Gândindu-mă acum că aniversarea medicului dr. univ. Constantin Falcă a trecut aproape neobservată, mi-a trecut prin minte ceea ce Mircea Eliade constata cu mult timp în urmă: „Ce oameni excepționali trec pe lângă noi, anonimi, și noi admirăm prostește atâția neghiobi, numai că au vorbit de ei presa și „opinia publică”, numai pentru că le-a popularizat numele politica și literatura.”
În 26 mai 2022 prof. univ. dr. Constantin Falcă a împlinit 80 de ani.
Profesor și conducător de doctorat la Facultatea de Medicină Veterinară din Timișoara, Constantin Falcă semnează ca autor sau coautor 27 de volume și 212 lucrări științifice publicate în țară și străinătate. De asemenea, este coautor la o inovație, fiind responsabil și colaborator la zece contracte de cercetare științifică.
Cel mai recent și de durată proiect editorial al profesorului Falcă îl constituie seria „Cărășeni de neuitat”, inițiată în anul 2009 împreună cu prof. Petru P. Ciurea. Un demers curajos, ambițios, care, în timp, a luat amploare.
Dacă primele volume „Cărășeni de neuitat” consemnau portrete sub forma unor crochiuri sau fișe de dicționar, în timp acestea au devenit veritabile medalioane sau expozeuri științifice.
Până în anul 2013, prof. dr. Constantin Falcă a lucrat alături de prof. Petru Ciurea și au realizat împreună 21 de volume, în care au adunat și au prezentat o seamă de personalități numite generic „cărășeni de neuitat”.
După plecarea profesorului Ciurea la cele veșnice, dr. Constantin Falcă nu a abandonat proiectul, ci l-a continuat; mai mult, l-a dezvoltat! I-a dat altă dimensiune!

Dacă la început autorii au gândit un soi de „enciclopedie” a oamenilor de seamă din Caraș-Severin, cu timpul aceste cărți au adunat în paginile lor și evenimente de ieri și de azi, fapte ale unor animatori culturali de excepție din Banatul istoric. Așadar, biografiilor bine documentate ale unor oameni de seamă li se alătură evenimente și fapte de excepție, li se alătură pagini întregi de istorie culturală din Banat.
Evident, proiectul „Cărășeni de neuitat” este unul deschis și într-o continuă completare. Este perfectibil și într-o perpetuă reînnoire. Dar, trebuie precizat că este un proiect valoros și necesar! Iar cărțile rezultate – 43 la număr până acum! – nu trebuie să lipsească din nicio bibliotecă! Ele sunt importante instrumente de lucru și, în același timp, pot constitui o provocare pentru tinerii cercetători care pot contribui la completarea acestui fond cultural, la actualizarea datelor și îmbogățirea cu noi informații a viitoarelor tomuri.
Iar profesorul dr. Constantin Falcă, la cei 80 de ani ai săi, este încă foarte verde și vivace și abia așteaptă să lucreze alături de tineri doritori să ducă acest proiect mai departe.
Despre personalitatea profesorului Falcă putem vorbi mult și doar la superlativ, însă mă voi limita la a preciza câteva dintre „recompensele” primite de-a lungul vremii de către această personalitate a Banatului: Cetățean de Onoare al comunei natale Răcășdia; nominalizarea în Enciclopedia Who’s Who în 2002; distincția Omul anului în 2004 oferită de Institutul Biografic American; Premiul „Traian Săvulescu” al Academiei Române în 2007; Premiul „Alexandru Locusteanu” pentru publicarea de tratate și lucrări de înaltă valoare științifică în domeniul medicinei veterinare acordat de Asociația Generală a Medicilor Veterinari din România; Premiul „Ion Adameșteanu” al Academiei Române de Științe Agricole și Silvice; Premiul Academiei Române în 2013; este nominalizat în Enciclopedia Banatului. Literatura în 2018 și este deținător al Medaliei „Pentru progresul Medicinei Veterinare”; de asemenea, este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și redactor șef adjunct al publicației „Jurnal de Răcășdia”. Multe dintre diplomele de merit sau de excelență au fost omise aici, însă, cu siguranță, un medalion prof. univ. dr. Constantin Falcă își va găsi locul într-unul dintre volumele „Cărășeni de neuitat” și va cuprinde toate acestea.
De asemenea, despre profesorul, medicul și realizatorul seriei „Cărășeni de neuitat” s-au scris, în această perioadă de 13 ani, pagini întregi, multe dintre aceste materiale fiind publicate în cel de-al 43 – lea volum, apărut recent la Editura Eurostampa din Timișoara. Între cei care semnează cronici, recenzii, articole sau laudatio se regăsesc: Ion Medoia, Alexandru Stuparu, Ioan Nicolae Cenda, Ioan Olărescu, Mihai Moldovan, Marina Ancăițan, Ion Gorici, Nicolae Irimia, Vasile Petrica, Ion Atnagea, Doru Ilana, Nicolae Danciu Petniceanu, Iosif Băcilă, Mircea Moscovici, Cristian Paul Mozoru, Titus Crișciu, Gabriela Șerban, Florin Corneliu Popovici, Alexandra Gorghiu, Ioan Traia și alții. Sunt consemnări menite să evidențieze truda profesorului Constantin Falcă, aflat de astă dată în postura de „cronicar” al Banatului, de „documentarist”, de „cercetător” al vieții și fenomenelor culturale din Banatul cărășan și Banatul sârbesc.
Voi încheia acest popas aniversar consemnând doar câteva dintre motto-urile aflate pe volumele „Cărășeni de neuitat”: „Noi îi cinstim. Voi să-i cunoașteți”; sau „E bine să se scrie despre oamenii noștri merituoși.”; sau „Pentru a dobândi cultură sunt absolut necesare trei lucruri: o înclinare înnăscută, studiu și excercițiu continuu”.
M-am oprit la aceste motto-uri deoarece consider proiectul „Cărășeni de neuitat” o bază extraordinară pentru o enciclopedie a personalităților cărășene, prezentând oameni merituoși pe care se cuvine să-i cunoaștem și să-i cinstim într-un fel sau altul, iar profesorul dr. Constantin Falcă a devenit un brav urmaș al profesorului Petru Ciurea, deținând toate calitățile unui excepțional antologist.
Înalt Prea Sfințitul Nicolae Corneanu, regretatul Mitropolit al Banatului, considera acest proiect „o lucrare binevenită și necesară” și își încheia consemnarea de pe unul dintre volumele „Cărășeni de neuitat” cu următoarea urare: „Fie ca demersul lor să poată continua și să aducă în conștiința cititorilor mulțumire și recunoștință pentru locul natal, părinți, profesori, prieteni și cunoscuți.”
La ceas de sărbătoare aniversară, îi dorim și noi, bocșenii, profesorului dr. Constantin Falcă zile senine și fericite, dar și rodnic spor în toate cele întreprinse! Să poată duce mai departe acest ambițios și longeviv proiect și să-și găsească „ucenici” vrednici!
Iar eu doresc să-i mulțumesc pentru prietenie și excepțională colaborare! Bocșa e bine reprezentată în aceste frumoase volume, iar fondul de carte „Banatica” al Bibliotecii publice „Tata Oancea” este mai bogat și mai valoros cu 43 de tomuri ale „Cărășenilor de neuitat”!
La mulți ani, domnule profesor Constantin Falcă! La mulți și împliniți ani, veritabil „cărășan de neuitat”!

