„IDIOȚII EUROPEI”

 Să fii om, înseamnă să fii sincer, realist, curajos, înseamnă că trebuie să ai coloană verticală, înseamnă că în orice vremuri trăiești trebuie să spui adevărul și numai adevărul.Și am ajuns să trăim vremuri nebuloase, fără vina noastră, iar aceste vremuri ne transformă în marionete, ascultăm și devenim plante sau ținem capul sus și ne salvăm? Am ales să rămân omul pe care Dumnezeu l-a construit cu un scop, iar acest scop contează pentru simțirile noastre, pentru planeta Pământ. Omagiem oameni de valoare ai țării, continuăm tradiția, respectăm cultura, ajutăm la dezvoltarea țării prin orice mijloc, dar cel mai important este să fim conștienți de ce se întâmplă cu viața noastră, cu sănătatea, liniștea și frumusețea interioară. Trăim vremuri apocaliptice, toți simțim greutatea și apăsarea acestui veac, dar atunci de ce nu luptăm, oameni buni și minunați, românași frumoși, de ce tăcem și acceptăm mizeriile unora care vor să pună mâna pe ființa noastră. Ne mint, ne fură, ne dezbină, ne trag bucata de pământ de sub picioare, ne iau zâmbetul de pe față, ne iau fericirea, ne ucid cu bună știință și noi? Nu suntem în stare să spunem adevărul și să-i răzbim pe acești intruși care au format cancerul societății? Ne mai gândim la viitor? Ne mai gândim la binele copiilor noștri? Atât avem de îndeplinit în fața lui Dumnezeu: să fim oameni adevărați! Mai țineți minte când ne-au făcut nemții „Idioții Europei”, că nu ne vaccinăm? Astăzi, noi și bulgarii, suntem „Deștepții Europei”, părerea mea, pentru că, așa cum ne consideră ei o țară de mâna a doua, am refuzat să stăm în genunchi în fața cadrelor medicale, guvernanților și a celor de la Bruxelles și să nu ne introducem serul otravă în noi. Trecuți prin epoca lui Ceaușescu, trecuți prin minciuni și politici dezastruoase de 32 de ani, e normal să nu acceptăm, de la aceiași oameni incompetenți, aceste sfaturi, am simțit multe pe pielea noastră și am zis, chiar mulți dintre noi, că e o capcană!!! Și a fost o mare capcană!!! Astăzi, acești „Idioți ai Europei” se bucură pentru că au avut puterea și curajul, luciditatea și demnitatea să nu accepte minciunile tuturor nemernicilor, televiziune, presă, Bruxelles, politicieni, cadre medicale criminale! Au început cu închiderea oamenilor în case, distrugerea economiei, teste mincinoase, izolete care ne înspăimântau, armata pe stradă, poliția cu amenzi și Imnul României prin cartiere, foaia de parcurs, limitarea plimbărilor având în vedere că ucigașul virus trebuia să se zbenguie singur seara, noaptea, certificatul morții cu care intrai în Mall, magazine, librării, primării, Doamne…oameni buni, conștientizați prim ce am trecut? Oprirea bolnavilor în spitale, morții din spitale, tratarea cu așa-zisul protocol, masca, apoi genocidul cu vaccinuri. Au interzis înmormântările, ați uitat? Nu am avut voie să punem o lumânare părinților noștri, dar cea mai mare degradare umană a fost cu morții în saci negri pe care îi puneau exact în porțile spitalelor, iată FRICA unei epoci. Manipulare, minciună, frică, moarte cu bună știință!!! Nu suntem „Idioții Europei”, suntem „Inteligenții Europei”, vina noastră este că acceptăm să fim conduși de cei din guvern care nu dau doi bani pe viețile românilor. Să nu ne mai luăm după occident, avem resurse în natura ființei noastre ca să trăim frumos, fără LGBT, fără droguri, fără violatori, fără trafic de carne vie, să nu ne mai vindem pământurile trebuie să avem moralitate, dar Uniunea Europeană ce este oare? Nu cumva o mizerie în care am pășit duși de nas? Și care ne dă traiul liniștit peste cap amăgindu-ne cu bomboane? Ce este Schengen? De stau slugile din guvern în genunchi în fața Europei? Ne milogim ca să ce? Să vindem ce a mai rămas din România? Oare ce ar fi spus despre situația tragică a lumii, oameni ca: Ștefan cel Mare, Carol I, Mihai Eminescu, Mihai Viteazu, Mircea Eliade, Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Iorga, Regele Mihai, Nicolae Titulescu, Coriolan Brediceanu, Corneliu Vadim Tudor, Lucian Blaga, Constantin Brâncoveanu și mulți, mulți alții care au iubit România și au luptat pentru ea? Ar fi spus că ne merităm soarta pentru că suntem lași? Ar trebui să fim sinceri, demni și să nu mai acceptăm nicio secundă umilirea, forțarea, lipsirea de drepturi și libertăți cetățenești! Să fim mândri de faptul că suntem români!!!

