Unul dintre cele mai importante evenimente ale breslei jurnaliștilor, Gala Premiilor anuale ale Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, a încheiat o nouă ediție a concursului „Pandemie și patriotism” care a relevat importanța și valoarea pentru societatea românească a presei independente. În deschiderea evenimentului, președintele UZPR, Sorin Stanciu, a menționat implicațiile pentru întreaga breaslă a jurnaliștilor a Premiilor anuale ale UZPR, deschise și jurnaliștilor care nu sunt membri ai UZPR, precum și forța organizației care numără în prezent peste 4.300 de membri. Unul dintre cele mai emoționante momente a fost o înregistrare cu motivele pentru care regretatul președinte al UZPR, Dor Dinu Glăvan, a ținut să alăture temele pandemie și patriotism într-un același concurs care să dea măsura extraordinarei adaptabilități și versatilități a jurnaliștilor români. Conducerea UZPR – președintele Sorin Stanciu, vicepreședintele Miron Manega, secretarul general Mădălina Corina Diaconu – alături de purtătorul de cuvânt Lavinia Șandru, președinți de filiale, personalităţi ale presei, au premiat, rând pe rând, condeie redutabile, seniori cu o îndelungată experiență de presă și tineri jurnaliști care deschid drumul noi ere a presei, plină de provocări, dar și de eforturi de a relata pentru public la cele mai înalte standarde. Rând pe rând și-au primit distincțiile UZPR, susținuți de câte un Laudatio din partea colegilor de breaslă, Iancu Aizic, Tanța Tănăsescu, Veginia Vedinaș, Pompiliu Comșa, Dan Constantin, Sorin Ghilea, redacția DADA Tv, Claudiu Dumitrache, Maria Țoghină, Mihai Pânzaru PIM, Petrică Butuc, Neculai Muscalu, Laurențiu Sfinteș, Daniela Cupșe Apostoaiei, Cornel Sorescu, Cristi Popovici, preot Eugen Tănăsescu, Sergiu Cioiu. Prezent la eveniment, Toni Greblă, prefectul Capitalei, și-a exprimat respectul pentru mass-media și slujitorii săi, menționând relația excelentă cu presa în deceniile sale de activitate publică. La rândul său, Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a exprimat un mesaj de susținere și de apreciere din partea primului ministru Nicolae Ciucă, adăugând și aprecierile sale personale, ca fost jurnalist, pentru efortul de fiecare zi al gazetarilor. Gala Premiilor UZPR, care a distins excelența în profesie, s-a constituit, o dată în plus, într-un eveniment de marcă al toamnei jurnalistice românești, coagulând energiile unei bresle fundamentale pentru societatea din România.
AL FORUMULUI DEMOCRATIC AL GERMANILOR DIN JUDEŢUL CARAŞ-SEVERIN
ŞI AL ASOCIAŢIEI GERMANE DE CULTURĂ ŞI EDUCAŢIE A ADULŢILOR REŞIŢA
Asociaţia Germană de Cultură și Educaţie a Adulţilor din Reşiţa la ceas de sărbătoare
În data de 19 noiembrie se împlinesc 35 de ani de la constituirea primului nucleu al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița. Pentru a marca evenimentul, în aceste zile au loc mai multe manifestări. Programul este următorul:
9 noiembrie 2022, ora 16.30, Librăria „Semn de Carte” Reșița:
Jubileul de 35 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
Întâlnire cu membrii formației „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca).
12 noiembrie 2022, ora 15.00, Casa „Adam Müller-Guttenbrunn“, Timișoara:
Prezentarea expoziției de Roll-up realizată în 2022, cu prilejul împlinirii a 35 de ani de activitate ai Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
Prezentarea miniexpoziției de artă plastică a artiștilor Doina & Gustav Hlinka, coordonatorii Cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza” al Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin.
Participarea corului „Franz Stürmer“ (dirijoare: prof. Elena Cozâltea), a formațiilor „Banater Bergland“ (coordonator: prof. George Gassenheimer), „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca), a soliștilor Marianne & Petru Chirilovici, precum și a formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea), toate din Reșița, la programul cultural organizat de corul „Temeswarer Liederkranz“ din Timișoara.
14 noiembrie 2022, ora 16.30, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița:
Jubileul de 35 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
„Viziunile Banatului Montan – Trecut și perspective“: Prezentări de carte ale autorilor Gheorghe Jurma și Erwin Josef Țigla, publicații apărute de-a lungul anilor sub egida Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
Incursiuni muzicale: Nicoleta Garoiu și elevii ei de la Liceul de Arte „Sabin Păuța” Reșița.
Jubileul de 35 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
Sfânta Liturghie de mulțumire în limba germană, cu prilejul jubileului asociației reșițene, dedicată totodată Sfintei Elisabeta, patroana spirituală a asociației. Înfrumusețarea muzicală a Sfintei Liturghii: corul parohial „Harmonia Sacra”, dirijor: prof. Gheorghe Colța.
17 noiembrie 2022, ora 18.15, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița:
Jubileul de 35 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
Prezentarea expoziției de Roll-up realizată în 2022 cu prilejul împlinirii a 35 de ani de activitate ai Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
17 noiembrie 2022, ora 18.30, Centrul Social „Frédéric Ozanam” Reșița:
Jubileul de 35 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
Întâlnire cu membrii corului „Franz Stürmer“ Reșița (dirijoare: prof. Elena Cozâltea). Program special: Să ne întâlnim cu personalități germane ale județului – dezbateri, opinii, mărturisiri.
Jubileul de 35 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
30 de ani de creație artistică germană la Reșița: Expoziție a cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka) și a cercului de sculptură „Jakob Neubauer“ (coordonator: George Molin).
Jubileul de 35 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
30 de ani de creație artistică germană la Reșița: Expoziție a cercului de pictură „Deutsche Kunst Reschitza“ (coordonatori: Doina & Gustav Hlinka): Să ne aducem aminte din istoria cercului de pictură…
Incursiuni muzicale: elevul Ian Adrian Dinuț (secția germană a Colegiul Național „Diaconovici – Tietz“) și prof. Diana Silaghi (Liceul de Arte „Sabin Păuța” Reșița).
19 noiembrie 2022, ora 16.15, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:
Jubileul de 35 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
Program cultural special pentru membrii asociației germane sărbătorite.
Jubileul de 35 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
Întâlnire cu membrii formației „Intermezzo“ (coordonator: Lucian Duca), cu soliștii Marianne și Petru Chirilovici, cu membrii formației „Banater Bergland“ (coordonator: prof. George Gassenheimer), precum și cu formația de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ (coordonatori: Marianne & Nelu Florea). Program special: Să ne întâlnim cu personalități germane ale județului – dezbateri, opinii, mărturisiri.
100 de ani de la inaugurarea Fabricii de Locomotive din Reșița (inaugurată în luna noiembrie 1922): O întâlnire cu istoria Reșiței. Invitați speciali: Bogdan Andrei Mihele și Andrei Florin Bălbărău.
27 noiembrie 2022, ora 17.30, Centrul Social „Frédéric Ozanam“ Reșița:
Jubileul de 35 de ani – Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
Întâlnire cu membrii formației de dansuri populare germane „Enzian = Gențiana“ / adulți (coordonatori: Marianne & Nelu Florea). Program special: Să ne întâlnim cu personalități germane ale județului – dezbateri, opinii, mărturisiri.