În perioada 18 – 21 august 2022 s-au desfășurat „Zilele Literaturii Germane la Reșița”, o manifestare cu caracter internațional, organizată și de data aceasta respectându-se normele sanitare din perioada de pandemie în care ne aflăm.

Au răspuns invitației organizatorilor pentru această cea de a XXXII-a ediție, participanți din Germania, Elveția, Slovenia, Ungaria și bineînțeles România, din București, Transilvania și din Banat. Nume de referință în spațiul cultural din România și străinătate, precum cel al Norei Iuga, Marianei Gorczyca sau al lui Joachim Wittstock, pentru a aminti doar o mică parte din cei 30 de invitați, au contribuit la reușita manifestării.

În cadrul acestei ediții a fost înmânat Premiul literar „Rolf Bossert” pe anul 2022 lui Bastian Kienitz (Mainz, Germania), precum și Premiul Special, decernat de Clubul Economic German „Banat“ Timișoara, lui Robert Klages (Berlin, Germania).

Având sprijinul oferit de Ministerul Culturii, al Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, al Teatrului de Vest Reșița, al Departamentul pentru Relații Interetnice precum și al altor instituții și organizații partenere, manifestarea de răsunet în mediul literar de limbă germană din spațiul estic și central european a câștigat aprecieri unanime, creând-se premisele necesare organizării unei noi ediții anul viitor, în luna mai.

Erwin Josef Țigla

De curând, la prestigioasa editură clujeană „Ecou Transilvan” a văzut lumina tiparului un nou volum semnat de regizorul dr. Ioan Cărmăzan și prefațat, cu eleganță, de poetul dr. Victor Constantin Măruțoiu. Este vorba despre volumul „Îngeri deghizați”, o carte care înmănunchează o serie de povestiri, proză scurtă, veritabile scenarii, scrise în bine cunoscutul stil Cărmăzan.

Cunoaștem că motivul îngerilor este unul vechi la scriitorul Ioan Cărmăzan, aceștia  fiind adesea menționați în povestirile pe care autorul, cu savoare, le narează.

Stilul povestirilor este cel, de asemenea, bine cunoscut, Ioan Cărmăzan fiind un scriitor care se exprimă cu ușurință, libertin în exprimare, iar,  pentru cei necunoscători sau cei neobișnuiți cu scriitura domniei sale, poate fi o lectură șocantă, frapantă!

În anul 1983 regizorul Ioan Cărmăzan debuta editorial la Editura Facla din Timișoara cu volumul de proză scurtă „Povestiri din Bocșa”, o carte excepțională, bine primită și intens citită, mai ales de către bocșeni. O carte care a reușit să stârnească reacții pro și contra, dar care, dincolo de toate, a rămas una dintre lecturile emblematice pentru Bocșa, un „must-have” și „must-read”!

Încă de la acest prin volum cititorii au luat contact cu stilul specific lui Ioan Cărmăzan, neaoș dar epatant, cartea conținând personaje autentice în jurul cărora autorul a țesut povestiri bazate pe fapte mai mult sau mai puțin reale. O lectură savuroasă, uneori comică, alteori dramatică, scriitorul Ioan Cărmăzan fiind, așa cum spunea Fănuș Neagu, „un răzvrătit care vede lumea cu ochi de cineast și o repovestește cu gândire de poet.”

După volumul de debut, care a șocat la propriu mai ales publicul bocșan, au urmat  alte volume la fel de incitante – „Mica țiganiadă” (1998), „Roșu, galben și albastru” (2002), „Baladă pentru tatăl meu” (2002), „Raport despre starea națiunii” (2002), „Cine-roman” (2002), „Elogiul intuiției” (2008), „Zece povestiri” (2012), „Oameni din Cocioc” (2013), „Ceața albastră” (2015) și altele – toate scrise în același recognoscibil stil al regizorului Ioan Cărmăzan.

„Îngeri deghizați” este o carte care fascinează nu doar prin stil, ci și printr-o compoziție aparte. Dacă în „Povestiri din Bocșa” sunt prezentate acțiuni hazlii în marea lor majoritate și spun „prezentate” deoarece în proza lui Ioan Cărmăzan există o extraordinară relație scris-imagine, o inseparabilă legătură  între arta narării și arta imaginii, în volumul „Îngeri deghizați” dominantă este latura dramatică. Povestirile, scenariile, piesele de teatru sau oricum dorim noi să numim prozele din acest volum, prezintă secvențe de viață, uneori ironice, alteori tragicomice, parcă extrase dintr-un Turn Babel împovărat de îngeri deghizați. De altfel, aproape fiecare povestire se încheie cu remarci care fac trimitere la aceste ființe spirituale: „Nu ți-am spus eu că e un înger?” sau „Știam eu că e un înger”, concluzionând magistral: „…nu orice străin e un dușman, poate să fie un înger deghizat.”