 Maria ROGOBETE Membru UZPR 12.01.2023   LUGOJ

Vârsta de pensionare în Europa. Variațiuni pe aceeași temă… a creșterii

Guvernul francez a dezvăluit reforma pensiilor, ridicând vârsta de pensionare de la 62 de ani la 64 de ani până în 2030. Prim-ministrul Elisabeth Borne a detaliat planurile de a face francezii să lucreze mai mult timp, ridicând, de asemenea, stagiul de cotizare necesar pentru o pensie completă la 43 de ani. Această regulă urmează să intre în vigoare până în 2027, în timp ce vârsta legală de pensionare va crește cu șase luni în fiecare an, începând din septembrie, ajungând în cele din urmă la 64 de ani până la sfârșitul deceniului.

Ncolo de criticile acerbe din societatea franceză și de avertismentele sindicatelor, Euronews subliniază faptul că acest tip de reform este în vigoare în toată Europa. Vârsta standard obligatorie de pensionare va crește în majoritatea țărilor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Definițiile vârstei legale de pensionare variază de la o țară la alta. Există practici diferite în fiecare stat, în funcție de tipul de pensie, conform setului de date OCDE și a raportului Pensii. Cele două rapoarte folosesc cifrele din 2020 – cele mai recente date disponibile care analizează vârstele actuale și viitoare de pensionare pentru cei care au intrat în piața muncii la vârsta de 22 de ani.

Vârstele actuale de pensionare includ două tipuri: anticipată și standard. Pentru bărbați, vârsta de pensionare anticipată variază de la 59 de ani în Lituania la 63,7 ani în Germania, potrivit raportului OCDE. Pentru femei, aceasta variază de la 58 de ani în Lituania la 63,7 ani în Germania.

În Franța, vârsta actuală de pensionare anticipată este de 62 de ani, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Aceasta este vârsta de pensionare anticipată în aproape jumătate din țările blocului comunitar, inclusiv în Suedia, Portugalia, Norvegia, Italia, Grecia și Austria.

Vârstele efective de pensionare sunt mai variate în comparație cu vârstele de pensionare anticipată și reflectă îndeaproape vârsta de pensionare obligatorie. Pentru bărbați, aceasta variază de la 52 de ani în Turcia la 67 de ani în Norvegia și Islanda. Pentru femei, este de 49 de ani în Turcia, în timp ce Norvegia și Islanda au cele mai mari vârste de pensionare, de 67 de ani.

Media UE este de 64,3 ani pentru bărbați și 63,5 ani pentru femei.

În Franța, vârsta actuală de pensionare este de 64,5 ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei, conform setului de date OCDE. Aceasta înseamnă că Franța are o vârstă de pensionare puțin mai mare decât media UE. Este încă mai mică decât în alte state membre, cum ar fi Germania, unde această cifră ajunge la 65,7 ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei.

Cu excepția Turciei, vârsta minimă actuală de pensionare în Europa este de 62 de ani pentru bărbați și 60 de ani pentru femei. Vârsta actuală de pensionare este de 65 de ani sau peste în majoritatea țărilor europene unde sunt disponibile date OCDE.

