concerte, expoziţii şi conferinţe susţinute de specialişti, organizate la reprezentaţele Institutului Cultural Român.

Ambasada României la Oslo, cu sprijinul ICR Stockholm, va difuza pe canalele sale online materialul video „L-au întâlnit pe Brâncuşi”, al Doinei Lemny, realizat în 2021. Imagini reprezentative, proiectate pe faţada sediului ICR Budapesta şi a filialei sale de la Seghedin. Aceste momente vor fi evidenţiate ulterior şi pe pagina oficială de Facebook a reprezentanţei, pentru publicul local şi internaţional, cu scopul de a promova cultura română.

Filmul „Constantin Brâncuşi: The Essence of Things” va fi prezentat sâmbătă, de la ora locală 10:00 (12:00 ora României), pe reţelele de socializare ale ICR Londra. Călătoria despre căutarea esenţei lui Brâncuşi de la Tate Modern din Londra este o redescoperire a emblematicului artist prin ochii lui Matthew Gale, Senior Curator at Large, curatorul expoziţiei Tate din 2004, „Constantin Brâncuşi: The Essence of Things”, care urmăreşte amestecul de inspiraţii ce au făcut ca arta marelui sculptor român să aibă astăzi rezonanţe în întreaga lume.

Sâmbătă, reprezentanţa ICR New York va difuza online pe reţelele sale de socializare şi pe cele ale partenerilor un material video despre influenţa universală exercitată de marele artist român. Absorbind influenţe de o uimitoare diversitate, opera lui Constantin Brâncuşi a devenit, la rândul ei, o importantă sursă de inspiraţie pentru artiştii de pretutindeni. La New York începe, chiar de ziua marelui inovator al formelor moderne, o călătorie în jurul lumii pentru a explora durabilul impact al artei sale. Explorarea este realizată în compania lui Matthew Kirsch, curator pentru programe de cercetare în cadrul Noguchi Museum, care ne provoacă să îl redescoperim pe Brâncuşi prin prisma influenţei sale asupra altui creator celebru, Isamu Noguchi. Fascinat de esenţe, la fel ca şi maestrul său român, artistul americano-japonez a aspirat să le exprime nu numai în lucrările sale de sculptură, ci şi în grădinile pe care le-a proiectat sau în obiectele casnice pe care le-a conceput, în încercarea de a integra arta în locurile obişnuite şi în viaţa de zi cu zi.

Masă rotundă despre viaţa şi opera lui Constantin Brâncuşi la Madrid. Sâmbătă, de la ora 12.00 (ora locală), va fi difuzată pe pagina de Facebook a ICR Madrid o discuţie, subtitrată în limba spaniolă. La dezbaterea online despre viaţa şi opera celui mai mare sculptor al secolului XX vor participa: Clara Janés Nadal, scriitoare, poetă şi traducătoare spaniolă, autoarea cărţii „Brâncuşi şi o scrisoare de la Chillida”, Claudia Motea, actriţă, scriitoare, traducătoare, autoarea cărţii „Brâncuşi, Dragostea mea!”, Ovidiu Popescu, consilier Consiliul judeţean Gorj, Luminiţa Pigüi Neagoe, avocat, preşedintele asociaţiei ASESTERMUR (Asociaţia Ţărilor Est-Europene) cu sediul în Murcia, Nicoleta Paninopol, manager general al Centrului Cultural UNESCO Mihai Eminescu din Bucureşti.

„Scrisoare imaginară a lui Constantin Brâncuşi” (2018, r. Cornel Mihalache), produs de Televiziunea Română în seria „Români care au schimbat lumea”, va fi difuzat pe reţelele de socializare ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. Filmul evocă, într-o manieră poetică, persoana artistului Constantin Brâncuşi, printr-un monolog construit de Cornel Mihalache pe baza corespondenţei şi a altor documente scrise din epoca în care a trăit artistul. Eseul este ilustrat cu imagini de arhivă, fotografii din epocă, precum şi filmări şi fotografii recente. „Cel mai bun portret pe care i-l poate face cineva lui Constantin Brâncuşi este propriul autoportret. Din cuvintele scrise de el, nu scrise de alţii că le-ar fi spus, din fotografiile lui cu opera lui şi din imaginile filmate de el însuşi.” (Cornel Mihalache)

Proiectul „Compozitori în atelierul lui Constantin Brâncuşi” – un concert clasic, însoţit de o expoziţie multimedia, va fi organizat de Institutul Cultural Român „Titu Maiorescu” din Berlin care va avea are loc luni, 21 februarie, de la ora 19:00, la Ambasada României de la Berlin. Evenimentul înfăţişează personalitatea marelui sculptor în aspectele sale mai puţin cunoscute publicului larg. Pe de o parte, concertul aduce în atenţia publicului relaţia pe care marele sculptor a avut-o cu trei compozitori importanţi ai secolului al XX-lea: Erik Satie, Darius Milhaud şi Marcel Mihalovici. Lucrările celor trei compozitori vor fi interpretate de pianiştii Cristian Niculescu şi Iosef Ion Prunner, alături de violonista Alina Petrescu-Lepper.

Pe de altă parte, expoziţia multimedia „Constantin Brâncuşi – sculptorul cosmogoniei moderne” prezintă parcursul operei brâncuşiene, începând cu plecarea sculptorului pe jos la Paris şi ajungând la ceea ce Brâncuşi şi-a dorit să fie încununarea operei sale, „Templul din Indore”, relevând cei trei piloni filosofici pe care s-a sprijinit opera sa: arta populară românească, misterele eleusine şi cosmogonia indiană. Expoziţia va fi realizată de Cristina Enăşescu şi se va desfăşura sub forma unui material video de aproximativ 20 de minute.

„Brâncuşi à l’œuvre – compozitori în atelierul lui Brâncuşi” este un concert în Sala Bizantină a Hôtel de Béhague. Evenimentul va fi organizat la sediul Ambasadei României la Paris, luni, 28 februarie, ora 19:00, în interpretarea muzicienilor Cristian Niculescu (Berlin), Iosif Ion Prunner (Bucureşti) şi a interpreţilor invitaţi de la Orchestra Filarmonică Radio France, Mihaela Smolean şi Teodor Coman. Evenimentul este organizat pentru a marca Ziua Naţională Constantin Brâncuşi şi, în acelaşi timp, este dedicat Preşedinţiei Franceze a Consiliului Uniunii Europene. Concertul îşi propune să „restituie” marelui public muzica pe care marele sculptor o asculta în timp ce crea. Compoziţii ale unor prieteni apropiaţi, precum Erik Satie.

Volumul trilingv semnat de Doina Lemny, cercetător, doctor în istoria artei, specialist în sculptura din prima jumătate a secolului al XX-lea, va fi lansat luni, ora 17:00, la sediul Ambasadei României în Marele Ducat al Luxemburgului, în prezenţa ES Livia Rusu, Ambasadorul României la Luxemburg şi a directorului ICR Bruxelles, a membrilor ambasadei, precum şi a invitaţilor – parteneri, personalităţi din lumea culturală, academică, diplomatică, artişti, curatori, experţi, critici de artă din Benelux. Volumul va fi prezentat de autor şi constituie un omagiu adus lui Constantin Brâncuşi, a cărui operă a marcat creaţia artistică a secolului XX, devenind un punct de reper pentru arta modernă şi contemporană. „Ansamblul monumental de la Târgu Jiu reprezintă visul împlinit al lui Brâncuşi. Artistul proiectează, în regiunea sa natală, un monument legat de istoria României şi a Europei la începutul secolului XX, monument ce dobândeşte semnificaţia şi valoarea unui loc de meditaţie asupra dragostei şi a morţii, altfel spus, asupra existenţei înseşi. Este moştenirea cea mai de preţ pe care sculptorul o lasă poporului român.” (Doina Lemny)

Constantin Brâncuși (1876-1957), cel mai important sculptor al primei jumătăți a secolului XX, a avut o influență fascinantă și de durată asupra unei generații de artiști americani contemporani.

Perspectivele despre moștenirea lui Brâncuși sunt prezentate în filmul „Pe aripile lui Brâncuși” de Carl Andre, Lynda Benglis, Ellsworth Kelly, Martin Puryear, Richard Serra și Joel Shapiro, cu comentarii suplimentare despre Dan Flavin, Donald Judd, Roy Lichtenstein, Isamu Noguchi și Claes Oldenburg. Locațiile de filmare includ studioul re-creat al lui Brâncuși de la Centrul Pompidou, galeria Brâncuși a Muzeului de Artă din Philadelphia, atelierele și expozițiile artiștilor.

Comentariul este oferit de Anne d’Harnoncourt; Co-curatorii expoziției Brâncuși din 1995 de la Centrul Pompidou și PMA: Margit Rowell și Ann Temkin (Marie-Josee și Henry Kravis, curator șef de pictură și sculptură, Muzeul de Artă Modernă, N.Y.); Robert Storr, artist, critic și curator; Richard Woodward, critic de artă; și William Tucker, artist.

Link video

Dr. Tessa Dunlop celebrează viața și opera marelui sculptor într-un episod din Who Is Romania, produs de Storytailors pentru Institutul Cultural Român din Londra.
https://www.youtube.com/watch?v=xmCaumjtznY&t=14s&ab_channel=RomanianCulturalInstituteLondon

Dr. Tessa Dunlop celebrează viața și opera marelui sculptor într-un episod din Who Is Romania, produs de Storytailors pentru Institutul Cultural Român din Londra.