Extraordinar de valabilă și viabilă se dovedește a fi și de această dată afirmația lui Cornel Ungureanu:  „Ioan Cărmăzan, cel mai de seamă columbofil al literaturii române contemporane, vorbește hiperrealist despre marginile fericit nefericite ale lumii noastre. Nu cunosc vreun regizor care, de la Plotin la Părintele Stăniloaie, de la Cioran și Ruben Dario la Fane Chioru și la Tata Oancea de la Bocșa, să străbată atâtea itinerarii de care să-și lege, într-un fel sau altul, sintezele cinematografice.”

Ioan Cărmăzan ne prezintă și de această dată, în stilu-i caracteristic, o lume pestriță, personaje colorate, siluete care se frământă într-un soi de viață ce nu „miroase” întotdeauna foarte frumos. Chiar, dimpotrivă! Însă, conchide emițând un original panseu: „Viața e ca o nucă verde, dacă nu aștepți să se coacă și vrei să-i iei repede miezul, te murdărești pe mâini, mâinile lui Dumnezeu, care, plămădind lutul, au născut Nuca, adică viața.”

O carte remarcabilă care dovedește, încă o dată, câtă dreptate avea criticul Călin Chincea când scria astfel: „Cărțile lui [Cărmăzan] te vrăjesc. Este acolo o structură a frazei extrem de armonioasă, o înlănțuire de cuvinte aparent banale, dar care prin structura aceasta de povestaș te trimit într-o lume antologică, acolo unde omul prin forța sa existențială devine un mit, devine ceva care are capacitatea de a te seduce și de a te vrăji, are acea magie a vorbirii.”  

Scriitorul Ioan Cărmăzan ne-a dăruit o carte frumoasă, bine scrisă, care se citește dintr-o suflare, apoi se reia cu răbdare, deoarece trebuie neapărat „simțită”, pătrunsă și reinterpretată, reevaluată. Prefața teologului Victor Constantin Măruțoiu înnobilează acest volum, iar ilustrația realizată de graficianul Mircia Dumitrescu asigură plusvaloare.

Este o carte care oricând poate deveni un film și este un film care oricând își poate transforma imaginile în veritabile povești. Iar lecția pe care ar trebui s-o învățăm în urma lecturării acestei cărți este una simplă: „nu orice străin e un dușman, poate să fie un înger deghizat!”

Fotbaliștii juniori (U-19) din cadrul CS CFR Simeria (antrenori Dorin COSTEA și Ștefan DEAK) au putut fi întâlniți într-un reușit și eficient cantonament (cu sprijinul Primăriei Simeria, REVA Simeria și a unora dintre părinții juniorilor), în perioada 17-21 august a.c. în frumoasa stațiune balneoclimaterică Geoagiu-Băi (foto 1 – sosirea).

Obiectivul acestei deplasări într-un pitoresc loc de recreere și odihnă a fost pregătirea fizică în vederea reluării Campionatului Național, Seria 8, prima întâlnire fiind în compania, pe teren propriu, cu LPS Târgu Mureș.

Cei 16 jucători prezenți s-au bucurat de o bună pregătire fizică în zona Releu, cât și de antrenamente într-una din sălile hotelului Vacanța.

De notat că în această perioadă juniorii simereni au susținut un joc de verificare cu colegii lor de la „Avântul” Sântimbru (Alba Iulia) pe care i-au surclasat cu scorul de 8 – 2.

În toată această perioadă, toți jucătorii au dovedit disciplină și dorință de afirmare, o remarcă însă pentru: Alin Moga, Flavius Trif, Ciprian Tămaș, Mircea Iacob, Răzvan Malea și Darius Candin.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Schimbările climatice sunt una dintre problemele definitorii ale timpului nostru. Deci, cum pot jurnaliştii să încorporeze soluţii în reportajele lor – şi este acesta lucrul corect?
Jurnalismul de soluții este un reportaj care se concentrează pe posibilele răspunsuri la problemele societății, evaluând cât de bine funcționează și ce pot învăța alții din ele.
Potrivit journalism.co.uk, Solutions Journalism Network enumeră patru ingrediente pe care ar trebui să le aibă o poveste centrată pe soluții: explorarea modului în care funcționează un răspuns; dovezi ale impactului acestuia (sau lipsa acestuia – răspunsurile eșuate pot fi incluse dacă este clar cum ar putea fi îmbunătățite); o analiză a limitărilor acestui răspuns (de exemplu, funcționează numai pentru unii membri ai unui grup afectat? Este o soluție pe termen scurt sau una costisitoare?) și o privire asupra lecțiilor pe care alții le pot învăța.
Câteva exemple despre cum arată acest lucru pe ritmul climei sunt articolele care analizează modul în care anumite comunități au reușit să replanteze copaci sau să evalueze politicile și tehnologia care pot reduce drastic risipa de alimente.
În timpul unui Twitter Space organizat de Solutions Journalism Network – organizația non-profit care a inițiat abordarea „SoJo” – trei jurnaliști climatici au discutat despre rolul pe care raportarea soluțiilor îl poate juca în ritmul climatic.
Lou Del Bello acoperă clima din Delhi și spune că, deoarece știrile despre climă sunt un segment relativ nou, jurnaliștii încă identifică cele mai eficiente modalități de a le acoperi. În timp ce jurnalismul de soluții este o piesă a puzzle-ului, uneori problema este povestea. „Este important să ne amintim că unele povești nu pot veni cu o soluție. Vedem acest lucru în lumea în curs de dezvoltare, în special pentru că se confruntă cu crize agravate – criză climatică, criză de poluare, criză economică, probleme de sănătate la nivel mondial și multe altele”, spune Del Bello.
Freelancerul Peter Yeung este de acord că editorii nu ar trebui să urmărească să includă neapărat un unghi de soluții pentru fiecare poveste despre climă. Aceasta ar putea include un scurt profil al posibilelor răspunsuri, menționându-se de ce acestea ar putea fi eficiente și de ce nu au fost încă implementate sau ar putea pur și simplu să raporteze despre orice acțiuni care sunt întreprinse pentru a crește gradul de conștientizare a problemei. Yeung notează că jurnaliştii trebuie să fie atenţi și la „greenwashing” sau la poveştile de PR care sunt vândute ca soluţii.
Ajit Niranjan, un jurnalist care raportează în mod regulat pentru Deutsche Welle, observă: „Puteți să vă uitați la soluția despre care vorbesc toți politicienii și să explicați că experții cred că este ineficientă”.
Toți cei trei reporteri au avertizat că jurnalismul de soluții nu poate fi perceput ca un „antidot” la „știrile negative”: „Una dintre problemele jurnalismului climatic este că există un decalaj imens între ceea ce spun oamenii de știință despre cât de grave sunt lucrurile și cât de mult înțeleg oamenii aceste alarme”. (redacția UZPR)