Dintre statele membre UE, Grecia, Italia, Luxemburg și Slovenia au cele mai mici vârste actuale de pensionare, 62 de ani, atât pentru bărbați, cât și pentru femei.

Speranța de viață după pensionare variază foarte mult în Europa. Pentru bărbați, aceasta variază de la 14 ani în Letonia la 24 de ani în Luxemburg. Pentru femei, aceasta variază de la 18,9 ani în Letonia la 28,4 ani în Grecia. Se estimează că femeile vor avea 26 de ani sau mai mult de ani de pensie în Belgia, Franța, Grecia, Italia, Luxemburg și Spania. Franța ocupă locul al doilea la bărbați (23,5 ani) și al treilea la femei (27,1 ani).

OCDE estimează că vârsta normală de pensionare va crește cu aproximativ doi ani, în medie, până la mijlocul anilor 2060. Se estimează că Danemarca va avea cea mai mare vârstă de pensionare, la 74 de ani, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. În multe țări, viitoarea vârstă reală de pensionare ar putea fi în jur de 65 sau chiar 66 de ani.

În UE, se estimează că vârsta de pensionare va fi de 66,1 ani pentru bărbați și 65,9 ani pentru femei până în 2060. (redacția UZPR)

„Cultura timpului, timpul culturii”

Luni, 16 ianuarie 2023, în aula Filialei Timișoaa a Academiei Române, va avea loc evenimentul dedicat Zilei Culturii Naționale, cu tema „Cultura timpului, timpul culturii”.

Organizat de Academia Română Filiala Timișoara, în colaboare cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Filiala „Valeriu Braniște” Timiș, evenimentul va include alocuțiuni susținute de acad. Mircea Dumitru, arhim. lect. dr. Casian Rușeț, preot lect. dr. Nichifor Tănase, prezentarea cărții „Istoria literaturii române contemporane din Vest”, de prof. univ. dr. Alexandru Ruja. De asemenea, în cadrul manifestării va putea fi admirată o expoziție de pictură retrospectivă Viorel Flora. Grupul coral „Ethos”, al Episcopiei Caransebeșului, va susține un moment artistic vocal-instrumental, pe lirica lui Mihai Eminescu.

Evenimentul este moderat de conf. univ. dr. Ioan David, director al Bibliotecii Academiei Române, Filiala Timișoara, coordonator al Filialei „Valeriu Braniște” Timiș a UZPR.

UZPR 104. Presa a fost aici mereu

La 104 ani de la înființare, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România rămâne ce a fost dintotdeauna: un șuvoi continuu de creație și de utilitate publică. Izvorul acestei revărsări neîntrerupte de idei și de acțiune în folosul societății sunt membrii organizației. Practic, UZPR reunește specialiști de top din toate domeniile, care detaliază și deslușesc, în publicații, la radio și la televiziune, ca și în mediul online, de la podcasuri la branduri de presă în mediul virtual, tainele și resorturile lumii în care trăim.

Uniunea a luat naștere în efervescența extraordinară, astrală, generată de Marea Unire de la 1918. A trecut prin timpuri ca o navă amiral a societății românești, reunind condeiele cele mai apreciate, de la jurnaliști emblematici la scriitori redutabili și de la academicieni la experți. Cu toții, ca exponenți ai unui domeniu complet dedicat interesului public, au pus ani de trudă, experiență, expertiză și vocație la temelia unei uniuni care astăzi se mândrește să fie cea mai mare organizație de breaslă din țară și mai ales să se comporte ca un pilon al statului democratic și modern care este România astăzi.

În marea buclă a timpului, 104 ani poate părea doar o cifră… Dar în acest răstimp s-au conjugat destine profesionale direcționate spre informarea corectă a publicului, s-au adunat publicații și emisiuni memorabile, care construiesc o adevărată „istorie a clipei” derulată în peste un secol, s-au marcat momente irepetabile și s-au coagulat energii formidabile.

UZPR 104 este, în bună parte, chiar România în ultimii 104 ani. Presa a fost aici mereu, iar Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România nu a făcut niciun pas înapoi.

La moment de bilanț redutabil, UZPR este onorată să reunească în jurul acelorași principii solide ale presei profesioniste atâtea personalități din țară și de peste hotare, activează cu același elan pe toate palierele societății și privește cu încredere spre secolele următoare.

Departamentul Comunicare

ZIUA NAȚIONALĂ A CULTURII

173 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu

EMINESCU, CONCEPTUL DE PATRIE

Motto: Eminescu este Luceafărul ce-a răsărit pe zare

              Și-n somnul meu, un vis frumos în așteptare!

Eminescu este conceptul de patrie și demnitate națională, este starea  de libertate, de iubire de neam și popor, cu care ne legitimăm între popoarele unei lumi hătuită de îngândurare și singurătate!

El este columna de lumină pe care se sprijină universul nostu de dor, lacrimă și speranță, steaua neapusă ce ne călăuzește pașii, când trecem pe sub propriul Arc de Triumf, ca eroii spre un orizont de pace și binecuvântare!

Eminescu este mesagerul iubirii și credinței, este contemporanul nostru cu care ne mândrim și dincolo de orice suspiciuni rezonabile că a fost că n-a fost, rămâne  în panteonul iubirii de semeni ca o primăvară a renașterii!

Eminescu este efigia de rouă și sudoare ce între viață și moarte e ca o clipă de suspans ca un steag ce flutură pe zarea albastră și-atunci când vântul nu bate, e zbor de pasăre măiastră!

Eminescu rămâne peste timp reperul de moralitate și identitate românească, oriunde-am fi pe această planetă și podul de lacrimi ce ne unește cu Dumnezeu!

Eminescu e taina ce înflorește în cuvânt și munte de iubire de pe care poți atinge zorii, corola de lumină pe sub care trecem  înzăpeziți de stelele din rouă precum învingătorii!

Eminescu singur în singurătate, peste nopțile de smoală, e cununa de luceferi și lumini, floare de latinitate ce-nflorește din păcate pe câmpiile de maci și foc, străjuite de ciulini!

Eminescu e un nume cât o țară, România minunată, numai țara nu mai este țara care-a fost, așadar iubito, fără domnul Eminescu, rostul meu pe-această lume, nu-și mai are niciun rost, sunt mai trist ca niciodată!

,,TRĂIASCĂ NAȚIA! SUS CU DÂNSA”!

Dumitru BUȚOI / UZPR Timiș

Centru de pregătire și examinare Cambridge

Cunoașterea limbilor de circulație internațională – după cum ne spunea recent prof. Maria CRISTEA (foto) în calitatea sa de director al Colegiului Național „Iancu de Hunedoara” din orașul de pe Cerna – este o necesitate în accesarea viitorului și perspectivelor de studiu și/sau muncă în străinătate. Limbile străine asigură un pașaport lingvistic către succesul educațional, profesional și personal.

Colegiul Național „Iancu de Hunedoara” este centru partener de organizare a examenelor cu recunoaștere internațională CAMBRIDGE, prin colaborarea cu European Examination Centre (EECENTRE). European Examinations Centre (EECentre) funcționează în România ca Authorised Platinum Exam Centre – titulatură oferită de Cambridge Assessment English (UK).

Colegiul Național „Iancu de Hunedoara”, prin intermediul catedrei de limbă engleză – a adăugat profesor Irma KISS – este un astfel de centru partener din 2019, organizând sesiuni de examene Cambridge FCE și CAE. În cei 4 ani de parteneriat, un număr tot mai mare de elevi susțin examenele și obțin Certificatele Cambridge, recunoscute internațional, ca urmare a oportunităților de dezvoltare profesională pe care le oferă.

Certificatele Cambridge English reprezintă o marcă a excelenței, fiind recunoscute de mii de organizații din întreaga lume, asigură o bază solidă și un cadru optim de învățare pentru  îmbunătățirea cunoștințelor de limba engleză. Cambridge English Qualifications corespund perfect nivelurilor din CECRL. Având în vedere că recunoașterea examenelor de către Ministerul Educației este, de asemenea, structurată pe nivelurile CECRL, Cambridge English Qualifications sunt pe deplin compatibile cu programa școlară. Examenele oferă un parcurs bine definit și permit ca fiecare nivel al CECRL să fie atins pas cu pas, oferindu-le elevilor încredere și un obiectiv concret de realizat.