La ceas aniversar, Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița privește în urma ei, la cei 35 ani de activitate. Astfel, în perioada 19 noiembrie 1987 – iulie 2022, asociația a organizat sau coorganizat un număr de 5.873 manifestări. Din acestea, 2.621 au fost organizate la Reșița. Existența unor filiale, în prezent, la Bocșa (112 manifestări), Dognecea (114) și Oravița (97) constituie dovezi clare în implicare zonală. Din păcate, alte filiale, precum cele din Drobeta Turnu-Severin, Oțelu Roșu și Rusca Montană au trebuit să fie închise, cu speranța însă că se vor putea deschide oricând, când există cerere. De fapt, 599 de manifestări au fost organizate sau coorganizate în localități unde nu suntem prezenți prin filiale. Cele 1.126 de expoziții, cele 69 de manifestări distractive, precum sunt balurile, sau cele 317 de excursii organizate rotunjesc aria de activitate a asociației jubiliare, ca de altfel și cele 565 de manifestări cu caracter spiritual.
Manifestări ca „Decada Culturii Germane în Banatul Montan” (32 de ediții), „Zilele Literaturii Germane la Reșița” (32 de ediții), „Parada Portului Popular German” (25 de ediții) sau „Copiii desenează ținutul natal” (din doi în doi ani, 16 ediții) fac parte integrantă din mișcarea culturală județeană și națională. Alte manifestări precum „Primăvara culturală germană la Reșița” (20 de ediții), „Te salut, copilărie” (15 ediții), „Iunie – luna expozițiilor” (15 ediții), „Gărâna în septembrie“ (24 de ediții), „Mai multe lumânări în cimitirele noastre” (15 ediții) și „Toamna culturală germană la Reșița” (20 de ediții) stau de asemenea ca model în implicarea culturală din municipiu, din județ, din țară și chiar de peste hotare. Nu trebuie uitată și organizarea mai multor evenimente comemorative anuale dedicate deportării în fosta URSS și a deportării în Bărăgan.
Asociația editează publicația „Echo der Vortragsreihe” („Ecoul Asociației”), alături de alte ediții speciale, dedicate principalelor evenimente ale etniei germane din Banatul Montan. De asemenea, trebuie amintite cele 126 de apariții editoriale și cele 25 numere din publicația „Info”
Restaurarea și păstrarea unor monumente ale etniei germane din Reșița precum și întreținerea mormintelor eroilor necunoscuți germani, căzuți în cele două Războaie Mondiale, se află de asemenea în planul de activități al asociației, ca și participarea, prin intermediul formațiilor culturale germane din municipiu, la manifestări cultural-artistice din țară și de peste hotare.
Cu prilejul împlinirii a 35 de ani de activitate neîntreruptă, artistul plastic reșițean, care astăzi trăiește Germania, Bogdan Piperiu a conceput un logo adecvat jubileului. Gestul lui ne onorează!
Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița, bazându-se pe cei 35 ani de activitate, va contribui și pe mai departe la viața culturală din județ și din țară. Este crezul celor activi aici. La ceas de sărbătoare adresăm un cuvânt de mulțumire tuturor acelora care au stat aproape de Asociație, celor care au ajutat-o și sprijinit-o, dar și membrilor săi, fără de care, astăzi, ea nu ar fi ceea ce este!
(dialog cu Denisia Adelina TORNEA – medic specialist gastroenterolog – Spitalul Județean de Urgență Deva)
Denisia Adelina TORNEA
– Punctați-ne câteva date biografice.
– M-am născut în orașul de pe Cerna – Hunedoara. Sunt căsătorită și am doi copii (băieți de 10, respectiv 3 ani). Școala Primară și Gimnazială am urmat-o la Hunedoara, iar liceul în cadrul Colegiului Național „Decebal” Deva. Am urmat cursurile Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara, iar rezidențiatul l-am urmat tot în Timișoara. Din 2018 sunt medic specialist gastroenterolog, până de curând am profesat în cadrul Spitalului Municipal Hunedoara, Secția Gastroenterologie, iar din luna iulie (a.c) îmi desfășor activitatea în cadrul Spitalului Județean de Urgență Deva (oraș în care locuiesc de altfel).
– De ce gastroenterologie și nu altă specialitate?
– Încă din băncile studenției, în anul V îmi amintesc, în timpul stagiului de Gastroenterologie, am participat în cadrul laboratorului de endoscopie digestivă la diverse proceduri pe care le-am considerat fascinante și care m-au atras. Acela a fost momentul când am știut că eu asta îmi doresc să fac și am luptat să obțin o notă care să îmi permită să aleg această specialitate (fiind o specialitate râvnită, o specialitate în topul preferințelor tinerilor medici).
– Ce v-a determinat să deveniți medic?
– Din copilărie cochetam cu ideea de a deveni medic, cu toate că atunci era mai degrabă la nivel de subconștient. Ulterior, sfătuindu-mă cu familia mea (în special mama mea), am decis că ar fi o profesie care mi s-ar potrivi, datorită empatiei pe care o manifestam pentru cei din jur.
– Ce înseamnă pentru dvs. bolnavul?
– …O întrebare complexă, dificilă. Până la urmă, dacă ne gândim bine, bolnavul are rolul principal, e cel în jurul căruia se desfășoară activitatea medicală, e cel care ne ghidează din punct de vedere medical, e unic. Terminologia pe care ați folosit-o în întrebare, aceasta de „bolnav” și nu de „pacient”, este o terminologie pe care o agreez, ne duce cu gândul mai întâi la suferința acelei persoane, care pe lângă aspectul fizic, are și componenta psihică, foarte importantă de altfel, pe lângă tratamentele medicale propriu-zise, bolnavii au nevoie și de o vorbă bună, de empatie și respect.
– Vorbiți-ne de un succes inedit în activitatea profesională.
– Succesul în meseria aceasta îl reprezintă salvarea unui pacient, îmbunătățirea calității vieții acestuia; faptul că atunci când vin la control veștile sunt bune, simptomatologia inițială dispare, pacientul este mulțumit și pot spune, în unele cazuri, fericit. Simptomele digestive pot fi supărătoare și pot afecta în mod considerabil viața socială, psihicul (ne putem gândi de exemplu la banala diaree), așa că succesul are multe conotații (zâmbește).
Succesul este reprezentat și de mulțumirea sufletească și recunoștința pe care o simți când lupta pe care o duci este câștigată.
Există și o componentă spirituală în această profesie, sănătatea e cel mai de preț bun pe care îl putem deține, iar atunci când suntem puși în situația de a-l pierde, devenim disperați, neputincioși. Știu că există Cineva acolo Sus care intervine atunci când avem o reușită, când salvăm o viață; nu s-ar putea realiza nimic fără ajutorul Lui.
– Vorbiți-ne despre o nereușită în activitatea dvs.
– Consider că atunci când resursele ne sunt depășite, intervin nereușitele.
Lipsa culturii medicale, slaba dezvoltare a programelor de screening, simptomele care pot fi înșelătoare sau care pot lipsi cu desăvârșire, ducând pacientul în eroare și determinându-l să vină prea târziu la medic, boala fiind deja avansată și tratamentele nemaifiind curative, devin strict paleative; asta reprezintă o nereușită. Dar lupt de fiecare dată cu toate resursele de care dispun, încerc să încurajez screeningul și aici mă refer în primul rând la screeningul cancerului de colon; astfel că orice pacient de peste 50 ani (mai nou, chiar peste 45 de ani) care trece pragul cabinetului de gastroenterologie este informat și sfătuit să facă o colonoscopie, indiferent dacă are sau nu simptome digestive.
– Privind activitatea profesională, de cercetare și inovare în activitate, ce ne puteți spune?
– Sunt interesată la modul cel mai serios în a persevera, în a mă‚ „șlefui” cum îmi place să spun, din punct de vedere profesional. Încă din perioada rezidențiatului am participat la conferințe, congrese și workshopuri în țară și în străinătate și continui să o fac. Știm cu toții că e nevoie să ținem pasul cu dezvoltarea uneori galopantă pe care medicina o are.
Îmi doresc să beneficiem în continuare de sprijin profesional și moral din partea mentorilor și lectorilor pe care îi avem în Centrele Universitare; ne dorim să colaboram în continuare și le mulțumim pentru tot sprijinul acordat. E foarte important pentru noi, tinerii specialiști, să fim susținuți.