https://uzp.org.ro/

O EXCEPȚIONALĂ ANALIZĂ VENITĂ DIN PARTEA UNUI OM DEOSEBIT, UN OM CARE CUNOAȘTE ADEVĂRUL ȘI NU SE TEME SĂ ÎL SPUNĂ RĂSPICAT: Dragan M. Stojanjelovic. O ANALIZĂ venită să demoleze ideologia rostogolită de niște indivizi care propovăduiesc obsesiv teoria sinonimiei român/vlah.

Din păcate, de ani și ani de zile, unii continuă să confunde românii cu vlahii și scriu „român” în românește dar traduc „vlah” în limba sârbă. Iată ce postează Dragan M. Stojanjelovic, un român din Voivodina, și cât adevăr există aici:

Tratând problema utilizării abuzive a științei în scopuri politice, s-a observat că oamenii care operează cu informații pseudoștiințifice au, înainte de toate, scopul de a provoca și mai mare confuzie în mintea populației din estul Serbiei, abuzând de lipsa informarea românilor despre propria lor istorie, cultură și limbă. În acest context, se aude adesea propoziţia, care se repetă ca o mantră, care spune: „Valahia a fost creată înaintea României şi vlahii sunt strămoşii românilor”.

Este un construct pseudo-istoric (fals istoric), care ignoră faptul că numele Valahiei (Walachei, Valachia, Valacchia, Valachie sau Iflak-eli) este un exonim, un străin și, într-o anumită perioadă de timp, toponim internațional pentru Țara Rumânească, care tradus în sârbă, înseamnă „Țara românilor”. Și anume, în fondul lingvistic al românilor de la nord și la sud de Dunăre (în estul Serbiei), nu există substantive Vlah și Vlaška. Este un nume care s-a referit mereu la români și la România din această regiune. Pentru locuitorii din fosta Valahia sau Ungro-Valahia, numele țării lor în limba maternă era întotdeauna Țara Rumânească, în timp ce ei spuneau mereu că sunt rumâni/români și că limba lor este rumânește/rumâneașće. Pe baza celor de mai sus, se impune o concluzie logică și incontestabilă că numele străin Valahia este sinonim (cuvânt diferit în formă, dar cu sens identic) pentru Țara Rumânească, adică pentru statul românilor sau România. Scrisoarea lui Neacșu de la Câmpulung (1521) este cel mai vechi document scris în limba română, unde este menționat numele medieval Țeara Rumânească în limba română maternă. În acest sens, este absolut lipsit de sens, neargumentat și incorectă plasarea informațiilor și teoriilor pseudo-istorice (false istorice) că „Valahia a fost creată înainte de România și vlahii sunt strămoșii românilor”. După unificarea a două entități politice, dar nu etnice, culturale și lingvistice, Moldova și Țara Românească, denumirea oficială România a fost introdusă în 1862. Cu toate acestea, acest nume a existat cu secole mai devreme în numele românesc pentru Țara Românească și numele românesc (endonim) rumâni, care se referea la etnia lor.

Romeo Crîșmaru

http://www.jurnalromanesc.ro/jr2/

PROGRAMUL MANIFESTĂRILOR٭:

Joi, 18 august 2022

Ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:
 Deschiderea festivă a celei de a XXXII-a ediții a „Zilelor Literaturii Germane la Reșița“ prin Erwin Josef Ţigla;
 Prezentare de carte în limba română: „Patrimoniu preindustrial și industrial în România”, volumul 9, autor: dr. Volker Wollmann (Obrigheim, Germania), apărută în Editura „Honterus” Sibiu, 2022;
 Ana Kremm (Reșița) și poeziile ei, în traducere germană de Beatrice Ungar (Sibiu);
 Éva Seiler-Iszlai (Backnang, Germania) prezintă mica expoziție de fotografii „China: de apropae – îndepărtată”;
 Editorul Erwin Josef Țigla prezintă volumul „Literatur und Kunst in der Pandemie” („Literatură și artă în pandemie”), apărut la Editura „Banatul Montan“ Reșița, 2021, cea de a 108-a apariție editorială a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița;
 Lecturare din creația proprie a autorului Traian Pop Traian, directorul Editurii „Pop“ din Ludwigsburg, Germania;
 Lectura autoarei Nora Iuga (București) din creația poetică proprie.

Vineri, 19 august 2022Ora 10.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:

 Edith Ottschofski (Berlin, Germania) prezintă antologia de poezie românească contemporană „Schwebebrücken aus Papier“ („Punți plutitoare din hârtie”) a antologatorului și traducătorului Hellmut Seiler, apărută la Edition Noack&Block, Berlin 2021; apoi acesta lecturează din „Schwebezustand Melencolia“ („Melencolica senzație de a pluti”), volum apărut la „Edition offenes Feld”, Dortmund 2021, precum și poezii cu referire la Reșița;
 Nora Iuga (București) prezintă volumul autoarei Edith Ottschofski (Berlin, Germania) „saumselige annäherung. Gedichte.” Mit bildnerischen Arbeiten von Ilse Hehn („apropriere înceată. Poezii.” Cu lucrări de grafică de Ilse Hehn), apărut 2022 în Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, în cadrul Seriei „Lyrik“, urmată fiind de lecturarea autoarei;
 Prezentare de carte: Ioana Heidel (Würzburg, Germania) prezintă romanul ei „Aus Liebe zur Farbe. Gabun, Afrika – Paradies der Träume“ („Din dragoste pentru culoare. Gabon, Africa – Paradisul viselor”), apărut 2022 în Editura „Ecou Transilvan“ Cluj-Napoca.

Ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:
 Prezentare de carte: volumul Ilsei Hehn (Ulm, Germania) „Diese Tage ohne Datum“ („Aceste zile fără margini”), apărut 2022 în Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania;
 Lectura autoarei Dagmar Dusil (Bamberg, Germania): „Kalte Tage“ („Zile răcoroase”);
 Prezentare de carte: Beatrice Ungar (Sibiu) prezintă volumul autoarei Dagmar Dusil (Bamberg, Germania) „Entblätterte Zeit. Kurzgeschichten“ („Timp desfrunzit. Proză scurtă”), apărut 2022 în Editura „Pop“ Ludwigsburg, Germania, în cadrul Seriei „Epik“, urmată fiind de lecturarea autoarei;
 Thomas Krause (Braunschweig, Germania) lecturează proză din creația proprie;
 Balthasar Waitz (Timișoara) lecturează din creația proprie scrisă în perioada pandemiei.Sâmbătă, 20 august 2022 Ora 10.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:

 Gábor Ruda, președintele Asociației Culturale „Freundeskreis Murgebiet“ („Cercul de prietenie Regiunea Mura”) din Pilisvörösvár, Ungaria, prezintă ultimele sale apariții în calitate de editor și autor;
 Autorul german din Ungaria Josef Michaelis (Somberek) lecturează din volumul său „Regenbogen“ („Curcubeu”), apărut 2021;
 Autorul german din Ungaria Nelu Bradean-Ebinger (Budapesta) lecturează texte proprii din noua antologie de literatură a germanilor din Ungaria „Mehrstimmig“ („Pe mai multe voci”), concepută de dr. Gábor Kerekes;
 Elenora Ringler-Pascu (Timișoara) prezintă prelegerea „Die Aktionsgruppe Banat – ein performativer Akt” („Grupul de Acțiune Banat – un act performativ”);
 Expoziție documentară dedicată lui Rolf Bossert, din arhiva Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.

Ora 16.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:
 Autorul Joachim Wittstock (Sibiu) lecturează un fragment de proză: „Die Perle mit dem Kobaldstrahl“ („Perla cu raza de cobald”);
 Lecturare la tematica „Sondereinsatz und Frieden. Texte zu Russland und Ukraine“ („Operațiune specială și pace. Texte despre Rusia și Ucraina“), cu autorul Alexander Estis (Aarau, Elveția), premiantul pentru anul 2020 al Premiului literar „Rolf Bossert“;
 Decernarea Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2022:

1. Introducere prin inițiatorul Premiului, Hellmut Seiler (Backnang, Germania);
2. Laudatio asupra premiantului pentru anul 2022 al Premiului literar „Rolf Bossert“, Bastian Kienitz (Mainz, Germania), prin Alexander Estis (Aarau, Elveția), președintele juriului pentru anul 2022;
3. Cuvinte de mulțumire și lectura premiantului Bastian Kienitz (Mainz, Germania);
4. Înmânarea Premiului Special, decernat de Clubul Economic German „Banat“ Timișoara, lui Robert Klages (Berlin, Germania);
5. Cuvinte de mulțumire și lectura premiantului Robert Klages (Berlin, Germania). Ora 19.00, Palatul Cultural Reșița, sediul Teatrului de Vest:
    „Entsorgt. Theater des Ichs” („Debarasat. Teatru al eului”). Piesă cu un singur personaj de și cu Carmen Elisabeth Puchianu (Brașov). Acompiament muzical: Duo Elena și Paul Cristian. Duminică, 21 august 2022 Ora 10.30, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“:
    Prezentare în limba română, prin Beatrice Ungar (Sibiu), a cărţii: „Rubla, locul fără umbră”, scrisă de Mariana Gorczyca (Sighișoara), apărută în anul 2022 la Editura „Școala Ardeleană” Cluj-Napoca (Seria „Școala Ardeleană de Proză“), urmată de lecturarea autoarei;
    Expoziție de fotografii realizate de Bastian Kienitz (Mainz, Germania), deţinătorul Premiului literar „Rolf Bossert“ pentru anul 2022;
    Veronika Haring (Maribor, Slovenia) împreună cu Aleš Tacer (Radlje ob Dravi, Slovenia) prezintă antologia apărută în 2022: „Vezi med ljudmi. 20. Zbornik kulturnega društva nemško govorečih žena MOSTOVI = Zwischenmenschliche Bindungen. 20. Sammelband des Kulturvereins Deutschsprachiger Frauen BRÜCKEN“ („Legături interumane. Cea de-a 20-a antologie a Asociației Culturale a Femeilor Germane PODURI“) și lecturare din antologie cu Aleš Tacer, Ivan Korponai (Stehanja vas, Slovenia) şi Veronika Haring.

Ora 16.00, excursie literară în Banatul Montan: Poiana Mărului.

٭ Manifestările, cu excepția programelor unde este altceva menționat, se vor desfășura în limba germană.

Reguli de confidențialitate: Fotografiile și înregistrările audio-video care se efectuează în cadrul desfășurării activităților organizate de noi sunt necesare pentru documentare, informare și realizarea de materiale jurnalistice, existând posibilitatea de a fi publicate de noi sau de terțe persoane sau grupuri, îndeosebi în cadrul produselor media.

Hărțuirea online pune în pericol atât jurnaliștii individuali, cât și jurnalismul independent. Dar există instrumente care ajută la semnalarea și raportarea amenințărilor, limitând în același timp expunerea la conținutul dăunător
Dezvoltat în parteneriat cu Google Jigsaw, un instrument de la Fundația Thomson Reuters poate fi folosit împreună cu Twitter, sincronizându-se cu contul și semnalând conținutul dăunător. Permite utilizatorilor să revizuiască comentariile, să dezactiveze sau să blocheze conturile pe baza „scorului de toxicitate” al TRFilter. În timp ce instrumentul limitează expunerea utilizatorilor la conținutul considerat toxic, permite, de asemenea, crearea de rapoarte în cazul în care trebuie să fie documentat abuzul. În prezent, TRFilter este disponibil numai pentru utilizare pe Twitter și în engleză, dar poate recunoaște conținut text dăunător în mai multe limbi și este complet gratuit.
Block Party oferă opțiunea de a configura diferite tipuri de filtre pentru a limita cine poate răspunde la tweeturi, iar orice conținut filtrat este accesibil într-un dosar separat în cazul în care trebuie vizualizat. Filtrele pot fi folosite, de pildă, pentru postări specifice, de exemplu dacă o poveste devine virală și atrage trolii. O altă caracteristică a Block Party este Helper View, care permite acces la aplicație unui prieten sau coleg (dar nu la contul complet de Twitter) pentru a revizui conținutul fără comentariile pline de ură. Și acest instrument funcționează numai pentru Twitter. Are o opțiune gratuită, dar pentru funcții avansate, inclusiv vizualizarea completă a ajutorului, liste de blocare și filtre mai stricte, se plătește pentru un cont premium.
Un alt instrument interactiv este cel de la Crash Override, care ghidează prin pașii de urmat pentru protejarea propriei securități online, de la setarea parolelor puternice până la eliminarea informațiilor private. Marele avantaj al acestui instrument este că este simplu de urmat, utilizatorul să ia măsuri imediate, iar acest lucru este deosebit de util pentru jurnaliștii începători sau pentru cei care nu s-au gândit prea mut până acum la securitatea lor, punctează journalism.co.uk. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com

Acasă

10 august 2022, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Prezentare de carte. Autorul prof. dr. ec. Liviu Spătaru își prezintă ultima apariție editorială: romanul în două volume „Vânătorul de vise“, apărut în București, 2022.

Scopul activităților de mobilitate finanțate de Erasmus+ este de a oferi oportunități de învățare individuale și de a sprijini internaționalizarea și dezvoltarea instituțională a școlilor.

Proiectele şi parteneriatele europene sunt promotoarele unor direcții inovative de dezvoltare instituțională şi ȋntotdeauna conferă o dimensiune europeană ofertei educaționale a școlii.

Pe acest fond am stat de vorbă cu prof. dr. Lavinia ILINA) care ne-a declarat în exclusivitate:

– Orice proiect este în sine un unicat, atȃt din punct de vedere al partenerilor, cȃt şi al tematicii propuse şi are drept rezultat împletirea culturilor naționale a celor implicaţi şi al celor care contribuie la bunul mers al proiectului.

În anul şcolar 2021-2022 la nivelul Liceului Tehnologic „Transilvania” Deva s-a desfăşurat proiectul SPER – Stagii de Practică Europene Recunoscute! – nr. acreditare: 2020-1-RO01-KA120-VET-095761.

Ȋn perioada 18 iulie – 6 august 2022, un număr de 14 elevi din clasa a X-a – Calificarea profesională Electrician, electronist auto de la Liceul Tehnologic „Transilvania” Deva au derulat practica profesională ȋn centrul de formare CEPRA (Centro de Formação Profissional da Reparação Automóvel), ȋn Lisabona, Portugalia.

La orele de pregătire practică elevii au desfaşurat o serie de activităţi cum ar fi: cunoaşterea şi utilizarea aparatelor şi instalaţiilor folosite la determinarea parametrilor/mărimilor caracteristice şi diagnosticarea instalațiilor electrice ale automobilului; diagnosticarea și repararea sistemului de încărcare, a sistemelor de iluminat şi avertizare şi a sistemelor de informare și comunicații; construcția mai multor circuite, printre care circuitul pentru verificarea calității alternatorului unui automobil; modul de funcţionare a maşinilor electrice, modul de încărcare a acestora, echipamentul individual de protecţie şi norme de tehnica securității muncii, de prevenire și stingere a incendiilor specifice atelierelor de service auto.

De-a lungul celor trei săptămâni de mobilitate elevii au beneficiat de pregătire culturală și de vizitarea a numeroase obiective din Lisabona în cadrul activităţilor de culturalizare, printre care: Castelul Sant George, Muzeul Transportului Carris, stadionul Benfica, Pavilionul științei, Monumentul descoperirilor, Mănăstirea Ieronimilor și Turnul din Belém (incluse în Patrimoniul mondial UNESCO), Oceanariul, statuia Cristo Rey etc. De asemenea, au vizitat Fatima, Óbidos (al doilea dintre cele mai importante șapte monumente ale patrimoniului cultural portughez), localitatea Nazare – stațiune la Oceanul Atlantic, Cabo da Roca – cel mai vestic punct al Europei, La boca del inferno, stațiunile Sintra, Estoril şi Cascais.

Domnnul Sergio Coelho, unul dintre tutorii de practică a afirmat referitor la elevii din această grupă:

– Am avut multe grupe de elevi pentru desfăşurarea stagiului de practică în cadrul proiectelor Erasmus+, dar elevii din grupul dumneavoastră, de la Liceul Tehnologic „Transilvania” Deva, excelează printr-o temeinică pregătire teoretică de specialitate și lingvistică, sunt politicoși, harnici și disciplinați și pot afirma că este cel mai bine pregătit grup de elevi cu care am lucrat până acum.

Îmbinând excelenta pregătire teoretică cu pregătirea practică desfăşurată la CEPRA (Centro de Formação Profissional da Reparação Automóvel) sunt convins că elevii din această grupă vor deveni foarte buni specialişti în domeniul electric – electricieni, electronişti auto de succes!

Menționez că pe tot parcursul proiectului comunicarea elevi – tutori de practică s-a desfăşurat în limba engleză, ceea ce a avut ca efect îmbunătățirea competențelor de comunicare a elevilor în limba lui Shakespeare și mai ales, însușirea termenilor tehnici din domeniu. La sfârșitul perioadei de practică toți elevii au promovat cu succes testul final de evaluare și au obținut calificativul maxim.

Conform spuselor domnului ing. Sergio Coelho, în mod special, elevul Sîrb Andrei Florin s-a remarcat prin comunicare excelentă, responsabilitate, meticulozitate şi atenţie deosebită în realizarea sarcinilor de lucru, fiind apreciat cu calificativul Excelent.

De notat că  referitor la activitățile proiectului, elevul Sîrb Andrei Florin a menţionat:

– Participarea la mobilitatea Erasmus +, în cadrul proiectului SPER a fost o experiență de neuitat şi care sunt sigur că mă va ajuta foarte mult pe plan personal şi profesional.

M-a impresionat foarte mult dotarea centrului de formare CEPRA şi apreciez în mod deosebit modul în care tutorii de practică ne-au explicat şi au organizat desfăşurarea activităţilor.

Dintre vizitele la obiectivele turistice cel mai impresionat am fost de Cabo da Roca, cel mai vestic punct din Europa, locul unde valurile albastre ale Oceanului Atlantic se întâlnesc cu coasta înaltă a țărmului Portugaliei. Acum, după această experienţă minunată, consider că proiectele Erasmus+ sunt o şansă de care ar trebui să beneficieze cât mai mulţi elevi!

Experienţa şi rezultatele acumulate prin participarea la proiecte şi programe educaţionale naţionale şi internaţionale, la stagii de pregătire practică, ȋn centre de formare cu dotare modernă, actuală, asigură elevilor o pregătire la nivelul standardelor europene.

Proiectele Erasmus+ contribuie la crearea spațiului european al educației prin consolidarea capacității școlilor de a se angaja în schimburi și cooperare transfrontaliere și de a realiza proiecte de mobilitate de înaltă calitate, transformarea mobilității în scopul învățării într-o posibilitate realistă pentru orice elev și prin promovarea recunoașterii rezultatelor învățării elevilor în perioadele de mobilitate în străinătate.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

9 august 2022, ora 18.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Lecturi literare susținute de apreciatul scriitor Jan Cornelius, născut la Reșița.

Jan Cornelius: „Mă bucur să mă văd cu toți reșițenii și cu toți nereșițenii din Reșița pe 9 august, chiar la Reșița!“

În perioada 5-7 august se desfășoară lucrările Universității Internaționale de la Cheia. Ediția din acest an este organizată sub egida Secției de Drept Internațional și Drept Comparat a Academiei de Științe Juridice din România, de Asociația Clubul de la Cheia ,,Victor Dan Zlătescu”, în parteneriat cu Asociația pentru Națiunile Unite din România, Centrul Transdisciplinar de Drepturile Omului – CTDO –S.N.S.P.A., Facultatea de Drept și Științe Administrative a Universității Valahia – Târgoviște, Institutul Internațional de Drept de Expresie și Inspirație Franceze, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – UZPR, Asociația Română de Drept Umanitar – ARDU, filiala Prahova, Asociația Avocaților Penaliști din România – AAPR, Copy RO și cu concursul membrilor Institutului European de Drept – ELI.
În prim-planul expunerilor unor reputate personalități didactice și al dezbaterilor se vor afla teme stringente ale actualității, ca Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, Concluziile Rapoartelor FAO 2019-2021 privind criza alimentară, criza energetică, criza financiară și starea securității alimentare și a hranei în contextul crizelor și al altor provocări, Obiectivul DD 4– Educație de calitate, Relația dintre hrana spirituală și creșterea nivelului de viață, Obiectivul DD 7- Energia de tranziție și energia verde, Obiectivul DD13 – Măsuri de prevenire a schimbărilor climatice. Acțiunea europeană împotriva schimbărilor climatice: Crize, impasuri, provocări, Obiectivul 16- Pace, justiție, instituții eficiente, Pactul internațional privind migrația, proiectul pactului european privind migrația. Protecția temporară, Inteligența artificială în justiție și administrație, Cybersecuritatea și cybercriminalitatea, Impactul mediului, al schimbărilor climatice asupra hranei. Perspective interdisciplinare, Transformarea sistemelor alimentare în vederea eliminării sărăciei, inegalităților și schimbărilor climatice pentru atingerea obiectivelor Agendei 2030.
Din Comitetul științific al proiectului face parte conf. univ. dr. Mihai Milca, cercetător științific principal I asociat Institutul de Sociologie, Academia Română, membru în Consiliul Director al UZPR, membru Consiliul Copy RO, București.

Duminică, 7 august 2022, va fi sărbătorit în cadrul unei Sfinte Liturghii festive în trei limbi, română, germană și maghiară, hramul Bisericii Romano-Catolice „Maria Zăpezii” din municipiul de pe Bârzava. Totodată se vor aniversa cei 250 de ani de la constituirea primei parohii romano-catolice pe aceste meleaguri.

Celebrantul principal al Sfintei Liturghii de la ora 10.30 va fi pr. dr. Zoltán Toman din Timișoara. Vor concelebra pr. Veniamin Pălie (paroh, Biserica Romano-Catolică „Maria Zăpezii” Reșița, decan de Caraș) și pr. Attila Puskás (paroh, Biserica Romano-Catolică „Preasfânta Treime” Reșița – Govândari). Înfrumusețarea liturgică muzicală a Sfintei Liturghii de hram va fi oferită de corul parohial „Harmonia Sacra”, dirijor: George Colța, la orgă: Christine Maria Surdu.

Conform datelor furnizate de dr. Claudiu Sergiu Călin, arhivist la Dieceza Romano-Catolică de Timișoara, istoria de început este marcată de:

• 29 iunie 1770: Este realizată lista cu primele 81 de suflete (50 bărbați, 12 femei, 14 copii și 5 servitori), credincioși catolici care se găseau la Reșița, încă înaintea construirii primelor stabilimente industriale. Covârșitoarea lor majoritate era formată din germani, dar sunt înregistrați și câțiva cehi, maghiari și români;
  • 6 iulie 1770: Administrația montanistică din Oravița îi solicită episcopului Franz Anton Engl zu Wagrain să dispună ca unul dintre călugării franciscani din Carașova să vină la Reșița pentru a celebra, duminicile și în sărbători, Sf. Liturghie pentru credincioșii catolici aflați aici;
  • 3 iulie 1771: P. Michael Grozdich, călugăr franciscan, administrator parohial al Parohiei Carașova, binecuvântează primele două cuptoare de topire a minereului de fier, notând acest lucru în Matricola parohiei Carașova, volumul ce conține date despre botezuri, căsătorii și înmormântări pentru anii 1758 – 1773.
  • 1772: este întemeiată Parohia Romano-Catolică din Reșița, primul ei paroh fiind preotul diecezan Adam Pilzbach, care rămâne aici până în anul 1776, după care se transferă la Dognecea.

În continuare, câteva explicaţii despre sărbătoarea „Maria Zăpezii”, text preluat de pe www.arcb.ro, al Arhidiecezei romano-catolice de Bucureşti:

Pentru a-şi arăta cinstirea şi iubirea faţă de Preacurata Fecioară Maria, Născătoare de Dumnezeu, încă din primele veacuri, creştinii au înălţat lăcaşuri de închinare şi le-au dedicat ei, dându-le diferite titluri care exprimau laude aduse Maicii Domnului, sau împrejurării legate de construirea respectivei bisericii. Roma creştină i-a închinat Fecioarei Maria peste o sută de biserici, multe dintre ele fiind construite pe locul unor temple şi clădiri ale Romei păgâne. Astfel, Biserica „S. Maria Antiqua” – „Sfânta Maria din Vechime” este reclădită din templul Minervei, în forul roman; „S. Maria dei Martiri” – „Sfânta Maria a Martirilor” a fost Panteonul roman, închinat cinstirii tuturor zeilor, – transformat în lăcaş de cult creştin în secolul al VII-lea.

Între bisericile cele mai vechi închinate Maicii Domnului în oraşul Roma este şi Bazilica „Santa Maria Maggiore” – „Sfânta Maria cea Mare”. După cum spune şi numele, este mai mare decât celelalte monumente mariane; s-a numit şi „Bazilica Liberiană”, deoarece se află pe locul şi pe temeliile bazilicii zidite de Papa Liberiu (352 – 366), pe ruinele unui vechi templu păgân.

O scriere apărută mai târziu spune că, în noaptea de 5 august a anului 352, Maica Domnului s-a arătat concomitent papei Liberiu şi unui patrician roman şi le-a cerut să construiască o biserică acolo unde în dimineaţa următoare vor găsi pământul acoperit cu un strat de zăpadă. A doua zi, o ninsoare neobişnuită, miraculoasă, acoperea o suprafaţă întinsă de pământ pe vârful colinei Exquilino. Papa şi bogatul patrician s-au apucat de lucru şi au început construirea primului mare sanctuar marian, căruia iniţial i s-a dat numele de „Sancta Maria ad Nives” – „Sfânta Maria a Zăpezii”. Un secol mai târziu, papa Sixt al III-lea, pentru a ridica un monument în amintirea Conciliului din Efes (431), la care a fost definită maternitatea divină a Mariei, a reconstruit biserica, dându-i dimensiunile actuale. Din această primă construcţie se păstrează navetele cu şirurile de coloane robuste în stil roman şi treizeci şi şase de mozaicuri admirabile, care împodobesc nava principală. La stabilirea formei actuale şi înfrumuseţarea bazilicii au contribuit mulţi papi, de la Sixt al III-lea, care a putut să ofere „poporului lui Dumnezeu un monument mai mare”, închinat cinstirii Fecioarei Maria, căreia credincioşii îi acordă un cult, „mai mare” (hiperdulie) decât cel acordat sfinţilor (dulie), până la papii din epoca noastră. Bazilica se mai numeşte şi „Sancta Maria ad praesepe” – „Sfânta Maria a presepiului”, deoarece, în secolul al VI-lea, au fost aduse în ea scândurile unei iesle, considerată a fi rămase din ieslea în care a fost culcat Pruncul Isus în peştera din Bethleem.

Credinţa, arta şi istoria au făcut din Bazilica „Santa Maria Maggiore” un model şi un simbol al evlaviei creştine faţă de Preacurata Fecioară Maria. Pentru acest motiv, în anul 1568 s-a introdus în calendarul roman comemorarea sfinţirii, ca o chemare şi un îndemn la cultivarea şi adâncirea devoţiunii către Sfânta Maria, Maica lui Dumnezeu. Mai mult decât splendoarea monumentală a bazilicii, istoria străveche ne destăinuie taina acestei devoţiuni; chiar şi în timpul călduros al verii, Sfânta Maria face să apară stratul de zăpadă imaculată, adevărata temelie a lăcaşului închinat ei. Cinstirea Fecioarei fără pată îl ajută pe creştin să-şi păstreze nevinovăţia sufletului chiar în mijlocul unei lumi aprinse de focul patimilor şi, pe temelia nevinovăţiei, să înalţe templul viu al vieţii închinate lui Dumnezeu.