Pregătirea pentru Cambridge English Qualifications presupune aprofundarea fiecărei competențe lingvistice corespunzătoare nivelurilor CECRL, deoarece fiecare examen este o evaluare sistematică a acestora: înțelegere scrisă și orală, exprimare scrisă și orală. Examenul are ca rezultat o diplomă internațională, care poate fi utilizată pe toată durata vieții.

Examenele Cambridge English sunt perfecte pentru a echivala proba de competențe lingvistice pentru admiterea la clasa a V-a și clasa a IX-a cu program intensiv sau bilingv de predare a limbii engleze, pentru a echivala proba de competențe lingvistice de la Bacalaureat, pentru a studia la universități prestigioase din afara țării sau din România sau angajatorilor pentru un stagiu profesional sau de recrutare, atât în țară, cât și în străinătate.

Misiunea colegiului nostru rămâne în continuare aceea de a identifica nevoile elevilor şi să încurajăm elevii să-și descopere și valorifice potențialul. Deoarece absolvirea acestor examene oferă cele mai prestigioase certificate pentru cei ce studiază limba engleză; fiind folosite în peste 130 de țări și recunoscute de peste 10.000 universități și angajatori pe plan internațional, vă așteptăm la Colegiul Național „Iancu de Hunedoara” pentru a susține examenele Cambridge și pentru a construi viitorul împreună!

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR

Reșița și „Capitala Europeană a Culturii, Timișoara – 2023”

Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au în planul lor de activități din acest an mai multe evenimente dedicate evenimentului „Timișoara: Capitala Europeană a Culturii, 2023“. Printre acestea se numără mai multe expoziții colective ale cercurilor de arte plastice proprii, prezentate în Casa „Adam Müller-Guttenbrunn“. De asemenea, este programată câte o zi dedicată acestui amplu moment cultural, în cadrul edițiilor din acest an ale „Zilelor Literaturii Germane la Reșița“, mai 2023, respectiv, „Decadei Culturii Germane în Banatul Montan“, octombrie 2023. În același context, se va participa la evenimente organizate pe parcursul anului 2023 de către Forumul Democrat al Germanilor din Banat cu sediul la Timișoara.

 Un alt proiect care se dorește a fi implementat anul acesta este unul filatelic. Pe întreg parcursul anului, în ziua de 9 a fiecărei luni, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin, împreună cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița, va edita și realiza câte un plic filatelic ocazional, respectiv, se va confecționa o ștampila ocazională, aprobate de Federația Filatelica Română prin sprijinul Asociației Filateliștilor din județul Sibiu și de către Poșta Română. Ele vor oglindi clădirile sacrale importante din Timișoara. De ce într-o zi de 9 a fiecărei luni? Ne-am ghidat după faptul că Ziua Europei este sărbătorită în 9 mai și, cum Timișoara este în acest an Capitala Europeană a Culturii, sărbătorim simbolic Europa și implicit capitala Banatului într-o zi de 9…

Prima inițiativă în acest sens, din 9 ianuarie, este dedicată Domului, cea mai importantă construcție barocă din municipiul de pe Bega. În 9 februarie, ele vor fi dedicate Catedralei Mitropolitane, iar în 9 martie, Catedralei Ortodoxe Sârbe.

Erwin Josef Ţigla

Evenimentele din decembrie 1989,în centrul atenției activităților culturale la Reșița

În aceste zile ne aducem cu toții aminte de Revoluția din Decembrie 1989, la împlinirea a 33 de ani de la evenimentul care a schimbat istoria României. La 21 decembrie, se aprindea flacăra și la Reșița…
Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița organizează anul acesta două expoziții tematice: una filatelică și o expoziție de fotografii, „Monumente și plăci comemorative, dedicate Revoluției din Decembrie 1989, ridicate în Timișoara“, cu fotografii realizate de Nelu Florea (Reșița).
Manifestările expoziționale sunt realizate cu sprijinul Bibliotecii Județene „Paul Iorgovici“ Caraș-Severin.
Arhitecta și artista plastică reșițeană Ioana Mihăiescu a realizat logo-ul evenimentelor culturale dedicate împlinirii celor 33 de ani de libertate.

