Pe fondul unui motto semnat de Stelian Fulga, terapeut român școlit de călugării șaolin: „Nu există nici boli și nici bolnavi. Toate bolile vin de la o alimentație necorespunzătoare”, am purtat discuții cu mai mulți hunedoreni, foști siderurgiști, pe tema „Sănătatea – cel mai de preț dar al vieții”.
Din vorbă în vorbă, aflată lângă noi, prof. Isabela Susanyi (foto), ne-a sugerat ideea să citim cartea lui Stelian Fulga intitulată „A doua șansă cu Stelian Fulga”.
Rugând-o să ne facă totuși o prezentare succintă a acestei cărți, cu bunăvoința ce-o caracterizează, ne-a onorat dorința.
Așa că, ne-a oferit o scurtă recenzie a cărții amintite.
Receptiv la suferințele neamului său, înzestrat cu har divin, cunoaștere și empatie față de semeni, dl. Stelian Cătălin Fulga vine în întâmpinarea noastră cu o carte salvatoare „A doua șansă cu Stelian Fulga/ Alimentele leacuri sau otrăvuri?”
Deși se naște în Oltenia (Bistreț, jud. Dolj), tânărul Fulga se instruiește departe de hotarele țării, în America, la San Francisco, și urmează cursurile Facultății de Parapsihologie din California. Însetat de cunoaștere, timp de 4 ani se inițiază în conceptele și misterele călugărilor shaolin, retras în toposul sacru tibetan. Captivat de miracolele naturii, de plantele magice, de armonie și de echilibru, valorifică învățăturile dobândite și se consacră vindecării suferinzilor de pretutindeni.
În opera de față, dl. Stelian Fulga expune argumente științifice, vorbește detaliat despre importanța alimentației în funcție de grupele sanguine, explică procesele biologice care se desfășoară în organism, modul de funcționare corectă a acestuia, analizează, oferă soluții. Însuși titlul cărții sintetizează conținutul și dezvăluie secretul celei de-a doua șanse pe care o primim, dacă alegem alimentația corectă.
Limbajul ghidului terapeutic este simplu, pe înțelesul oricărui cititor, pentru o înțelegere totală și imediată a mesajului, dar și pentru a se evita confuziile.
Cartea debutează cu implementarea detaliilor care alcătuiesc „cura de dezintoxicare” (repetată după 14 zile). Tot aici lecturăm „Ciorba de legume fără foc”, pentru mine, recunosc, o noutate și o curiozitate.
Absorbită de ineditul informațiilor, mi-am dat seama/ am conștientizat că mă aflu pe un teritoriu necunoscut. Am învățat că este obligatoriu să ne hrănim sănătos și am avut revelația multor greșeli de alimentație, datorate ignoranței.
Granița dintre „leacuri” și „otrăvuri” este una subțire, invizibilă, pentru neinițiați, iar fără documentare, fără înțelegere și cercetare, trendul de consumerism ne transformă în victime sigure.
Vă recomand cu drag o carte care ne apără de primejdii, de boli și de moarte. O carte a speranței. Țineți cont de faptul că bolile încep și se sfârșesc cu regimul alimentar, un regim sănătos, pe care îl găsim în învățăturile acestui OM deosebit, trimis de Dumnezeu să ne ajute.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Iniţiativa culturală INTER ARMA NON SILENT MUSAE (Între arme, muzele nu tac) a fost promovată – după cum ne-a relatat colaboratorul nostru, timișoreanul Dumitru BUȚOI (foto) – de Cenaclul literar al Baroului Bihor până la încetarea ostilităţilor între Federaţia rusă şi eroica Ucraina şi instaurarea din nou a păcii, a ajuns la cea de-a treia ediţie. Această ediţie a fost una specială, fiind dedicată lansării nr. 51 (trimestrul I 2022) a publicaţiei „Luceafărul de Vest” din Timişoara şi decernării premiilor şi distincţiilor la concursul de literatură intitulat EMINESCU-UN VIS ÎN AŞTEPTARE din cadrul unui proiect lansat şi promovat de Filiala Uniunii Ziariştilor Profesionişti „Valeriu Branişte” din Timişoara. Evenimentul a avut loc în sala festivă a protopopiatului ortodox din Oradea în prezenţa unui public numeros. În cuvântul de deschidere, preşedintele cenaclului literar al Baroului Bihor, scriitorul avocat dr. Paşcu BALACI a rugat publicul să păstreze un moment de reculegere în memoria jurnaliştilor ucişi în războiul din Ucraina şi anume: Brent Renaud (SUA), Evgheni Sakun şi Victor Dudar (Ucraina). El a mulţumit timişorenilor că au dat curs invitaţiei Cenaclului literar de a populariza iniţiativa orădeană INTER ARMA NON SILENT MUSAE şi a salutat pe premianţii care au ţinut să participle la acest eveniment.
Invitat la cuvânt, oaspetele de onoare al manifestării, jurnalistul Dumitru BUŢOI, editor al publicaţiei „Luceafărul de Vest” din Timişoara a vorbit despre proiectul cultural EMINESCU-UN VIS ÎN AŞTEPTARE, iniţiat de filiala UZPR Timişoara, preşedinte conf. univ. dr. Ioan DAVID şi Dumitru BUŢOI, iar concursul literar lansat cu această ocazie a înregistrat un mare aflux de participanţi cu peste 152 de lucrări trimise la toate secţiunile propuse în Regulamentul de organizare (poezie, poezie diaspora, poezie religioasă, poezie în grai, proză, epigramă, eseu-interviu, volume de poezie în debut, volume de proză în debut, grafică, videoclip-film documentar), pentru zona de vest (Timişoara, Lugoj, Arad, Deva, Oradea, Satu Mare), zona de sud (Bucureşti, Ploieşti, Buzău, Constanţa) şi zona Moldova (Iaşi,Vatra Dornei, Botoşani, Suceava, Bacău). Majoritatea lucrărilor trimise la concurs vor fi publicate într-o antologie care va fi lansată în luna iunie 2022 cu prilejul Zilelor Eminescu.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Medici’s – Lansare de carte și expoziție de costume tradiționale din Banat: „Almanahul Almăjului 2022”, coordonator Prof. Gheorghe Rancu-Bodrog. Eveniment organizat sub patronajul Acad. Ion Păun Otiman și a E.S. Gheorghe Dinu, Consulul General al României la Vârșeț.
Lansarea va avea loc sâmbătă, 2 aprilie 2022, ora 11.00 la librăria ”Cartea de nisip” din incinta clinicii Medici’s Academica, bul. Circumvalațiunii nr. 8-10 et 1.
”Almanahul Almăjului se vrea o trecere în revistă a locurilor, faptelor și a oamenilor trăitori în minunata Țară a Almăjului. Totodată am dorit a continua un frumos proiect început cu mult timp în urmă, aducând elogii și clipe de recunoștință acelora care s-au jertfit de-a lungul timpului pentru păstrarea tradițiilor, credinței strămoșești și a istoriei neamului”.
Sâmbătă, 26 Mărțișor a avut loc la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara, întâlnirea publiciștilor din Asociația Publiciștilor Presei Rurale din Banat.
După o perioadă în care nu au mai avut loc întâlniri culturale, la începutul acestui an a avut loc o întâlnire informală realizată cu sprijinul dl. Dan Radosav, managerul Muzeului Satului și prin grija prof. Ioan Traia, președintele Asociației.
După un moment de rugăciune oficiat de preotul Valentin Bugariu, președintele Asociației a prezentat programul de activități al Asociației. Prima activitate este planificată în 11 iunie la Șopotu Vechi jud. Caraș-Severin, prin grija prof. Gheorghe Rancu, Sărbătoarea muzeelor sătești. În luna august sunt programate mai multe simpozioane locale la Comloșu Mare, jud. Timiș și Răcășdia, jud. Caraș-Severin. Alte trei evenimente vor fi: Întâlnirea fiilor satului la Bodrog, jud. Arad, Festivalul Răchiei la Săcălaz, jud. Timiș.
În septembrie va avea loc la Birda, jus. Timiș, a doua ediție a Colocviilor revistei de cultură și religie rurală ,,Arhanghelul”.
Preotul dr. Valentin Bugariu a prezentat volumul Credință. Educație. Tradiție, Editura Eurobit, Timișoara, 2021 și nr. 41 al revistei locale ,,Arhanghelul”.
O importanță deosebită au avut-o discuțiile și schimburile de publicații. Prof. univ. Constantin Falcă, Cărășeni de neuitat. Partea a XX-a, editura Eurostampa, Timișoara, 2013, 183 p., iar ziariștii Gheorghe Lungu și Petru Opruț au oferit ultimele numere ale revistelor ,,Foaia Săcoșană” și ,,Glasul Voislovei”.
Cu toate că Tratatul de Pace, contrasemnat la 4 iunie 1920 de delegaţia maghiară în palatul Trianon de la Versailles, în apropiere de Paris, a consfinţit ceea ce raporturile de forţă decretaseră pe câmpul de luptă cu un an şi jumătate înainte, destrămarea „Marii Ungarii“ şi sfârşitul visului imperial, în discursul public al liderilor politici maghiari continuă să apară graniţele fantomă ale fostului imperiu austro-ungar sub diferite concepte ale unui imaginar geopolitic revizionist. Anul 1920 a deschis lunga lamentație istorică fără de sfârșit, unică în istoria Europei, sublimată la nivelul formulelor latine „finis Hungariae” și „extra Hungariam, non est vita, si est vita, non est ita” („în afara Ungariei nu este viață și dacă este viață, aceasta nu este astfel”, n.a.). Această lozincă împărtășită și astăzi marchează o boală cronică, un adevărat simptom al așteptării și al neputinței, toate acestea în ciuda tuturor evidențelor istorice și a unei iluzorii reveniri a Regatului Maghiar la granițele sale firești de „anya ország” („patria-mamă”, n.a.). În ciuda acestei reveniri istorice, persistă în mentalul colectiv maghiar expresia „Magyarország határtalan” („maghiarimea fără hotare” n.a.), expresia dorinței neîmplinite, nici după 500 de ani, a refacerii vechiului Regat Maghiar, cel de dinainte de Mohacs […].
Ungaria a uitat că actualele granițe ale Europei au fost stabilite prin Tratatul de la Paris, din 10 februarie 1947 și continuă să agite lozinci revanșarde despre nedreptatea istorică a Trianonului. În anul 2020 guvernul de la Budapesta a aprobat proiectul Trianon 100 care, potrivit declarațiilor oficiale urmărea „organizarea de evenimente, comemorări, realizarea de materiale educaţionale şi filme, atât în Ungaria, cât şi în rândul maghiarilor care trăiesc în Bazinul Carpatic sau în lume, care ajută la conştientizarea sentimentului de unitate a maghiarilor, fără modificarea frontierelor naţionale, precum şi la exprimarea identităţii, şi la protecţia acesteia”. În realitate, elitele politice maghiare, în cadrul acestui proiect, au reuşit să transforme Tratatul de la Trianon într-una dintre cele mai mari traume ale populaţiei maghiare, subiect care pare a fi folosit cu precădere şi de către regimul Orban, în special în scopul de a menţine un capital electoral care să îi asigure hegemonia politică. Toate acestea au condus inevitabil către un sentiment naţionalist împărtăşit de o parte a societăţii maghiare, cu atât mai mult cu cât o serie de dezinformări au pătruns în spaţiul mediatic. Una dintre aceste dezinformări este şi cea conform căreia tratatul va expira în 2020, odată cu împlinirea unui veac de la semnarea sa, lucru de altfel total fals, întrucât Ungaria a ratificat la rândul său Tratatul de Pace de la Paris din 1947, care a restabilit în mare parte aceleaşi graniţe teritoriale precum Trianonul.
Grupul de cercetători ungari reuniţi în acest proiect, gestionat de Academia Ungară de Ştiinţe, s-a pregatit să declanşeze un război informaţional la adresa României şi a statelor din jur, prin care să fie contestate tratativele dintre anii 1918-1920 care au dus la destrămarea Imperiului Austro-Ungar şi, implicit, a „Ungariei Mari”. Proiectul „Trianon 100 – Elan”, desfăşurat sub egida Academiei Ungare de Știinţe, şi-a început în forţă activitatea, la o primă vedere fiind evident că acesta avea deja pregătite primele produse care să fie livrate pe piaţă. Astfel, a fost deja lansată prima carte elaborată în cadrul proiectului – „Jurnalul delegaţiei ungare de pace”, sub coordonarea istoricului Zeidler Miklos. Prezentarea volumului face referire la datele pe care lucrarea le deţine despre delegaţia ungară care a participat, în Franţa, la semnarea Tratatului reliefând, într-o manieră detaliată, disputele şi frământările care au precedat parafarea documentului final […]. Concomitent, se promovează o hartă etnografică a Ungariei din 1918, pe care autorităţile de la Budapesta au intenţionat s-o utilizeze, fără succes, pentru a trasa graniţele viitorului stat ungar conform propriilor interese în timpul negocierilor din Paris. Site-ul „Trianon 100” a promovat recenzia istoricului Zahoran Csaba, „Destrămarea Ungariei istorice şi Tratatul de pace de la Paris”, şi tot aici sunt promovate imagini referitoare la mai multe monumente dedicate Trianonului, din care unul reprezintă harta Ungariei Mari care nu a existat decât în visele lor. Ceea ce este însă și mai periculos este faptul că proiectul „Trianon100” nu este o inițiativa singulară sprijinită, evident, de autoritățile centrale de la Budapesta. Astfel, proiectul științific este dublat fie de intervenții nefericite dar bine gîndite, în spațiul public, ale unor oficiali ungari de prim-rang, fie de ridicare a unor edificii cel puțin discutabile în Ungaria, care amintesc de perioada nazistă în care această țară și-a reanexat o parte din teritoriile pierdute. Avem în vedere aici declarațiile acide formulate la începutul mijlocul anului 2017 de Lazar Janos, șeful Cancelariei prim-ministrului ungar, care solicită, nici mai mult nici mai puțin, scuze din partea vecinilor pentru evenimentul Trianon, și cere, de asemenea, despăgubiri măcar morale Europei pentru ceea ce i s-a întâmplat Ungariei în 1918.Tot aici se înscriu numeroasele statui ridicate în Ungaria în cinstea guvernatorului fascist și antisemit Horthy Miklos, cu sprijinul tacit al premierului Viktor Orban și spre bucuria nemascată a unuia dintre cele mai importante partide extremiste din Europa – Jobbik.
La summit-ul de la Kiev din 23 august 2021, intitulat „Platforma Crimeii ”, János Áder, președintele Ungariei, a comparat anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia cu Tratatul de la Trianon, afirmând textual : „În mintea maghiarilor s-a întipărit adânc atât agresiunea marilor puteri, cât şi trauma Trianonului, motiv pentru care noi ştim exact de ce anexarea Crimeii reprezintă o rană atât de sensibilă pentru poporul ucrainean, (..) Au şi maghiarii experienţa istorică a puterilor străine care au redesenat în mod arbitrar graniţele unui stat aflat într-o situaţie dificilă la un moment dat. (…) După Primul Război Mondial, ne-au fost luate două treimi din teritoriul şi populaţia ţării. Maghiarii nu au uitat, nici după un secol, că au ajuns, atunci, să fie minoritari, că li s-au luat şcolile şi s-a făcut tot posibilul pentru ca învăţământul în limba maternă să fie desfiinţat (…) În mintea maghiarilor s-a întipărit adânc atât agresiunea marilor puteri, cât și a trauma Trianonului, motiv pentru care știu exact de ce anexarea Crimeii reprezintă o rană atât de sensibilă pentru poporul ucrainean”.
Notă asupra ediției a II-a a cărții „Intoleranță și crimă”
de Vasile Moiș și Ioan Corneanu, Editura Dacia, 2012 (fragment)
UZPR – Regal de carte la Salonul cultural de la Palatul BrătianuUniunea Ziariștilor Profesioniști din România și Fundația Ion I. Brătianu vor organiza ediția din 2022 a salonului de carte al fundației, devenit tradiție la Palatul Brătianu de pe Strada Visarion nr. 4. Proiectul inițial a căpătat amploare, devenind un SALON CULTURAL și se va desfășura în perioada 30 martie – 2 aprilie. Ediția de anul acesta, dedicată Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, va fi însoțit de o expoziție de pictură, sculptură și caricatură, în cadrul căreia vor fi expuse și două retrospective: Rudolf Schweitzer-Cumpăna și Tia Peltz. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, căreia îi este rezervată, așa cum am spus, ediția din acest an a salonului de carte al Fundației Ion I. Brătianu, va fi reprezentată de cărțile apărute la Editura UZP, de publicațiile Uniunii, dar și de cărțile membrilor UZPR, apărute sub egida altor edituri. În cele patru zile cât va dura SALONUL CULTURAL, sunt estimate 15 lansări de carte, din totalul de peste 150 de autori înscriși.
Gazda evenimentului, Ion I. Brătianu, președintele fundației cu același nume, va face deschiderea Salonului cu lansarea a trei cărți: „În așteptarea eternității”, „Seniorii literaturii noastre” și „Contribuția lui Ion C. Brătianu la revoluția pașoptistă din Țările Române și cugetările sale despre această revoluție”. Aceasta din urmă este o carte bilingvă (română-franceză), a apărut la Paris la Editura Laumond și este prezentată pentru prima dată în România. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, pe lângă expunerea celor peste 100 de titluri apărute la Editura UZP, va avea și patru lansări editoriale. Una este cartea intitulată „Ideile fundamentale ale dreptului Presei” de Dimitrie Gusti, lucrare apărută la Berlin în 1908 și publicată pentru prima dată în românește în 1969. Și republicată, iată, de Editura UZP, la inițiativa regretatului Doru Dinu Glăvan (care are și cuvântul de încheiere al cărții), sub îngrijirea lui Ioan C. Popa, Mihai Milca și (de asemenea regretatul) Neculai Trandafir. O altă lansare va fi cea a cărții lui Adrian Fetecău, „TOKYO 2020. Jurnalist în pandemie” dedicată lui Doru Dinu Glăvan, cel care l-a provocat pe autor să devină corespondent al UZPR din Japonia, la Jocurile Olimpice din 2020.Cartea este recompusă din corespondența către UZPR a lui Adrian Fetecău, publicată zilnic, la momentul acela, pe site-ul Uniunii. O a treia lansare va fi una de-a dreptul spectaculoasă, căci e vorba de un best-seller apărut de curând în Turcia, unde a luat unul dintre cele mai mari premii pentru literatură, The best of Time. Spectaculozitatea vine din faptul că autoarea e o româncă din Teleorman, iar cartea se numește „Elena, fata de Ghiaur”. Este povestea autobiografică a Elenei Mantu, o fată crescută într-un mediu ostil, respinsă de familie (pentru că n-a fost băiat!), cu o mamă care s-a sinucis când fetița avea doar cinci ani, cu un tată care a murit bolnav, cu o soră și restul familiei care au izgonit-o, pur și simplu, de acasă. Obligată de context să se întrețină singură, fata apucă pe căi greșite și ajunge în cele din urmă în Turcia, unde are norocul să cunoască un turc care se îndrăgostește de ea și o ia de nevastă. Au împreună doi copii frumoși, un băiat și o fată. Toată experiența ei începută dramatic și terminată oarecum bine (chiar dacă soțul ei a decedat) este expusă în cartea „Elena, fata de ghiaur”, care are acum, în Turcia, un succes fulminant, obținând, din partea instituțiilor culturale, cele mai înalte distincții și premii. Cartea apare acum în limba română, cu același titlu din limba turcă, la Editura UZP. Ion Văduva își va lansa ultimul său volum, intitulat ”Literatură și atitudine”, o carte de interviuri realizate cu mari personalități ale literaturii și culturii române. De asemenea, la sala de festivități a Palatului Brătianu, va avea loc și lansarea volumului 2 al Antologiei CERTITUDINEA, apărută recent la Editura Uranus. Printre cei peste 150 de autori de carte se află și jurnalistul/scriitorul Mihai Traistă de la comunitatea Ucrainenilor din România din partea căreia vor expune și alți autori. Tot din partea ucrainenilor va prezenta unul sau mai multe momente artistice violonista prim-concertistă Natalia Pancec Colotelo de la Filarmonica din București. Un alt moment artistic va fi susținut și de cunoscutul violoncelist Adrian Naidin, care va avea și lansare de album. Participarea publicului e gratuită dar limitată, în funcție de capacitatea spațiului alocat și evoluția situației sanitare.
Cu sau fără iubire, cu sau fără tristețe, cu sau fără nebunie, cu sau fără bucurie, cu sau fără dragoste de viață, cu sau fără dor, cu sau fără dezamăgire, cu sau fără liniște sufletească, cu sau fără împlinire, cu sau fără entuziasm, cu sau fără trăire, cu sau fără sentiment, cu sau fără extaz, viața merge mai departe, are picioare lungi, când vrea sare peste dealuri pline de vorbe, când nu vrea nu sare nici măcar un șanț, se oprește la marginea unui an și acolo rămâne, are un nume, de aceea se tot spune: „A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar povesti.” Și putem fi orice și oricine, nu are nimeni putere asupra gândurilor noastre, în noi ținem spectacole pentru întreaga lume, când suntem fericiți, dar totodată putem să închidem ferestrele camerelor sufletului și să bocim timpul odată prețios, dar scăpat de sub control, Doamne, câte nu putem face în ființa noastră, doar noi și gândurile ce năvălesc într-una. Astăzi, mai mult ca niciodată, căutăm stropii de bucurie uitați în ceștile de cafea, urmele lăsate de ruj au scris întâlnirea noastră cu prietenia, acolo, la masa din centrul orașului ”Forfotă”, am râs și ne-am întristat, acolo am sărutat ziua spunându-i să nu se mai grăbească, acolo ne-am uitat de atâtea ori gențile cu amintiri, la masa albă din centrul orașului ”Forfotă”, ce nume! Și a venit din nou primăvara, și viața merge mai departe, nu mai sunt aceiași oameni, dar au rămas aceleași momente, nu mai este aceeași poveste, dar a rămas aceeași masă albă, ia te uită ce scrie pe caleașca albă de la geamul cu prăjituri, e numele orașului în care trăiesc, peste apa Timișului se aud clopotele, sunt atât de vii pașii grăbiți sau mai puțin grăbiți de pe Podul de Fier, undeva în stânga se odihnește un ceas mare, dar să nu credeți că nu vă răspunde la salut, întotdeauna e cu ochii pe faleză, în dreapta stă mereu treaz tenorul Traian Grozăvescu, vrea să trăiască în noi. Umbre și mâini, picioare și strigăte, zâmbete în flori abia sădite, clădiri scuturate de frigul fantomă, pescari buimăciți de dimineți răcoroase, căței fericiți lăsați în drumul razelor de soare, tocuri zglobii cu sunete de începuturi, tineri, bătrâni, claxoane și scârțiituri de roți, cozi imense la…diverse…ziare uitate pe dig și muguri ce ne strigă din pomi ținuți în curți, existăm, existăm, odată cu voi renaștem, unde ați fugit pământenilor, chiar credeți că soarele este singurul supraviețuitor adevărat din ultimii ani? Suntem toți adevărați, numai că nu vrem să recunoaștem și nici să deschidem cutia magică, ne este frică de strălucirea interioară, dacă nu ne contopim cu universul ce rost are atunci viața? Ce ziceți? Pe locuri, sunteți gata? Start la trăire! Atât de multă iubire este pe pământ, să culegem, să îmbrățișăm cerul și să-i spunem bun venit fiecărui anotimp, pentru că toate acestea sunt daruri de la Dumnezeu și sunt multe!
Anotimp de catifea, pierdut în nea, Ai trecut iar și iar pe strada mea, Nu te strig, te las să pleci, nu te opresc, Primăvara-n suflet vreau să o primesc!
26 martie 2022, orele 20.30 – 21.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:
Ora Pământului = Earth Hour 2022, un eveniment internațional, organizat în ultima sâmbătă a lunii martie a fiecărui an, care are ca scop sensibilizarea utilizatorilor de energie electrică față de problema dioxidului de carbon emis în atmosferă la producerea energiei electrice.
Pentru a marca împlinirea unei luni (24 februarie – 24 martie 2022) de la izbucnirea războiului nedorit de lângă noi, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița lansează un plic filatelic ocazional. Cu același prilej a fost confecționată o ștampilă filatelică ocazională. Ștampila este folosită la oficiul poștal Reșița 1, în data de 24 martie. Menționăm faptul că această ștampilă a fost aprobată de Federația Filatelică Română și de către Poșta Română pentru întreaga corespondență expediată în data de 24 martie din Reșița de la Oficiul Poștal nr. 1.
24 martie 2022, ora 16.00, Centrul German „Alexander Tietz“ Reșița:
Anul jubiliar „150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur la Reșița, 1872 – 2022”. Discuții cu invitați la bibliotecă: dr. Ada Cruceanu-Chisăliță și Carl Walter Fleck (partea a II-a).
Expoziție de fotografii cu tematica Muzeul de locomotive din Reșița, autor: Carl Walter Fleck.
Zi frumoasă de martie. Soarele a oferit cu drag o parte din darul razelor sale. În Biserica Ortodoxă din satul Cinciș-Cerna erau deschise „ușile pocăinței”, iar mulțimea de credincioși cerea darul lui Dumnezeu, energie spirituală, forță sfântă și putere.
Pe acest fond, s-a continuat implementarea proiectului „Trăim în Dumnezeu și El trăiește în noi”, în coordonarea prof. Ioan VLAD, ocazie cu care cunoscutei și apreciatei interprete de cântec religios, Veta BIRIȘ, (foto 1) i s-a acordat Diploma de onoare „DRAG DE DUMNEZEU” pentru „promovarea prin cântec și trăire sufletească a învățăturii creștine, a ortodoxiei – care este viața în Hristos, viață în duh și adevăr”. Acest proiect desfășurat sub egida Episcopiei Devei și Hunedoarei, cu binecuvântarea Preasfințitului Episcop NESTOR, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și „Accent Media” Deva, a făcut ca întreg auditoriul, prin cântecele religioase ale Vetei BIRIȘ, să trăiască momente de neuitat sub semnul biruinței lui Hristos pe pământ, împlinirea și încoronarea slujirii sale de Domn și Mântuitor al lumii. Privind în ochii celor prezenți vedeai parcă cum doreau o iubire frățească în inimi curate – adevărata cale de-a simți și cunoaște pe Dumnezeu.
Acest moment cultural-religios a fost dedicat memoriei preotului protopop iconom stravrofor, Anton RUDEANU, (foto 2) – născut în luna martie – fiu al satului, ctitor al Bisericii din Cinciș-Cerna și „Cetățean de onoare” al comunei Teliucu Inf. A fost un cunoscut susținător al tainelor lui Dumnezeu, bun îndrumător, sfătuitor, mângâietor și luminător spre dreapta credință creștină ortodoxă. Tot cu acest prilej, părintelui paroh, APIETROAEI Cosmin Gabriel, i s-a oferit Diplomă pentru promovarea și păstrarea tradițiilor populare strămoșești în rândul tinerei generații. Prezent în biserică, prof. dr. Mihail Nicolae RUDEANU, a dorit să ne declare în exclusivitate: „Cântecele Vetei Biriș au aprins în noi lumina minții și a inimii curate, au altoit și trezit credința în viața sfântă și unirea cu Dumnezeu. Aflat lângă noi, Ioan TĂNASE, membru în Consiliul parohial, a adăugat: „Cântecul religios face ca pe țarinele sufletului nostru să crească semințe roditoare, împodobindu-ne astfel cu florile virtuților și fapte bune. Prin cântec religios primim sămânța cuvântului lui Dumnezeu necesară pentru a culege roadele mântuirii”. Implementarea proiectului „Trăim în Dumnezeu și El trăiește în noi” – ne spunea Cornel POENAR, directorul ziarului „Accent Media” – va continua și în alte Biserici printr-o autentică prezentare și promovare a cântecului religios creștin ortodox. Dorim ca beneficiarii să-și formeze dorința de-a urma și sluji pe Dumnezeu, iar virtuțile să le fie trăite după Evanghelie, sub genericul „Iisus este centrul vieții și Izvorul Mântuirii”.
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Ieri, 21 martie 2022, a fost aleasă conducerea Filialei Caraș Severin a UZPR. Președinte: Oana Glavan Cenan; secretar: ID Cucu. Membrii comitetului director: D.Sgaverdia, Marius Ghibus, Daniel Botgros, Adriana Telescu și Adrian Vintilescu.
23 martie 2022, ora 17.30, CentrulCultural și Complexul Muzeal „Teatrul Vechi Mihai Eminescu” – sediul Muzeului de Etnografie „Țara Carașului“ Oravița:
Vernisajul expoziției de artă plastică „Reșița – 250 de ani de industrie”, cu lucrări aparținând artiștilor plastici: Angelica Chici (Jimbolia), VioricaAna Farkas (Reșița), Marianne Florea (Reșița), Livia Frunză (Reșița), Niculina Ghimiș (Reșița), Adina Ghinaci (Reșița), Flavia Beatris Grădinaru (Reșița), Adriana Hermle (Stuttgart, Germania), Doina & Gustav Hlinka (Reșița), Eleonora & Gabriel Hoduț (Reșița), Luciana Cristina Ionescu (București), Elza Kaba (Jimbolia), Sandra Leila M. (Reșița), Mircea Meilă (Reșița), Gheorghe Molin (Reșița), Lia Popescu (Timișoara), Nik Potocean (Bocșa), Maria Tudur (Reșița), Tatiana Țibru (Reșița) și Lia Reghina Tîrnoveanu (Timișoara).
In memoriam dr. Friedrich Bach(născut la 13 martie 1817 în Königgrätz / Boemia, trecut în eternitate la 5 septembrie 1865 în Vârșeț), medic montanist, poet și promotor cultural la Oravița, cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la naștere. Conferențează istoricul orăvițean dr. Ionel Bota.
UZPR CARAS SEVERIN 