Gastroenterologia este o ramură importantă și vastă a Medicinii, care am convingerea că se va dezvolta la noi în județ, colegii mei sunt medici dedicați, profesioniști, cu suflu nou și cu dorința de reușită.
– Care sunt cele mai frecvente afecțiuni cu care se prezintă pacienții hunedoreni în cabinetul dvs? – Patologiile frecvente cu care ne confruntăm au o strânsă legătură cu stilul de viață dezorganizat, alimentație nesănătoasă, abuz de alcool, lipsa activității fizice, stresul cotidian. Și mă refer aici la steatoza hepatică (ficatul gras), sindromul de intestin iritabil, dispepsii; iar în partea de endoscopie digestivă în ultima perioadă am diagnosticat patologie ulceroasă multiplă; și din păcate cancere de colon diagnosticăm frecvent, fiind patologia oncologică care ocupă locul doi în România după cancerul bronhopulmonar, tocmai din acest motiv susțin importanța efectuării colonoscopiei de screening.
– Ce faceți în timpul liber?
– Timpul liber îl dedic exclusiv familiei, copiilor mei care sunt, ca orice copil, „dependenți” de mama, mă bucur de ei și de copilărie împreună cu ei. Familia este foarte importantă pentru mine, este balanța care aduce echilibrul în viața mea. Soțul meu mă susține și de multe ori îmi oferă acel imbold de care am nevoie pentru a merge înainte.
– Care vă sunt gândurile de viitor?
– Îmi doresc să progresez profesional, îmi doresc să ajut, să nu dezamăgesc.
Sănătate pentru mine și familie, bunăstare, ce își dorește orice om…
Au consemnat Ioan Vlad, Georgeta-Ileana Cizmaș/ UZPR
Andrei Mihail RADU a absolvit în 2015 Liceul de Arte Bălașa Doamna, în 2019 și 2021 a absolvit studiile de Licență, respectiv Master din cadrul Universității Naționale de Muzică din București, specializarea interpretare instrumentală – vioară, la clasa conf. univ. dr. Ladislau CSENDES și muzică de cameră – conf. univ. dr. Manuela GIOSA, iar în prezent este doctorand în cadrul aceleiași universități, sub îndrumarea prof. univ. dr. Șerban DIMITRIE SOREANU. A susținut recitaluri instrumentale în Piața Festivalului George Enescu, în Festivalul Muzicienii mileniului III de la Sinaia, în numeroase concerte organizate de către Fundația Remember Enescu (Târgoviște, Ploiești și Muzeul Național George Enescu București), în Festivalul Internațional Sabin Pautza Reșița și Festivalul Sommerfest Rădăuți. Recitalurile camerale le-a susținut alături de pianista Măriuca POPA la Sala Mică a Ateneului Român, Muzeul Național George Enescu București, Câmpina, Centrul Cultural Aurel Stroe din Bușteni, Biserica Sf. Mihail și Gavriil din Reșița, la Institutul Petofi Sandor din București. În decembrie 2015 a colaborat cu Camerata Regală, în cadrul concertului organizat la Ateneul Român, iar în 2017 a colaborat cu Orchestra de Cameră Radio. Din 2016 este membru al Orchestrei Naționale de Tineret, Orchestrei Sinfonietta și al Orchestrei Naționale Simfonice a României. În toamna anului 2017 a făcut parte din Orchestra Națională de Tineret care a avut concerte în cadrul Festivalului Internațional George Enescu, fiind unul din cei 33 de membri selectați ai orchestrei care au cântat în închiderea festivalului alături de Royal ConcertgebouwOrchestra din Amsterdam, în proiectul european Side by side. În 2016 a fost invitat de către pianiștii Corina RĂDUCAU și Eugen DUMITRESCU, împreună cu pianista Măriuca POPA, să ia parte la turneul național Enescu-sunet și culoare, ce a avut loc în 8 orașe din România. În vara anului 2017 a fost selectat să participe la un schimb de experiență între Orchestra Națională de Tineret a României și Nationaal Jeugd Orkest din Olanda. Din anul 2017 face parte din KamerArt, o camerată formată din tineri muzicieni, alături de care a concertat atât în ansamblu, cât și ca solist pe scene din Grecia și în România (în București, în cadrul Festivalului de Teatru, la Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României, sub bagheta dirijorului Horia ANDREESCU). În ianuarie 2019 a făcut parte din Orchestra Națională Simfonică a României, care alături de dirijorul Cristian MĂCELARU, a reprezentat România, într-un turneu în Statele Unite ale Americii, cele mai de referință concerte fiind susținute în New York, la Lincoln Center, alături de legendarul trompetist Wynton MARSALIS și Jazz at Lincoln Center Orchestra. În octombrie 2019, a fost bursier al Romanian Chamber Orchestra, participând la cursuri de măiestrie cu violonistul Alexandru TOMESCU, dar și membru al orchestrei, susținând concerte în 3 orașe din România, alături de dirijorul Cristian MĂCELARU. Pe lângă participarea la cursurile de măiestrie ale lui Alexandru TOMESCU, a mai participat și la cursurile de măiestrie ale violoniștilor Alexei ANATOLEVICH KOȘVANEȚ, Christoph WYNEKEN, Rosanne PHILIPPENS și David GRIMAL. Din 2019 este bursier SoNoRo Interferențe, unde a cântat alături de muzicieni precum Alexandra VĂDUVA, Răzvan POPOVICI, Valentin RĂDUȚIU, Frans HELMERSON și Diana KETLER. În august 2021, alături de pianiștii Corina RĂDUCANU și Eugen DUMITRESCU a susținut turneul Rădăcini – Enescu 140 în 12 orașe din țară, turneu co-finanțat de A.F.C.N. Din 2021, este membru al partidei de vioara I a Filarmonicii Banatul din Timișoara.
Pianista Adriana DOGARIU și-a desăvârşit formarea muzicală la Universitatea Națională de Muzică din Bucureşti, apoi la Facultatea de Muzică din cadrul Universităţii de Vest Timişoara, la clasa profesorilor Dana BORȘAN și Dragoş MIHĂILESCU. A urmat cursuri de măiestrie interpretativă cu Gabriel AMIRAȘ, Andrei GAVRILOV, Dmitri BASHKIROV, Arkady SEVIDOV și Jean-François ANTONIOLI. În 2005 și 2006 Adriana DOGARIU a fost invitată să îndrume o clasă de interpretare pianistică în Studioul AHN din Jejudo Island – Coreea de Sud. A susţinut numeroase concerte și recitaluri în Austria, Germania, Italia şi în ţară. Colaborarea membrilor acestui trio datează din anul 2010 când sub egida Filarmonicii Banatul din Timișoara au interpretat un program Beethoven-Brahms. De atunci au avut numeroase evoluții în cadrul stagiunilor filarmonice din Arad, Iași și Timișoara, apreciate și așteptate de publicul meloman.
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a luat act cu revoltă de amenințările la care a fost supusă, în termeni incalificabili, o jurnalistă de la secția maghiară a Radio Târgu Mureș, Parászka Boróka, de către reprezentantul unui partid naționalist din Ungaria, aflat pe teritoriul României. Barna Bartha, din Mișcarea „Patria noastră”, a făcut un tur al așa-numitului Ținut Secuiesc și ar fi declarat, în fața altor politicieni maghiari, citat de mass-media din țara vecină, că „poți să te uiți la o Parászka Boróka, poți să o asculți la Radio Târgu Mureș, ei bine, (dacă) maghiarii nu pot spânzura astfel de oameni, nu-i pot elimina dintre ei, atunci nu e de mirare că am ajuns unde am ajuns”. UZPR, ca organizație care susține libertatea de exprimare și a presei, ca și echidistanța, imparțialitatea și informarea corectă, ca arme eficiente împotriva dezinformării și a răspândirii de informații false sau trunchiate, condamnă ferm acest tip de discurs instigator la ură, ale cărui ținte predilecte au devenit jurnaliștii în toată lumea, instigări nu de puține ori lansate în spațiul public de politicieni. De altfel, UNESCO califică acest tip de incitare o acțiune care „provoacă prejudicii la nivel personal, fiind, în plus, un atac la adresa drepturilor omului, întrucât subminează coeziunea socială și erodează valorile comune”. UZPR se alătură valului de solidaritate cu jurnalista atacată, inclusiv de la nivelul autorităților statului român, organizația rămânând în continuare aceeași susținătoare de neclintit a apărării jurnaliștilor, a misiunii or publice și a valorilor democrației românești, din tabloul căreia o presă profesionistă și independentă face parte ca pilon de bază.
Sub egida UZPR și Ars Vivat a apărut nr.12-13, An IV, 2022, al revistei de cultură, tradiție și atitudine civică ,,Mărturii Maramureșene” (172 pagini).
Spicuim din generosul cuprins:
Editorialul; Revista de cultură, tradiție și atitudine civică – „Mărturii maramureșene” – dăruită cititorilor (anul IV, nr. 10-11/2022 este semnat de Vasile BELE, mai amintim: Constantin BIDULESCU / 8; Lasă-te sfătuit sau Argument pentru cel sfătuit (Pr.Dr. Milan BĂLAN) / 11; Un edificiu remarcabil (Cezarina ADAMESCU) / 12; Lucrarea de bine și de obștesc folos (Prof.dr. Adrian BOTEZ) / 16; Precursor al iubirii cuantice OANA ILEANA NOORANI – „Precursor științific” (Prof. Olimpia MUREȘAN) / 20; Societatea Literar-Științifică «Tinerimea Română» 1877-1948 (prof. Mircea Botiș și pr.stavr. Radu Botiș) / 27; Invitația la vals – Mihail Drumes (Laura DINCA) / 28; Marian BARBU / 30; Poarta maramureșeană (Gheorghe PÂRJA) / 33; Fenomenul de la Mănăstirea Rohița (Ștefan POPA) / 46; Angela Monica Jucan: „Armonii celeste” / 51; Ochii sfinților (Lilioara MACOVEI) / 60; Codruța VANCEA / 62; Participarea românilor din comuna Copalnic-Mănăștur la Primul Război Mondial (1914-1918) (Prof.univ.dr. Ioan BOLOVAN) / 65; Din istoria locului nost’ Societatea Tinerimea din Ulmeni și jur și aportul ei la propagarea culturii la sate (Pamfil BILȚIU) / 69; Trei dâlme (Nadia URIAN LINUL) / 72; Curiozități (Marius BUCUR WAGNER) / 77; O poetă adevărată: LAURA C. MUNTEANU (Ion ISTRATE) / 90; Locul unde poetul / scriitorul atinge nemurirea! (Mihaela CD) / 92; Tabăra literară din Baia Sprie, ediția 2022, și-a confirmat valoarea (Gelu DRAGOȘ) / 96; Cascada Cailor între cascade de râs și cădere de apă (Angelica MANOLE) / 101; Recenzie: Eseuri de îndrăgostit – Alain de Button (Laura DINCA) / 107; Constantin Necula și Grigore Leșe la Mireșu Mare (Gelu DRAGOȘ) / 109; Festival Internazionale Dei Due Mondi – Gabriela Verban (Vasile HATOS); Printre cuvinte alese și lacrimi de bucurie (Zenovia ZAMFIR) / 116; Vasile Lucaciu cântat și doinit de către români (Col. Gavril BABICIU) / 118; 27 de personaje în volumul III al seriei „Oameni de seamă ai Maramureșului Voievodal”(Aurel GHILEZAN) / 130; Picuri de înțelepciune ( Ilie BUCUR) /133.
Pagini de poezie semnează: Radu BOTIȘ, Constantin BIDULESCU, Geo GALETARU, Ionuț CALOTĂ, Marian BARBU, Ottilia ARDELEANU Andreea CERȘAMBA, Codruța VANCEA, Cornel LAR, Petru COVACI, Laura C. MUNTEANU, George VIGDOROVITS, Angela DINA-MOȚĂȚĂIANU(prozopoeme).
Din activitatea ANCMRR – Filiala „Pintea Viteazu” Maramureș (Redacția)/128.
Lansări de cărţi,reviste,concursuri literare:„Toamna someșeană”, Ulmeni, ediția a X-a (Vasile BELE) / 134„Cărțile anului”, premiate la Sărbătoarea Castanelor (Camelia TOCACI)/136;Editura UZP Elena Trifan: „Consemnări II”/139; Gala poeziei „Șapte inimi România” Ediția a I-a (on-line): SURSUM CORDA! 141; FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE POEZIE de la Sighetu Marmației (13-15 octombrie 2022) / 160; Eveniment publicistic. „Mărturii maramureșene”, nr. 10-11, an IV, 2022 /163; Sărbătoarea Limba Noastră cea Română / 165 (Redacția)
Cărți convergente (Sara MINA) / 167
Podcast-ul Radio UZPR / 170
Revista este ilustrată cu lucrări grafice semnate de Sorin Bârgăoan
Apariții sub egida „Mărturii Maramureșene”: Bodone Raluca-Maria, Evaluarea anxietății și a stimei de sine a adolescenților instituționalizați (2021); Bodone Raluca-Maria, Percepția socială a consumului de droguri în rândul adolescenților (2021); Botiș Sorina Mihaela, Mântuirea universală și personală (2021); Florian Victoria Cecilia, Influența statutului socioeconomic al familiei asupra abuzului și dezvoltării inteligenței emoționale la copii (2022); Crișan Rodica Melania, Copiii și efectele violenței de la televizor (2022); Crișan Rodica Melania, Preșcolarul și școlarul cu autism: eficiența intervenției terapeutice (2022); Botiș Radu, Muhaxhiri Gentiana, În brațele luminii (2022); Botiș Radu, Sfaturi pentru mântuire, grija pentru suflet (2022).
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România organizează ediția 2022 a Galei Premiilor anuale. Evenimentul, care va avea loc în București, pe 9 noiembrie 2022, de la ora 18:00, va distinge și va recompensa cu distincții personalități ale presei din România, jurnaliști care au participat la concursul „Pandemie și patriotism”, lansat de UZPR, membri ai Uniunii din toată țara și din filialele din Diaspora. Premiile UZPR, stabilite de un juriu alcătuit din profesioniști în domeniu, vor fi acordate unor jurnaliști care s-au remarcat prin materialele de presă în toate segmentele domeniului – presă scrisă, online, radio, tv, carte de presă, publicistică. De asemenea, vor fi acordate distincții „Opera Omnia” pentru întreaga activitate unor profesioniști ai breslei care au consolidat, de-a lungul unor cariere remarcabile, statutul mass-media de reper al democrației și statului de drept în România. Totodată, va fi acordată o distincție „In memoriam” lui Neagu Udroiu. Manifestare de tradiție, Gala Premiilor UZPR a premiat, de-a lungul edițiilor precedente, personalități de primă mărime ale jurnalismului și publicisticii din România, gazetari, realizatori de emisiuni, redactori, reporteri, caricaturiști de presă, editorialiști, precum și publicații, volume de referință în domeniu, producții media de top și entități mass-media relevante pentru societatea românească.
În baza unui parteneriat între Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România și agenția de turism Christiantour, membrii Uniunii noastre vor beneficia de tarife avantajoase la călătoriile oferite prin numeroasele și diversele programe ale agenției. Tot ce au de făcut membrii Uniunii pentru a beneficia de prețuri preferențiale este să-și aleagă destinația și să se prezinte la una din filialele Christiantour, cu legitimația de membru al UZPR.
Recent, în cadrul ,,Întâlnirilor de luni”, la sediul UZPR Timiș, din Timișoara, domnul prof. univ. dr. Dumitru Mnerie a prezentat asistenței o teamă inedită, referitoare la portretul jurnalistului modern în slujba adevărului și în ton cu inevitabila realitate a unui timp în continuă mișcare și incertitudine.
Înainte de a trece la dezbateri, domnul Dumitru Buțoi, membru UZPR Timiș, a prezentat pe scurt comemorarea comună a celor doi titani ai jurnalismului românesc, Pamfil Șeicaru și Doru Dinu Glăvan, săvârșită la Mânăstirea Sfânta Ana de la Orșova, la un an de la înălțarea la cer a celui ce a fost un profesionist de excepție și președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan, prin bunăvoința preoților Mihai Zorilă, Iulian Nedelcu, Crăciun Pufan, maica stareță Justina Popovici și a domnului Andrușa Vătuiu, membru UZPR. S-a păstrat un moment de reculegere în memoria celor plecați dintre noi: Nicolae Danciu Petniceanu, Cezar Florea Ioana, Vasile Vancea, Doru Dinu Glăvan.
Din cuprinsul acestei vaste teme dezbătute, redăm câteva elemente definitorii și relevante a tot ceea ce presupune munca în domeniul informației, creației și comunicării în slujba comunității și nu numai.
Codul deontologic al UZPR:
„respectul pentru adevăr și informarea corectă a publicului” sunt imperativele supreme ale jurnalistului;
misiunea jurnalistului este de a informa publicul cu privire la evenimentele care se derulează în diferite domenii ale societății, de la cel politic, social, cultural, sportiv, până la cel monden.
Jurnalistul este dator:
să exercite dreptul inviolabil la libera exprimare;
să caute să respecte și să comunice faptele;
să semnaleze neglijența, injustiția și abuzul de orice fel;
să reflecte societatea în ansamblul și diversitatea ei.
Jurnalistul
Aparține unei redacții – angajat / retribuit / plătit pentru servicii (dependent de o retribuție/onorariu);
Freelancer – independent.
Doru Dinu Glăvan, într-un interviu acordat în primăvara anului trecut Revistei „Frontiera”, spunea că „după anii ’90, de când cu libertatea de exprimare, s-a format o gardă tânără de jurnaliști. Din păcate, mersul lor frumos înainte a fost umbrit… de o căpuşare a presei de către politic și economic și în multe cazuri de interes material”.
Într-un alt interviu, dat în exclusivitate ziarului „Răsunetul”, județul Bistrița- Năsăud, liderul UZPR reliefa unele deficiențe întâlnite în presa românească, mai ales în cursul anului 2020:
„România are o presă bună sau are o presă așa cum este în toată lumea, cu aceste deficiențe pe care le sancționează opinia publică care este nemulțumită, dar nici nu prea vine nimeni în ajutorul ei ca să respire un aer mai curat și neopresat de forțe politice, de forțe financiare sau de forțe oculte”. În continuarea interviului se sesizează existența în presă a unui „… contrasens, adică cei care au procedat la altfel de știri punând în antiteză unele atitudini, unii ajungând până la un capăt de fake news – știre greșită, dar pe care este greu să o categorisești dacă nu ai toate argumentele.”
JOI, 3 noiembrie 2022 LICEUL DE ARTE SABIN PĂUȚA Reșița, Sala LIRA Ora 10:00 MasterClass – pian, muzică de cameră Corina RĂDUCANU, Eugen DUMITRESCU
LICEUL DE ARTE SABIN PĂUȚA Reșița, Sala LIRA Ora 19:00 Recital cameral: În pași de dans Corina RĂDUCANU și Eugen DUMITRESCU (pian la patru mâini) În program: Ludwig van BEETHOVEN, Robert SCHUMANN, Johannes BRAHMS, Max REGER
Corina RĂDUCANU și Eugen DUMITRESCU formează un duo pianistic din anul 2005. Activitatea concertistică a duo-ului cuprinde participări în 27 de festivaluri naționale și internaționale, concerte cu orchestra și peste 400 de recitaluri în țară (98 de localități) și pe scene din Anglia (St. Martin in the Fields, NPL Music Society Scientific Museum Londra, Saint Matthews Church Redhill), Austria (Viena), Belgia (Aalst, Anvers, Bruxelles), Germania (Frankfurt am Main, Offenbach, Stuttgart), Italia (Brescia, Carpenedolo, Clusane dIseo), Republica Moldova (Bălți, Chișinău) și Ucraina (Cernăuți). Alături de cele 17 turnee de promovare a muzicii clasice, duo-ul pianistic a avut onoarea de a susține primele concerte de pian din istoria localităților Avrig, Bălan, Ciocănești, Ditrău, Făgăraș, Găești, Hațeg, Horodnic de Sus, Lehliu-Gară, Moreni, Petrila, Praid, Putna, Târnăveni și Titu. Un concert aparte, în premieră, a avut loc în Fortul 13 Jilava cu ocazia Congresului Inter-Asso 2014. Activității concertistice a duo-ului pianistic i se adaugă numeroase premii naționale și internaționale obținute la concursurile de profil, prezențe în juriile concursurilor naționale și internaționale de specialitate, precum și cursuri de măiestrie susținute ca profesori invitați. Corina RĂDUCANU şi Eugen DUMITRESCU sunt absolvenţi ai Liceului de Muzică George Enescu și ai Universității Naționale de Muzică din București, unde și-au completat și încheiat studiile (licență, master, doctorat, post-doctorat). Cei doi pianiști sunt fondatorii Asociației Klavier ART și inițiatorii mai multor programe culturale ce au loc anual în diferite orașe și regiuni ale țării (Făgăraș, Gheorgheni, Horodnic de Sus, Petroșani, Rădăuți, Reghin, Reșița, Sfântu Gheorghe, Sibiu și Țara Hațegului/Munții Retezat).
Vineri, 4 noiembrie 2022 LICEUL DE ARTE SABIN PĂUȚA Reșița, Sala LIRA Ora 10:00 MasterClass – pian Elena TUREA – lector univ. dr. la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, Republica Moldova
BIBLIOTECA GERMANĂ Alexander Tietz Reșița Ora 10:00 MasterClass – flaut Ioan NEGURĂ – Solist al Sălii cu Orgă din Chișinău, Republica Moldova
LICEUL DE ARTE SABIN PĂUȚA Reșița, Sala LIRA Ora 19:00 Recital cameral extraordinar – De la Vest la Est Ion NEGURĂ (flaut) Elena TUREA (pian) În program: Johann Sebastian BACH, Ludwig van BEETHOVEN, Paul HINDEMITH
Ion NEGURĂ s-a născut în 1982 într-o cunoscută familie de muzicieni. A absolvit Liceul de Muzică George Enescu din București (în anul 2000) și Academia de Muzică, Teatru și Arte plastice din Chișinău (în anul 2005). Este laureat la numeroase concursuri naționale și internaționale având în palmares 18 premii și diplome obținute. A concertat în 37 de țări ale lumii inclusiv Coreea de Nord, Iordania, Macedonia și Turcia. În anul 1994, împreună cu tatăl său (profesorul de nai Ion NEGURĂ) și fratele său (naistul Ștefan NEGURĂ), a susținut un recital la Polul Nord, reprezentând Republica Moldova, într-un proiect internațional cu transmisiune în direct pe toate canalele lumii. Din anul 2008 este solist al Sălii cu Orgă din Chișinău. În paralele continuă activitatea pedagogică la Liceul Ciprian Porumbescu și la Academia de Muzică, Teatru și Arte plastice din Chișinău. Din 2009 urmează studiile postuniversitare la Școala Superioară de Muzică Alfred Cortot din Paris cu celebrul flautist și profesor Pierre-Yves ARTAUD, la clasa căruia a urmat un stagiu pedagogic, la Conservatorul Național Superior din Paris. În 2010 obține diploma superioară de interpretare, iar în 2012 diploma superioară de concertist. În data de 31 mai 2021 Ion NEGURĂ a fost distins, în cadrul unei ceremonii oficiale, cu titlul onorific de Artist Emerit al Republicii Moldova.
Născută la Chişinău, pianista Elena TUREA a absolvit Conservatorul de Stat Gavril Muzicescu din Chişinău, în anul 2002, la clasa de pian a prof. Iurie MAHOVICI şi studiile de masterat, la clasa de măiestrie a prof. Olga IUHNO. Este lector universitar, maestru de concert şi doctorandă la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chișinău. Desfăşoară o bogată activitate concertistică, pe scena Sălii cu Orgă şi a Filarmonicii din Chişinău, fiind cunoscută şi apreciată pentru prestaţiile sale artistice în cadrul unor ansambluri camerale importante şi ca maestru de concert al unor interpreţi de renume din Republica Moldova, Rusia și Ucraina.
SÂMBĂTĂ, 5 noiembrie 2022 LICEUL DE ARTE SABIN PĂUȚA Reșița, Sala LIRA Ora 10:00 MasterClass – pian Elena TUREA, Corina RĂDUCANU, Eugen DUMITRESCU
BIBLIOTECA GERMANĂ Alexander Tietz Reșița Ora 10:00 MasterClass – flaut Ioan NEGURĂ – Solist al Sălii cu Orgă din Chișinău, Republica Moldova
LICEUL DE ARTE SABIN PĂUȚA Reșița, Sala LIRA Ora 19:00 Recital extraordinar – De la Bach la Beatles Costin SOARE – chitară În program: Johann Sebastian BACH, Leopold WEISS, Franz SCHUBERT, Francisco TÁRREGA, Isaac ALBENIZ, Ariel RAMIREZ, Joaquin TURINA
Costin SOARE este unul dintre cei mai apreciaţi şi activi artişti români, îmbinând în mod armonios o frumoasă carieră concertistică (chitarist şi lutist) cu cea pedagogică (profesor la Colegiul Național de Artă Dinu Lipatti Bucureşti şi prof. dr. asociat la Universitatea Naţională de Muzică București), fiind, de asemenea, director artistic al Festivalului Internaţional Serile de chitară (www.seriledechitara.ro), manifestare de succes ajunsă la a noua ediţie, în cadrul căreia concertează chitarişti de top din întreaga lume. Cu o experienţă de 10 turnee naţionale la activ, solo sau alături de muzicieni precum flautistul Ion Bogdan ŞTEFĂNESCU şi violistul Marius UNGUREANU, un CD lansat în 2014 (Nocturne şi dansuri), altul în 2017, Twenty Shades of Music (alături de Ion Bogdan ŞTEFĂNESCU), membru permanent a două ansambluri camerale (alături de flautistul Ion Bogdan ŞTEFĂNESCU şi de mezzosoprana Claudia CODREANU), chitaristul Costin SOARE este un promotor neobosit al muzicii clasice de calitate prin intermediul unui instrument a cărui voce intimă şi repertoriu sunt apreciate de publicul larg. Pentru activitatea desfăşurată în 2016 (turneul Muzica în Palatele României şi organizarea Festivalului Internaţional Serile de chitară, ediţia a VI-a), Costin SOARE s-a numărat printre nominalizaţii secţiunii Muzică Clasică din cadrul Galei Premiilor Matei Brâncoveanu ale Fundaţiei Alexandrion.
DUMINICĂ, 6 noiembrie 2022 LICEUL DE ARTE SABIN PĂUȚA Reșița, Sala LIRA Ora 11:00 MasterClass – pian Adriana DOGARIU – lector univ. dr. la Facultatea de Muzică din cadrul Universității de Vest Timișoara
BIBLIOTECA GERMANĂ Alexander Tietz Reșița Ora 11:00 MasterClass – vioară Andrei Mihail RADU – violonist la Filarmonica Banatul Timișoara
LICEUL DE ARTE SABIN PĂUȚA Reșița, Sala LIRA Ora 18:00 Concert de Gală Andrei Mihail RADU (vioară) Adriana DOGARIU (pian) și Absolvenții cursului de măiestrie
Andrei Mihail RADU a absolvit în 2015 Liceul de Arte Bălașa Doamna, în 2019 și 2021 a absolvit studiile de Licență, respectiv Master din cadrul Universității Naționale de Muzică din București, specializarea interpretare instrumentală – vioară, la clasa conf. univ. dr. Ladislau CSENDES și muzică de cameră – conf. univ. dr. Manuela GIOSA, iar în prezent este doctorand în cadrul aceleiași universități, sub îndrumarea prof. univ. dr. Șerban DIMITRIE SOREANU. A susținut recitaluri instrumentale în Piața Festivalului George Enescu, în Festivalul Muzicienii mileniului III de la Sinaia, în numeroase concerte organizate de către Fundația Remember Enescu (Târgoviște, Ploiești și Muzeul Național George Enescu București), în Festivalul Internațional Sabin Pautza Reșița și Festivalul Sommerfest Rădăuți. Recitalurile camerale le-a susținut alături de pianista Măriuca POPA la Sala Mică a Ateneului Român, Muzeul Național George Enescu București, Câmpina, Centrul Cultural Aurel Stroe din Bușteni, Biserica Sf. Mihail și Gavriil din Reșița, la Institutul Petofi Sandor din București. În decembrie 2015 a colaborat cu Camerata Regală, în cadrul concertului organizat la Ateneul Român, iar în 2017 a colaborat cu Orchestra de Cameră Radio. Din 2016 este membru al Orchestrei Naționale de Tineret, Orchestrei Sinfonietta și al Orchestrei Naționale Simfonice a României. În toamna anului 2017 a făcut parte din Orchestra Națională de Tineret care a avut concerte în cadrul Festivalului Internațional George Enescu, fiind unul din cei 33 de membri selectați ai orchestrei care au cântat în închiderea festivalului alături de Royal Concertgebouw Orchestra din Amsterdam, în proiectul european Side by side. În 2016 a fost invitat de către pianiștii Corina RĂDUCAU și Eugen DUMITRESCU, împreună cu pianista Măriuca POPA, să ia parte la turneul național Enescu-sunet și culoare, ce a avut loc în 8 orașe din România. În vara anului 2017 a fost selectat să participe la un schimb de experiență între Orchestra Națională de Tineret a României și Nationaal Jeugd Orkest din Olanda. Din anul 2017 face parte din KamerArt, o camerată formată din tineri muzicieni, alături de care a concertat atât în ansamblu, cât și ca solist pe scene din Grecia și în România (în București, în cadrul Festivalului de Teatru, la Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României, sub bagheta dirijorului Horia ANDREESCU). În ianuarie 2019 a făcut parte din Orchestra Națională Simfonică a României, care alături de dirijorul Cristian MĂCELARU, a reprezentat România, într-un turneu în Statele Unite ale Americii, cele mai de referință concerte fiind susținute în New York, la Lincoln Center, alături de legendarul trompetist Wynton MARSALIS și Jazz at Lincoln Center Orchestra. În octombrie 2019, a fost bursier al Romanian Chamber Orchestra, participând la cursuri de măiestrie cu violonistul Alexandru TOMESCU, dar și membru al orchestrei, susținând concerte în 3 orașe din România, alături de dirijorul Cristian MĂCELARU. Pe lângă participarea la cursurile de măiestrie ale lui Alexandru TOMESCU, a mai participat și la cursurile de măiestrie ale violoniștilor Alexei ANATOLEVICH KOȘVANEȚ, Christoph WYNEKEN, Rosanne PHILIPPENS și David GRIMAL. Din 2019 este bursier SoNoRo Interferențe, unde a cântat alături de muzicieni precum Alexandra VĂDUVA, Răzvan POPOVICI, Valentin RĂDUȚIU, Frans HELMERSON și Diana KETLER. În august 2021, alături de pianiștii Corina RĂDUCANU și Eugen DUMITRESCU a susținut turneul Rădăcini – Enescu 140 în 12 orașe din țară, turneu co-finanțat de A.F.C.N. Din 2021, este membru al partidei de vioara I a Filarmonicii Banatul din Timișoara.
Pianista Adriana DOGARIU și-a desăvârşit formarea muzicală la Universitatea Națională de Muzică din Bucureşti, apoi la Facultatea de Muzică din cadrul Universităţii de Vest Timişoara, la clasa profesorilor Dana BORȘAN și Dragoş MIHĂILESCU. A urmat cursuri de măiestrie interpretativă cu Gabriel AMIRAȘ, Andrei GAVRILOV, Dmitri BASHKIROV, Arkady SEVIDOV și Jean-François ANTONIOLI. În 2005 și 2006 Adriana DOGARIU a fost invitată să îndrume o clasă de interpretare pianistică în Studioul AHN din Jejudo Island – Coreea de Sud. A susţinut numeroase concerte și recitaluri în Austria, Germania, Italia şi în ţară. Colaborarea membrilor acestui trio datează din anul 2010 când sub egida Filarmonicii Banatul din Timișoara au interpretat un program Beethoven-Brahms. De atunci au avut numeroase evoluții în cadrul stagiunilor filarmonice din Arad, Iași și Timișoara, apreciate și așteptate de publicul meloman.
Mânăstirea Sfânta Ana de la Orșova, 29 octombrie 2022
Niciodată toamna nu fu mai tristă ca acum, când cotropit de gândul că recent se va împlini un an de zile de când OMUL Doru Dinu Glăvan, cu sufletul risipit prin oameni, cu vocația prieteniei, desăvârșit profesionist și un mare iubitor de Eminescu, poetul dar și jurnalistul, a plecat la cer neîmpăcat în spiritul său inoxidabil că tocmai pandemia îl va învinge, despre care cu câteva luni înainte de a pleca dintre noi, poate ca o predestinare, a lansat în spațiul mediatic Concursul tematic ,,Pandemie și Patriotism”, în curs de finalizare, care a generat o implicare semnificativă a confraților din breaslă dar și a multor iubitori de literatură și jurnalism.
Niciodată toamna nu fu mai pustie ca acum, în sufletul meu, gândind că mâine voi porni pe un traseu pe care cândva și pașii LUI l-au străbătut ,Timișoara, Lugoj,Caransebeș, Băile Herculane, Mânăstirea Sfânta Ana de la Orșova, ctitorie a unui alt mare promotor al jurnalismului românesc Pamfil Șeicaru, pentru o comemorare comună în amintirea a tot ceea ce au clădit trainic și frumos aceste repere de moralitate și verticalitate în slujba cuvântului scris ori vorbit de-a lungul unui timp de referință în istoria poporului român.
Așadar, de dimineață pornim la drum,doar ceața ne mai limitează entuziasmul, și dincolo de Caransebeș cerul se deschide și razele soarelui ne îmbrățișează cu voluptate. E semn că Dumnezeu ne iubește pe toți. Ora 10,30, ajungem la Mânăstirea Sfânta Ana, platoul este aproape plin cu mașini din județele limitrofe, MH, DJ, GJ,TM, dar și din Buzău și Vâlcea. Până la ora 11.00, când avem programată slujba de pomenire, ne constituim într-o inedită,,Conferință de presă” pentru a stabili strategia de lucru. Sunt prezenți ziariștii Maria Rogobete, Aurel C. Muntoiu Ioan I.Ionescu, membri UZPR Timiș, Vasile și Maria Vulpașu, Andrușa R.Vătuiu, dar și cei ce l-au cunoscut și prețuit pe Doru Dinu Glăvan în diverse acțiuni întreprinse Lidia Buțoi, Alexandra Vătuiu, Daniel Rogobete, Mirela și Ovidiu Cocheci. Mai avem puțin timp la dispoziție și chiar la intrare în Mânăstire amenajăm expoziția itinerantă de pictură,,Nostalgii de toamnă”a doamnei Mirela Cocheci din Petroșani care,în cadrul programului stabilit la Biblioteca mânăstirii, ne va prezenta și recentul volum de poezie ,,Lumini și Ove”, o carte ca o călătorie de vis spre cel de-al cincilea anotimp.
Ora 11.00, începe Slujba de comemorare săvârșită cu mult har de preoții Mihai Zorilă, Crăciun Pufan și Iulian Nedelcu. A fost un moment de reculegere și contemplare profundă în fața căruia nu poți decât a te minuna ,,Ce capodoperă este Omul”. Desigur că acest moment de reîntâlnire cu omul Doru Dinu Glăvan și cu Dumnezeu ne-a fost mijlocită de maica stareță Justina Popovici și măicuțele Mănăstirii Sfânta Ana Orșova, care ne-au primit cu multă dragoste și s-au bucurat de micile noastre daruri cu iz cultural artistic, cărora le mulțumim din suflet, precum și domnului Andrușa Vătuiu.
Au fost prezentate și alte cărți ,,Sfinxul Banatului – George Bălteanu, viața și opera”, un dascăl deosebit și respectat de comunitatea din Topleț, un om cu iubire de semeni și credință în Dumnezeu (Maria Rogobete),,,Picătura de iubire”, despre care ÎPS IOAN,Mitropolitul Banatului, spune: Omul este și el o icoană vie pe care Dumnezeu o așteaptă pentru a-și împodobi împărăția celui de Sus (Aurel C. Muntoiu) ,,Pandemie și Patriotism”, o carte care va rămâne, mai mult decât voiau cei ce au generat pandemia, în memoria comunității și va fi un element de meditație profundă pentru generațiile viitoare, lor le va trebui această carte pentru a judeca în cunoștință de cauză (Dumitru Buțoi).
Au fost rostite și alte alocuțiuni, ca un semn de prețuire și neuitare, pentru cel plecat dintre noi Doru Dinu Glăvan.
Mai aproape de cer/ Cu o faptă bună cu un gând frumos/ Cu o mângâiere cu o îmbrățișare/Mai aproape de Dumnezeu și Hristos/ Cu o privire senină pe zare! Mai aproape de cer/Cu un pas cu o mână întinsă spre soare/ Prin văzduhul de lacrimi/Cu o spaimă izvorâtă din starea/ De necuprins, necuprinsă/De-atâta milostenie și suspinare!Mai aproape de cer/ Cu o jertfă, cu toată ființa noastră/Cu o rugăciune de seară/Mai aproape de bolta albastră/Cu o iubire mai aproape de neam și de țară! Mai aproape de cer/ Prin oameni, prin copii,prin tată și mamă/Mai aproape de îngeri și Dumnezeu/Când visul în alte visuri se destramă/Floarea iubirii înflorește de-a pururi în sufletul meu!
Cu exact un an în urmă, la 31 octombrie 2021, jurnalistul, omul de radio, omul de sport și de cultură, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, Doru Dinu Glăvan, trecea la cele veșnice, la Reșița, luând cu el o lume miraculoasă, plină de talent și de har dar, în egală măsură, de muncă de multe ori epuizantă și de ardere. O ardere completă, care l-a definit nu numai pe el ca om și ca profesionist, ci și pe cei din jur, care au avut ocazia să învețe de la el și să-l prețuiască. Ar fi avut atât de multe de spus! Chiar și în ultimele zile, bolnav pe un pat de spital dar cu speranța tuturor că va trece și peste această încercare, așa cum a depășit multe în viață, Doru vorbea la telefon cu colegii săi de la UZPR, despre proiecte în curs ale celei mai mari organizații de jurnaliști din România. Pentru că noul UZPR este, fără nicio îndoială, creația lui Doru Dinu Glăvan. Prin el a devenit o uniune de creație publică, căpătând un statut fără precedent în rândul organizațiilor jurnalistice, o probabilitate aparent imposibilă. Este greu să te oprești din a povesti despre Doru Dinu Glăvan, despre uriașa sa personalitate. O facem, totuși, pentru moment, dând cuvântul colegilor săi din Filiala Caraș-Severin a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, pentru că ei au ținut să comemoreze luni, 31 octombrie 2022, un an de la dispariția bruscă și dramatică a lui Doru, adunându-se, la Biblioteca Germană ”Alexander Tietz” din Reșița, reuniți sub efortul moderator al cunoscutei jurnaliste reșițene, Dorina Sgaverdia, care, desigur, inclusiv din această postură, a evocat personalitatea lui Doru Dinu Glăvan. Apreciatul gazetar, critic, scriitor, editor Gheorghe Jurma, cel care a scris, printre multe altele, o panoramă a presei reșițene, a remarcat că pe Doru Dinu Glăvan l-a cunoscut înainte de a-l întâlni personal, prin intermediul corespondențelor din emisiunile de radio. De altfel, remarca Gheorghe Jurma, Doru a debutat încă de când era elev, în 1964, născut fiind la 7 iunie 1946, la Timișoara. „Mi-a devenit de atunci un colaborator permanent, spune reputatul gazetar. Dar Doru Dinu Glăvan a început să colaboreze și cu presa națională, mărturie fiind colecțiile de ziare. Cunoștea foarte bine atletismul, gimnastica, înotul. A avut o contribuție deosebită, după 1990, îndeosebi la Radio Reșița, neputându-i-se nega rolul de întemeietor al unei instituții cu valențe culturale, cu o bibliotecă documentară proprie dar și cu meritul editării sub egida radioului a unor cărți importante.” Gheorghe Jurma s-a referit și la ziarul ”Certitudinea”, editat de UZPR, care, tocmai la numărul 100, îi dedică câteva pagini întregi lui Doru Dinu Glăvan, cu regretul că în loc să fie vorba de o sărbătoare a ziarului, iată, gazeta trebuie să consemneze dispariția dar și personalitatea sa. „A plecat brusc, fără preaviz, scrie gazeta UZPR, ca și cum dispariția sa ar fi ascuns un tâlc, considerându-ne suficient de maturi pentru a duce mai departe ce a început el. Poate pentru că n-am fost vrednici de prezența lui printre noi. Nu știm, o vor dovedi într-un fel sau altul, faptele noastre viitoare. Dacă vom continua să scriem împreună istoria clipei, înseamnă că asta e tâlcul, iar Doru Dinu Glăvan a câștigat pariul cu eternitatea. Iar dacă nu, noi suntem cei care vom deconta individual și împreună rușinea dezbinării și ingratitudinea față de cel care a încercat imposibilul.” Gheorghe Jurma considera binevenită această întâlnire, nu numai sub aspect comemorativ, ci și pentru faptul că ziariștii ar trebui să se întâlnească mai des, pentru a se cunoaște și aprecia între ei și a se solidariza între ei într-o bătălie pentru valori, pentru cultură, pentru mai binele acestor locuri. Probabil, însă, că unul dintre cele mai emoționante momente a fost constituit de o scrisoare a jurnalistei Oana Glăvan Cenan către tatăl ei. Oana, din păcate, n-a putut fi prezentă, din motive justificate, la comemorare aflându-se, însă, Mihai Cenan, ginerele lui Doru. Care, în paranteză fie spus, a remarcat odată, citat de Dorina Sgaverdia, că „Doru Dinu Glăvan a trăit cum i-a plăcut”. „Nu e ușor, dar e foarte frumos” se intitulează această scrisoare, citită cu emoție de Dorina Sgaverdia. „Oricine a trăit lângă Doru Dinu Glăvan, pentru mai mult sau mai puțin timp, începe Oana, știe că așa a fost viața lângă el. În fiecare secundă a vieții mele l-am simțit alături, fie că era la o cameră distanță sau la mii de kilometri depărtare. Să vorbesc despre el la trecut, e imposibil. El este lângă mine în fiecare secundă. Cu el mă sfătuiesc, la el mă plâng, pe el îl sun să-i spun despre noi, ai lui. (…). Tata a fost un vizionar, spune, printre altele, Oana. Adesea eram geloasă, dacă vorbim despre valorile unei profesii, pe timpul pe care tatăl meu îl aloca radioului reșițean. Tatei nu-i stătea nimic în cale, atunci când își propunea să facă ceva, era ca un tăvălug sau o avalanșă, în stare să mute munții din loc până reușea. După ce alături de oameni inimoși a zidit radioul reșițean, a început să-l crească, să-l educe, pentru ca mai apoi să-l vadă împlinit.” Oana Glăvan Cenan relatează un episod dintr-o îndepărtată lună februarie, atunci când jurnaliștii de aici încă lucrau cu mașini de scris. Doru le-a spus, „de la 1 martie nu o să mai scrieți pe mașini de scris, o să aveți calculatoare.” „Ne-am amuzat, spune Oana, nu era niciun calculator în redacție, dar în următoarele zile au început să apară calculatoarele și imprimantele și odată cu ele a început școlarizarea noastră.” Și Oana Glăvan Cenan continuă în această tulburătoare scrisoare: „Poate cel mai important lucru pe care l-am învățat de la tatăl meu este să fiu cinstită cu mine și cu oamenii din jurul meu, să încerc să mă pun mereu în locul celorlalți și să ajut ori de câte ori pot, fără să cer nimic în schimb. Am crescut cu crezul insuflat de tatăl meu: iubirea față de țară, dragostea de oameni și frica de Dumnezeu.” Ziaristul Ioan D. Cucu, secretarul UZPR Caraș-Severin, om care i-a fost extrem de apropiat lui Doru la București și nu numai, a vorbit în termeni elogioși, dar justificați, despre regretatul jurnalist. „Dacă observați, în dreapta mea e un scaun gol, a spus Cucu. Aceasta nu pentru a mă separa de Dorina Sgaverdia (aflată la prezidiul manifestării, n.n.), ci pentru că Doru Dinu Glăvan a plecat doar fizic dintre noi, el e încă aici, acest scaun îi aparține. V-aș propune să păstrăm scaunul lui Doru neocupat, pentru că nu știu dacă vreunul dintre noi vom putea ocupa vreodată acest scaun pe care l-a construit el, realizând această filială. (…) Doru este un reper, în primul rând pentru că a fost OM, un prieten credincios. Am construit la București împreună, am reușit să facem o uniune de excepție, cu toate bătăliile grele pe care le-am dus. Înseamnă foarte mult să unești 3.000 de ziariști, oameni cu pregătire superioară, care îndeplinesc niște criterii. Este meritul său exclusiv.” Rând pe rând apoi, au fost relevate calități de necontestat pe care le-a avut regretatul gazetar și om de radio, anume lider național, prieten de suflet, deschis multiculturalismului, voce a sportului, susținător al mișcării culturale. Au vorbit emoționant omul de cultură și gazetarul Erwin Iosef Țigla, președintele Forumului Democrat al Germanilor din România, jurnalista de radio Daniela Tudor, aducând când zâmbete, când o lacrimă în colțul câte unui ochi, atunci când a relatat despre viața în redacție, arhitecta Ioana Mihăescu, omul de cultură Camelia Duca, prof. Dorina Iana, dr. Felicia Quint. Dar un lucru absolut mișcător despre Doru Dinu Glăvan a fost povestit de maestrul Sabin Păuța, unul dintre cei mai mari dirijori și compozitori români în viață, aflat la comemorarea de luni. Maestrul a povestit că pur și simplu îi datorează regretatului jurnalist pensia de la Uniunea Compozitorilor, fără de care nu ar fi putut trăi. Aceasta pentru că Doru a insistat spre recunoașterea unei personalități extraordinare a culturii și artei românești. (ecronica.org)
UZPR CARAS SEVERIN 