Erwin Josef Ţigla

Einladung – Invitație

9 ianuarie 2023, ora 10.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița:

Zilele Culturii Naționale la Reșița (9 – 20 ianuarie).

Profesorul, scriitorul și etnograful Alexander Tietz (*9 ianuarie 1898, Reșița – † 10 iunie 1978, Reșița): 125 ani de la naștere a unuia din cei doi patroni spirituali ai Colegiului Național.

Întâlnire cu elevii secției germane a Colegiului Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița.

9 ianuarie 2023, ora 17.00, Biblioteca Germană „Alexander Tietz“ Reșița:

Profesorul, scriitorul și etnograful Alexander Tietz (*9 ianuarie 1898, Reșița – † 10 iunie 1978, Reșița): 125 ani de la naștere.

33 de ani de la înființarea, la Reșița, a Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin (9 ianuarie 1990).

Prezentarea cărții „Mai Tant und I”, autor: Ta Kraizpeaga Hardy, carte apărută la Editura „Emma” din Orăștie, 2021.

10 ianuarie 2023, ora 10.00, Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița:

Zilele Culturii Naționale la Reșița (9 – 20 ianuarie).

Profesorul, scriitorul și etnograful Alexander Tietz (*9 ianuarie 1898, Reșița – † 10 iunie 1978, Reșița): 125 ani de la naștere a unuia din cei doi patroni spirituali ai Colegiului Național.

Întâlnire cu elevii secției române a Colegiului Național „Diaconovici – Tietz“ Reșița.

9. Januar 2023, 10:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:

Tage der Nationalen Kultur Rumäniens in Reschitza (9. – 20. Januar).

Der Lehrer, Schriftsteller und Ethnologe Alexander Tietz (*9. Januar 1898 – † 10. Juni 1978): 125 Jahre seit der Geburt eines der zwei Schulpatrone des „Diaconovici – Tietz“-Nationalkollegs Reschitza.

Begegnung mit den Schülerinnen und Schülern der deutschen Abteilung des „Diaconovici – Tietz“-Nationalkollegs Reschitza.

9. Januar 2023, 17:00 Uhr, Deutsches „Alexander Tietz“-Zentrum Reschitza:

Der Lehrer, Schriftsteller und Ethnologe Alexander Tietz (*9. Januar 1898 – † 10. Juni 1978): 125 Jahre seit der Geburt. Dokumentationsausstellung.

33 Jahre seit der Gründung des Demokratischen Forums der Banater Berglanddeutschen in Reschitza (9. Januar 1990).

Vorstellung des Bandes „Mai Tant und I”, Autor: Ta Kraizpeaga Hardy; Buch erschienen im „Emma”-Verlag aus Broos, 2021.

10. Januar 2023, 10:00 Uhr, „Diaconovici – Tietz“-Nationalkolleg Reschitza:

Tage der Nationalen Kultur Rumäniens in Reschitza (9. – 20. Januar).

Der Lehrer, Schriftsteller und Ethnologe Alexander Tietz (*9. Januar 1898 – † 10. Juni 1978): 125 Jahre seit der Geburt eines der zwei Schulpatrone des „Diaconovici – Tietz“-Nationalkollegs Reschitza.

Begegnung mit den Schülerinnen und Schülern der rumänischen Abteilung des „Diaconovici – Tietz“-Nationalkollegs Reschitza.

Jurnalism în 2023. Drumul cel mai scurt și mai creativ spre atenția publicului

2022 a fost un an turbulent pentru jurnaliști, mai presați ca niciodată, mai vizați de guverne, de serviciile secrete și de atacurile online ca niciodată, au fost urmăriți, agresați, uciși. În același timp, redacțiile au continuat să se închidă, salariile să scadă, reporterii locali au ajuns pe cale de dispariție… În același timp, majoritatea profesioniștilor mass-media au curajul să spună că dacă ar da timpul înpoi, ar face aceeași formidabilă meserie. Așadar, cum arată previziunile – oricum aproximative – pentru jurnalismul anului 2023?

Nu există nicio modalitate de a ști ce va fi în anul următor pentru redacții, dar experți din industrie citați de journalism.co.uk arată că instabilitatea și incertitudinea vor continua în noul an. Jurnalismul va rămâne un mediu dur și, de asemenea, unul complex, cu multe schimbări mari, interdependente, în curs.

În ceea ce privește perturbarea digitală, aceasta se va muta de la știri la difuzare, în special la sectorul streaming. Industria media s-a transformat digital de un sfert de secol, iar acum este rândul filmului video. O creștere a concurenților, cuplată cu o criză a costului vieții și investițiile enorme necesare înseamnă că o zdruncinare în domeniu este inevitabilă.

În cadrul organizațiilor de știri, nivelul de stres va rămâne ridicat. Va exista presiune asupra veniturilor, într-o perioadă în care companiile trebuie să accelereze trecerea digitală, să creeze fluxuri de venituri adiacente și să lucreze hibrid.

„Continuați să învățați. Jurnaliștii care reușesc în 2023 vor fi în mare măsură cei care au o mentalitate de creștere și inteligență emoțională, în care învață continuu, ținând un ochi pe ceea ce se schimbă și concentrați laser pe ceea ce trebuie să fie implicați. Creativitatea, gândirea critică, reziliența și inteligența emoțională sunt abilitățile cheie pe care ar trebui să vă concentrați și să le cultivați pentru a rămâne în vârful curbei”, recomandă Lyndsey Jones, consultant în publicații și autor al cărții „Going Digital: what it takes for smoother transformations”.

„Editorii trebuie să se gândească cu adevărat la ce înseamnă știrile pentru oameni. Cum să faci conținutul mai relevant, mai util, mai important personal și mai interesant? În 2023 vom vedea editorii concentrându-se pe crearea de noi modele și noi moduri de a face lucrurile, nu neapărat în ceea ce privește formatele pe care să le folosească (deși, evident, asta face parte din asta), dar mai mult. în ceea ce privește focalizarea jurnalistică, subiectele și însăși definiția știrilor”, estimează Thomas Baekdal, analist media.

Relația dintre platformele sociale și editorii de știri a devenit mai înghețată în acest an și nu există niciun semn că se va încălzi. Aceasta va continua să fie în mare parte aceeași ca în 2022.

Odată cu succesul platformelor, brandurile de știri vor trebui să se comporte mai mult ca niște creatori în felul în care produc conținut și interacționează cu publicul. Editorii vor trebui să găsească modele hibride de afaceri și să sprijine persoane care pot fi mai importante decât brandul de știri. Acele organizații care vor angaja personalități puternice care vor livra pe aceste platforme sunt cele care vor avea succes în anul următor, adaugă experții. (redacția UZPR)

În 5 ianuarie 2023, la Reșița ne aducem aminte de Papa emerit Benedict al XVI-lea

Comunitatea romano-catolică de la Parohia „Maria Zăpezii” din Reșița este aproape de întreaga omenire care în aceste zile își ia rămas bun de la Papa emerit Benedict al XVI-lea. În ziua înmormântării, 5 ianuarie, la Biserica parohială „Maria Zăpezii” din Reșița se va celebra, începând cu ora 17.30, o Sfântă Liturghie pentru sufletul + pp. Benedict al XVI-lea.
În aceeași zi, între orele 12.00 și 16.00, Asociația Caritativă „Sfântul Vincențiu de Paul” din Reșița împreună cu Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița organizează o expoziție de cărți în limbile română și germană precum și de filatelie dedicate papei emerit care poate fi vizitate la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” Reșița.
De asemenea, prin grija Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și a Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița, pentru aceeași dată de 5 ianuarie 2023 va fi editat un plic filatelic ocazional. Având aprobarea Poștei Române, întreaga corespondență care este trimisă în data de 5 ianuarie 2023 de la Oficiul poștal Reșița 1 va fi obliterată cu o ștampilă filatelică ocazională, astfel marcându-se și la Reșița trecerea în eternitate a Papa emerit Benedict al XVI-lea.

Erwin Josef Țigla

OMUL DE LÂNGĂ NOI

Patima șofatului și pedalarea propriei biciclete

Nicolae JURCĂ

După sfârșitul carierei de fotbalist la „Corvinul” Hunedoara, pe Nicolae JURCĂ îl vedem mereu prin orașul de pe Cerna sau pe străzile cartierului Buituri, la volanul autoturismului propriu sau pedalând, cu zâmbetu-i cunoscut, o elegantă bicicletă.

Mereu dezinvolt, prietenos sau pus pe glume, privind retrospectiv, ni-l imaginăm cu ani în urmă, cum era admirat ca un adevărat „stâlpul de beton” al liniei de apărare a „Corvinului”, mereu atent la minge și adversar, cu verticalitate și eficiență.

Motivat de un „gabarit” demn de un fotbalist, era adeptul unui joc bărbătesc, sigur pe el și bine înfipt pe picioare, remarcându-se de fiecare dată în victoriile alb-albaștrilor pe care îi reprezenta cu cinste pe „dreptunghiul  verde” unde gestiona judicios jocul din fața propriei porți.

S-a dovedit astfel un jucător serios, ambițios și mereu dornic de performanță.

Acum la vremea odihnei binemeritată, printre altele, are patima șofatului și plimbarea cu bicicleta. Își oferă o plăcere în a-și răsfăța timpul liber, amintindu-și că fotbalul a fost pentru el un liant care  l-a făcut cunoscut, apreciat și puternic sufletește.

Despre Nicolae JURCĂ și astăzi se mai aud vorbe frumoase, laudative, de admirație.

Pentru prestările sale pe teren, iubitorii fotbalului hunedorean îi respectă calitățile sportive și morale.

Recent, în grabă, i-am solicitat un scurt interviu.

– Ce mai faci, dle Jurcă?

– După ce am ieșit la pensie, în anul 2000, am continuat activitățile la F. C. „Corvinul”. Am format două grupe de copii, una pentru Mini Fotbal patronată de Ovidiu Crișan.

–  Cum vă apreciați activitatea dvs. ca fost fotbalist?

– Am fost și sunt mulțumit până unde am ajuns. Dar am avut probleme cu accidentările.

– Despre o amintire de neuitat din viața dvs. sportivă, ce ne puteți zice?

– Clipe foarte fericite am avut în 1976 când am promovat cu „Corvinul” în divizia A. La fel de fericit am fost în 1990 (1 mai), când am câștigat campionatul de juniori la „Centre Olimpice”. Am jucat pe stadionul „23 August” în deschidere la meciul din Cupa României: Dinamo – Steaua, scor  6 – 3.

– Cât despre o neîmplinire, vă amintiți?

– Da, neîmpliniri am avut: prea multe accidentări.

– Ce a însemnat pentru dvs. echipa „Corvinul” Hunedoara?

– După familia ce am format-o la Hunedoara, pot spune din suflet că echipa „Corvinul” a fost a doua familie a mea.

– Numiți câțiva colegi de echipă de care vă amintiți cu plăcere.

– Aș începe cu Remus Vlad, Mircea Pătrașcu, Bucur, Doancă, Dumitriu IV, Gălan, Georgescu.

– Ce transmiteți foștilor suporteri, celor care v-au încurajat în jocurile când erați pe teren în „11-le” Corvinului?

– Anul Nou cu bucurii și să fim mai buni.

– Mulțumiri deosebite, cui adresați?

– Gânduri bune și mulțumiri pentru M. Dăscălescu, Bogdan Andone, dlui Rus și nu în ultimul rând, lui Gigi Naghi.

Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR