„Unul dintre cei mai harnici oameni de cultură din partea Banatului numită Valea Almăjului este Iosif Băcilă, editor, conducător de reviste locale, autor a numeroase volume de poezii.” Astfel îl descrie criticul și istoricul literar Cornel Ungureanu în „Literatura Banatului” (Timișoara: Brumar, 2015) pe poetul și profesorul Iosif Băcilă de la Dalboșeț.

Aflându-se la ceas aniversar, poposim și noi, bocșenii, preț de câteva rânduri, lângă volumele poetului, și aruncăm un ochi și asupra portretului acestui „miracol” din „Valea Miracolelor”. Fiindcă Iosif Băcilă chiar este „un miracol” prin tot ceea ce a realizat și a dăruit celor din jur până la această vârstă!

Profesorul Iosif Băcilă s-a născut în 12 septembrie 1947 la Dalboșeț, în Valea Almăjului sau Valea Miracolelor, cum inspirat a numit-o chiar el.

Parcursul profesorului Băcilă este unul obișnuit, însă, prin talentul său și prin dăruirea sa, devine, cu timpul, unul dintre „miracolele” Văii Almăjului.

„Dimineața mă trezesc la ora 5/ Îmi place să văd și să simt/ Cum coboară lumina/ Peste fereastra aburită de stele…” mărturisește poetul Iosif Băcilă, mărturisire care face cinste absolventului școlii din Bozovici, apoi tânărului absolvent al Facultății de Filologie a Universității din Timișoara și, mai târziu, dascălului reîntors acasă, în „Valea Miracolelor”, unde „Odată cu trecerea timpului,/ Îmbătrânesc și fotografiile -/ Chiar și emoțiile la vederea/ Imaginilor de altădată.”

Pasionat de scris, înzestrat de Dumnezeu cu talantul creativității, harnicul profesor Iosif Băcilă va deveni un remarcabil „făcător” de reviste și publicații literare și, inevitabil, unul dintre cei mai importanți promotori culturali ai Văii Almăjului, arzând atât pe tărâm didactic, cât și cultural.

Numeroase și importante sunt revistele la care poetul-profesor colaborează, concurând, într-un fel sau altul, profesorul cu poetul.

Debutează în prestigioasa revistă timișoreană „Orizont” în 1979 și editorial în volumul „Afinitățile izvoarelor” în 1985, volum apărut la Editura Facla din Timișoara. Tot în această perioadă este câștigător al concursului de debut în poezie organizat de Editura Facla (Timișoara, 1983), dar este și câștigător al titlului „profesor evidențiat” acordat de MEI (Ord. Nr. 7650/ iunie 1989 – București); în anul 1993 este premiat de către Casa de Cultură a Municipiului Timișoara și  Asociația „Sorin Titel” din Banat pentru poezie, iar în 2003, alături de poetul Gheorghe Azap, este câștigătorul Premiului „Eminescu” al Clubului Intelectualilor de la Teatrul Vechi „Mihai Eminescu” din Oravița; în anul 2004 i se conferă „Meritul pentru Învățământ în grad de Cavaler, acordat de Președinția României (decret prez. Nr. 1097/ decembrie 2004- București). Și astfel poate continua lista diplomelor și recompenselor primite când de profesorul, când de poetul, când de poetul-profesor (sau „dascălul-poet”) Iosif Băcilă.

Versuri semnate de Iosif Băcilă sau cronici care fac referire la cărțile acestuia găsim în reviste precum: „Luceafărul”, „Familia”, „Transilvania”, „Banatul”, „Semenicul”, „Anotimpuri literare”, „Reflex”, „Orient latin”, „Arcadia”, „Bocșa culturală”, „Tăt Banatu-i fruncea”, „Almăjana”, „Arte” și multe altele.

Dintre volumele semnate, amintim: „Lumina cântecului” (Timișoara: Facla, 1986); „Poeme” (Reșița: Semenicul, 1993); „Poeme-Sânziene (Reșița: Timpul, 1997); „Îndestulare cu dor” (Reșița: Timpul, 1997); „Oglinzi în inima pietrei” (Reșița: Timpul, 2002); „Drumul unei sărbători” (Reșița: TIM, 2007); „Dor mărturisit” (Timișoara: Excelsior Art, 2010); „Răspântii peste veacuri: convorbiri” (Timișoara: Excelsior Art, 2011); „Poeme –Semenice” (Timișoara: Excelsior Art, 2014); „ Amurguri înflorind sau Poimâinele celorlalte oglinzi” (Timișoara: ArTPres, 2018); „Lacrimă sub candela aprinsă” (Timișoara: Cosmopolitanart, 2022).

Harnic și generos scriitor, Iosif Băcilă semnează în volume colective, dedică pagini întregi unor personalități bănățene și cărților acestora și ca îngrijitor de ediții. Dar, este și fondatorul revistei „Almăjana” de la Bozovici, precum și membru în colegiile redacționale ale unor prestigioase reviste bănățene.

De asemenea, trebuie neapărat subliniată apariția volumelor (4 la număr până în prezent) „Valea Almăjului – oameni și fapte (limbă, istorie, credință și cultură românească)”, amplă lucrare inițiată împreună cu Florina-Maria Băcilă în anul 2016, prin care sunt prezentate cele mai de seamă personalități ale Văii Almăjului sau, cum ne-ar plăcea nouă să spunem, „miracolele din Valea miracolelor”.  

Nominalizat „Om al anului 2005” de către Consiliul Editorilor Institutului American de Biografii și propus pentru a fi cuprins într-unul dintre multiplele sale volume biografice de referință, poetul Iosif Băcilă își are locul de cinste în „Dicționarul scriitorilor din Caraș-Severin” elaborat de Victoria Bitte, Nicolae Sârbu și Tiberiu Chiș (Reșița: Timpul, 1998); în  „Personalități române și faptele lor” de Constantin Toni Dârțu (Iași: Casa de Editură Venus, ed. I – 2002; vol. IV, ed. a II-a, 2005, vol. II și ed. a III-a, 2008, vol. XXXII); în „Dicționarul general al literaturii române” elaborat sub egida Academiei Române,coord. acad. prof. Eugen Simion (vol. I, A-B, București: Univers Enciclopedic, 2004 și ediția a II-a, revizuită și adăugită, vol. I, A-B, București: Muzeul Literaturii Române, 2016); în „Panorama poeziei românești (1970 – 2005) vol. I, autori Horia și Horiana Țâru (Timișoara: Mirton, 2006); în antologia de poezie religioasă intitulată „Se-nalță gândul frunților plecate…” realizată de Anton Georgescu (Reșița: TIM, 2014); în „Antologie a poeziei sepulcrale românești” de Simion Dănilă (Timișoara: Eurostampa, 2021); în „Cărășeni de neuitat”, partea a XVI-a, volum realizat de Petru P. Ciurea și Constantin C. Falcă (Timișoara: Eurostampa, 2012); în  „Literatura Banatului. Istorie, personalități, contexte” de Cornel Ungureanu (Timișoara: Brumar, 2015); în „Panorama presei din Caraș-Severin” de Gheorghe Jurma (Reșița: TIM, 2018), dar și în „Enciclopedia Banatului. I. Literatura”, coord. Doina Bogdan-Dascălu Timișoara: David PressPrint, 2016).

Despre poetul-profesor Iosif Băcilă au scris importanți oameni de cultură, personalități ale literaturii române, scriitori și poeți precum: Alexandru Ruja, Cornel Ungureanu, Constanța Buzea,  Octavian Doclin, Olimpia Berca,  Ionel Bota, Livius Petru Bercea, Gheorghe Jurma, Adrian Dinu Rachieru, Ion Marin-Almăjan, Florina-Maria Băcilă, Nicolae Sârbu, Constantin Buiciuc și alții nu mai puțin importanți.

Poetul Gheorghe Azap scria: „ Iosif Băcilă-i un împătimit liric al beletristicei cărășene, al unei melodioase erotici sublimate, cordial-discrete și cald-aromate: al vieții și peisajului piemontan din aceste pitoresc-ospitaliere meleaguri, al străbunelor lucrări și obiceiuri, pe care le cântă cu deplină afecțiune poetică.”

Iar poetul Octavian Doclin îl recomanda astfel: „ Poetul Iosif Băcilă este necesar, și nu numai în această „parte din întreg”, adică în literatura Banatului.  În esența ei, poezia lui Iosif Băcilă este, așadar, una senină, calmă, bogată în metafore și în simboluri proprii, limbajul său poetic (îmbrăcat adesea într-un profund veșmânt muzical) cinstește limba română…”

În prag de ceas aniversar, atunci când „Mai cade o frunză. E toamnă/ În țarini și-n suflet, cuvânt./ E toamnă. Ornice. Vise -/ În Cer și-n Pământ!”,poetul din „Valea Miracolelor” ne propune o „Lacrimă sub candela aprinsă”, un volum special, care înnobilează cele 75 de toamnede bună-credință ale autorului.

Un volum frumos, îngrijit și prefațat de Florina-Maria Băcilă, apărut la Editura Cosmopolitanart din Timișoara, în anul 2022, volum care cuprinde poeme scrise de Iosif Băcilă în ultimii patru ani, grupate în trei secțiuni: „Lotrul sau Gâlceava ochilor cu lumea”, „Poeme cu litere dăltuite noaptea” și secțiunea care dă și numele cărții: „Lacrimă sub candela aprinsă”.

Fiind un volum special, consemnează câteva referințe semnate de scriitori prieteni ai autorului, beneficiază de „Cuvinte însoțitoare” (cronici) și o notă biobibliografică. Un volum frumos construit, alcătuit, dăruit la ceas aniversar!

Felicitări și mulțumiri, în același timp, pentru încă „un miracol” în „Valea miracolelor” și în Banatul nostru montan. Ne alăturăm și noi, bocșenii, celor care transmit urări de bine și sănătatepoetului-profesor Iosif Băcilă la ceas de sărbătoare și-l asigurăm de toată dragostea și prețuirea noastră!

 La mulți și binecuvântați ani!

NOTĂ.

         În data de 3 septembrie 2022, la Bozovici, la Pensiunea „Floarea Almăjului” – Casa memorială  înv. Floarea Matei-, poetul-profesor Iosif Băcilă a fost aniversat de către familie, prieteni și colaboratori veniți din tot Banatul.

         Cu acest prilej, au fost lansate și volumele „Dorziana – poemul (ne)cuvântului întemeietor” de Florina-Maria Băcilă (Timișoara: Cosmopolitanart, 2021), cel de-al doilea volum care se referă la poezia lui Traian Dorz, „un autor român contemporan mai puțin studiat, din rândul scriitorilor care au manifestat un interes constant pentru simbolurile cu rezonanțe desprinse din pasajele biblice […] valorificându-le valențele într-o viziune artistică specială…”. Primul astfel de volum se intitulează „Dorziana – o (re)construcție a textului prin limbaj” (Timișoara: Excelsior Art, 2016 «Academica. Limba și literatura românească»), Florina-Maria Băcilă reușind performanța de a realiza, prin cele două volume, o excepțională lucrare de nivel academic; Cel de-al doile a volum prezentat a fost cartea a patra din „Valea Almăjului – oameni și fapte”,coordonatori Florina-Maria Băcilă și Iosif Băcilă (Timișoara: Cosmopolitanart, 2019) și cel de-al treilea volum lansat a fost cartea specială a poetului Iosif Băcilă, volumul aniversar: „Lacrimă sub candela aprinsă” (Timișoara: Cosmopolitanart, 2022).

Despre Iosif Băcilă, despre Florina-Maria Băcilă, dar și despre înv. Floarea Matei (1909 – 1982) au vorbit oameni ai cărții, oameni veniți de aproape sau de mai departe pentru câteva momente de împreună-bucurie: Florentina Cziple, Ada D. Cruceanu, Ionel Bota, Angelica Herac, Gabriela Șerban, Mihai Chiper și alți importanți dascăli, reprezentanți de seamă ai Văii Almăjului.

Cu bucurie și deosebită onoare, bocșenii și revista „Bocșa culturală”, prin Biblioteca Orășenească „Tata Oancea”, au acordat poetului-profesor Iosif Băcilă, la ceas aniversar, o Diplomă de Cinstire în semn de aleasă prețuire și calde mulțumiri pentru rodnică și frumoasă colaborare.

… ORGA Valentin-Gabriel (foto) – un om, un nume, o personalitate. Este omul de lângă noi. Unii îl cunosc, iar alții nu. Este cadru didactic – conferențiar  universitar doctor, director general al Bibliotecii Centrale Universitare ,,Lucian Blaga” din Cluj-Napoca.

Într-un recent interviu, la întrebarea Cum vă construiți destinul? a declarat cu sinceritate: încerc un răspuns, acceptând întrebarea în sensul unei „definiţii” date de Shakespeare: „Destinul nostru nu e scris în stele, ci în noi înşine.”

O mare parte din energii le voi investi în finalizarea proiectelor începute, atât cele instituţionale, cât şi cele personale. Reuşita acestora va da contur experinţei personale şi îmi va influenţa traiectoria viitoare, atât cea managerială, cât şi cea ştiinţifică.

Născut la Hunedoara. Studii preuniversitare la Hunedoara; Facultatea de Istorie şi Filosofie, secţia Istorie (1989-1994) şi Facultatea de Litere, specializarea Etnologie (1990-1994) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Doctor în istorie (2002), coord. prof. univ. dr. Nicolae Bocşan. Muzeograf la Muzeul de Istorie şi Artă Sălaj (1994-1996); redactor, secretar general de redacţie la ziarul „Transilvania Sport” (1996-1998); bibliotecar la Biblioteca Centrală Universitară ,,Lucian Blaga” (1997 – prezent); asistent cercetare la Institutul de Istorie Orală din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (1998-1999), lector universitar (2003-2004), conferenţiar universitar din anul 2004 la Facultatea de Istorie şi Filosofie, UBB; secretar ştiinţific al Institutului de Istorie Orală (2004 – prezent); coordonator al departamentului Dezvoltarea, prelucrarea şi conservarea colecţiilor, Biblioteca Centrală Universitară ,,Lucian Blaga” (2006-2016); Director general al Bibliotecii Centrale Universitare ,,Lucian Blaga” din Cluj-Napoca (2016-prezent). Membru în colegiile de redacţie ale publicaţiilor: ,,Anuarul Institutului de Istorie Orală”; ,,Revista Bistriţei”; ,,Studia UBB” – seria Historia; ,,Lecturn” – revista BCU Timişoara; membru în consiliul ştiinţific al ,,Anuarului Muzeului Etnografic al Transilvaniei”; ,,Sargetia” – Acta Musei Devensis; redactor-şef al editurii Argonaut din Cluj-Napoca (2000-2016); coordonator de colecţii la editurile Argonaut şi Şcoala Ardeleană. Proiecte: coordonator al echipei de cercetare în cadrul proiectului internaţional Amintiri pentru viitor (Remember for the Future) – promotor Asociaţia Universităţilor Populare din Germania (2002-2003);coordonator al cercetării de teren în proiectul Război şi Pace. Povestiri ale germanilor din Romania (2003-2004), director de proiect: prof. univ. dr. Doru Radosav, proiect finanţat de IFA – Stuttgart; director de grant: Graniţa, refugiul şi exilul în memoria colectivă. Românii şi maghiarii din nord-vestul Transilvaniei de la ocupaţia hortystă la integrarea europeană. Cercetare de istorie orală (2005-2007) (Grant tip A- Cod CNCSIS – 212);

Premii naţionale:,,Premiul Media de Excelenţă 2018 (secţiunea Educaţie)” oferit de organizaţia Amprenta Advertising şi Trustul Digi, 2018; ,,Premiul pentru monografie al Facultăţii de Istorie şi Filosofie”, Universitatea Babeş-Bolyai, 2018; Premiul „Radu R. Rosetti” al Fundației culturale Magazin istoric, 2022 și Premiul „Constantin C. Giurescu” acordat de Societatea de Științe Istorice din România, 2022, ambele pentru lucrarea: Armata Română pe Frontul de Est în imagini (1941 – 1944) – editori: Ottmar Trașcă, Valentin Orga, Adrian Boda, Jozsef Benkö (Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2021)  

Este istoric, specializat în următoarele domenii: biblioteconomie şi ştiinţa informării; istorie oralǎ; istoria contemporanǎ a României (mişcarea studenţeascǎ din centrul universitar Cluj – 1922-1926, rezistenţa anticomunistǎ); istoria modernǎ a României (mişcarea naţionalǎ a românilor din Transilvania – a doua jumǎtate a sec. XIX – începutul sec. XX); istoria presei româneşti; etnologie.

Cărţi publicate:

– Volume de autor: Moţa – file de viaţă, pagini de istorie, Cluj-Napoca, Argonaut, 1999, 230 p.; ediţia revăzută şi adăugită 2018, 286 p.; Aurel Vlad. Istorie şi destin, Cluj-Napoca, Argonaut,2001, 520 p.;ediţia a II-a, 2005, 520 p.; ediţia revăzută şi adăugită 2018, 533 p.; Introducere în biblioteconomie, Cluj-Napoca, Argonaut, 2004, 200 p.; Teoria şi practica editării. Curs, Cluj-Napoca, Argonaut, 2008; Sebastian Bornemisa (1890-1953), Cluj-Napoca, Argonaut, 2018, 200 p.; ediţia a II-a, 2020, 360 p.

– Coautor la volumele: Veţel – Studiu monografic complex, Cluj-Napoca, Eurodidact, 2002, 268 p.; Aţel – Studiu monografic complex, Cluj-Napoca, Eurodidact, 2002, 242 p.; Apold – Studiu monografic complex, Cluj-Napoca, Eurodidact, 2003, 260 p.; Rezistenţa armată anticomunistă. Studiu de caz: zona Huedin. Cercetare de istorie orală, Cluj-Napoca, Argonaut, 2003, 250 p.; Mişcarea de rezistenţă anticomunistă din România: Banatul montan. Mărturii, 2 vol., Cluj-Napoca, Argonaut, 2015, 439 p.+616 p.; Centre de Documentare şi Informare. Manual de bune practici, Cluj-Napoca, Argonaut, 2015, 120 p.; Oameni care au făcut Unirea, Cluj-Napoca, Argonaut, 2018, 200 p.; Universitatea din Cluj în perioada interbelică, vol. I-IV, (coautor vol. I), Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2019.

– Editor/coordonator: Familie şi societate. Studii de Istorie a Transilvaniei (III), (coordonatori V. Orga şi I. Costea), Cluj-Napoca, Clusium, 1999, 233 p.; Studii de istorie a Transilvaniei (IV), (coordonatori V. Orga şi I. Costea), Cluj-Napoca, Accent, 2000, 350 p.; Mişcarea de rezistenţă anticomunistă din România. Grupul ,,Cruce şi Spadă”, Cluj-Napoca, Argonaut, 2005, 250 p.;  Saşii transilvăneni între statornicie şi dezrădăcinare. Die Siebenburger Sachsen zwischen Heimattreue und Entwurzelung (editori: C. Gaiu, V. Orga), Cluj-Napoca, Accent, 2006, 444 p.; Din modernitate spre contemporaneitate. Studii istorice dedicate lui George Cipăianu la împlinirea vârstei de 75 de ani (în colaborare cu Virgiliu-Leon Ţârău), Cluj-Napoca, Argonaut, 2017, 804 p.; Credenţional. Cartea Marii Uniri, 2 vol., (coordonatori D. Radosav, V. Orga, Al.-B. Bud), Cluj-Napoca, Argonaut, 2018, 864 p+1108 p.

–  Ediţii îngrijite: Elie Dăianu, Însemnări din închisoare şi exil, vol.I-II, Cluj-Napoca, Editura Argonaut, 2002-2003 (Ediţie îngrijită de V. Orga, M. Aldea, C. Budeancă), 500 p.+430 p.; Ion Oprişan, 21 de luni pe căile robiei, ediţie îngrijită şi studiu introductiv de V. Orga, C. Budeancă, Cluj-Napoca, Argonaut, 2003,  250 p.;  Sebastian Bornemisa, Duhul cel rău, ediţie îngrijită de Iulia-Veronica Pop, studiu introductiv V. Orga, Cluj-Napoca, Argonaut, 2018, 147 p.; Gh. Ionescu, Jurnalul meu de front (1940-1941), studiu introductiv de V. Orga, C. Jurju, ediţie îngrijită de V. Orga, C. Budeancă, Cluj-Napoca, Argonaut, 2019, 350 p.; Francisc Hossu-Longin, Amintiri. Însemnări, ediţie îngrijită de V. Orga, Cluj-Napoca, Argonaut, 2020, 350 p.

–  Studii (selectiv): Sărbătoarea confiscată. Consideraţii asupra deturnării vieţii sociale a satului tradiţional, în AIO, I, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 1998; p. 118-134; Rezistenţa armată anticomunistă din zona Huedin. Organizaţia „Cruce şi spadă”, în AIO, II, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2001, p. 265-279; Implicarea lui Ioan Mihu şi Aurel Vlad în politica PNR după 1910, în Studii de istorie a Transilvaniei. Volum dedicat istoricului Ioachim Lazăr la 70 de ani, Cluj-Napoca, Argonaut, 2012, p. 296-356; De la haiducie la opoziţie faţă de regimul comunist: Grigore Başotă din Runcu Salvei, în Fabricat în Runcu Salvei, Cluj-Napoca, Eikon, 2013, p. 237-263; Sebastian Bornemisa şi proiectul său jurnalistic-editorial de la Orăştie, în Fascinaţia trecutului. Omagiu istoricului Simion Retegan la împlinirea vârstei de 75 de ani, Cluj-Napoca, Mega; Argonaut, 2014, p. 437-460; Sistemul financiar-bancar din ţinutul Orăştiei, în Diversitate culturală, realităţi politice şi multiconfesionale în Transilvania şi Banat (sec. XVIII-XX). Cercetătorului ştiinţific gr. I dr. Dumitru Suciu la împlinirea vârstei de 70 de ani, Cluj-Napoca, Argonaut, 2014, p. 461-496; Drumul spre Marea Unire, în Marea Unire şi Sălajul. Contribuţii documentare, Zalău, Caiete Silvane, 2018, p. 9-21; ,,Mica istorie” a Marii Uniri, în Contribuţia locuitorilor din Zona Huedin la realizarea României Mari, Cluj-Napoca, Argonaut,  2018, p. 9-15.

Referinţe: Maria Razba, Personalităţi hunedorene: oameni de cultură, artă, ştiinţă, tehnică şi sport (sec. XV-XX), Deva, Emia, 2004, p. 347; Judeţul Hunedoara. Monografie, vol. 5: Personalităţi hunedorene, Deva, Emia, 2015, p. 576-577.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Anul acesta – după cum ne spunea în exclusivitate, doamna prof. dr. Adela Ioana – Mateș  (foto), directorul Colegiului Național „Iancu de Hunedoara” – clopoțelul a sunat mai repede decât de obicei pentru a ne întâlni cu toții, profesori, elevi și părinți, în curtea școlii, astfel că ziua de 5 septembrie 2022 a primit o semnificație aparte. A fost ziua în care elevii mai mici sau mai mari, însoțiți de părinți, bunici am pășit din nou pe porțile Colegiului Național „Iancu de Hunedoara” după o vară în care am colindat țara sau continentul în lung și lat, ne-am cufundat în lectura cărților preferate sau pur și simplu ne-am bucurat de prietenii dragi.

Pentru unii dintre elevii Colegiului vacanța a însemnat și muncă în echipă, implicare, pentru a demonstra că poți „să faci rai din ce ai” dacă îți dorești acest lucru. E vorba de proiectul de arhitectură al școlii noastre, coordonat de doamna profesoară Petruțiu Ileana și doamna arhitect Dona Diana, prin care unele spații ale școlii noastre au prins viață peste vară, fiind mult mai primitoare pentru a-și întâmpina cu brațele deschise  elevii.

În curtea Colegiului, dar și la celelalte locații: fosta Școală Gimnazială 5, Școala Primară Răcăștie, Școala Postliceală Sanitară curtea a fost neîncăpătoare și a vibrat de emoția și nerăbdarea celor prezenți. E un nou an școlar, pentru unii primul în acest Colegiu, dar un an pe care ni-l dorim cu toții bogat în cunoștințe acumulate, în noi proiecte, experiențe și noi prietenii.

Ne-am bucurat că am avut alături de conducerea Colegiului, la festivitatea de deschidere a noului an școlar, pe doamna inspector coordonator prof. Cristina Bauman, care a transmis cuvântul Inspectoratului Școlar Hunedoara, pe domnii consilieri locali Ioan Butuc, Virgil Sevastru și Maria Cristea, care au transmis cuvântul domnului primar Dan Bobouțanu, pe reprezentantul Poliției de Proximitate, agent Bereczki Eva, iar din partea Episcopiei Devei și Hunedoarei, preoții Valentin Crainic și Daniel Bembea, care au  binecuvântat elevii și acest nou început de an școlar.

Și dacă Colegiul Național „Iancu de Hunedoara” înseamnă tradiție-inovație-performanță e bine de știut faptul că în spatele oricărei reușite e o muncă asiduă, e încrederea în forțele proprii, e pasiunea și dorința de a reuși. Tuturor elevilor noștri le dorim să aibă un an bun, cu note mari, să reușească în tot ceea ce și-au propus, iar profesorilor le dorim înțelepciune, calm și devotament față de nobila meserie de dascăl! Un nou an școlar cât mai  bun tuturor!

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Program săptămâna 12-16 septembrie 2022

12 septembrie 2022, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Repere cărășene. Prezentare de carte: „Obiceiuri tradiționale de pe Valea Bistrei, județul Caraș-Severin“, autor: Avram Boța, apărută la Editura „Dantony” din Timișoara, 2022.

13 septembrie 2022, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

„Măreția punctului”: Întâlnire cu pictura și literatura istoricului cultural și scriitorului, dr. Ionel Bota (Oravița).

15 septembrie 2022, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

La mijloc de Răpciune, sub semnul culturii (ediția a II-a).

„În prag de toamnă”: lansare de carte – Ana Kremm, „Rădăcini de poem”, Editura „Banatul Montan” Reşiţa, 2022 şi „Descifrând cărţi. Lecturi cu creionul în mână”, Editura „TIM” Reșița, 2022.

Expoziție documentară Ludwig Vinzenz Fischer și Rolf Bossert.

Încercăm să îndeplinim dorința mai multor pensionari, foști mineri în abatajele din Teliucu Inf. și Ghelari, mai concret, să afle amănunte despre condițiile de odihnă și tratament întâlnite la hotelul Vacanța din stațiunea balneoclimaterică Geoagiu Băi și pentru care se pot solicita bilete prin Casa Județeană de Pensii.
Primele aprecieri și date pentru o vacanță plăcută de odihnă și tratament la acest hotel am aflat de la Carmen Miclea, consilier la Casa Județeană de Pensii Deva care manifesta profesionalism în relația cu oamenii solicitanți de bilete.
Ajunși la hotelul în cauză, am constatat amabilitate și respect din partea recepționerelor Lucia Itu și Mihaela Suciu.
Primul interlocutor ne-a fost însă directorul hotelului, Sorin Achim, care ne-a prezentat așezarea geografică: altitudinea de 350 m și depresiune între dealuri de mică altitudine, în sudul Munților Apuseni, la contactul acestora cu Valea Mureșului.
Hotelul deține 236 locuri și căsuțe – sat vacanță.
Cât despre factorii naturali de cură, a punctat: ape mezotermale, climat reconfortant, tonic, băi cu apă termală, izvoare cu apă pentru cură internă, împachetări cu parafină, masaj etc.
Cunoscuta și apreciata medic reumatolog, Marica Jovanovic, ne-a prezentat indicațiile terapeutice: afecțiuni reumatismale, degenerative inflamatorii, ginecologice și ale sistemului nervos periferic, cure interne: gastrite, ulcere, colite, afecțini renale etc.

Am reușit să stăm de vorbă și cu directorul societății, Simona Dehelean, dar și cu administratorul – un apreciat manager, Emil Groza (foto 1), acesta punctându-ne: Colectivul de muncă al hotelului se străduiește să ofere de fiecare dată confort și ospitalitate, o atmosferă relaxantă, cât și o gamă diversă de preparate din bucătăria tradițională românească. Serviciile medicale în baza de tratament și procedurile solicitate sunt de calitate și efectuate de personal calificat.
De reținut este peisajul pitoresc al ținutului, izvoarele termale și punctele de atracție ale Munților Metaliferi.

…Iată și o declarație, în exclusivitate, făcută de un pensionar, fost inspector financiar, pe care l-am întâlnit în stațiune, și anume, Mihai Chezan (foto 2): aici la Vacanța totul este deosebit – ospitalitate, confort, servicii de calitate etc. De reținut sunt indicațiile și procedeele terapeutice, factorii naturali de cură și nu în ultimul rând, posibilitatea unor frumoase și interesante drumeții.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Foto: Smaranda Lazăr

„Cu Lumina Dumnezeieștii cunoștințe luminează – Doamne – inimile celor care Te laudă cu îndrăgostită credință. Dătătorule de viață – ține-mă în Sfânta-Ți Biserică să Îți fiu o lumânare luminândă întru întunericul lumii. Sfântă este însuflețita Biserică a slavei Tale – nu mă alunga din această inimă.”

Iată că, după doi ani de pandemie și restricții impuse de aceasta, scriitorul Adrian Georgescu pornește într-un nou tur de promovare a cărților sale, cărți de factură religioasă, care au văzut lumina tiparului în perioada 2020 – 2022.
Scriitor prolific, Adrian Georgescu propune, din nou, acea formă de literatură duhovnicească mărturisitoare în cărți precum „Întâmpinarea Domnului” (București: Stefadina, 2020), „Aștept învierea morților” (București: Stefadina, 2020), „Iisus Hristos în inima mea” (ed. a 2- reviz. București: Stefadina, 2020), „A înviat Domnul – o căutare a Preasfintei Treimi –” (București: Stefadina, 2020), „Bucuria de a muri” (București: Stefadina, 2021), „Bucuria mântuirii” (București: Stefadina, 2021), „Iertate îți sunt păcatele – un jurnal de bucurie” (București: Stefadina, 2021), „Iată fiul tău” (ed. a 2-a reviz, București: Stefadina, 2021).
Putem spune că acest an, 2022, scriitorul Adrian Georgescu îl dedică Maicii Domnului, deoarece cele mai recente scrieri ale sale reprezintă, după cum spunea arhim. Mihail Stanciu „un smerit urcuș pe cărările rugăciunii și ale comuniunii, având-o de această dată însoțitoare și călăuză pe Maica Domnului”.
Pentru Biblioteca Orășenească „Tata Oancea” din Bocșa a devenit o tradiție ca de Sfânta Sărbătoare a Nașterii Maicii Domnului, în preambulul Rugii de la Vasiova, la Biserică, după Sfânta Liturghie, să fie prezentat un volum semnat de Adrian Georgescu. În acest an, volumul este unul dedicat Maicii Domnului, intitulat „Alba de Lumină” cu subtitlul: „Canoanele Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”, carte apărută la Editura Stefadina din București, în două ediții, în anul 2022 și prefațată de arhim. Mihail Stanciu de la Mănăstirea Antim din București.
Așa cum ne-a obișnuit, Adrian Georgescu ne-a adus o carte frumoasă, mărturisitoare, care cuprinde veritabile imnuri de rugăciune înălțate spre Maica Domnului, „nebiruita și grabnica ajutătoare a creștinilor spre mântuire.”
Sunt rugăciuni-meditații care abundă în construcții stilistice și poetice de tip teologic, caracteristice inconfundabilului stil al scriitorului Adrian Georgescu.
Iar titlul cărții, atât de sugestiv, este explicat de prefațator astfel: „Această cascadă de construcții stilistice și poetice de mare conținut teologic și expresivitate literară ce fac referiri la lumină, foc, alb, zăpadă, transparență, curăție, ne oferă cheia înțelegerii titlului cărții: Maica Domnului este Alba de Lumină prin care a răsărit în lume Soarele dreptății – Domnul și Dumnezeu nostru Isus Hristos. De aceea, însuși titlul ne invită al rugăciune și reflecție smerită, la o dezîntunecare a minții și a sufletului prin vederea celor aflate dincolo de contururile lăsate de lumina materială: frumusețile spirituale ale iubirii luminoase în Dumnezeu – Părintele luminilor”.
Un volum frumos, închinat Maicii Domnului, o salbă de cântări înălțate „călăuzitoarei spre tărâmul mântuirii”… „Doamnă: Împărăteasă; Mireasă – Măicuța Domnului Nostru Hristos Iisus” (p. 35) Acesta este volumul pe care în acest an scriitorul Adrian Georgescu, cu generozitate, ni-l dăruiește: în data de 8 septembrie, de la ora 12.00, la Biserica Ortodoxă cu Hramul „Nașterea Maicii Domnului” din Vasiova; în 9 septembrie 2022, de la ora 16.30 la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița și duminică, 11 septembrie 2022, de la ora 16.00, la Mănăstirea „Sf. Ilie de la Izvor” Vasiova.

În 5 septembrie se împlinesc 100 ani de la nașterea sa

BULETIN DE PRESĂ

AL  FORUMULUI  DEMOCRATIC  AL  GERMANILOR  DIN  JUDEŢUL  CARAŞ-SEVERIN

ŞI  AL  ASOCIAŢIEI  GERMANE  DE  CULTURĂ  ŞI  EDUCAŢIE  A  ADULŢILOR  REŞIŢA

Erwin Josef Ţigla

În data de 5 septembrie sărbătorim 100 ani de la nașterea lui Jakob Neubauer, unul dintre membrii cei mai fideli ai Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și ai Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, până la moartea sa.

Jakob Neubauer s-a născut pe 5 septembrie 1922 la Caransebeş, s-a format ca tâmplar, apoi ca tâmplar modelator, dar foarte cunoscut a fost datorită realizărilor sportive și artistice. La izbucnirea războiului, Jakob Neubauer se afla în Austria, unde a lucrat ca tâmplar, fiind deja implicat în sport. Convocat în armata germană, a fost trimis pe front la Leningrad unde, în 1943, a ajuns în captivitatea rusă. A fost eliberat din închisoarea siberiană în 1945 și transferat în Germania, de unde peste câteva luni s-a întors acasă.

Jakob Neubauer a realizat primele succese sportive imediat după întoarcerea acasă. Până în 1961 a participat ca gimnast la diferite concursuri naționale și internaționale, în țară și străinătate (Varna, în Bulgaria – 1949, Szczecin, în Polonia – 1955), unde a câștigat mai multe medalii. În afară de gimnastică a fost preocupat și de schi fond, înot, patinaj artistic. De asemenea s-a ocupat și cu inițierea tinerilor sportivi. Între anii 1982 și 1989 i-au fost încredințate tinere talente la patinaj artistic, pe care le-a antrenat pe patinoarul din Reșița.

Pentru pictură și sculptură, Jakob Neubauer a avut timp abia mai târziu, în 1985, după pensionare, chiar dacă preocupările lui pentru artă începuseră odată cu cele sportive.

În perioada 1950 – 2001 a avut 70 de participări la expoziții colective în Reșița, Caransebeş, Oravița, Băile Herculane, Timișoara, Oţelu Roşu și Drobeta Turnu-Severin. În 1993 s-a alăturat expoziției româno-germane „HEIMAT“, la Muzeul Banatului Montan din Reșița.

Expoziții personale a avut, în România, la Reșița (1971, 1975, 1981, 1986, 2000), Oravița (1977, 1992), Caransebeş (1974, 1983), Oţelu Roşu (1993), Orşova (1994) și în străinătate, în Austria, la Neumarkt în Stiria, în Austria Inferioară, la Böheimkirchen (ambele în 1993) și în Germania, la Bielefeld, în 1996.

Lucrări de ale sale se găsesc în colecții private din Austria, Germania, Ungaria și România.

În 1990 a înființat în cadrul Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin cercul de sculptură pentru tineri, totodată sprijinind alte proiecte ale Forumului German, mai ales cele pentru tineret. A condus cercul de sculptură până pe 9 februarie 2001, când a încetat din viață.

Munca lui a fost continuată de un elev al său, George Molin din Ticvaniu Mare. Acesta conduce și astăzi cercul de sculptură care, în iulie 2009, la sugestia Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, a fost denumit Cercul de sculptură „Jakob Neubauer”. Cu ajutorul cercului de sculptură al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, Jakob Neubauer va rămâne în continuare în amintirea noastră!

Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naștere, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița editează un plic filatelic omagial, care este obliterat în data de 5 septembrie cu o ștampila filatelică ocazională aferentă.

În același context se poate vizita și expoziția de artă plastică „In Memoriam Jakob Neubauer”, deschisă în 5 septembrie, începând cu ora 16.30 la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din municipiul de pe Bârzava.

La Biblioteca județeană ,,Sorin Titel” din Timișoara, Filiala UZPR ,,Valeriu Braniște” a organizat un inedit Simpozion, prezentare de referate și recital de poezie patriotică dedicat ,,Zilei limbii române”. Conf. univ. dr. Mirela Ioana Dorcescu, profesor de limba și literatura română Sylvia Hârceagă – poetă și membră UZPR Timiș, dr. etnolog Maria Mândroane – poetă în grai bănățean, Nicolae Toma – poet și membru UZPRa Timiș, au fost protagoniștii unor dezbateri incitante și benefice pentru un auditoriu semnificativ și dornic de o călătorie de vis în istoricul milenar al limbii române.
Au mai rostit alocuțiuni reprezentanții Uniunii Bulgarilor din Banat prin prof. univ. dr. Vichente Maniov, Asociației Partida Romilor ,,Pro Europa” prin poetul și publicistul Ioan Mirescu, Asociației Culturale ,,Cârlibana” Dudeștii Noi, jud. Timiș, prin aromânul Victor Enache – istoric, poet și ziarist ,,Timișoara”, relevante prin conținut și prețuire pentru limba română.
În acest context de sărbătoare, moderatorul evenimentului Dumitru Buțoi, membru UZPR Timiș și președinte al Asociației Cultural Umanitare ,,Luceafărul de Vest” Timișoara, a decernat câteva distincții: Meritul Cultural – Eugen Dorcescu, un om cu sufletul risipit prin cultura română, Diplomă de Excelență – Mirela Ioana Dorcescu, Premiul trei – Maria Mândroane, pentru poezie în grai (Concursul de poezie ,,Eminescu, un vis în așteptare”), Diplomă de Excelență – Ingrid Vaștag, elevă (locul 4 – Concursul internațional de poezie ,,Centro Giovani e Poesia Triugio” organizat în Italia).
În încheiere au recitat poezie: Maia Velciov, elevă – Uniunea Bulgară din Banat, Ingrid Vaștag, Mirela Cocheci, Zorica Dan, Sylvia Hârceagă, Ioan Mirescu, Aurel Muntoiu.
De reținut și de reflectat la temele prezentate de Nicolae Toma, privind condiția umană de-a lungul timpului a fraților noștri stabiliți pe alte meleaguri, care scriu și plâng în limba română, precum și de Andrei Gorșcovoz – președintele Asociației Românilor Persecutați, Refugiați, Expulzați sau Deportați din motive etnice.
A fost o zi sărbătorită sub semnul armoniei, cu mare entuziasm și în spirit național românesc.

Text și foto: Grigore MÂINEA / UZPR Timiș

În ultima vreme întâlnesc, din pãcate, tot mai mulți concetãțeni, în special tineri, care spun, cu hotãrâre, fãrã nici o jenã sau remuşcare: “- Mi-e ruşine, cã sunt român!” Zilele trecute, aflându-mã la poştă, înaintea mea era un tânãr ca de vreo douãzeci și cinci de ani, care venise sã plãteascã o taxã cãtre o instituție oarecare. Oficianta i-a spus, respectuos, cã acea taxã trebuie plãtitã la ghişeul instituției respective, fiindcã poșta nu are contract sã preia plãțile de acel gen. Nimic mai civilizat, ca model de comunicare. Totuși, tânãrul a izbucnit, ca un cazan sub presiune: “- Sunt de doi ani în Germania, dar în viața vieților mele nu mai vreau sã aud de România oi de porcãriile de aici!” A fãcut stânga împrejur și a plecat, lãsându-ne pe toți, clienți și funcționari, stupefiați. Pe alții îi aud înjurându-şi țara, fiindcã sunt nemulțumiþi de anumite situații, de anumiți oameni, de anumite realitãți.

De câte ori asist la astfel de cazuri, am aceleaşi trãiri ca atunci când un fiu îşi înjurã sau își bate pãrinții, ca atunci când aud pe câte un rãtãcit înjurând de cele sfinte. Mã întreb mereu, de unde pânã unde atâta lipsã de respect, de dragoste de patrie, atâta indiferențã și duşmănie fațã de propria țarã? Parcã cineva din umbrã urmăreşte sã cultive în mod sistematic asemenea sentimente și atitudini. Parcã cineva promoveazã prin mijloacele de presã tot ce-i mai urât, mai reprobabil, în societatea româneascã, cineva scoate pe gard, în vãzul lumii, tot gunoiul, toate cârpele adunate de prin bãlegar, pentru a trezi repulsie, dispreț. Un hoț de buzunare prins în flagrant este mediatizat zile în şir pe aproape toate posturile de televiziune, în multe ziare, dar despre copiii olimpici, despre inventatorii români oi oamenii de culturã, de artã, de ştiinţă nu se spune mai nimic, încât ne vine sã ne întrebãm dacã aceştia mai existã în peisajul societãții româneşti.

Sã fie familia de vinã, fiindcã nu cultivã dragostea de patrie odraslelor? Sã fie şcoala de vinã? Sã fie autorii de manuale de istorie, cã nu fac din disciplina aceasta o poveste frumoasã, care sã înflãcãreze, sã trezeascã sentimente de mândrie oi de dragoste fațã de înaintaşi? Sã fie Biserica de vinã? Sã fie de vinã clasa politicã? Alte instituții? E greu de spus cã una dintre acestea sau toate la un loc. Tocmai de aceea, voi încerca, într-un modest serial de articole, sã analizez fenomenul, ca o datorie sfântã ce-mi revine în calitate de preot și de cetãțean. Este un semnal de alarmã, pe care vreau sã-l trag cãtre toți intelectualii români, cãtre toți oamenii de presã, cãtre toți oamenii politici, sã facã fiecare ce depinde de el însuşi, pentru a replanta oi a reclãdi în sufletul concetãțenilor noştri, în special al celor tineri, sentimental patriotic, dragostea de țarã, pentru cã altfel, într-un viitor nu prea îndepãrtat, țara și națiunea sunt în pericol. Ceea ce încã mai putem face azi, e prea târziu sã mai facem mâine.

Patria este mama, este tata, este bunicul, bunica, frații și surorile, rudele, prietenii de joacã, colegii de şcoală, colegii de muncã, cunoscuții, consãtenii, concitadinii, toți cei care trãim între granițele statului român, toți cei care suntem departe de fruntariile țãrii, dar pãstrãm în suflet dorul de cei scumpi rămaşi acasã, ori duşi spre alte zãri. Patria este casă pãrinteascã în care ne-am nãscut și în care am copilãrit, în care am trãit bucuriile și tristețile alãturi de cei dragi ai noştri, este curtea casei în care ne-am jucat la umbra nucului sãdit de strã-strãbunicul cu frații, cu vecinii, cu jucãriile noastre atâtea câte au fost, cu cãțelul, cu pisică, cu bunică. Patria este grãdina casei în care am vãzut primele flori, primele albine, din care am gustat primele fructe sau legume. Patria este pãrculețul dintre blocuri cu cele câteva bãncuțe și alei, pe care se joacã cei mici, se plimbã adulții. Patria este grãdinița în care învãțãm alfabetul vieții, colegii, bãncile, educatoarea, jucãriile de tot felul. Patria este şcoala cu toate treptele ei, învãțãtoarea, profesorii, colegii mai mari sau mai mici, clipele de bucurii și de necazuri inerente vieții de elev, de student. Patria este covorul de câmpii, de dealuri, de munți, de vãi și de piscuri împodobite de pãduri seculare, de livezi cu pomi, de podgorii de vii, de culturi de cereale de tot felul, de râuri și pâraie. Patria este Dunãrea și marea, este pãmântul cu toate bogãțiile ascunse în sânul lui, este cerul cu stelele, turmele de vite domestic și sãlbatice, pãsãrile și peştii. Patria este limba româneascã plãmãditã și adusã prin veacuri de multe-multe generații ca un cadou sfânt pentru noi și pentru urmaşii noştri. Patria este cântecul popular, este doina care ne răscoleşte sufletul, este portul românesc atât de minunat, este jocul nostru care ne avântã spre înãlțimi, este credința creştină, care ne-a dat speranța și tãria sã păşim prin veacuri. Patria este biserica din sat, din cartier, mânãstirea dintre munți, cimitirul cu crucile și amintirile din el. Patria este hora din vatra satului, sãrbãtorile, hramurile, nedeile, rugile. Patria este istoria noastrã de milenii, este lungul şir de eroi ştiuţi oi neştiuţi, care au sfințit cu sângele și oasele lor pãmântul țãrii.

Patria este slova cãrților, sudoarea ostenitorilor într-ale culturii și artei. Patria este poezia, muzica, literatura, pictura, sculptura, teatrul, ştiinţa româneascã și reprezentanții lor, care s-au înscris demult în universalitate. Cel care înjurã Patria, cel care spune cã-i este ruşine cã s-a nãscut român este un sãrman orfan, copil de prin canale, copil al nimãnui, sau, mai rãu, o brutã care-şi pălmuieşte Mama.

Pr. Al. Stãnciulescu-Bârda

(dialog cu jr. Daniel DUMITRAN <foto> Comisar șef adjunct CRPC Regiunea Vest)

–  Ce amănunte ne puteți oferi privind rolul și activitatea C.J.P.C. Hunedoara?

– C.J.P.C. Hunedoara funcționează ca parte integrantă a CRPC Regiunea Vest (Timiș), în conformitate cu H.G. nr. 700/2012 și are ca obiective principale, următoarele:desfășurarea de acțiuni de informare și educare a cetățenilor privind drepturile pe care le au în calitatea lor de consumatori; efectuarea activităților de supraveghere a pieței serviciilor și produselor destinate consumatorilor, prin efectuarea de acțiuni tematice (naționale, regionale, locale) în toate segmentele de activitate, ocazie cu care comisarii instituției sunt îndrituiți de către legislația specifică să aplice sancțiuni și să ia măsuri de remediere a deficiențelor constatate; protejarea consumatorilor de practicile comerciale incorecte efectuate de către operatorii economici de pe raza județului Hunedoara (Legea nr. 363/2007); identificarea și eliminarea clauzelor abuzive înserate de către operatorii economici în contractele încheiate cu consumatorii, în așa fel încât nicio persoană să nu fie afectată în interesele economice fundamentale (Legea nr. 193/2010); soluționarea operativă și în termen a tuturor sesizărilor primite de către consumatori; cooperarea permanentă și efectuarea de controale mixte cu reprezentanții Direcției de Metale Prețioase din cadrul ANPC în vederea identificării și combaterii comercializării de bijuterii nemarcate, cu marcaje neconforme sau contrafăcute.

– Cât despre activitatea C.J.P.C. Hunedoara pe prima parte a anului 2022, ce ne puteți spune?

– În cadrul acțiunilor de control efectuate, comisarii Protecției Consumatorilor pot aplica următoarele măsuri, în cazul constatării unor abateri de la legislația în vigoare: sancțiunea cu amendă sau avertisment (în funcție de gravitatea faptei); aplicarea unor măsuri de oprire definitivă sau temporară a comercializării unui produs sau prestării unui serviciu; închiderea unității pentru o perioadă de până la 12 luni; emiterea unei decizii administrative de încetare a practicilor comerciale incorecte a operatorului economic.

Tematicile de control efectuate în primele 6 luni ale acestui an au vizat atât segmentul comercializării produselor alimentare și nealimentare, cât și prestarea de servicii în diverse domenii de activitate.

În acest sens, un accent important se pune pe consilierea operatorilor economici, care se efectuează atât ca urmare a acțiunilor de verificare, cât și prin Serviciul de relații cu publicul existent la sediul instituției.

Tematicile naționale/ regionale și locale au vizat următoarele domenii: comercializarea produselor alimentare (alimente ecologice, pește și preparate din pește, produse de panificație și cofetărie, produse lactate, carne și preparate din carne, ape minerale și băuturi răcoritoare); comercializarea produselor nealimentare (îmbrăcăminte și încălțăminte, anvelope noi și uzate, echipamente electrice, produse cosmetice); Servicii (telefonie mobilă, curierat, servicii de alimentație publică și cazare, service auto, servicii financiare, schimb valutar și case de amanet etc).

Comisarii CJPC Hunedoara au participat și la Comandamentele naționale Litoral/ Delta Dunării, Clisura Dunării, Băile Herculane, organizate de către ANPC, aducându-și astfel aportul la constatarea și combaterea tuturor faptelor care aduc atingere sănătății și integrității consumatorilor.

Tematicile menționate mai sus au fost suplimentate și cu un număr de 50 controale operative care au avut rolul de a constata și combate în regim de urgență diferite aspecte autosesizate de către CJPC Hunedoara.

Aceste activităţi au fost completate permanent, în baza prevederilor O.G. nr. 27/2002 privind regimul de soluţionare al petiţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, cu cercetarea şi soluţionarea sesizărilor şi reclamaţiilor primite din partea consumatorilor.  

Amenzile aplicate sunt încasate în procent de 95%, diferența constând în executări silite înaintate la organele fiscale și un procent infim (12 din 912) contestate  și se află pe rolul instanțelor judecătorești.         Pe parcursul anului 2022, s-au difuzat un număr de 4 comunicate de presă. De asemenea, în colaborare cu Inspectoratul Școlar, în luna martie a acestui an, cu ocazia Zilei Mondiale a Consumatorului, a fost organizată etapa județeană a concursului – Alege, este dreptul tău – etapă la care au participat toate structurile educaționale ale județului (primar, gimnazial) și care prin tematicile de concurs elaborate și jurizate de către o comisie mixtă a celor două instituții, a dezvoltat cunoașterea legislației protecției consumatorilor în rândul elevilor.

–Ce  măsuri s-au luat pentru îmbunătăţirea activităţii?

– Desfăşurarea de acţiuni tematice de control la nivel judeţean, pe grupe de produse cu impact deosebit la categoriile defavorizate ale populaţiei (copii, pensionari); intensificarea colaborării cu structurile societăţii civile în domeniul protecţiei consumatorilor; completarea schemei de personal, în vederea optimizării și eficientizării activității profesionale a instituției, efectuarea de cursuri de perfecționare pe diverse domenii de activitate (de exemplu, financiar – bancar); desfăşurarea de acţiuni de informare, consiliere şi educare a cetăţenilor în ceea ce priveşte drepturile acestora în calitate de consumatori, precum şi a obligaţiilor operatorilor economici.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR